Noi am ajuns de abia pe la punctul 10,11…
Zilele trecute Antena 3 a difuzat o emisiune da mare audienta.Trei tineri infiati de catre un medic din SUA in urma cu 20 de ani dintr-un "lagar" pentru copiii cu dizabilitati de la Siret si-au povestit drama personala! Succes emotional, poveste de suflet, de neuitat. Iata, se poate sa ai si noroc! Pentru "imaginea Romaniei" in lume, dureroasele imagini de-acum 23 de ani, filmate in caminele cu copii abandonati a asezat definitiv Romania pe harta durerii alaturi de Etiopia, Haiti, Botswana…
Stupoare europeana insa in anul 2010, odată cu lansarea expoziÅ£iei de fotografii: “Verdingkinder Reden” (copii contractelor povestesc), care a făcut turul ElveÅ£iei. Astfel opinia publică mai tânără a luat la cunoÅŸtinţă oficial ÅŸi oripilant, despre o incredibila practică a statului elveÅ£ian,drama care s-a întins vreme de peste un secol.
ADEVARAT, A FOST incepută în jurul anului 1830, dar ea s-a încheiat, DOAR legal, abia în 1960 !! Deci doar cu circa 25-30 de ani inainte de caderea comunismului, cand s-au filmat "ororile" de la noi! Despre ce a fost vorba: o trăsătură comună a vieÈ›ii elveÈ›iene din această perioadă, era folosirea copiilor la muncile din agricultură. În primul rand a copiilor din familiile sărace din oraÈ™e, care erau scoÅŸi cu forÅ£a de lângă părinÈ›ii lor, de către autorități È™i trimiÅŸi pentru a lucra în ferme.
Soarta aceasta o aveau ÅŸi copii din orfelinate, la mare “căutare” fiind fetiÅ£ele… Despre dramele lor nu ar fi interesant sa faca un reportaj "verite", dl. Mihai Gadea? MulÈ›i dintre ei erau bătuÈ›i în mod regulat È™i abuzaÅ£i sexual în familiile unde erau trimiÅŸi. Având o educaÈ›ie precară, ca adulÈ›i aveau puÈ›ine È™anse de a se descurca individual în societate. Abuzurile suferite în copilărie au lăsat asupra lor urme adânci, transformându-i în persoane incapabile de a trăi într-o comunitate. Cu toate acestea, autoritățile, insistau că acÈ›ionează în interesul copilului. Unii copii au rămas ÅŸi după vârsta majoratului în familiile de fermieri, dar au fost folosiÅ£i tot la muncile agricole, într-o epocă în care, agricultura elveÅ£iană nu era mecanizată, È™i o mare parte din muncă se presta manual.
Erau puÅ£ine cazurile în care aceÅŸti copii nu reprezentau decât animale de povară pentru familiile respective. Cel mai des ei nu au fost acceptaÅ£i de către familiile în care au fost plasaÅ£i. Nu aveau voie să mănânce la aceeaÅŸi masă, primeau foarte puÈ›ină mâncare, unii au fost chiar forÈ›aÈ›i să doarmă în beci sau hambar. Bătăile erau un eveniment normal, cotidian. Cercetătorii ÅŸi istoricii elveÅ£ieni (foarte puÅ£ini au abordat subiectul) au estimat un număr de aproximativ 10 000 de copii, plasaÅ£i anual, din 1830 ÅŸi până în 1960 ! Dar cutuma a mai functionat cativa ani buni!! Dl. Peter Weber este una dintre victimele acestui sistem de muncă în sclavie a copiilor. El a declarat: “Într-o dimineață, când aveam patru ani, mama m-a dus cu trenul la È›ară, într-o fermă. Acolo mi-a spus: va trebui să locuieÅŸti aici, de acum. Cred că acela a fost momentul în care mi-am pierdut încrederea în oameni, am lucrat de la început, m-au lovit aproape în fiecare zi, a fost îngrozitor. Copilăria mi-a fost furată ! ImaginaÈ›i-vă, cineva îÅŸi duce copilul de patru ani departe È™i-l dă unor străini… Cred că cel mai rău lucru nu a fost munca inuman de grea pentru un copil, ci bătăile, lipsa afecÅ£iunii, ÅŸi faptul că nu aveai nimic al tău, personal.”
Acum, dl. Peter Weber are 56 de ani, nu a reuÅŸit să-ÅŸi întemeieze o familie, trăieÈ™te singur, unicul său prieten fiind un câine. Singura lui satisfacÅ£ie este că, în sfârÅŸit, drama trăită de el ÅŸi alte sute de mii de copii, a fost dezvaluita opiniei publice.
