Search

cum se fura - search results

If you're not happy with the results, please do another search

0 220
La ora actuala in lume se disting doua mari strategii, doua linii de abordare a viitorului: metoda americana care pastreaza linia ideologica clasica, aceea a controlului si dominatiei armate si noua linie, metoda chineza, care merge pe o cale nonviolenta, pe o cale pasnica, dar incununata de succes.
Deloc ciudat, America plateste un greu tribut lipsei de istorie, de cultura, de civilizatie, de intelepciune. DIN CAUZA IMENSEI SALE PUTERI, America nu a reusit sa invete de la istorie ca popoarele nu pot fi cucerite prin forta, ca nicio cucerire prin forta nu rezista timpului. Chinezii  au invatat insa acest lucru de la indelungata lor istorie… Ei stiu astazi ca e mult mai ieftin si mai trainic sa cumperi o tara decit sa o bombardezi si sa o distrugi. E ca si cu o femeie… prin forta ai putea sa o posezi, dar nu va fi niciodata a ta… Cu o floare, cu un inel, cu un sirag de sticla colorata o poti avea pe tava fizic, sufleteste, dar- mai mult, o poti pune sa munceasca pentru tine, sa-ti gateasca, sa spele, sa te maseze si sa-ti creasca copiii de buna voie, cu zimbetul pe buze.Sistemul barbar de dominatie a lumii , practicat de americani a dat gres. America a pierdut deja rolul de conducator al lumii…
DACA SECOLUL 20 A FOST AL AMERICII, SECOLUL 21 ESTE AL CHINEI si GERMANIEI. Da, a Germaniei, care au invatat acest adevar din catastrofa a doua dezastre pustiitoare.
Cum sa mai poti conduce lumea, tu America, cum sa-ti impui deciziile in fata Chinei cind guvernul tau datoreaza peste 1.000 miliarde de dolari Chinei ?
Cum sa mai poata manipula SUA voturile in ONU si Consiliul de Securitate si in U.E. , cind toti votantii datoreaza bani Chinei? Cum sa refuzi China cind esti pasuit la plata datoriei? Cum sa refuzi China cind China este cel mai important cotizant la FMI si toata planeta este datoare vinduta la FMI ? Cum s-a ajuns aici? Prin multa intelepciune, disciplina si forta a Statului, strategia luminata a conducatorilor chinezi de la Deng Xiao Ping incoace. In urma cu 20 ani, China a ales drumul muncii bine planificate, al concurentei controlate si al sacrificiilor individuale. China a acumulat putere pe spatele chinezului de rind care a muncit pina la epuizare pentru o farfurie de orez, sacrificind astfel bunastarea poporului in favoarea cresterii puterii statului chinez. China produce de 20 ani ieftin. Daca e ieftin, se exporta de 20 ani intr-un ritm indracit catre societatea de consum occidentala… Statul chinez beneficiaza de sume uriase provenite din exporturi in timp ce importurile sint mult mai mici.
De 20 ani China are an de an excedente uriase ale balantei comerciale – exporta mult mai mult decit importa. De 20 ani China stringe, acumuleaza bogatiile lumii.
Ce inseamna excedentul balantei comerciale? Inseamna nimic altceva decit ca bogatia intra in tara ca un fluviu urias.
Ce inseamna deficitul balantei comerciale ? Inseamna ca o tara importa mai mult decit exporta, inseamna ca fluvii de bani se scurg din tara cum ti se scurge apa printre degete.
Sigur ca acest lucru poate fi compensat prin intrari de bani provenite din investitii straine sau repatrieri de numerar de la cei ce muncesc in strainatate, sau credite internationale, dar sa nu ne furam caciula singuri… investitiile straine, aportul de capital strain e de fapt un deficit al balantei comerciale. Investitiile straine inseamna fabrici care creeaza profituri pe termen scurt, bani in produse, care PLEACA DIN TARA LA SFIRSITUL FIECARUI AN. Investitiile straine sint un rau al unei tari – pe moment sint un factor pozitiv: intrari de capital, locuri de munca, etc, dar pe termen mediu si lung inseamna robinete cu debite prin care se scurge avutie, nivel de trai. Acest lucru se intimpla datorita profitului repatriat, de cele mai multe ori nici macar impozitat…
China si Germania au inteles aceste lucruri de mult… Astfel, in aceste tari s-au acumulat de la an la an tot mai multe valori din tarile limitrofe la inceput – si pe masura globalizarii, astazi aceste tari concentreaza bogatia intregii planete.
Un alt factor important al razboiului economic este DEFICITUL BUGETAR. La acest capitol China este din nou campioana mondiala. Daca o tara are deficit bugetar inseamna ca practic cheltuieste mai mult decit cistiga. Asta ce inseamna? Ca acel popor traieste mai bine decit ar merita conform muncii lui, dar o face pe baza imprumuturilor. Nu pacaleste pe nimeni – isi fura singur caciula!Exista astazi tari in care tot poporul ar trebui sa munceasca un an sau mai mult de un an fara sa primeasca nicio retributie ca sa-si poata plati datoria !!!
Cum e posibil asta ? Au luat credite si au trait mai bine decit li se cuvenea, dar datoria a ramas, trebuie platita.
Cum o sa o plateasca Basescu cele 20 de miliarde,"imprumutate odata? De vazut… Pina una alta el pleaca, noi sintem "pasuiti". Cine-i pasuieste? Cel ce i-a imprumutat. Cine i-a imprumutat ? FMI, Banca Mondiala, China, Germania… De unde au FMI, Banca Mondiala, bani ?
De la tarile care au mai mult decit le trebuie… in mod direct sau indirect, tot de la China si Germania!
In aceste conditii, cine e in spatele acestor institutii de credit, cine detine controlul, puterea? China si Germania, normal ! Cui da China si Germania credite, pe cine pasuieste la plata datoriilor restante? Pe cei cuminti si ascultatori. Adica pe cei ce voteaza asa cum li se cere, la Consiliul de Securitate, la UE si in alte institutii in care "alesii lui Dumnezeu" …sau ai Trilateralei, conduc lumea la ora actuala.
Cui mai da China si Germania (in mod direct sau indirect) credite si pe cine mai pasuiesc ele? Pai, tarile democrate, cooperante, coruptibile, care nu se opun intrarii de capital strain, investitiilor, care nu se opun importurilor de textile si jucarii chinezesti, de autoturisme germane, care nu impoziteaza profitul repatriat al fabricilor germane, etc. Acestor tari cuminti care au inteles ca e normal ca firmele chineze si germane sa aiba dreptul de a cumpara fabrici si terenuri, de a face afaceri, de a face profit si mai ales de a putea trimite acest profit, cit mai putin impozitat, inapoi in tarile de origine ale investitorilor care din intimplare sint chiar China si Germania.
Si atunci se creeaza un cerc vicios: tarile slabe au tot mai mare nevoie de ajutor financiar si pe masura ce primesc acest ajutor se afunda tot mai tare si mai tare in mlastina subjugarii.
Alte tari care fac excedente comerciale imense, tari care storc bogatiile planetei, indreptind fluviul de valori spre ele, sint tarile mari exportatoare de petrol.
Aceste tari absorb sume imense de bani din toata lumea – ar fi avut conditii exceptionale de a deveni viitorii stapini ai lumii, dar strategia lor de dezvoltare a fost de cele mai multe ori gresita. Arabii au folosit sumele imense de bani provenite din exportul de hidrocarburi de cele mai multe ori nechibzuit si negindit.
Au investit in echipe de fotbal, autoturisme de lux, in partii de ski in desert, palate, zgarie nori, insule artificiale si alte extravagante lipsite de sens si eficienta.
Daca arabii foloseau banii proveniti din exportul de petrol in scopul dezvoltarii resurselor energetice ale viitorului, astfel incit chiar si atunci cind petrolul se va termina, ei sa ramina regii energiei mondiale (o noua generatie de energie), azi ei ar fi fost stapinii lumii. Daca in loc sa faca insule artificiale, cumparau mine de fier, uraniu, bauxita si cupru in Australia, America de Sud si in Africa, si chiar in …Romania, azi ei ar fi fost stapinii lumii. Dar ei au cheltuit avutiile imense ca o femeie cocheta care cheltuieste pe lux si desantare tot ce-i cade in mina…Au si fost "sprijiniti” sa faca asta… De catre cine? Gici ghicitoarea mea…  
 

0 213
Polițistul: Bună ziua.
Femeia: Bună ziua, ce s-a întâmplat?
P: AÈ›i depășit limita de viteză. Permisul dvs., vă rog!
F: Vi l-aș da, numai că nu am așa ceva.
P: Nu aveÈ›i?!
F: L-am pierdut definitiv pentru conducere repetată în stare de ebrietate.
P: Aha… Îmi arătaÈ›i, va rog, actele maÈ™inii?
F: Nu pot.
P: De ce?
F: Am furat această maÈ™ină.
P: Ce-aÈ›i făcut?!
F: Am furat maÈ™ina È™i am ucis proprietarul.
P: Poftim?!!!
F: Dacă nu mă credeÈ›i, cadavrul   este  în portbagaj…,  vreÈ›i să îl vedeÈ›i? În acest moment poliÈ›istul se retrage încet spre maÈ™ina sa È™i cere
ajutoare prin radio.
În 5 minute sosesc la faÈ›a locului alte 5 maÈ™ini de poliÈ›ie.
Un ofiÈ›er superior se apropie de maÈ™ina femeii, cu pistolul pregătit.
PoliÈ›istul 2: Doamnă, vă rog să ieÈ™iÈ›i din maÈ™ina!
Femeia iese din automobil.
F: S-a întâmplat ceva, domnule?
P2: Unul dintre colegii mei mi-a spus ca aÈ›i furat aceasta maÈ™ină È™i
ca aÈ›i ucis proprietarul.
F: Am ucis proprietarul?
P2: Da. Vă rog să deschideÈ›i portbagajul!
Femeia deschide portbagajul, care este gol…
P2: MaÈ™ina este a dvs., doamnă?
F: Da. PoftiÈ›i actele ei!
Primul poliÈ›ist rămâne perplex.
P2: Unul dintre colegii mei susÈ›ine ca nu aveÈ›i nici permis.
Femeia caută în poÈ™etă, scoate un port-document È™i-l întinde  poliÈ›istului.
Acesta îl deschide È™i studiază permisul, care este în regula.
Tipul deja nu mai È™tie ce să creadă.
P2: MulÈ›umesc, doamnă… VedeÈ›i, colegul meu mi-a spus că nu aveÈ›i
permis, că aÈ›i furat maÈ™ina si i-aÈ›i ucis proprietarul!
F: Sunt convinsă că mincinosul v-a spus È™i că… mergeam cu viteză!
 
 

0 722
  1. Aranjezi imediat după lovitura de stat (pe care fraierii o s-o numească multă vreme revoluÈ›ie) să vină la conducere niÈ™te securisti pofticioÈ™i care, pentru un tablou în plus È™i-un cont în ElveÈ›ia sunt dispuÈ™i s-o vândă È™i pe mă'sa, crăcănată deja;
  2. Le spui proÈ™tilor că industria lor chimică e de căcat, că sunt înapoiaÈ›i rău È™i le promiÈ›i două bax-uri de Bonibon dacă te lasă s-o manageriezi tu, faci privatizare Mebo până le piere cheful de întreprinzător;
  3. Le iei băncile È™i apoi le instruieÈ™ti să le dea fraierilor credite căcălău cu buletinul pentru orice, apartamente, maÈ™ini (produse tot de tine, în vest), smartfoane, cizmuliÈ›e dă vară, alte acareturi la Mall, le dai cât de mult pot ei hali căcat monden din reviste gen Click È™i Libertatea, emisiuni "care te râzi" cu Capatos, Acces din rect È™i "Fraierii are talent dacă È™i câinii au talent". Aici nu trebuie să precupeÈ›eÈ™ti vreun efort, că dacă fraierii n-au ce comenta la muncă, s-ar putea, ai dreacului, să se apuce de făcut ceva È™i asta nu e bine;
  4. Le spui fraierilor că s-ar putea să-i atace nepoÈ›ii lui Gingis Han, că trebuie musai să intre într-o alianță armată, le iei armata din È›ară, să nu cumva să o folosească vreunu', Doamne-fereÈ™te, la păzit infrastructura feroviară È™i combinatele de furat È™i de evaziunea fiscală cu produse petroliere È™i-o trimiÈ›i cică la instruire cât mai departe, la unde a înțărcat mutu (nu fotbalistul) iapa, prin Afganistan, să-l apere pe dracu' de tac'su.
  5. În prealabil le desfiinÈ›ezi È™i diviziile de geniu, alea cu care fraierii au construit hidrocentralele, podurile peste Dunare, Transfăgărășanul, să nu-i încurce cumva pe cei de la Lena Construciones, în cele 24 de luni cât se screm să construiască un amărât de pasaj;
  6. După ce le-ai făcut fraierilor burta mare de chipsuri, bere È™i Orice-Cola È™i-ai obiÈ™nuit piÈ›ipoancelor fraierilor că nu mai poa' să trăiască dacă părul lor "n-are volum", începi să racolezi forÈ›a de muncă È™i-o aduci la tine în È›ară unde-o plăteÈ™ti cum se cuvine, È™i din ăia de high-tech dar È™i căpÈ™unari. Asta din două motive, ca să scazi presiunea È™omajului de pe umerii guvernanÈ›ilor,
  7. Să nu care cumva să le dea prin gând să facă locuri de muncă È™i ca să fii sigur că fraierii, dacă vor să deschidă iar vreo uzină, să lucreze doar cu pensionarii, ăia care se încăpățânează să mai trăiască după toate reformele în sănătate sau cu puÈ™tanii care au terminat bacalaureatul È™i care nu È™tiu nici să schimbe vreo siguranță însă manevrează la perfecÈ›iune smarfonu'
  8. Ignori complet (ba chiar îi dai È™i două peste bot) specialiÈ™tilor care încearcă să-i lămurească pe conducătorii fraierilor că avem o groază  de rezerve pe care toÈ›i se fac că nu le văd;
  9. Pune-i pe reprezentanÈ›ii fraierilor să semneze înÈ›elegeri europene că trebuie musai să se transforme în paradisul energiei verzi, pune-i să ridice moriÈ™ti de vânt peste tot È™i să plătească toate investiÈ›iile astea în timp ce termocentralele È™i hidrocentralele lor se duc pulii de suflet;
  10. Dacă le-a mai rămas fraierilor cumva vreo urmă din industria chimică, de-alde OltChim cumva, bag-o în faliment, ca să fii sigur că È›ara asta nu mai are nevoie de gaze naturale decât puÈ›in pentru brichetele fumătorilor È™i cât să se încălzească fraierii iarna;
  11. Te faci că faci niÈ™te prospecÈ›iuni (aiurea, tu È™tiai de mult ce-i acolo) prin Marea Neagră È™i afli că poÈ›i scoate de acolo la gaze naturale de n-are ce să facă toată România cu ele.
  12. ProsteÈ™ti pe proÈ™ti zicându-le că le pune Dumnezeu mâna în cap È™i-o să treacă pe la ei o mare conductă, Nabucco, care ar urma să-i aprovizioneze cu gaz natural ieftin (la ce dracu' le-o mai fi trebuind, nu È™tiu);
  13. Liberalizează preÈ›ul la gaze pe piaÈ›a internă (că industrie care să mai profite de chestia asta nu mai există) pentru ca nu cumva să guiÈ›e vreun fraier atunci când o să le dai gazele pe piaÈ›a externă la ce preÈ› vrei tu.
  14. Ce să vezi, când începe Exxon să scoată gazu' din Marea Neagră, È›op, o să fie pe-aproape È™i-o conductă să-l trimită în afară, că în România el mai e la fel de util românului precum îi este mortului util un abonament la sala de forță.
  15. Și iacătă ce frumos devine România exportatoare de gaze naturale, alea pe care Putin le dădea cam scump vesticilor care o să le ia acum mai ieftin de la niÈ™te fraieri!