În 2011 a fost lansat filmul artistic elveÅ£ian “The Foster Boy”, în care este descrisă viaÅ£a unui orfan ÅŸi a unei fetiÅ£e dintr-o familie săracă, aruncaÅ£i de autorităţile elveÅ£iene într-o astfel de fermă. Scandalul provocat în societatea elveÅ£iană, dar ÅŸi în opinia publică din multe alte ţări, a determinat oficialităţile elveÅ£iene, în 2012, să-ÅŸi ceară public scuze faţă de copii-sclavi care ÅŸi-au trăit dramele în ElveÅ£ia. ViaÅ£a îÅŸi continuă cursul normal, societatea elveÅ£iană este considerată una dintre cele mai democratice, drepturile omului sunt pe deplin respectate, “Å¢ara Cantoanelor” continuă să prospere…
La Antena 3 ni se dau reportaje despre dramele (reale) din Romania… Dar si in Elvetia au fost reale!!
Sectorul minier, termoficarea, industria de maÅŸini agricole, energia solară ÅŸi textilele sunt domeniile economiei româneÈ™ti care îi atrag pe investitorii chinezi.
Directorul Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, a declarat că două companii din China vor să investească între 200 ÅŸi 300 de milioane de euro pentru Termocentrala Mintia ÅŸi alÅ£i 60 de milioane de euro pentru unităţile miniere viabile.
Ei sunt reprezentanÅ£ii Companiei NaÅ£ionale de Electricitate din China ÅŸi China Coal care vor să investească aproximativ 300 de milioane de euro în instalaÅ£ia de desulfurare ÅŸi în retehnologizarea de la Termocentrala Mintia.
Banii ar urma să fie rambursaÅ£i în termen de 20 de ani, cu o dobândă de 2%, potrivit mediafax.ro.
De asemenea, un reprezentant al provinciei chineze Shandong, aflat în România, a anunÅ£a ieri că mai multe companii ar fi interesate să investească în judeÅ£ul Cluj, principalele domenii vizate fiind construcÅ£ii de maÅŸini agricole, energie solară ÅŸi textile.
Directorul general adjunct al Departamentului de ComerÅ£ din cadrul provinciei Shandong, Yan Zhaowan, È™eful unei delegaÅ£ii chineze aflate ieri la Cluj, a declarat la o întâlnire la Prefectură, că în judeÅ£ este un foarte bun mediu de afaceri ÅŸi există parcurile industriale, unde se pot realiza cooperări economice.
DAN MIHAESCU, celebrul autor al schetch-urilor “periculoase” de pe vremea Teatrului Tanase, a lasat o scrisoare de adio, inainte de a pleca dintre noi, anul acesta…
SCRISOARE DESCHISÄ‚ CÄ‚TRE CARAGIALE
Ambetat de tristeÅ£e ÅŸi turmentat de scumpiri bezmetice, îÅ£i compun această misivă tristă ÅŸi de adio ! Că ce mă enervează când vine vorba despre opera matale, este gogoriÅ£a că satira îÅŸi păstrează actualitatea, că personajele seamănă leit cu cele din zilele noastre, poltroni, tembeli, pungaÅŸi, mahalagii, hahalere, bagabonÅ£i etc. Să avem rezon, coane Iancule, tălică ai scris pentru copii, scenarii de desene animate. EÅŸti mărunt, neicuÅŸorule! Ia hai, să te cocoÅŸez cu niscaiva exemple. Matale ÅŸtii cât ar costa acum o masă la “Iunion”?
Åži câti euroi îi lipeÅŸti pe frunte manelistului minune, care Å£ine acum locul lui Gica Petrescu? Åži să te văd eu dacă mai ai corajul să vii pe jos de la “Iunion” acasă, noaptea. Că te dezbracă lotrii cu ranga. Heavy metal !Dacă ai vedea cine-i acuÅŸica în fruntea bucatelor, te-ai închide la “Gambrinus” ÅŸi nu te-ai trezi din beÅ£ie decât să te închini. Suntem o Å£ară penală, meÅŸtere! De la parlament la govern, toate mangafalele cu foncÅ£ii sunt în libertate condiÅ£ionată. Nu ÅŸtii cum ÅŸi cât se fură. Răcnesc gazetele de vuiesc CarpaÅ£ii! Åži toate oalele sparte le plăteÅŸte poporul acesta de coate-goale, care nu mai visează castele în Spania. Visează…căpÅŸuni. S-au înmulÅ£it nesimÅ£iÅ£ii ÅŸi proÅŸtii ÅŸi vorba matale: “Cu prostia te poÅ£i lupta, dar ea întotdeauna învinge!”