Noi am ajuns de abia pe la punctul  10,11…

 

0 303
Ministresa Mediului, Rovana Plumb, a produs deunazi, o perla ca o biluta din cele folosite de pescari si care s-a dus la fund cu pleoscait. Nu ca ar conta prea  mult inca o deversare minscula in apele si-asa infestate ale Romanikai, pentru protejarea carora agentiile de mediu ale statului nu stiu sa faca nimic mai mult decat ecologizari fortate cu copii de scoala. Nu tu amenzi drastice pentru poluatori, nu actiuni energice pentru sanctionarea vinovatilor.
Apatia veghetorilor de mediu sunt complicii de decenii ai otravitorilor de ape si soluri si, intr-o tara ce cheleste pe zi ce trece, ai defrisorilor de paduri la adapostul legii. Sa fii ministrul mediului intr-o astfel de patrie, e paine de mancat. Poti spala in fiecare zi pe jos cu agenti economici abuzivi si cu forestieri cu mainile patate de sange verde. Ce fac ministresele de ambient de la noi, alde Sulfina sau Rovana?
Nimic. Nici nu le-ajuta dotarile. Zici ca postul asta e facut pentru cuconet suficient, la fel de profund ca o balticica pe asfalt incins dupa o ploaie scurta de mai. Avand in fundal o tara poluata si defrisata salbatic, Sulfina si Rovana au produs de-a lungul anilor mai multa gargara decat tonele de dejectii deversate de poluatori. Unde mai pui ca nici nu sunt inzestrate cu darul vorbirii si n-au comis, de-a lungul si de-a latul carierelor, decat rumegus lingvistic.
Duduia Rovana a reusit, insa, ceva in plus. A dat masura haosului si indolentei care zac sub coafura de nasa mare – o alta dotare a postului. Madam Plumb a fost trasa la fund taman de proiectul de plata a taxei de mediu pe care cica o promoveaza. Presa a prins-o pe tanti Rovana neplatita la taxa de mediu, de care ii buzunareste, in schimb, pe soferii Romanikai. Bolidul ministresei – excesiv de scump chiar si pentru un salariu de ministru – are numere rosii chiar si acum, cand toti tremura de frica taxei.
Dar faptul ca politicienii sunt primii care calca in picioare – sau in cauciucuri, dupa caz – exact promisiunile cu care s-au ales, nu e vreo stire in patria draga.
E banalul cel mai plicticos. Pe care tanti Rovana a reusit sa-l coloreze, insa, cu o mostra de prostie, tupeu si suficienta. Intrebata de ce nu si-a platit taxa pe care era gata sa o boteze cu propriul nume, ministresa a raspuns cu (a)plumb ca n-a platit pentru ca e prima care trebuie sa respecte legea (uaaaaaaaaaau!!!!!!) si ca trebuie mai intai sa intre in legalitate. Cum adică?, au vrut sa stie jurnalistii buimaciti. Adica sa plateasca timbrul de mediu, a incheiat Rovana o demonstratie de cum sa pleci de-acasa fara sa-ti iei creierul cu tine
 
Vifor Rotar
 

0 237
Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidcă fara religie am lătra precum cîinii.
Ne nastem, trăim, ne îmbolnăvim, îmbătrînim si murim. Si întreg peisajul speciei om culminează în cimitir.
Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a trăi. Singurul mod de-a evita nelinisteametafizică a cimitirelor este religia.
Cu religia intri în cimitir în plimbare. Cu filozofia intri în cimitir – cum a intrat prietenul meu Cioran – prin disperare.
Cînd va dispărea ultimul tăran din lume – la toate popoarele, vreau să spun – va dispărea siultimul om din specia om.
Si atunci or să apară maimute cu haine.
A fost întrebat un tăran, în închisoare: ce întelegi din tot ce spune Petre Tutea! Zice: nu înteleg nimic, dar e o grozăvie!
Treisprezece ani de închisoare…. Aveam doar o hăinută de puscărias. Ne dădeau o zeamă chioară si mămăligă friptă.
M-au bătut… M-au arestat acasă. Nici nu tin minte anul… Cînd m-au anchetat am lesinat din bătaie. Iacătă că n-am murit!
Am stat la Interne trei ani. Am fost dupăaceea la Jilava, la Ocnele Mari si pe urmă la Aiud.
Eu mă mir cum mai sînt aici.
De multe ori îmi doream să mor. Am avut mereu lasitatea de-a nu avea curajul să mă sinucid. Din motivereligioase…
Treisprezece ani! Nu pot să povestesc tot ce-am suferit pentru că nu pot să ofensez poporul român
spunîndu-i că în mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozităti.
M-a întrebat un anchetator: De ce ai vorbit împotriva noastră, domle? – N-am vorbit, domle.
– Cum n-ai vorbit?
– Păi împotriva voastră vorbeste tot poporul român. Ce să mai adaug eu?
Si mi-au dat 20 de ani muncă silnică făra motive.
Mi s-a prezentat sentinta de condamnare… ca să fac recurs.
La cine să fac recurs, la Dumnezeu?
Eu, cultural, sînt un european, dar fundamentul spiritual e de tăran din Muscel. La închisoare,grija mea a fost
să nu fac neamul românesc de rîs. Si toti din generatia mea au simtit această grijă. Dacă mă schingiuiau
ca să mărturisesc că sînt tîmpit, nu mă interesa, dar dacă era ca să nu mai fac pe românul, mă lăsam schingiuit pînă la moarte.
Eu nu stiu dacă vom fi apreciati pentru ceea ce am făcut; important e că n-am făcut-o niciodată doar declarativ,
ci că am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate să ajungi să suferi pentru un ideal în mod fizic.
Eu n-adun nimic. Îmi spunea un popă, zice, păi dumneavoastră vă risipiti asa, vă poate fura oricine…
Zic: uite, părinte, eu, zic, am adoptat conceptia regelui Frantei în materie de risipirea ideilor mele.
Conceptia lui despre cartof ? Cînd au venit cartofii din America, tăranii nu-i cultivau.. ''Să mîncăm noi buruiana asta din pămînt!…''
Ce a zis regele Frantei? ''Mă,omule, seamănă, mă,cartofi pe mosia mea si, cînd or vedea tăranii că îi păzesc,
or să-si dea seama că-s lucru bun.Lăsati-i să fure, că asa se răspîndesc cartofii în tară…''

Vlad Tepes are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod român, pe Stefan cel Mare. Cu armele!
Are meritul că l-a si bătut. Si are mai ales meritul că a coborît morala absolută , prin tepele puse în cur, la nivel absolut.
Dormeai cu punga de aur la cap si ti-era frică să n-o furi tu de la tine; ăsta-i voievod absolut, Vlad Tepes.
Păi fără ăsta , istoria românilor e o pajiste cu miei!

 

0 214
Aflam intamplator din ziarul local "Servus Hunedoara" ca, in fine, Curtea de Apel Alba -Iulia a început cercetarea judecătorească în celebrul dosar „Aurul dacic”. Era in urma cu un deceniu o ancheta de mare impact emotional, pentruca din Sanctuarul Dacic de la Sarmisegetuza, s-a furat, ori s-au revendicat tot ce se putea, inclusiv vestigiile istorice!!Ori tocmai Statul Roman, macar prin C.J. Hunedoara trebuia sa fie pe jar pana vinovatii nu erau definitiv sanctionati conform Legii.
Desi de multi ani paguba a fost recuperata, iar …majoritatea hotilor au fost prinsi, apoi condamnati in prima insanta, dupa trei ani de cand cauza a fost înregistrată pe rol, se tot amana o "judecare" definitiva. In tot acest timp procesul s-a tot amânat de la un termen la altul din diferite motive; ba au lipsit o parte dintre inculpaÅ£i, care se declarau …nevinovati, ba martorii trag de timp, ba lipsesc unii apărători. Ca in dosarul lui Becali, ce s-a judecat 14 ani. Si doar cand s-a suparat capo di tuti capi, s-a dat o sentinta… Si aia cam anapoda, dupa …o viata de om liber!
Dupa atatea amanari, magistraÅ£ii de la Alba au putut demara judecarea dosarului abia acum, la ultimul termen, fiind formulate mai multe cereri de probaÅ£iune. Cosmin Muntean, purtătorul de cuvânt al CurÅ£ii de Apel Alba – Iulia, declara ca o parte au fost respinse. Pentru restul… instanÅ£a urmeaza să se pronunÅ£e la următoarea înfăţiÅŸare din acest Dosar, stabilită să aibă loc în data de 12 iunie. DeÅŸi, iniÅ£ial, se vehicula că cele 13 brăţări dacice din aur, sustrase din MunÅ£ii Orăştiei (recuperate până acum de statul român) vor fi prezentate la termenul de ieri, Cosmin Muntean a explicat că artefactele constituie, într-adevăr, probă în Dosar, dar nu au fost aduse în faÅ£a instanÅ£ei, pe motiv că acest lucru nu e relevant. „InstanÅ£a nu a cerut în mod expres ca brăţările să fie aduse. Ele constituie probă în dosar, dar prezentarea lor nu e relevantă (…) Important este că s-a demarat cercetarea judecătorească, care continuă cu administrare de probe în cauză”, a declarat purtătorul de cuvânt al CurÅ£ii de Apel Alba Iulia.
Pe de altă parte, ÅŸi la termenul de ieri unul din inculpatii principali, Iulian Ceia a absentat. Acesta nu s-a prezentat până acum deloc la proces, deÅŸi a fost citat în repetate rânduri, în diverse locaÅ£ii, inclusiv în… Insula Capului Verde, situată în largul coastei de est a continentului african. Fără niciun rezultat, Iulian Ceia a primind cea mai mare pedeapsă în acest caz, de 12 ani de detenÅ£ie, pe care a atacat-o, prin apel, împreună cu ceilalÅ£i 10 hunedoreni condamnaÅ£i în acest Dosar de Tribunalul din Deva.
Reamintim că, apelul formulat de hunedorenii acuzaÅ£i de furtul brăţărilor dacice din MunÅ£ii Orăştiei a început la instanÅ£a superioară de la Alba Iulia în mai 2010….
 

0 230
Stegarii termina campionatul pe cel mai bun loc de la revenirea pe prima scena.Galben-negrii si-au consolidat pozitia a 7-a dupa victoria cu 4-1 pe teren propriu in fara Gloriei Bistrita si au sanse teoretice sa mai urce in ierarhie Doua dintre goluri au fost marcate de un fotbalist de 18 ani, primele lui reusite in Liga I-a.
Victorie concludenta a stegarilor in ultima aparitie pe teren propriu in acest campionat. Galben-negrii s-au impus in fata Gloriei Bistrita cu 4-1, dupa o partida in care gazdele nu au fortat, dar si-au dominat clar adversarul. Enceanu a marcat primul sau gol in Liga I in minutul 11, dupa ce a primit o pasa de 50 de metri de la colegaul sau de camera, Cristi Ionescu si l-a lobat pe Oghinciuc.
Dupa numai 4 minute, Mugurel Buga l-a servit pe fotbalistul de numai 18 ani al Brasovului si acesta a reusit dubla cu un sut din interiorul careului. La 2-0, FC Brasov a inceput sa joace si pentru public si fotbalistii galben-negri au reusit cateva faze care au smuls aplauzele spectatorilor. Bistritenii au incercat sa participe si ei la spectacol si au avut cateva ratari, printre care si una la care Oltean a respins de pe linia portii. In minutul 57, Oghinciuc a vrut sa-l dribleze pe Buga, atacantul brasovean i-a furast mingea goalkeeperului bistritean si a trimis pe sub acesta in poarta pentru 3-0.
La acest scor, Sergiu Oltean a vazut al doilea galben si a fost eliminat. In minutul 64, bistritenii au primit o lovitura de la 11 metri un fault in careu, insa Razvan Radu a tras in bara. La poarta cealalta, Ricardo Machado a repetat executia din finalul meciului cu Pandurii si a marcat pentru 4-0. In minutul 83 bistritenii au reusit golul de onoare prin Feher, care a transformat un penalty vazut numai de arbitrul Florin Miron, la o minge respinsa cu capul de Ricardo Machado.
Mateiu a primit si el u cartonas galben, astfel ca Adrian Szabo nu se va putea baza in meciul cu Steaua pe el si pe Oltean din cauza suspendarilor. In schimb, stegarii au castigat un jucator tanar, pe care se vor putea baza in viitor.
Stegarii si-au consolidat pozitia a 7-a, cu cele 51 de puncte stranse inaintea ultimei etape si au sanse teoretice sa mai urce in clasament. Cert este ca nu pot termina campionatul mai jos de locul 8, ceea ce inseamna cel mai bun loc ocupat de la revenirea pe prima scena.
 
Vifor Rotar
 

0 239

Zilele trecute Antena 3 a difuzat o emisiune da mare audienta.Trei tineri infiati de catre un medic din SUA in urma cu 20 de ani dintr-un "lagar" pentru copiii cu dizabilitati de la Siret si-au povestit drama personala! Succes emotional, poveste de suflet, de neuitat. Iata, se poate sa ai si noroc! Pentru "imaginea Romaniei" in lume, dureroasele imagini de-acum 23 de ani, filmate in caminele cu copii abandonati a asezat definitiv Romania pe harta durerii alaturi de Etiopia, Haiti, Botswana…

Stupoare europeana insa in anul 2010, odată cu lansarea expoziÅ£iei de fotografii: “Verdingkinder Reden” (copii contractelor povestesc), care a făcut turul ElveÅ£iei. Astfel opinia publică mai tânără a luat la cunoÅŸtinţă oficial ÅŸi oripilant, despre o incredibila practică a statului elveÅ£ian,drama care s-a întins vreme de peste un secol.

ADEVARAT, A FOST incepută în jurul anului 1830, dar ea s-a încheiat, DOAR legal, abia în 1960 !! Deci doar cu circa 25-30 de ani inainte de caderea comunismului, cand s-au filmat "ororile" de la noi! Despre ce a fost vorba: o trăsătură comună a vieÈ›ii elveÈ›iene din această perioadă, era folosirea copiilor la muncile din agricultură. În primul rand a copiilor din familiile sărace din oraÈ™e, care erau scoÅŸi cu forÅ£a de lângă părinÈ›ii lor, de către autorități È™i trimiÅŸi pentru a lucra în ferme.

Soarta aceasta o aveau ÅŸi copii din orfelinate, la mare “căutare” fiind fetiÅ£ele… Despre dramele lor nu ar fi interesant sa faca un reportaj "verite", dl. Mihai Gadea? MulÈ›i dintre ei erau bătuÈ›i în mod regulat È™i abuzaÅ£i sexual în familiile unde erau trimiÅŸi. Având o educaÈ›ie precară, ca adulÈ›i aveau puÈ›ine È™anse de a se descurca individual în societate. Abuzurile suferite în copilărie au lăsat asupra lor urme adânci, transformându-i în persoane incapabile de a trăi într-o comunitate. Cu toate acestea, autoritățile, insistau că acÈ›ionează în interesul copilului. Unii copii au rămas ÅŸi după vârsta majoratului în familiile de fermieri, dar au fost folosiÅ£i tot la muncile agricole, într-o epocă în care, agricultura elveÅ£iană nu era mecanizată, È™i o mare parte din muncă se presta manual.