Zicea Nae Ipingescu: “Să nu mai mânânce nimeni din sudoarea, bunioară,unuia ca mine sau ca dumneata " să ÅŸază numai poporul la masă, că el e stăpân”. Mai mult de jumătate din popor e în mare mizerie ÅŸi tot atâta ar vrea să-ÅŸi lase Å£ara. O să zici că le crapă obrazul aleÅŸilor? Ei, aÅŸ! Unde este Rică Venturiano cu al lui “Angel radios”? E timpul cocotelor. ZiÅ£a, Veta, JoiÅ£ica, Didina sau MiÅ£a Baston au fost sfintele-sfintelor. ParaÅŸutele au acuÅŸica golaveraj la televizor. Să vezi chestii deochiate, nene Iancule! S-a uitat ÅŸi Bubico al meu la o emisiune ÅŸi de atunci nu mai latră. Guiţă!
Domnul Goe e ticsit de droguri ÅŸi mamiÅ£a vorbeÅŸte la telefon, la linia fierbinte. Conul Leonida ÅŸi soaÅ£a ÅŸi-au depus pensia la pubelă, de unde ÅŸi mănâncă, Tipătescu este NaÅŸul mafiei judeÅ£ene, Dandanache face tocÅŸouri de seară, jupân Dumitrache zis “Titircă Inimă-rea” e primar ÅŸi milostiveÅŸte cu parcuri moca toate rubedeniile. Se face Capitală până la matale la PloieÅŸti , numa’ borduri ÅŸi mijlocul rămâne aÅŸa cu gropi, cu mahalale fără apă ÅŸi canal, fărăbuleftrică (energie electrica).
CaÅ£avencu combate la gazetă contra marilor corupÅ£i, el fiind curat, deoarece până ÅŸi banii lui au fost spălaÅ£i. Ghiţă Pristanda e finanÅ£ist acu’, din negoÅ£ul cu maÅŸini furate, alte fapte necurate ca ÅŸi ÅŸpăgi nenumărate. Până ÅŸi frizerul Nae Girimea se minunează câtă prostime s-a umplut de mătreaţă ÅŸi câÅ£i politicieni de valută. O soÅ£ietate fără prinÅ£ipuri, morală ÅŸi cinste, care va sa zica…
Regele Cioaba vorbeÅŸte romanes, la televizor, cu fraÅ£ii ÅŸi surorile lui, la care s-a dat dezlegare să belească Europa. FericiÅ£i că au un de-al lor care îi înÅ£elege, fiind apropiat de ei ca nărav ÅŸi poftă de viaţă. În Å£ară, băieÅ£ii deÅŸtepÅ£i la matrapazlâcuri au strâns averi din care să se îndestuleze toate loazele lor, până la două mii paÅŸ’opt. Se fac mafioÅ£i unii pe ăilalÅ£i ÅŸi mă jur pe cursul valutar că au dreptate toÅ£i. Dacă nici ei nu s-or ÅŸti între ei?…
Altminteri e “criză teribilă, monÅŸer”. Dacă ai cunoaÅŸte Parlamentul de acum , i-ai dedica “Năpasta”, promisiunilor guvernului schiÅ£a “1 aprilie”, JustiÅ£iei “LanÅ£ul slăbiciunilor”, vieÅ£ii noastre politice -“D-ale carnavalului”, scrisoarea către FMI ÅŸi Consiliul Europei este “Scrisoarea pierdută”, iar viitorul nostru poate fi asemuit cu “O noapte furtunoasă”. Bravos naÅ£iune!
Egzistă niÅŸte unii care zic că suntem “Å¢ara lui Caragiale”. Ei, aÅŸ! Moravurile de pe vremea matale erau… parfum. Åži atunci, eu cu cine votez? Aceasta-i întrebarea!
Cică dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă ÅŸi pe urmă el votează la fel. Într-un singur loc ai avut dreptate, nene Iancule. Atunci când ai zis că românul s-a învăţat să aibă din toate câte nimic.
În fruntea soÅ£ietăţii s-au aburcat mitocanii ÅŸi nu le poÅ£i bate obrazul, întrucât (tot matale ne-ai învăţat) mitocanul se naÅŸte jignit. Încolo, frică ne e că ne-am născut în România ÅŸi o că o să murim în Becalia! Dar să fim optimiÅŸti, că dacă nu murim, o să fie ÅŸi mai rău!