Erau puÅ£ine cazurile în care aceÅŸti copii nu reprezentau decât animale de povară pentru familiile respective. Cel mai des ei nu au fost acceptaÅ£i de către familiile în care au fost plasaÅ£i. Nu aveau voie să mănânce la aceeaÅŸi masă, primeau foarte puÈ›ină mâncare, unii au fost chiar forÈ›aÈ›i să doarmă în beci sau hambar. Bătăile erau un eveniment normal, cotidian. Cercetătorii ÅŸi istoricii elveÅ£ieni (foarte puÅ£ini au abordat subiectul) au estimat un număr de aproximativ 10 000 de copii, plasaÅ£i anual, din 1830 ÅŸi până în 1960 ! Dar cutuma a mai functionat cativa ani buni!! Dl. Peter Weber este una dintre victimele acestui sistem de muncă în sclavie a copiilor. El a declarat: “Într-o dimineață, când aveam patru ani, mama m-a dus cu trenul la È›ară, într-o fermă. Acolo mi-a spus: va trebui să locuieÅŸti aici, de acum. Cred că acela a fost momentul în care mi-am pierdut încrederea în oameni, am lucrat de la început, m-au lovit aproape în fiecare zi, a fost îngrozitor. Copilăria mi-a fost furată ! ImaginaÈ›i-vă, cineva îÅŸi duce copilul de patru ani departe È™i-l dă unor străini… Cred că cel mai rău lucru nu a fost munca inuman de grea pentru un copil, ci bătăile, lipsa afecÅ£iunii, ÅŸi faptul că nu aveai nimic al tău, personal.”

Acum, dl. Peter Weber are 56 de ani, nu a reuÅŸit să-ÅŸi întemeieze o familie, trăieÈ™te singur, unicul său prieten fiind un câine. Singura lui satisfacÅ£ie este că, în sfârÅŸit, drama trăită de el ÅŸi alte sute de mii de copii, a fost dezvaluita opiniei publice.

În 2011 a fost lansat filmul artistic elveÅ£ian The Foster Boy”, în care este descrisă viaÅ£a unui orfan ÅŸi a unei fetiÅ£e dintr-o familie săracă, aruncaÅ£i de autorităţile elveÅ£iene într-o astfel de fermă. Scandalul provocat în societatea elveÅ£iană, dar ÅŸi în opinia publică din multe alte ţări, a determinat oficialităţile elveÅ£iene, în 2012, să-ÅŸi ceară public scuze faţă de copii-sclavi care ÅŸi-au trăit dramele în ElveÅ£ia. ViaÅ£a îÅŸi continuă cursul normal, societatea elveÅ£iană este considerată una dintre cele mai democratice, drepturile omului sunt pe deplin respectate, “Å¢ara Cantoanelor” continuă să prospere…

La Antena 3 ni se dau reportaje despre dramele (reale) din Romania… Dar si in Elvetia au fost reale!!

 

0 543

Sectorul minier, termoficarea, industria de maÅŸini agricole, energia solară ÅŸi textilele sunt domeniile economiei româneÈ™ti care îi atrag pe investitorii chinezi.

Directorul Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, a declarat că două companii din China vor să investească între 200 ÅŸi 300 de milioane de euro pentru Termocentrala Mintia ÅŸi alÅ£i 60 de milioane de euro pentru unităţile miniere viabile.

Ei sunt reprezentanÅ£ii Companiei NaÅ£ionale de Electricitate din China ÅŸi China Coal care vor să investească aproximativ 300 de milioane de euro în instalaÅ£ia de desulfurare ÅŸi în retehnologizarea de la Termocentrala Mintia.

Banii ar urma să fie rambursaÅ£i în termen de 20 de ani, cu o dobândă de 2%, potrivit mediafax.ro.

De asemenea, un reprezentant al provinciei chineze Shandong, aflat în România, a anunÅ£a ieri că mai multe companii ar fi interesate să investească în judeÅ£ul Cluj, principalele domenii vizate fiind construcÅ£ii de maÅŸini agricole, energie solară ÅŸi textile.

Directorul general adjunct al Departamentului de ComerÅ£ din cadrul provinciei Shandong, Yan Zhaowan, È™eful unei delegaÅ£ii chineze aflate ieri la Cluj, a declarat la o întâlnire la Prefectură, că în judeÅ£ este un foarte bun mediu de afaceri ÅŸi există parcurile industriale, unde se pot realiza cooperări economice.

0 252
https://www.facebook.com/photo.php?v=536969013007069&set=vb.321923351178304&type=2&theater
si priviti cu atentie la desfasurarea a 2000 de ani de istorie politica in trei minute. Priviti cu mare atentie. Este un spectacol fascinant.
Algoritm de prezentare a modului cum arata Europa politica din suta in suta de ani: Europa in anul 100, Europa in anul 200 si tot asa pana la Europa in 1900 si Europa in anul 2000. O senzationala lectie de istorie.
 
Doua lucruri remarcabile sunt de notat:
1. Totul este in flux. Norma e schimbarea, nu stabilitatea. De la suta la suta de ani, sistematic, totul se schimba. Si schimbarile sunt radicale. Nu doar configuratia politica generala a continentului se schimba dar aproape in toate cazurile entitatile insasi (state, contururile lor si chiar si eticheta de pe contururi) se schimba. Rareori sunt de doua ori la fel. Este remarcabil.
De aici o intrebare: Anul 2100. De ce ar ramane lucrurile neschimbate de acum inainte? Cand vedem cat de mari schimbari apar regulat de la o suta de ani la alta, ideea de stabilizare intr-un anumita configuratie ne apare absurda. De ce ar ramane Europa blocata in actuala configuratie?
2. Evolutia spatiului acum populat de poporul roman si proiectul sau politic-statal: Romania. De ce ar ramane lucrurile neschimbate de acum inainte? Intrebare retorica. Evident ca nu vor ramane neschimbate. Intrebarea reala este in ce directie se vor schimba lucrurile si daca poporul roman si elita sa vor avea ceva de spus in asta.
 
Sa comentam un pic.
Din motive neclare romanii par sa fie convinsi ca orice ar face, oricat ar fi de incompetenti, corupti, prosti gospodari, indolenti, primitivi etc., Istoria le-a asigurat un loc in fata si caldut.
Istoria arata insa exact cum ati vazut din harta dinamica de mai sus. Exact asa. Unde vad romanii vreun loc garantat pentru ei sau pentru un stat sau entitate politica romaneasca acolo, nu stiu. Relatia privilegiata cu codrul nu garanteaza nimic altceva decat lemne de foc, mure si bordeie cu vedere la luminis. Atat.
Putem spune cu certitudine aproape perfecta, aproape de 1, ca in 87 de ani de acum inainte, in 2100, harta Romaniei nu va arata ca cea din 2000.
Este un principiu al extrapolarii folosit in teoria predictiei. Daca relativ la un fenomen de interes ai identificat un trend constant, cel mai probabil lucru legat de viitorul fenomenului in cauza este ca trendul respectiv va continua. In cazul de fata este suficient sa te uiti in locul geografic al Romaniei pe harta, asa cum apare el de la suta la suta de ani. Este suficient sa te uiti in locul geografic al altor state pe harta. Stii ce ce cel mai probabil sa urmeze. Punct.
Deci cand vorbim despre Romania viitorului vorbim despre o entitate diferita de cea de azi. Foarte probabil diferita in ceea ce priveste granitele. Si destul de probabil in ceea ce priveste eticheta, numele. Putem specula cu privire la ambele (va fi o Romanie sau mai multe, mai mica sau mai mare etc. sau va fi Romania sau Rromania, Valahia sau Moldova etc). Dar nu are rost sa speculam. Sa ne limitam la a spune atat: Va fi ceva diferit de ce e acum.
Cat de diferit? Aici este o alta discutie. Fara sa speculam putem face insa apel la alt principiu al teoriei predictiei, diferit de extrapolare: ideea de model cauzal.
Te uiti la diferite forte care vor determina fenomenul de interes in urmatoarea suta de ani si analizezi ce posibil impact vor avea ele. De aici un posibil raspuns cu privire la directia in care merg lucrurile (Sigur, lucrurile sunt mai complicate un pic – evolutia impactului este nu absoluta ci relativa, relativa la ce vor face si celelalte tari din jur- dar pentru scopurile noastre sa ne limitam la ideea cea mai simpla).
Sa dam un exemplu: Secolul 21 este un secol al stiintei, organizarii (managementului) si tehnologiei. Cum ai lua-o, cum ai pune-o, statele si popoarele ce vor avea avantajul in aceste domenii vor supravietiu si prospera. Orice model predictiv trebuie sa tine sema de asta. Orice analiza a viitorului unei tari in secolul 21 pleaca de aici.
Cum stau romanii in aceste domenii? Cum arata samanta pusa azi de sistemul de educatie, samanta ce va rodi in deceniile ce vin? Cum arata economia -organizarea si performanta sa- de azi ce pune bazele pentru maine? Cum arata clasa politica si capacitatea ei de guvernare? Cum arata centrele stiintifice si tehnologice? Cum arata statul de drept, institutiile pietei? Dar comunicarea publica, mass media si cultura publica?
Toate sunt variabile intr-un posibil model predictiv privind viitorul Romaniei. Ce spun ele? Un lucru simplu: Predictia prin extrapolare pare sa convearga cu predictia pe baza de model.
Deci cui nu-i place extrapolarea pe baza hartilor de mai sus, nu are decat sa ne explice in ce model variabilele educatie, civism, autoguvernare, tehnologie, performanta economica etc. din Romania de azi prezic un stat viabil in actuale hotare pentru 2100.
Sa fim seriosi. Sa ne uitam la hartile de mai sus, sa ne uitam in jur si sa tragem concluzia logica. Nu e cazul sa ne furam iarasi singuri caciula.
 
Pe scurt:
Lucrurile se vor schimba. Intrebarea reala este in ce directie se vor schimba si daca poporul roman si elita sa vor avea ceva de spus in privinta asta. Daca au ceva de spus trebuie sa spuna prin variabilele mai sus mentionate. Din cate vedem, momentan, principalele lor preocupari la ora actuala sunt de cu totul alta natura…
Dar ma rog, asa se face Istoria…
 
 
 

0 226
Dupa ce au venit verii sa-l consoleze pentru pelerinajul la puscarie, sfantul Gigi poate sa se imortalizeze ca Isus intre doi samsari. Cu Giovanni de-a dreapta si Victor de-a stanga, proaspat pasuiti de justitie pentru furturile din transferuri, Gigi poate sa faca figura de martir. Lui de la hoti i s-a tras. Ajuns la mititica dupa ce si-a facut singur dreptate in cazul hotilor care ii furasera limuzina, latifundiarul si-a castigat o simpatie de erou interlop nedreptatit. Furat de poza asta de haiduc doldora de bani, premierul Ponta, care nu rateaza nicio ocazie sa ne aminteasca de trecutul de procuror, upgradat de scurtul ministeriat la justitie, s-a trezit sa declare ingenuu, inainte de pronuntarea sentintei de 3 ani cu executare, ca il simpatizeaza pe Becali.
Sentinta pare o gluma proasta a justitiei dupa valurile de achitari anterioare dar mai ales dupa cadoul nesperat facut gastii de evazionisti din fotbal, carora Inalta Curte le-a mai dat un ragaz pe care nu contau. Justitia n-a fost la fel de clementa cu Gigi, pe care il transhumeaza la strunga cu drugi de fier. Haita a fost lasata acasa, masculul alfa este trimis la racoare.
Nu-i bai. O sa-i ceara lui Basescu sa-l gratieze, ca doar nu-i cad galoanele, cum a si zis. Dar galoanele, tresele si fireturile astea nu sunt deloc stabile pe umerii barbatilor din dosare. Au patit-o generalii Babiuc si Cioflina, condamnati la cate doi ani de inchisoare pentru complicitate cu Becali la tepuirea armatei. Amandoi si-au pierdut galoanele grele pentru ingineriile comise.
Primul efect lejer sinistru al disparitiei lui Becali din peisajul media este confiscarea prim planului de catre varul Giovanni. Mafiotul intermediaza relatia cu presa, da detalii despre familie, face confesiuni, mimeaza maniere, e brusc de treaba cu jurnalistii pe care nu da doi bani.
Banuiala sinistra este ca presa sa pregateste sa-i aplice si lui Giovanni acelasi tratament de adulare pe care i l-a administrat lui Gigi de-a lungul anilor. Avantajul pentru jurnalisti ar fi ca il pot insoti pe noul erou pana la locul de pelerinaj unde da el cu bani in stanga si-n dreapta. Cazinoul nu e, totusi, la Muntele Athos.
 
Vifor Rotar
 

0 815
DeclaraÈ›ia de la Sfântu Gheorghe – Nov. 2012
 
DeclaraÈ›ia de la Sfântu Gheorghe ne interesează pe toÈ›i! Nu este vorba de o simplă gogoriță È™i nu e inventată de Vadim È™i de Funar!
 
Transilvania este vizată de locuitorii ei cu cetățenie dublă, română È™i maghiară (sau poate invers) care nu recunosc ConstituÈ›ia României (cel puÈ›in nu È™i articolul 1), drapelul È™i imnul de stat, împărÈ›irea administrativă etc… È™i pentru care ziua naÈ›ională este zi de doliu…
 
marți, 27 noiembrie 2012

 
Ungurii au fost parte la Guvernarea Romaniei timp de 2 decenii – sunt însă decepÈ›ionaÈ›i de această guvernare È™i acum cred că soluÈ›ia este autonomia!… Desigur ei viseaza graniță cu Ungaria (probabil jinduiesc È™i la aurul din Apuseni), uitând însă un lucru esenÈ›ial: nici în vechime È™i nici astăzi, nu prea gaseÈ™ti picior de ungur prin MunÈ›ii Apuseni.
 
 
 
Declaraţie
Sfântu Gheorghe, 24 noiembrie 2012
DECLARAÅ¢IA DE LA SFÂNTU GHEORGHE
Autonomia este soluţia!
Noi, cetăţeni liberi ai României ÅŸi ai Europei în curs de unificare – exercitându-ne dreptul la asociere, precum ÅŸi cel la opinie ÅŸi libertatea de exprimare – conÅŸtienÅ£i de responsabilitatea pe care o purtăm pentru generaÅ£iile viitoare, confirmându-ne voinÅ£a comună azi, 24 noiembrie 2012, la Sfântu Gheorghe ne declarăm din nou ÅŸi cu devotament credinÅ£a în autonomia comunităţii noastre maghiare din Transilvania ÅŸi a Å¢inutului Secuiesc.
Nu mai dispunem de alţi douăzeci şi doi de ani pentru a aştepta soluţiile problemelor noastre comune de la Bucureşti. Trebuie să spunem că experienţa nefastă a deceniilor trecute este generarea problemelor, nu soluţionarea acestora prin intermediul centralizării puterii!
Am aÅŸteptat minunea cu mâinile încruciÅŸate – ne-a fost de ajuns!
Ne-am săturat de compromisurile de culise adoptate fără implicarea noastră!
Ne-am săturat de situaÅ£ia în care politiceni corupÅ£i risipesc ÅŸi fură viitorul copiilor noÅŸtri!
Ne-am săturat să plătim preÅ£ul deciziilor eronate luate de guvernele care se perindă la cârma ţării!
Ne-am săturat de negarea însăşi a existenÅ£ei Å¢inutului Secuiesc!
Å¢inutului Secuiesc a existat, există ÅŸi vrea să existe. În acest scop ne-am întrunit astăzi.
Dorim să ne simÅ£im acasă pe plaiurile natale moÅŸtenite de la înaintaÅŸii noÅŸtri. Este moÅŸtenirea noastră – Å£inem la ea.
Dorim să ne folosim în mod liber limba maternă ÅŸi simbolurile naÅ£ionale. Limba maghiară să fie a doua limbă oficială în Å¢inutul Secuiesc. Avem acest drept.
Dorim un sistem de învăţământ de sine stătător de la creşă până la universitate. Vrem să avem acest drept!
Vrem să cheltuim banii proveniÅ£i din impozitele noastre în scopul prosperităţii locuitorilor acestui Å£inut! Vrem să avem acest drept!
Vrem să ne gospodărim singuri bogăţiile naturale.Vrem să avem acest drept!
Nu vrem ca un prefect, care nu ne cunoaÅŸte problemele, să împiedice munca noastră de păstrare ÅŸi creare a valorilor.
Vrem să decidem noi înÅŸine în treburile noastre.
Vrem autonomie! Autonomia este soluÅ£ia. Scopul autonomiei este să ne asigure demnitatea sărbătorilor ÅŸi eficacitatea activităţilor zilnice – arătând totodată că putem avea un viitor sigur.
De la acestea nu facem rabat. Ne vom continua lupta prin mijloace paÅŸnice ÅŸi democratice până la atingerea obiectivului nostru final: autonomia.
Nici unul dintre noi nu are ÅŸanse de izbândă de unul singur. E nevoie de noi toÅ£i.
Facem apel la biserici! Puterea credinÅ£ei ÅŸi sistemul de valori al creÅŸtinătăţii funcÅ£ionează în cazul nostru ca busolă milenară.
Facem apel la organizaţiile noastre non-guvernamentale, care au rolul de a asigura confortul vieţii cotidiene! Trebuie să ne reclădim comunităţile.
Facem apel la intelectualii noÅŸtri din sfera ÅŸtiinÅ£ei ÅŸi a culturii! Putem fi, pe bună dreptate, mândri de unicitatea culturii transilvănene.
Facem apel la politicienii noÅŸtri! Å¢inând seama de voinÅ£a clară a maghiarilor din Transilvania, să elaboreze un plan comun de acÅ£iune pentru dobândirea autonomiei. Mai mult, să nu se abată de la acest plan indiferent de partidul maghiar pe care îl vor reprezenta în parlament.
Facem apel la vârstnici! Ne putem baza pe înÅ£elepciunea ÅŸi experienÅ£a lor.
Facem apel la tineri! Avântul lor creator asigură progresul.
Evocăm spiritualitatea Transilvaniei! Lupta noastră pentru autonomia pe care vrem să o dobândim este parte a concepÅ£iei despre Transilvania pe care o dorim – ÅŸi anume, o Transilvanie ferită de imixtiunea BucureÅŸtiului. Din acest motiv căutăm parteneriatul ÅŸi colaborarea cu acei români, care doresc recuperarea demnităţii Ardealului!
Dacă trebuie să colectăm un milion de semnături pentru a atrage atenţia Europei asupra problemelor noastre, le vom aduna.
Dacă este nevoie de o sută de mii de semnături pentru ca persoanele care au obÅ£inut mandat în Parlamentul României să simtă greutatea cuvintelor ÅŸi doleanÅ£elor noastre îndreptăţite, le vom aduna.
Dacă este nevoie de demonstraÅ£ii cu ocazia cărora să strigăm în mod repetat apelul nostru la autonomie, atunci vom ieÅŸi în stradă ori de câte ori va fi nevoie. Åži nu facem acest lucru împotriva cuiva, ci pentru noi înÅŸine.
Îl cităm pe apostolul autonomiei noastre naÅ£ionale, Kós Károly: „Va trebui să muncim, dacă vrem să trăim; ÅŸi vrem să trăim, deci vom munci.”
Cu credinţă ÅŸi asumarea răspunderii vom munci cu devotament pentru dobândirea autonomiei, în scopul păstrării ÅŸi apărării moÅŸtenirii noastre, a îmbunătăţirii prezentului pe care îl trăim ÅŸi al asigurării viitorului.
Aşa să ne ajute Dumnezeu! comunicat de presă al Partidului Popular Maghiar din Transilvania
 
Persoană de contact:
Szabó-Györke Zsombor
referent de presă al PPMT
telefon: +40 (0)762 248 696
 
 
 

0 247
PoliÅ£ia maghiară a anunÅ£at furtul a peste 500 de opere de artă de o valoare "excepÅ£ională". Bunurile au dispărut dintr-un apartament din Budapesta ce aparÅ£inea unui colecÅ£ionar care a murit în anul 2002. Operele de artă aparÅ£ineau lui Dezsa Kovacs, un fost cunoscut colectionar, care,in loc sa le doneze statului, urmau să fie împărÅ£ite între diferiÅ£i moÅŸtenitori, după succesiune.
Balciul "impartelii" a facut deliciul presei budapestane, asa ca se stiau sumedenie de amanunte picante si…de culise. De exemplu faptul ca …in continuare tablourile pictate de Picasso, sunt si acum cele mai furate din lume! Nu credem ca era cazul…
"PoliÅ£ia a lansat o anchetă într-un dosar privind furtul unor opere de artă de o valoare excepÅ£ională", informează site-ul poliÅ£iei ungare. Procesul de evaluare a valorii la care se ridică tablourile furate este în curs de desfăşurare. Caci acesta era si unul din "clenciurile" disputei la masa succesorala!
Probabil ca hotii s-or fi gandit sa-i mai scuteasca pe mostenitori de atata efort…
Ar fi de tot hazul ca tablourile sa fi luat drumul "tinutului" de minte…secuiesc, desi hotii de pe la noi se pare ca au preferinte mai elevante,eventual pictura flamanda… ori printre tablourile furate figurează in majoritate opere ale unor cunoscuÅ£i pictori ungari precum Laszlo Paal, Pal Szinyei Merse, Karoly Ferenczy sau Gyula Derkovits, ÅŸi unele ale unor pictori străini precum italianul Le Tintoret, francezul Maurice Utrillo sau austriacul Gustav Klimt.
 

0 448
 
 
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a semnat vineri la BraÅŸov, în cadrul celei de-a ÅŸasea ediÅ£ii a Congresului InternaÅ£ional al PacienÅ£ilor cu afecÅ£iuni hepatice, care se desfăşoară în zilele de 17 ÅŸi 18 mai, Parteneriatul-Alianţă pentru Sănătatea Ficatului, încheiat între Ministerul Sănătăţii ÅŸi AsociaÅ£ia SANO-HEP România.
"Nu vreau să se mai facă parteneriate publice din birourile Ministerului Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii, asociaÅ£iile profesionale, medicii, asistentele, organizaÅ£iile pacienÅ£ilor, dacă toate vor lucra împreună, permanent, atunci parteneriatele vor fi concrete ÅŸi vor satisface pacienÅ£ii atât cât se poate, având în vedere bugetul. Măcar ceea ce facem să facem în cunoÅŸtinţă de cauză ÅŸi pentru pacienÅ£i", a declarat ministrul Sănătăţii. Acesta a precizat că documentul încheiat cu AsociaÅ£ia SANO-HEP România este primul protocol pentru care a avut discuÅ£ii în urmă cu câteva luni după care au urmat ÅŸi altele cu alte asociaÅ£ii de pacienÅ£i. "Dumneavoastră reprezentaÅ£i una dintre cele mai interesante asociaÅ£ii, bine Å£intită pe bolile ficatului cu din ce în ce mai multe cazuri de boală. De astăzi ne apucăm de treabă ÅŸi până în septembrie schiţăm priorităţile pentru anul 2014 pentru a ÅŸti ce preluăm în bugetul pentru anul viitor pentru finanÅ£are, să-i dăm coerenţă ÅŸi pentru anii viitori. Principala preocupare în mandatul meu este prevenÅ£ia ÅŸi, dacă vom lucra pe priorităţi, veÅ£i vedea că în 5-10 ani vom avea din ce în ce mai puÅ£ini bolnavi ÅŸi mai puÅ£ini bani cheltuiÅ£i. Ne-am propus ca în fiecare lună să ne vedem cu asociaÅ£iile de pacienÅ£i pentru a vedea unde suntem, ce probleme apar ÅŸi cum intervenim. Nu vreau să vă mint, nu vreau să fac promisiuni, ci voi spune lucrurilor pe nume. Vrem ca programele să se deruleze corect, dar, din păcate, în 2013 banii sunt mai puÅ£ini decât în 2012", a explicat ministrul Sănătăţii. Eugen Nicolăescu a spus că în acest an 3,5 miliarde de lei reprezintă arieratele care nu s-au plătit în ultimii ani, dar, dacă aceste datorii se vor plăti, iar spitalele nu vor mai face datorii noi, în bugetul pentru 2014 vor fi cu 3,5 miliarde de lei în plus. "Fără sprijinul dumneavoastră nicio reformă nu va reuÅŸi. Până la sfârÅŸitul lunii iulie vom merge în judeÅ£e ÅŸi vom vorbi cu asociaÅ£iile de pacienÅ£i, cu medicii, pentru pachetele de servicii care le vom pregăti pentru anul viitor. Vreau ca ÅŸi dumneavoastră să contribuiÅ£i la o situaÅ£ie care mă îngrijorează în ultima vreme, atacul la medici. HaideÅ£i să arătăm că avem medici excepÅ£ionali care îÅŸi fac datoria faţă de cetăţean, că avem o ÅŸcoală de medicină foarte bună. HaideÅ£i să-i apărăm. Dacă au luat ÅŸpagă să plătească, dacă fură să plătească. Ne pleacă medicii pe capete nu neapărat din cauza banilor, ci pentru felul în care sunt trataÅ£i de societate. Åži dumneavoastră ne sunteÅ£i de un real ajutor", s-a adresat Nicolăescu participanÅ£ilor la congres. El a purtat un dialog cu pacienÅ£ii la congres despre problemele cu care se confruntă ÅŸi soluÅ£iile care ar putea atenua o serie de probleme.
 
Sursa: AGERPRES
 
 
 

0 249

 

DAN MIHAESCU, celebrul autor al schetch-urilor “periculoase” de pe vremea Teatrului Tanase, a lasat o scrisoare de adio, inainte de a pleca dintre noi, anul acesta…

SCRISOARE DESCHISÄ‚ CÄ‚TRE CARAGIALE

Ambetat de tristeÅ£e ÅŸi turmentat de scumpiri bezmetice, îÅ£i compun această misivă tristă ÅŸi de adio ! Că ce mă enervează când vine vorba despre opera matale, este gogoriÅ£a că satira îÅŸi păstrează actualitatea, că personajele seamănă leit cu cele din zilele noastre, poltroni, tembeli, pungaÅŸi, mahalagii, hahalere, bagabonÅ£i etc. Să avem rezon, coane Iancule, tălică ai scris pentru copii, scenarii de desene animate. EÅŸti mărunt, neicuÅŸorule! Ia hai, să te cocoÅŸez cu niscaiva exemple. Matale ÅŸtii cât ar costa acum o masă la “Iunion”?

Åži câti euroi îi lipeÅŸti pe frunte manelistului minune, care Å£ine acum locul lui Gica Petrescu? Åži să te văd eu dacă mai ai corajul să vii pe jos de la “Iunion” acasă, noaptea. Că te dezbracă lotrii cu ranga. Heavy metal !Dacă ai vedea cine-i acuÅŸica în fruntea bucatelor, te-ai închide la “Gambrinus” ÅŸi nu te-ai trezi din beÅ£ie decât să te închini. Suntem o Å£ară penală, meÅŸtere! De la parlament la govern, toate mangafalele cu foncÅ£ii sunt în libertate condiÅ£ionată. Nu ÅŸtii cum ÅŸi cât se fură. Răcnesc gazetele de vuiesc CarpaÅ£ii! Åži toate oalele sparte le plăteÅŸte poporul acesta de coate-goale, care nu mai visează castele în Spania. Visează…căpÅŸuni. S-au înmulÅ£it nesimÅ£iÅ£ii ÅŸi proÅŸtii ÅŸi vorba matale: “Cu prostia te poÅ£i lupta, dar ea întotdeauna învinge!

Zicea Nae Ipingescu: “Să nu mai mânânce nimeni din sudoarea, bunioară,unuia ca mine sau ca dumneata " să ÅŸază numai poporul la masă, că el e stăpân”. Mai mult de jumătate din popor e în mare mizerie ÅŸi tot atâta ar vrea să-ÅŸi lase Å£ara. O să zici că le crapă obrazul aleÅŸilor? Ei, aÅŸ! Unde este Rică Venturiano cu al lui “Angel radios”? E timpul cocotelor. ZiÅ£a, Veta, JoiÅ£ica, Didina sau MiÅ£a Baston au fost sfintele-sfintelor. ParaÅŸutele au acuÅŸica golaveraj la televizor. Să vezi chestii deochiate, nene Iancule! S-a uitat ÅŸi Bubico al meu la o emisiune ÅŸi de atunci nu mai latră. Guiţă!

Domnul Goe e ticsit de droguri ÅŸi mamiÅ£a vorbeÅŸte la telefon, la linia fierbinte. Conul Leonida ÅŸi soaÅ£a ÅŸi-au depus pensia la pubelă, de unde ÅŸi mănâncă, Tipătescu este NaÅŸul mafiei judeÅ£ene, Dandanache face tocÅŸouri de seară, jupân Dumitrache zis “Titircă Inimă-rea” e primar ÅŸi milostiveÅŸte cu parcuri moca toate rubedeniile. Se face Capitală până la matale la PloieÅŸti , numa’ borduri ÅŸi mijlocul rămâne aÅŸa cu gropi, cu mahalale fără apă ÅŸi canal, fărăbuleftrică (energie electrica).

CaÅ£avencu combate la gazetă contra marilor corupÅ£i, el fiind curat, deoarece până ÅŸi banii lui au fost spălaÅ£i. Ghiţă Pristanda e finanÅ£ist acu’, din negoÅ£ul cu maÅŸini furate, alte fapte necurate ca ÅŸi ÅŸpăgi nenumărate. Până ÅŸi frizerul Nae Girimea se minunează câtă prostime s-a umplut de mătreaţă ÅŸi câÅ£i politicieni de valută. O soÅ£ietate fără prinÅ£ipuri, morală ÅŸi cinste, care va sa zica…

Regele Cioaba vorbeÅŸte romanes, la televizor, cu fraÅ£ii ÅŸi surorile lui, la care s-a dat dezlegare să belească Europa. FericiÅ£i că au un de-al lor care îi înÅ£elege, fiind apropiat de ei ca nărav ÅŸi poftă de viaţă. În Å£ară, băieÅ£ii deÅŸtepÅ£i la matrapazlâcuri au strâns averi din care să se îndestuleze toate loazele lor, până la două mii paÅŸ’opt. Se fac mafioÅ£i unii pe ăilalÅ£i ÅŸi mă jur pe cursul valutar că au dreptate toÅ£i. Dacă nici ei nu s-or ÅŸti între ei?…

Altminteri e “criză teribilă, monÅŸer”. Dacă ai cunoaÅŸte Parlamentul de acum , i-ai dedica “Năpasta”, promisiunilor guvernului schiÅ£a “1 aprilie”, JustiÅ£iei “LanÅ£ul slăbiciunilor”, vieÅ£ii noastre politice -“D-ale carnavalului”, scrisoarea către FMI ÅŸi Consiliul Europei este “Scrisoarea pierdută”, iar viitorul nostru poate fi asemuit cu “O noapte furtunoasă”. Bravos naÅ£iune!

Egzistă niÅŸte unii care zic că suntem “Å¢ara lui Caragiale”. Ei, aÅŸ! Moravurile de pe vremea matale erau… parfum. Åži atunci, eu cu cine votez? Aceasta-i întrebarea!

Cică dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă ÅŸi pe urmă el votează la fel. Într-un singur loc ai avut dreptate, nene Iancule. Atunci când ai zis că românul s-a învăţat să aibă din toate câte nimic.

În fruntea soÅ£ietăţii s-au aburcat mitocanii ÅŸi nu le poÅ£i bate obrazul, întrucât (tot matale ne-ai învăţat) mitocanul se naÅŸte jignit. Încolo, frică ne e că ne-am născut în România ÅŸi o că o să murim în Becalia! Dar să fim optimiÅŸti, că dacă nu murim, o să fie ÅŸi mai rău!

 

Numarul: 7463 | Data: 2024-09-23


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT