POPOR ROMÂN

ÎÅ£i scriu pentru că sper ca măcar acum, să îÅ£i aminteÅŸti cine ai fost, cine eÅŸti ÅŸi poate aÅŸa vezi încotro te îndrepÅ£i! EÅŸti singurul popor european care trăieÅŸte încă acolo unde s-a născut.

Nu o spun eu, o spune istoria popoarelor. O fi mult, o fi puÅ£in, nu ÅŸtiu – dar ÅŸtiu că eÅŸti unic în Europa, această Europă care te loveÅŸte, te jigneÅŸte ÅŸi te umileÅŸte.

De ce o laÅŸi să facă asta, când tu eÅŸti singurul popor născut, crescut ÅŸi educat în graniÅ£ele sale? EÅŸti primul popor din lume care a folosit scrierea. Nu o spun eu, o spun tăbliÅ£ele de la Tărtăria ÅŸi o recunosc toÅ£i cei care le-au studiat.

Acum 7000 de ani, când alÅ£ii nici nu existau ca popor, pe aceste meleaguri locuitorii scriau, pentru a ne lăsa nouă mândria de a fi prima civilizaÅ£ie care se semnează pe acest pământ.

Scrierea sumeriană a apărut 1.000 de ani mai târziu ÅŸi totuÅŸi mulÅ£i se fac că nu văd ÅŸi nu recunosc adevărul. Cât timp o să te laÅŸi neglijat?

Ai fost singurul popor pe care nici o putere din lume nu l-a cucerit chiar dacă ai fost împărÅ£it, despărÅ£it ÅŸi asuprit de mai multe imperii. Nici unul nu a putut să te cucerească cât ai fost unit, nici romanii care au stăpânit doar o parte din vechea Dacie, cealaltă fiind stăpânită de Dacii liberi, nici turcii care nu au reuÅŸit niciodată să îÅ£i transforme teritoriul în paÅŸalâc. Toate marile înfrângeri s-au bazat pe trădare.

 

NIMENI NU A REUÅžIT SÄ‚ TE SUPUNÄ‚ CÂT AI FOST UNIT. De ce te laÅŸi dezbinat? Ai fost scut creÅŸtinătăţii, când întreaga Europă tremura de teama islamului.

Sângele tău a salvat Europa iar românul Iancu de Hunedoara a salvat Viena ÅŸi întreaga Europa de furia semilunii. Acum, tu popor de salvatori ai creÅŸtinismului, eÅŸti tratat ca un paria. Când îÅ£i vei revendica drepturile? Din tine au apărut: Eminescu, Enescu, BrâncuÅŸi, Gogu Constantinescu, Vuia, Vlaicu, Coandă, Petrache Poenaru, Nicolae Teclu, Spiru Haret, Herman Oberth, Conrad Haas. Dar ce păcat, cei mai mulÅ£i ÅŸi-au pus minÅ£ile sclipitoare în slujba altor ţări pentru că acasă nu i-a ascultat nimeni. De ce ai lăsat să se întâmple asta?

Astăzi, popor român pentru tine se rescrie istoria. Cum vrei să se facă asta? Cum vrei să te vadă cei ce îÅ£i vor urma?

Astăzi, ca ÅŸi pe vremea fanarioÅ£ilor, domnitorul ÅŸi divăniÅ£ii nu au nici o legătură cu tine. Sunt străini de interesele ÅŸi dorinÅ£ele tale, tot ce doresc este să stea cât mai mult în funcÅ£ie ÅŸi să câÅŸtige cât mai mult. Tu taci !!!

Astăzi, ca ÅŸi pe vremea cuceririi romane, bogăţiile tării, aceleaÅŸi mine de aur, argint sare, mierea acestui pământ, sunt exploatate de alÅ£ii cu braÅ£ele tale ÅŸi se duc pentru a umple vistieriile străinilor de neam. Tu taci !!!

Astăzi, ca ÅŸi pe vremea asupririi austro – ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puÅ£ini fac legea pentru cei mulÅ£i. Tu taci !!!

Astăzi, ca ÅŸi în vremuri de restriÅŸte, românii pleacă din Å£ară, să muncească, sau să îÅŸi vândă inteligenÅ£a, pentru că Å£ara lor nu are nevoie de ei. CâÅ£i dintre ei sunt viitorii BrâncuÅŸi, Coandă, Conrad Haas, te-ai gândit la asta ? Conducătorii acestei ţări au nevoie de slujbaÅŸi proÅŸti, lipsiÅ£i de educaÅ£ie, lipsiÅ£i de caracter, lipsiÅ£i de voinţă, lipsiÅ£i de coloană vertebrală, ca să îi poată îndoi ÅŸi face figurine de plastilină din ei. Tu taci !!!

Astăzi, ca ÅŸi pe vremea bolÅŸevismului, la mare preÅ£ sunt trădătorii, linguÅŸitorii, vânzătorii de neam ÅŸi conÅŸtiinţă, traseiÅŸtii politici, gata să calce pe cadavre pentru a parveni ÅŸi a îÅŸi păstra privilegiile. Tu taci !!!

Astăzi, parlamentul ÅŸi guvernul ţării, divăniÅ£ii de azi, arendează pământurile ÅŸi întreprinderile "nerentabile" la indicaÅ£iile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendaÅŸi străini, spunând că asta se numeÅŸte privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peÅŸcheÅŸul, iar Å£ara rămâne pe butuci. Tu taci !!!

 

Astăzi, urmele civilizaÅ£iei străbunilor voÅŸtri sunt ÅŸterse, pentru ca fiii tăi să nu mai ÅŸtie niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoÅŸii ÅŸi care le sunt meritele:

1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc ÅŸosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, GrădiÅŸtea, MunÅ£ii Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privaÅ£i care, habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită. Tu taci !!!

2. Elemente din tezaurul ţării, sunt trimise "la expoziÅ£ie" în afara ţării ÅŸi uită să se mai întoarcă, iar cei ce le-au scos, nu dau nici un răspuns, se fac că au uitat de ele. Tu taci !!!

3. Arhivele tării sunt cedate printr-o lege a arhivelor, străină de interesele naÅ£ionale, celor ce vor să scoată din mintea românilor ideea ÅŸi dovezile de unitate naÅ£ională. Tu taci !!!

 

SlujbaÅŸii ţării, căftăniÅ£ii, vând la preÅ£ de piatră seacă ÅŸi fier vechi, bunurile realizate de tine, sub oblăduirea ÅŸefilor lor, împart banii, apoi sunt "judecaÅ£i" de ochii lumii ÅŸi primesc pedepse cu suspendare, adică "mulÅ£umesc, la revedere, te mai chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale". Tu taci !!!

OÅŸtirea ţării este batjocorită, decimată, dezarmată, pusă în slujba altora, copiii tăi mor pe pământuri străine, iar Hatmanul Suprem vine în faÅ£a ta ÅŸi spune că suntem într-o mare încurcătură, vom fi nevoiÅ£i să împrumutăm avioane străine pentru a ne asigura siguranÅ£a aeriană, de parcă asta s-a întâmplat peste noapte ÅŸi nu este urmarea politici sale dezastruoase, de parcă nimic din ceea ce se întâmpla românului azi nu i se datorează lui. Tu taci !!!

Dispar din instituţii ale statului arhive cu invenţii şi inovaţii de interes strategic privind cercetarea nucleară. Cei puşi să le păzească nu păţesc nimic, iar cei ce trebuie să investigheze, spun că nu e nimic deosebit. Tu taci !!!

Şi se fură voturile, iar comisia care trebuia să investigheze pe cei care au fost prinşi cu vot dublu, nu dă nici un răspuns, deşi există dovezi că ai fost furat şi voinţa ta răsturnată. Tu taci !!!

În divan, se fură la 2-3 mâini, unii chiulesc, alÅ£ii se fac că lucrează, iar alÅ£ii mânuiesc legile după bunul plac, în văzul tuturor ÅŸi nu li se întâmplă nimic. Tu taci !!!

Sistemul educaÅ£ional se reduce la bani, bani la înscriere, bani la examene, bani la absenÅ£e, bani la promovare, bani la angajare, bani la reexaminare. Copiii tăi nu mai ÅŸtiu nici cum îi cheamă dacă nu se uită pe internet sau nu primesc un SMS. Tu taci !!!

 

Dacă te îmbolnăveÅŸti, nu ai unde să te duci, s-au închis spitalele, s-au scumpit medicamentele, trebuie să mergi dacă eÅŸti operat cu faÅŸele ÅŸi anestezicul de acasă, altfel mori neoperat sau deschis ÅŸi neînchis. Intri în spital pentru o unghie lovită ÅŸi ieÅŸi cu 10 boli pe care nu le aveai la intrare. Tu taci !!!

Un copil de 15 ani, român sportiv, este bătut de colegii de echipă maghiari, pentru că e român, chiar de Ziua NaÅ£ională a României. Nu se întâmplă nimic. Ceva mai târziu, HocheiÅŸtii NaÅ£ionalei României (de naÅ£ionalitate maghiară) la un meci cu selecÅ£ionata Ungariei, tac când se intonează Imnul României, dar cântă cu foc imnul Ungariei ÅŸi pe cel al Å¢inutului Secuiesc, imn care nu avea ce căuta la o manifestare oficială. ToÅ£i tac !!! Tu taci !!!

 

GuvernanÅ£ii nu fac altceva decât să te jupoaie, îÅ£i bagă mâna în buzunar ÅŸi îÅ£i iau banii, pentru că eÅŸti prea bogat în viziunea lor, sau nu meriÅ£i ce ai câÅŸtigat, iar Å£ara nu are bani. Se împrumută lăsându-te dator pe sute de ani, fără să le pese ce vor face ÅŸi de unde vor plăti datoriile cei ce le vor urma. Tu taci !!!

DuÅŸmanii tăi, cei ce vor să te vadă dispărut pentru a îÅ£i lua locul, îÅ£i impun ce să mănânci, ce să bei, ce medicamente să iei, fac experimente cu tine, te folosesc drept cobai cu avizul ÅŸi ajutorul trădătorilor din fruntea ţării, care le aplică legile într-un Codex Alimentarius care te duce la pieire. Tu taci !!!

Parlamentarii îÅŸi votează legi speciale, se protejează împotriva judecăţii pentru hoÅ£iile ÅŸi prostiile pe care le fac, se acoperă cu legi făcute numai pentru ei, ÅŸi fură acoperindu-se unul pe altul. Tu taci !!!

PreÅŸedintele ţării îÅŸi exprimă oficial acordul de modificare a ConstituÅ£iei ţării, la cererea unor străini, care îÅŸi urmăresc propriile interese, fără a consulta măcar parlamentul, dar să te mai consulte pe tine… Tu taci !!!

Un român plecat de acasă, descoperă peste hotare că Å£ara lui are de recuperat o sumă mare de bani de la alt stat. Ce fac parlamentarii români? Refuză să investigheze cazul, pentru că nu vor să îi supere pe cei ce îi Å£in pe jilÅ£uri, fără să le pese de interesul naÅ£iunii, trădând jurământul făcut la investire. Tu taci !!!

ASTA SE ÎNTÂMPLÄ‚ ASTÄ‚ZI, POPOR ROMÂN, ÅžI TU TACI !!!

Dacă ar fi ca tot ceea ce se întâmplă să se răsfrângă numai asupra ta, românul de azi, nu Å£i-aÅŸ scrie un cuvânt. Te-aÅŸ lăsa să lâncezeÅŸti, să dormi până se aÅŸterne praful peste tine ÅŸi mătura istoriei te va scoate afară din mintea celor ce vor urma, ca pe o întâmplare neplăcută. Dar tu popor român de azi, eÅŸti legat de cel de ieri ÅŸi de cel de mâine ÅŸi odată cu tine piere nu numai trecutul, dar ÅŸi viitorul acestui neam.

Cât o să mai taci ?

TrezeÅŸte-te, popor român, trezeÅŸte-te român adormit ÅŸi nu lăsa să se ÅŸteargă dintr-o trăsătură de condei, tot ce ti-au lăsat părinÅ£ii, nu îÅ£i lăsa copiii pe drumuri, sclavi ai celor ce nici nu existau pe când tu ÅŸtiai să scrii.

 

 

Te arde. Åžtiu că te arde. Dar dacă vii în România, aÅŸteaptă-te să găseÅŸti aici o societate profund polarizată, profund schizoidă. Din ce in ce mai polarizată ÅŸi mai schizoidă de la an la an. Mă tem că ai să găseÅŸti – ca ÅŸi mine – o majoritate ponosită, subjugată compromisului ÅŸi lipsită de drepturi, despuiată până ÅŸi de propriile potenÅ£ialităţi, peste care tronează vulgar ÅŸi arogant o minoritate, îndrăznesc să spun ucigaşă, cu "gipane" supradimensionate, gata să te spulbere cu zile pentru singura vină de a te fi aflat în faÅ£a scumpilor lor bolizi, gata să te stâlcească în bătaie pentru simplul moft de a-i fi încurcat în grandomania lor fără limite. Sânt indivizi care ÅŸi-au pierdut orice reper nu doar creÅŸtin, ci uman. Iar lege nu există. Decât, poate, pentru proÅŸti, în fond, asta e ÅŸi ideea. Sărmanii îi urasc pe bogaÅ£i, îi dispreÅ£uiesc pentru comportamentul lor, dar în adâncul inimii îi invidiază, le admiră viaÅ£a ÅŸi ar vrea să fie ca ei. Să poÅ£i ajunge din terorizat terorist, iată visul ce merită visat!

 

Oamenii au uitat să-ÅŸi vorbească, ÅŸi latră. Se comunică aproape monosilabic: băi, măi, vino, du-te, hai, mă-ta; toate formulele de politeÅ£e, de bunăvoinţă, cuvintele acelea galante, cu consistenţă, noimă ÅŸi duh, care te îmbogăţesc, care îÅ£i descreÅ£esc fruntea ÅŸi îÅ£i fac ziua agreabilă – mulÅ£umesc, bună ziua, ce mai faceÅ£i, mă bucur pentru dumneavoastră – par să fi ieÅŸit din uz. Trăiesc numai în dicÅ£ionare ÅŸi, din câte îmi dau seama, dicÅ£ionare nu prea mai foloseÅŸte nimeni.

Lumea se îmbulzeste in zona ta privată la bancă, la poÅŸtă, la magazin. Lumea nu e senină ÅŸi demnă. Lumea care "se descurca" e mereu grăbită, repezită, agresivă. În realitate se fuÅŸereÅŸte la greu, ÅŸi totul pare dus numai până la jumătate. Hai, maximum până la trei-sferturi, după care "e bine ÅŸi aÅŸa", se schimbă brusc direcÅ£ia, viziunea, prioritatea. Fidelitatea faţă de un principiu asumat e taxată drept rigiditate, criteriile-s bune doar in teorie. Flexibilitatea e cuvântul de ordine azi, mai ales cea morală. Se practică, în plus, o exhibare degradantă, greÅ£oasă a sexualităţii; senzualitatea femeii nu mai e cu perdea, e pornografie; machiajul e greu, decolteurile – adinci, barbaÅ£ii – aÅ£âÅ£aÅ£i în animalicul lor. Lucrurile sfinte sunt subiect de banc, iar spaÅ£iul public este nespălat.

De gura adolescentilor să te fereÅŸti. MulÅ£i dintre ei nu mai respectă nimic ÅŸi pe nimeni, nici chiar (de fapt, asta în primul rând) pe ei inÅŸiÅŸi. RuÅŸinea a murit, cuviinÅ£a îÅŸi dă ultima suflare. Prin cartiere, cofetăriile s-au transformat în cazinouri.

Manelele au evadat din muzică ÅŸi s-au instalat in haine, in arhitectură, în maldărele de gunoaie din mijlocul parcurilor nationale, în drujbe ÅŸi în termopane. Kitsch-ul acoperă ultimele bastioane ale solemnităţii ÅŸi ale decenÅ£ei. Piese de o frumuseÅ£e elegant trasată cad în mâinile unor demolatori nu doar fără cultură, ci lipsiÅ£i chiar ÅŸi de acea înnăscută delicateÅ£e în faÅ£a purităţii simple. Unii demolează chiar construind. Demolează autenticul ÅŸi frumosul, sluÅ£esc peisajul ÅŸi handicapează sufletele privitorilor. Natura, creaÅ£ie a lui Dumnezeu, e incendiată, braconată, furata, retezată la pământ, lăsată să se irosească sub scaieÅ£i.

Aşa tratează mai-marii darul. Ţara-i un SRL. Al lor.

 

Preotia se vinde ÅŸi se cumpără, moÅŸiile sufletesti se tranÅŸează ca ÅŸi imobiliarele. Spiritul trebuie ancorat cu lanÅ£uri în trotuar, ca nu cumva să leviteze. Trebuie îndesat cu talismane din pleu. Crucile trebuie împănate ca niste Å£oape ale tranziÅ£iei, cu flori de plastic îndesate în jumătăţi de PET-uri pline de praf. Evlavia se exprimă în doze mari de beton, în pseudo-icoane ÅŸi în podele sclipicioase.

Lucrurile bune trebuie să fie mari. Bigotismul a devenit virtute ÅŸi vorbeste în citate aproximative. Ai senzatia ca sufletele rătăcesc răzleÅ£e undeva într-un gulag invizibil, iar trupurile derutate, tracasate de griji, se preumblă singure, pustii ÅŸi pline de riduri de colo până colo, punându-ÅŸi ca unic Å£el banul – fără de care eÅŸti nimeni. Dacă nu ai bani, nu ai drepturi, nu primeÅŸti respect, nici îngrijire, demnitatea persoanei umane stă în dimensiunea portofelului, în succes, în numărul de plecăciuni efectuate periodic faţă de pile suspuse. La cantitatea de muncă ÅŸi de stres pe care o presupune, o minimă prosperitate te costă sănătatea, căsnicia ÅŸi viaÅ£a personală.

ToÅ£i vor să ajungă bogaÅ£i repede, doar o viaţă au, ÅŸi ea se consumă integral aici, între hoÅ£i ÅŸi ÅŸmecheri, în această perpetuă senzaÅ£ie de nesiguranţă.

Da, aÅŸteaptă-te ca în România să te simÅ£i în nesiguranţă. AÅŸteaptă-te de asemenea să gasesti lucruri mai proaste decit "dincolo" la preÅ£uri mai mari decât "dincolo", la salarii mai mici decât "dincolo".

Cine mai are oare instinctul de a produce realmente ceva, ÅŸi încă lucruri de calitate? O mai fi viu instinctul acela al ţăranului harnic ÅŸi cu scaun la cap de a diversifica, de a fi pregătit, de a umple hambarul cu lucrul mâinilor lui? Ori pasiunea meÅŸtesugarului de a lăsa ceva solid în urmă, peste generaÅ£ii? Mai Å£ine cineva la ideea lucrului durabil ÅŸi bine făcut ca la o satisfacÅ£ie personală? Nu pot să îÅ£i dau mari speranÅ£e. Se practică intermedierea, comerÅ£ul, mutatul dintr-o parte într-alta a lucrurilor produse de alÅ£ii.

Se practică mulsul. Mulsul de bani de la stat, mulsul din fonduri europene. Toată Å£ara pare o Å£eapă. Totul pare gestionat, legiferat ÅŸi administrat, de parcă ar avea în vedere un unic obiectiv: Å£eapa. Cât mai mare ÅŸi cât mai repede.

 

AÅŸteaptă-te ca acela care a comis o ilegalitate sa îÅ£i pretindă să plătesti în locul lui, iar dacă refuzi să o faci, să se indigneze că "nu e drept". Smecheria e numai a lui, dar vinovăţia e la comun, ca la comuniÅŸti. Când e de luat, să ia singur, dar când e de dat, să dea toÅ£i. Pretutindeni manipulare, dezinformare, naivitate întreÅ£inută, sărăcie. DemocraÅ£ia nu funcÅ£ionează, fiindca dacă ar funcÅ£iona ar însemna că poporul ar avea puterea, or eu nu văd asta niciunde. EducaÅ£ia e dinamitată, după cum e ÅŸi familia. Copiii rămân de izbeliÅŸte, devoraÅ£i de oboseală, precaritatea materială, visele consumiste sau ambiÅ£iile de carieră ale părinÅ£ilor.

Sănătatea e un cadavru în putrefacÅ£ie, iar – dacă-mi permiÅ£i metafora – la morgă nu funcÅ£ionează nici frigiderele, nici aerul conditionat. Agricultura e în colaps; turismul e o glumă sinistră (avem brand, dar n-avem produsul propriu-zis); sportul e cvasi-inexistent. Drumurile sunt omor cu premeditare.

 

Ai senzaÅ£ia că Å£ara nu e guvernată. Ai senzaÅ£ia că singurul care mai duce la o coeziune de vreun fel e fotbalul. Vei resimÅ£i cu o acuitate dureroasă dezagregarea, disoluÅ£ia, absenÅ£a oricărei strategii a poporului român pentru poporul român. Cine suntem? Cine vrem să fim? Dacă îÅ£i pui asemenea întrebări, dacă te interesează ce cerem noi de la noi înÅŸine ca neam ÅŸi ca stat, unde anume avem de gând să ne poziÅ£ionăm în matricea naÅ£iunilor, din punct de vedere cultural, politic, economic, unde ne vedem peste zece ani ÅŸi ce întreprindem concret pentru asta, mă îndoiesc că vei afla în Å£ară un răspuns.

Oamenii nu mai cred, nu mai speră, nu îi mai motivează nimic decât interesul propriu, chinurile si frustrarea acumulată, dar zac inerÅ£i civic, vociferând inutil în fata televizorului sau pur ÅŸi simplu epuizaÅ£i, preferând să se lase conduÅŸi. Direct în stâlp sau în ÅŸanÅ£. Pare că nu-i mai ÅŸochează nimic, nu-i mai oripilează nimic, nimic nu li se mai pare strigător la cer.

 

Patria e enclavizată. Căci da, singurele care mai trăiesc, care mai respiră cât de cât normal, care mai Å£intesc către ceva, care nu au fost carbonizate încă în acest război civil mocnit dar generalizat, sunt câteva discrete enclave de dreaptă judecată, de deschidere, de iniÅ£iativă, de profesionalism, de activitate creatoare, de revoltă ÅŸi construcÅ£ie, de demnitate, de mărturisire, de creÅŸtinism autentic, de delicateÅ£e revigorantă, de dăruire ÅŸi bunătate, de gândire pe termen lung, de convingere în niÅŸte valori perene, clare si nenegociabile.

In faÅ£a acestor oameni, care se încăpăţânează să dea ce au mai bun din ei în aceste condiÅ£ii (pe care tu abia reuÅŸeÅŸti să le suporÅ£i în trecere), îÅ£i vei pleca fruntea ÅŸi te vei simÅ£i inferior. Unii zic că enclavele sunt majoritare ÅŸi probabil că e adevărat. Dar nemaiputând comunica între ele, neputându-se uni ÅŸi acÅ£iona în front comun, sunt, practic, anihilate. Urletul ubicuu al imposturii îi ascunde, vrând să îi facă muÅ£i ÅŸi invizibili. Caută să le discrediteze eforturile, îi bruiază ÅŸi descurajează sistematic, ca într-un plan perfid menit să convingă ca verticalitatea aici e imposibilitate ÅŸi povară. Uneori reuÅŸeÅŸte.

 

Enclavele bine-crescute îÅŸi acceptă marginalitatea, efectuând miÅŸcări retractile către forul interior a propriei fiinÅ£e, refugiindu-se în anonimat ca să se salveze măcar pe sine. Întelepciunea lor proaspătă, răbdarea lor purificatoare se transmite ca alchimia numai pe filiere de iniÅ£iaÅ£i, iar copiii lor vor suferi precum ciudaÅ£ii ÅŸi inadaptaÅ£ii societăţii.

Vino, dacă însetezi tare, dar ai să pleci mai indurerat si mai confuz, realizând că, de fapt, alternativa perpetuă în care trăieÅŸti, dulcele intangibil, posibilitatea acelui acasă la care visezi mereu ÅŸi-n care, ca emigrant român, eÅŸti suspendat o viaţă întreagă, de fapt nu există.

A murit, ÅŸi încet-încet, va muri ÅŸi in tine.

 

Alin Fumurescu ( prof. la Indiana University-Bloomington)

 

De consecintele Regimului Basescu nu a scapat nici Posta Romana. Jaful sistematic din ultimii ani, coordonat  chiar de cei care au condus institutia au pagubit Posta de sute de milioane de euro. Acum se vad consecintele. Conducerea Postei Romane a demarat saptamana trecuta un program de concedieri colective mascate, care ar putea afecta circa 5-6000 de salariati. Matei Bratianu, presedintele Sindicatului Lucratorilor Postali, unul din cei care ar fi trebuit sa fie prezent si atunci cand Posta era devalizata, a confirmat concedierile mascate.

Sub motivul aplicarii rezultatelor unei normari facute in 2012 din care a rezultat un numar de posturi fara acoperire, directorul general al Postei a decis ca in locul disponibilizarilor sa reduca programul si salariile angajatilor cu procente intre 25 si 50%. Rezultatul este ca foarte multi salariati care au rate la banca si copii de crescut nu vor putea rezista cu jumatate din salariu, ci isi vor da demisia ceea ce inseamna ca ei vor pleca fara ajutor de somaj si fara salariile comepnsatorii din Contractul Colectiv de Munca, a declarat Bratianu 

• "Compania a decis sa aplice rezultatele normarii din 2012 in ciuda faptului ca de-a lungul anului trecut si la inceputul acestui an a anuntat ca nu va face disponibilizari. Normarea din 2012 a fost facuta culegandu-se datele statistice care oglindeau ce numar trimiteri postale a avut de distribuit fiecare salariat si ce volum de trimiteri postale au fost prezentate la oficile de posta si la ghiseele postale. Acesta normare a fost facuta in opinia noastra si a multor salariati cu rea credinta. Au fost furati kilometri de la factori, a fost trecut un numar mai mic de kilometri de parcurs zilnic atat la factori cat si la agentii postali, iar la salariatele de la oficii sunt operatiuni care nu au fost prinse. A rezultat in felul asta un numar de posturi care nu aveau acoperire pentru 8 ore de program.
• Va dau un exemplu ca sa intelegeti mai bine: daca intr-un oficiu cu 8 oficiante, din normare a rezultat ca sunt acoperite cu activitatea numai 4 oficiante, insemna ca 4 ar fi trebuit disponibilizate. Sa se treaca la concedieri colective cu toate drepturile aferente -inclusiv salarii comepensatorii, asa cum sunt ele cuprinse in CCM. In loc sa aplice disponibilizari si drepturile aferente, directorul general al Postei Romane a zis: reduceti la jumatate programul de lucru si salariile la toate cele opt oficiante", a precizat pentru HotNews.ro Matei Bratianu, presedintele Sindicatului Lucratorilor Postali din Romania (SLPR), care reprezinta 23.000 de salariati, din cei peste 31.000 de angajati din Posta Romana.

• "Am sfatuit salariatii care stiu sau banuiesc ca li s-a furat din activitate sa nu semneze actele aditionale la CCM prin care lor ar trebui sa li se reduca programul si salariul cu 25 sau 50%. Evident ca Sindicatul daca va fi nevoie va actiona in instanta compania pentru a-i apara pe salariatii carora li se reduce programul si salariul fara justificari. Decizia reducerii programului si a salariului nu poate fi facuta unilateral de catre conducerea Postei Romane", a spus Matei Bratianu.

 

Ce a ales intre o umbra si cartea de istorie? Pana acum, a preferat umbra. A sacrificat partid, credibilitate, a sfidat bun simt si evidenta sondajelor. A renuntat la judecata rece, a aliniat sistemul in spatele ei cand avea puterea deplina.

S-a facut luntre si punte pentru a satisface capriciile unei femei admirabil de perseverente si ambitioase, dar inficosator de nocive. Nimeni n-a avut curajul sa-i spuna in fata: stop, gata, ajunge! Murim asfixiati la umbra ei, ne scufundam cu totii intr-un fel de otrava care omoara orice speranta. N-a avut nimeni puterea sa-i zica de la obraz: n-ai decat sa mergi pe drumul umbrei, dar fara noi. Ne-am saturat sa ne tot spui ca ea esti tu, ca pe gura ei ies ideile tale si ca aceasta parere de politician, acest gol usurel castiga pe zi ce trece in continut si greutate. Iesi din minciuna cat nu e prea tarziu! Alegatorii, sondajele, in schimb, i-o tot spun. Insa fixatia stranie pentru o mediocritate agresiva l-a orbit, surzit si i-a sucit mintile.

Ce surpriza placuta sa-i mai faca dupa ce i-a pus pe tava ministere importante si un buget pe masura lor? Ce jucarie noua sa-i mai ofere dupa ce a facut praf o filiala mare de partid? Ce mai doreste sufletelul ei, ros de ambitia de a urca tot mai sus dar macinat de frustrarea ca n-a ajuns inca in varf de tot? Ce mai pofteste azi de la viata, cand n-ar fi multe de oferit din desertul opozitiei, cand din castelul puterii au mai ramas niste ruine, mai nimic? Foarte simplu. Vrea toata puterea stoarsa chiar si din acest nimic.

Se vede abia la inceput, dar se viseaza mare peste un partid tot mai mititel. Se declara gata sa conduca guverne sau, de ce nu, o tara.

Aceasta se cheama mania grandorii, obsesia puterii impinsa pana la delir, avem de-a face cu o trista inadecvare la realitate, cu ambitia de a sari peste propria umbra. Iar el, omul atotputernic sedus de o fantasma, pare sa fi cedat "definitiv si pentru totdeauna" in fata vanitatii extreme. I-a hranit acestei umbre politice visele de marire, mintindu-i pe toti, inclusiv pe el insusi. Minte si se minte cand spune ca umbra a crescut enorm, ca omul mic va ajunge mare, ca politicianul slab se va ajunge unul de forta. Impachetata in sclipiciul unor minciunele sfruntate, a reusit sa-i creeze acestui mic punct negru o falsa imagine de noua stea a politicii impiedicata in mod nedrept sa lumineze cerul opozitiei.

Ne-a prezentat zilele acestea un lider veritabil care pierde niste alegeri numai pentru ca adversarul ei a furat-o miseleste la vot. Apoi s-a despartit patetic de toti cei care au intors spatele umbrei, adversarii umbrei preferand, la randul lor, ce-i drept, alta bezna. Am vazut multa lume rationala stanjenita, dezorientata, revoltata chiar de acest afront continuu. Nimeni nu-si explica ce se intampla, de ce un om inzestrat cu un dezvoltat simt al ridicolului, de ce un politician inteligent, cu o vasta experienta si bine ancorat in realitate o ia mereu pe aratura cand vine vorba de ea? De ce se intuneca si isi pierde ratiunea atunci cand altii calca pe umbra lui? Aici lipsesc niste explicatii. In schimb, exista tone de explicatii pentru a te minti pe tine, mare om de stat, si pe ceilalti.

De ce doamna are o reputatie atat de proasta, de parvenita politica, de oportunist, de personaj lipsit de convingeri, fara scrupule, principii si valori, fara harisma?

De ce numele ei este asociat cu o imagine cam vulgara: blonda pe tocuri cui si posete scumpe? De vina pentru imaginea ei proasta sunt mogulii, si in parte este adevarat, de vina sunt prejudecatile misoginilor, si asta contine un gram de adevar, de vina sunt numerosii dusmani politici, si sigur ca ei n-au ratat ocazia sa o transforme in simbolul negru al unei intregi guvernari.

Ni se pare noua sau el face mai departe Totul pentru ea, in loc sa faca totul pentru a o tine departe de politica. Parca asteptam cu totii mai multa responsabilitate mai ales acum, cand opozitia a ajuns intr-o stare jalnica.

Acum, cand e nevoie mai mult ca oricand de lideri credibili, apti sa vorbeasca despre excesele puterii, sa uneasca energii in jurul lor. Acum, cand – fara a spune totusi vorbe mari – se joaca soarta unei tari pe termen lung. In loc sa caute politicieni adevarati, in carne si oase, alearga dupa umbra unei idei gresite. Doar iesit de sub influenta ei nefasta ar mai avea o sansa sa prinda un loc onorabil in cartea de istorie, sa construiasca la loc ceea ce, orbit fiind de intunericul umbrei sale, a distrus metodic: increderea.

 

Dan Tapalaga

 

'' Vineri seara am oprit la o benzinărie ca să alimentez scuterul (folosesc rar în perioada asta "decaportabila" căci cu motoreta e mai simplă viaÈ›a în oraÈ™). Pun eu 3 litri fără plumb È™i intru să plătesc. In faÈ›a mea, o doamnă. Achită. Scot È™i eu banii din buzunar È™i n-apuc să-i întind că în incintă pătrunde val-vartej un cocalar la vreo 40 de ani.Tricou Adidas, bermude Adidas, papuci Adidas, È™apcă Adidas, creier Adidas.

– Cine p..a mea È™i-a lăsat motoreta aia la pompă că a încurcat tot acolo ?!

– Eu. Dar de ce am încurcat ?! (Mă recunoaÈ™te, dar după 3 secunde de pauză se decide să nu lase garda). – Păi de ce-ai lăsat-o acolo ?!

– Păi, unde s-o las ? Dacă eram cu maÈ™ina, unde o lăsam până achitam benzina ?! Benzinarul, intervine È™i el:

– Cu ce a încurcat domnule ?! PlăteÈ™te È™i pleacă.

– Păi ce p..a mea băăăăă !!! Am ajuns să stau ca prostu' după o motoretă ?!

Eu zic:

– Păi, cine vă pune ? StaÈ›i ca deÈ™teptu' …

– Mă iei la miÈ™to ?! Ce p..a mea !!!

Ies afară. Mașina ghertoiului, un BMW X6, era parcată la 3 milimetri de scuter.

Zice: – Poate mi-o zgârii. Nu i-am zgâriat-o.

Am plecat È™i m-am oprit după 200 de metri. Am tras pe dreapta È™i am plâns protejat de cască. Da ! Recunosc ! Am plâns !

Am plâns pentru că mi-am imaginat ce s-ar fi întâmplat dacă aÈ™ fi fost un român obiÈ™nuit È™i nu "vedeta" de la televizor. M-ar fi omorât ?

Am plâns pentru că ăștia vor ajunge atât de mulÈ›i încât ne vor îngropa. Am plâns pentru că pe ăla nu-l va întreba nimeni din ce bani È™i-a luat BMW-ul.

Am plâns de ciudă că ne vor strivi visele. Am plâns pentru frate-meu care are neÈ™ansa de a creÈ™te lângă ei.

Am plâns pentru că am ajuns la decizia de a nu avea copii vreodată căci nu vreau să trăiască în lumea ăstora. Căci lumea va fi a lor !

Nu vă minÈ›iÈ›i ! Nu vă amăgiÈ›i ! Va fi lumea lui Salam È™i a lui Guță ! Lumea cămătarilor, È™menarilor, maneliÈ™tilor, cocălarilor, burtoÈ™ilor, nesimÈ›iÈ›ilor. Pentru că nevestele È™i gagicile ăstora sunt mereu gravide ! Pentru că fiecare au câte 4-5 copii. Apoi m-am revoltat ! Și m-am gândit ce mult mi-aÈ™ dori să am pistol legal, cu permis È™i de câte ori se întâmplă să dau peste un animal ca ăsta să trec pe lângă el È™i să-l înjur în È™oaptă de mamă. El va lua foc È™i mă va lovi. Eu scot pistolul È™i poc ! Direct în cap ! Legitimă apărare. Cât despre faptul că aÈ™tia fac copii, cu regret vă spun că uÈ™or-uÈ™or devin extremist în cel mai dur sens al termenului …

Dragi cocălari, mârlani, mitocani, maneliÈ™ti. AÈ›i câÈ™tigat. Voi È™i ai voÈ™tri v-aÈ›i fu…t nevestele, amantele sau prietenele prost (căci numai prost puteÈ›i, conform aceluiaÈ™i coeficient de "inteligență") È™i iată că sămânÈ›a voastră mizerabilă dă rod. Ne acaparaÈ›i.

AÈ›i reuÈ™it să vă "educaÈ›i" progeniturile hidoase în spiritul kitch-ului, mitocăniei, nesimÈ›irii, manelismului infect … Felicitări ! România e pe cale să devină a voastră.

Dar, atâta timp cât încă mai putem È™i noi respira, vorbi, privi, daÈ›i-ne voie să râdem de voi. DaÈ›i-ne voie să vă ironizăm. Nu vă fie teamă. SunteÈ›i pe drumul cel bun È™i-n curând veÈ›i ajunge atât de puternici încât să-i luaÈ›i pe ăștia ca mine È™i să-i daÈ›i la lei.

Până atunci însă …

1. Cojile de la seminÈ›ele scuipate pe asfalt sau beton nu dau rod. Nu încolÈ›esc ! Vă jur ! Știu că voi n-aÈ›i prea mers pe la È™coală, dar credeÈ›i-mă pe cuvânt că am făcut biologie în liceu. N-o să crească niciodată floare sau bostan din ciment. AÈ™a că folosiÈ›i un cornet.

2. Dacă folosiți cornet (puțin probabil) vă implorăm sa rupeți foi din Manele "almanahe" magazin, că Marin Preda și Eminescu n-au nicio vină.

3. Tricoul mulat se poartă pe un corp perfect. Știu că în lumea voastră perfect înseamnă atât mers la sală È™i înghiÈ›it steroizi cu pumnu' ca ghiolbanu', cât È™i burta de bere È™i ceafa plină de slană. Noi însă ne facem datoria …

4. Nu ne deranjează că ascultaÈ›i manele (unde carte nu e, nici cultură muzicală nu e) atâta timp cât "ascultaÈ›i" nu se transformă în "ascultăm". Orice aparat de redat muzică are un buton pe care scrie volum…

5. Știu că banii sunt singurul vostru Dumnezeu È™i dacă ai bani eÈ™ti "de valoare", dar există niÈ™te "chestii" pe care noi le plătim È™i ele se numesc impozite la stat. Știu că un manelist de-al vostru i-a facut "prinÈ›esei lui" înmormântare de 50 de mii de euro fără să-l întrebe cineva despre provenienÈ›a banilor, dar dacă reprezentanÈ›ii voÈ™tri conduc finantele, poliÈ›ia È™i justiÈ›ia din Rromânia, puneÈ›i-ne È™i nouă o vorbă bună … MulÈ›umim anticipat. Și am văzut că mulÈ›i sunt alături de voi când, prin lege, se încearcă să fiÈ›i puÈ™i să plătiÈ›i impozite sau să vă declaraÈ›i averile. Mai bine ieÈ™iÈ›i în stradă pentru "România săracă". Săraca de ea!

6. Vă rugăm mult să nu mai filmați videoclipuri la operă. V-am dat televiziunile și presa, lăsați-ne la schimb opera și teatrele!

7. "De puta madre" înseamnă "p***a mătii". Ne bucurăm că majoritatea purtaÈ›i tricouri cu această sintagmă. Inseamnă că mesajul nostru a răzbătut până la voi.

8. Ne arătăm realmente îngrijoraÈ›i de această cumplită molimă care a cuprins întreaga comunitate cocalărească È™i anume foto fobia. Știm că medicii nu sunt de-ai voÈ™tri că, nah, au făcut È™coală multă ai dracu' tocilari, dar puteÈ›i apela cu încredere. Probabil e ingrozitor să fii nevoit să porÈ›i ochelarii de soare È™i-n baie …

9. Suntem încântaÈ›i că aÈ›i învățat să folosiÈ›i programe gen "Photo shop". Nimic nu e mai frumos decât să vezi o minune cârlionÈ›ată, în rochie de leopard È™i 5 kile de aur pe prima pagine din "The sun". Și suntem încântaÈ›i că în pozele de Hi5 vă înconjuraÈ›i de stelute, brizbrizuri …

10. Faptul că reuÈ™iÈ›i să manevraÈ›i câte 3 telefoane mobile în acelaÈ™i timp este o calitate demnă mai degrabă de un homo decât de un homo sapiens. Deci, iată că teoria lui Darwin se sustine …

11. Pantofii cu botul ridicat semnifică ceva religios ? Sau e chestie de potență, temporară și ea ca și tinerețea ?

12. Tunning-ul cu evacuare zgomotoasă È™i parasolar cu mesaj nu e foarte indicat. Știm că trebuie È™i cocalarul sărac să aibă o ocupaÈ›ie, dar …

13. Apreciem faptul că mergeÈ›i toÈ›i pe scutere fără cască ! Ne daÈ›i speranÈ›e … Dar, vă atragem atenÈ›ia că atunci când pe un motor, o motoretă, o bicicletă sau pe un scuter se află un el È™i o ea, "dintre care" el are cască È™i ea nu, asta se traduce prin: "Mori, fă, în morÈ›ii mă-tii !". Mă rog … Asta nu le deranjează pe femeile din România întrucât atitudinea reprezintă o normalitate în relaÈ›ia dintre sexe în È›ara noastră.

14. Am eu È™i familia mea toate motivile să fim ”snobi'' cum ni se spune, să preferăm prieteni È™i societatea de străini, unde suntem primiÈ›i È™i apreciaÈ›i la valoarea noastră È™i nu după sumele de bani ascunse în beci sau valoarea maÈ™inii strecurată din Germania.

 

Ar mai fi multe de spus, dar dacă ai parcurs această "scrisoare" înseamnă că deja ai citit de două ori mai mult decât toată familia ta în întreaga ei existență. Nu vreau să te obosesc. Ne-aÈ›i furat È›ara È™i pentru asta nu vă iert. Ne vedem la mall. '' Cu drag, Mihai Bendeac Merită să o transmiteÈ›i mai departe !

 

Mai multe mii de persoane au manifestat vineri seară pe marginea meciului de calificare Ungaria-România pentru Cupa Mondială 2014, la chemarea partidului de extremă-dreaptă ungar Jobbik, transmite din Budapesta AFP.
ManifestaÅ£ia a fost organizată pentru a protesta contra faptului că întâlnirea se Å£ine cu uÅŸile închise după incidentele rasiste ÅŸi antisemite din timpul unui meci precedent Ungaria-Israel.   

Un agent de Serviciul Politiei de Interventie Rapida Dambovita este cercetat pentru o talharie comisa in Brasov. Pentru a recupera o datorie, politistul a intrat cu forta in casa unei tinere de 17 ani care locuia cu chirie in Brasov, a batut-o, a furat bani si lucruri din casa, iar apoi a incercat sa o bage in masina. Tanara a fost salvata de vecinii care au auzit-o tipand. Mascatul a fost retinut de colegii sai de la Brasov.

Fata de 17 ani locuia in Brasov de cateva luni, in chirie intr-un bloc de pe strada Zizinului. Nu il cunostea pe agresor, insa aveau cunostinte comune. Se pare ca mascatul ar fi vrut sa recupereze o datorie pe care un amic al fetei o avea la el, asa ca s-a dus seara tarziu la locuinta fetei.

La auzul tipetelor fetei, vecinii au iesit buluc pe hol, iar agresorul a rupt-o la fuga. Colocatarii abia au reusit sa o linisteasca pe tanara, care plangea si tremura ca varga.

Incidentul a bagat spaima in locuitorii blocului, majoritatea pensionari.

Politia a fost anuntata imediat, iar oamenii legii au pornit pe urmele colegului lor de la  Interventie Rapida din Dambovita. In scurt timp, spune comisarul-sef Liviu Naghi, purtatorul de cuvant al IJP Brasov, suspectul a fost identificat si retinut.  

Mascatul dambovitean risca pana la 18 ani de inchisoare pentru faptele sale. Politistii brasoveni au luat legatura si cu parintii fetei, care este minora, pentru a constata daca fata statea la Brasov cu  consimtamantul lor.

 

Vifor Rotar

 

Ministrul a vorbit despre situaÅ£ia contractului cu Bechtel, legea Parteneriatului Public Privat, dar ÅŸi despre datoriile Companiei de Drumuri, trecerea drumurilor la Ministerul Transporturilor ÅŸi oportunităţile de investiÅ£ii din România. AGERPRES: Care este lista completă a proiectelor mari de care vă ocupaÅ£i? Dan Åžova: Prevederile legale din ordonanÅ£a de organizare a Guvernului sunt foarte clare: nu avem decât proiecte care sunt trecute prin hotărâri de Guvern la care se adaugă proiectele de autostrăzi. Noi în acest moment nu avem transferat niciun proiect prin HG. Deci, în momentul în care discutăm, suntem îndreptăţiÅ£i să ne ocupăm doar de autostrăzi. Sunt demersuri în momentul de faţă pentru trecerea mai multor proiecte, dar în afară de aspectele tehnice ÅŸi legislative trebuie să existe ÅŸi niÅŸte negocieri de natură politică. După ce se vor finaliza, probabil că în următoarele 2-3 luni o să avem o listă completă. Noi, ca minister, am muncit la prezentarea mai multor proiecte. Am prezentat 15 până acum, sunt publice, care pot face obiectul transferului. Mai avem în vedere încă 20 sau 25. Probabil câteva dintre acestea vor fi transferate. Pentru înÅ£elegerea lucrurilor, noi am fost concepuÅ£i ca minister pentru proiecte de interes naÅ£ional – ÅŸi când mă refer la infrastructură nu mă refer doar la autostrăzi, ci ÅŸi la domeniul minier, poate să însemne ÅŸi domeniul energetic, poate să însemne ÅŸi domeniul de reÅ£ele de IT, poate să însemne ÅŸi electricitate, ÅŸi gaze ÅŸi căi ferate, orice este considerat ca proiect de interes naÅ£ional ÅŸi, fireÅŸte, se optează din punct de vedere politic pentru a fi transferat către ministerul pe care îl reprezint. Noi ne ocupăm însă ÅŸi de sprijinirea investitorilor străini care vin în România. Eu mărturisesc că a fost excelentă ideea premierului de a crea ÅŸi de a da putere unui membru al Guvernului pentru investiÅ£iile străine. Este o idee care se pune în practică prima oară din 1990 încoace. Noi, cei din PSD, am avut această preocupare ÅŸi în perioada 2000-2004…ÅŸtiÅ£i că Guvernul Năstase a avut acea AgenÅ£ie Română de InvestiÅ£ii Străine (ARIS), care după aceea s-a unit cu Centrul Român de ComerÅ£ Exterior ÅŸi au creat CRPCIS. Acum s-au despărÅ£it, iar activitatea de comerÅ£ exterior s-a dus la Ministrul Economiei ÅŸi la noi a rămas activitatea de investiÅ£ii străine. În acest moment avem deja doi investitori foarte mari, europeni, care au mai încercat să intre în România ÅŸi nu au reuÅŸit. Din nefericire, toate demersurile făcute pentru ei sunt confidenÅ£iale, dar pot să vă spun că activează în domeniul industrial. Eu cred că vom reuÅŸi să îi determinăm să vină. Practic, avem misiunea de a miÅŸca lucrurile din punct de vedere administrativ. Marea problemă, tristeÅ£ea noastră, a românilor, este că organele administraÅ£iei publice centrale, locale, nu se miÅŸcă. Atunci când vine cineva ÅŸi cere ceva nu i se dă niciun răspuns. Nu îi spune nici da, nici nu. Nu îi spune "da, dar cu aceste condiÅ£ii" sau "nu, decât dacă îndepliniÅ£i aceste condiÅ£ii poate ne mai gândim o dată", nu, nu dă nimeni niciun răspuns. Toată lumea stă. Åži rolul nostru este să ne rugăm de ei, să folosim pârghiile administrative ca să nu mai stea, să dea un răspuns – afirmativ sau negativ. AGERPRES: Parteneriatul Public Privat a devenit aproape o obsesie în dezvoltarea proiectelor de infrastructură. Când vom avea în sfârÅŸit o lege viabilă a PPP? Dan Åžova: Noi avem o lege a PPP ÅŸi acum, dar marea ei problemă a fost că, de exemplu, ea interzicea plăţile de disponibilitate. Ce înseamnă asta? Nu trebuie să ne imaginăm că PPP este un cadou – vine un investitor, îÅ£i construieÅŸte obiectivul ÅŸi pleacă acasă. Nu. Un investitor îÅ£i construieÅŸte un obiectiv pe teritoriul naÅ£ional dacă, exploatându-l, îÅŸi poate scoate un anumit profit. Ca să construieÅŸti ceva pe banii privatului, cum ÅŸtie lumea, trebuie să existe în spate o bancă care să finanÅ£eze. Banca, pentru a finanÅ£a, dă un credit investitorului. Acest credit trebuie recuperat. FireÅŸte că banca face o analiză de risc ca în cazul fiecărui credit. Se termină obiectivul ÅŸi începe exploatarea lui. Din exploatarea lui, investitorul vine ÅŸi spune: Eu cred că scot un milion de euro pe lună. Banca spune: E foarte bine să fie aÅŸa, dar marja noastră de risc este 40%. Noi plecăm de la ipoteza că vei scoate doar 600.000 de euro. Åži, atunci, beneficiarul – statul român, trebuie să acopere 400.000 de euro. Nu sunt bani efectivi, este un risc. Legea actuală a PPP interzicea statului român sau oricărei autorităţi să acopere aceste riscuri. În aceste condiÅ£ii nu se poate face PPP pentru că proiectele nu sunt bancabile. Adică nicio bancă nu va finanÅ£a nimic. V-am dat un exemplu despre un defect major al legii. Noi am solicitat colaborarea AmCham România (n.r. – Camera de ComerÅ£ Americană în România), a Consiliul Investitorilor Străini de asemenea, am apelat la fostul ministru de finanÅ£e Mihai Tănăsescu, actual vicepreÅŸedinte al Băncii Europene de InvestiÅ£ii, care ne-a sprijinit ÅŸi, pe banii BEI, ne-a trimis cinci specialiÅŸti de la Luxemburg care au stat trei zile ÅŸi au lucrat aici cu specialiÅŸtii noÅŸtri ajutându-ne la realizarea mecanismelor care să asigure că această lege poate funcÅ£iona în PPP ÅŸi în conformitate cu finanţările de la UE ÅŸi, de asemenea, ne-au arătat mecanismele prin care faci un PPP bancabil, avertizându-ne care sunt ÅŸi problemele de Å£ară ale României pentru care se nasc rezerve foarte mari ale băncilor. Pe baza tuturor consultărilor, am scris o lege care s-a aflat în studiu ÅŸi la AmCham ÅŸi la Consiliul Investitorilor Străini. Cu observaÅ£iile lor, draftul final al legii îl dăm săptămâna aceasta autorităţilor locale – la Uniunea NaÅ£ională a Consiliilor JudeÅ£ene ÅŸi la Uniunea NaÅ£ională Comunelor, OraÅŸelor, Municipiilor, să ne spună ÅŸi dânÅŸii ce observaÅ£ii au. Îl vom trimite ÅŸi la AOAR ÅŸi la UGIR – 93. ToÅ£i vor avea un dead-line de maximum două săptămâni să facă observaÅ£iile, după care îl vom aproba ca proiect în Guvern ÅŸi îl vom trimite la Bruxelles, la CE, pentru că în materie de PPP CE trebuie să aibă ultimul cuvânt. Probabil că în două luni de acum încolo vom avea o lege nouă a PPP care se va fi bucurat de consultarea tuturor factorilor activi. Nu vă ascund că am luat această lege ÅŸi am dat-o ÅŸi potenÅ£ialelor bănci finanÅ£atoare. Vreau să se înÅ£eleagă că Guvernul României nu ÅŸi-a schimbat atitudinea ÅŸi acum face ce îi dictează CIS sau băncile, numai că trebuie să fim realiÅŸti. Eu am venit în politică după 15 ani de avocatură de business ÅŸi ÅŸtiu că dacă nu armonizezi toate părÅ£ile, că nu te obligă nimeni să faci ce scrie în lege ca autoritate, e posibilitatea ta să faci sau nu un PPP cu cineva, să accepÅ£i sau nu o finanÅ£are, eÅŸti chemat să negociezi condiÅ£iile, riscuri, dobânzi, să negociezi plăţi de disponibilitate, eÅŸti chemat să negociezi tot. Marea noastră problemă în lege era că aveam o figură juridică care nu funcÅ£iona. Adică, ÅŸi să fi vrut să faci nu aveai posibilitatea că nu te lasă legea. Acum creăm cadrul. AGERPRES: Din lista de proiecte pe are aÅ£i întocmit-o, majoritatea vor fi în PPP? Care ar fi acestea? Dan Åžova: PuÅ£ini ÅŸtiu, de exemplu, că Centrala de la Cernavodă are în spate o companie de proiecte ÅŸi urmează să fie făcută în PPP. Deci, proiectul actual este un PPP pe terminalele 3 ÅŸi 4 ÅŸi sunt multe alte proiecte concepute aÅŸa. PPP este o instituÅ£ie despre care mulÅ£i vorbim ÅŸi puÅ£ini o înÅ£eleg exact cum este ea. Nu este foarte uÅŸor de utilizat, iar băncile au destul de multe rezerve faţă de PPP. De asemenea, aceasta este una din puÅ£inele instituÅ£ii care nu are o reglementare la nivel european ÅŸi este una din puÅ£inele instituÅ£ii pe care nici măcar nu o regăsim în totalitatea celor 28 de state. O regăsim în doar 12 sau 13 state, iar de succes este doar în Anglia, FranÅ£a ÅŸi Germania. În UE este o instituÅ£ie folosită mai nou. Ea este folosită cu foarte mare succes în Asia. Dezvoltarea aceea, boom-ul acela economic din Asia se datorează ÅŸi PPP. De asemenea, foarte folosit ÅŸi de SUA. În Europa este o instituÅ£ie faţă de care există anumite rezerve pentru că este complicată. Dar fratele mai mare, mai experimentat, mai uzitat ÅŸi mai folosit este concesiunea, care seamănă foarte mult cu PPP. DiferenÅ£ele între cele două sunt de nuanţă. Concesiunile funcÅ£ionează. Sunt reglementate în OUG 34. Au existat anumite nelămuriri ale colegilor din presă în legătură cu plăţile de disponibilitate în cazul concesiunilor ÅŸi al PPP-urilor. Colegii dumneavoastră de la Gândul chiar mi-au adresat câteva întrebări. Exista îngrijorarea că statul român ar urma să suporte investiÅ£iile privaÅ£ilor în PPP, ceea ce este complet fals. Statul român poate acoperi, în cazuri excepÅ£ionale, doar plăţi de disponibilitate. Mai exact, ce nu m-au întrebat colegii din presă ÅŸi nu am avut ocazia să o spun este că dacă cineva îÅŸi propune să câÅŸtige un milion de euro pe lună ÅŸi câÅŸtigă doar 800.000 de euro, vin eu cu plata de disponibilitate pentru luna respectivă. Dar dacă câÅŸtigă 1,1 milioane de euro, acei 100.000 de euro investitorul îi plăteÅŸte statului român. Deci, suma pe care se discută întotdeauna ca ÅŸi câÅŸtig, ca profit, trebuie să fie fixă. Dacă e peste, îmi dă el mie. Dacă e sub, îi dau eu lui. Asta va fi formula din Legea PPP, formula pe care o regăsim de altfel ÅŸi în OUG 34/2006 ÅŸi în orice altă reglementare privind PPP din lume. AGERPRES: Bechtel este un subiect dificil. AÅŸteptaÅ£i un răspuns cu privire la reziliere. Apoi, foarte multă lume afirmă că va trebui să dăm foarte mulÅ£i bani companiei americane. Probabil, ei vor cere anumite daune. Sunt, însă, dispuÅŸi la o negociere? Au stabilit un cuantum al daunelor pe care le-ar putea plăti statul român? Dan Åžova: Din nefericire, ÅŸi aceste negocieri sunt afectate de confidenÅ£ialitate, dar pot să vă spun că îngrijorarea celor care vorbesc este justificată, pentru că vorbim despre banul public, dar din fericire este doar reverenÅ£iară, pentru că nu se va întâmpla treaba asta. Pot să vă spun din start că în acest moment, dacă am termina Suplacu de Barcău – BorÅŸ, ceea ce ne-ar mai costa 250 de milioane de euro, contractul s-ar termina oricum. Aceasta este negocierea făcută de doamna ministru Boagiu. Or, în aceste condiÅ£ii, ar fi culmea ca cineva să-Å£i ceară mai mult decât ar lua dacă ar mai ÅŸi munci. Deci, fireÅŸte că negocierile sunt dure. Dar pot să vă spun că am avut o discuÅ£ie foarte deschisă cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA – este locÅ£iitorul ambasadorului – ÅŸi cu consilierul economic al ambasadei americane, dar ÅŸi cu reprezentanÅ£ii Bechtel ÅŸi cu avocaÅ£ii companiei, ÅŸi în urma acesteia am ajuns la concluzia că încetarea contractului de comun acord este cea mai bună soluÅ£ie. Partea americană – toÅ£i cei menÅ£ionaÅ£i – a fost foarte mulÅ£umită de faptul că a venit cineva ÅŸi a spus frontal că asta este situaÅ£ia: bani la buget nu mai sunt, nu putem finanÅ£a din bani europeni, din păcate, că trebuie să reziliem acest contract, nu pentru că avem ceva de reproÅŸat companiei Bechtel, fireÅŸte contractul a avut o mulÅ£ime de probleme; eu le-am explicat foarte transparent că avem o concluzie simplă ÅŸi tristă: după 11 ani, avem 52 de km de autostradă ÅŸi 1,4 miliarde de euro plătite. Eu nu sunt nici anchetator nici istoric să stau să caut vinovaÅ£i. Pe mine mă interesează situaÅ£ia concretă. Eu am preluat o treabă ÅŸi am primit ordin să încerc să o rezolv. Problema aici nu este de a reproÅŸa ceva companiei Bechtel sau celor de dinainte, din punctul meu de vedere. Poate alte autorităţi au ce să le reproÅŸeze celor de dinainte. Asta nu este problema mea însă. Eu am o autostradă de făcut, de găsit o soluÅ£ie pentru ea ÅŸi le-am explicat că, de fapt, această încetare de comun acord a contractului are în vedere schimbarea mecanismului de finanÅ£are. Singura posibilitate este să găsesc pe cineva interesat să o facă în concesiune. Nu vă ascund că au fost câÅ£iva oameni în mod justificat supăraÅ£i, neînÅ£elegând exact ce se întâmplă, acuzându-mă că renunÅ£ la Autostrada Transilvania. Nu, din contră, ÅŸi am explicat, iar acum se pare că lumea a înÅ£eles. Nu numai că nu renunÅ£. Ceea ce încercăm să facem acum este să o revigorăm, să o facem. Pentru că dacă nu schimbăm mecanismul de finanÅ£are, din cauza acestui deficit bugetar foarte strâns, din cauză că noi trebui să asigurăm în primul rând resurse pentru cofinanÅ£area fondurilor europene, de 85%, ÅŸi ÅŸtiÅ£i că această autostradă nu se află ÅŸi nici nu este acceptată la Bruxelles – nu mai contează istoria -, lipsa de resurse financiare la bugetul statului – practic, nu făceam decât să prelungim o moarte clinică ÅŸi să ne furăm căciula. Eu încerc – poate că sunt mai tânăr, poate mai naiv, poate mai neliniÅŸtit – să rezolv această problemă. În primul rând, să nu mai fie afectată autostrada de existenÅ£a unui contract de care nu pot scăpa. Vom termina acest contract, vom negocia ÅŸi finalmente se va lua o decizie. Vă daÅ£i seama că eu nu voi acÅ£iona de capul meu. Am termen cu ei ca până pe 30 aprilie. Până la aceasta data trebuie încheiate negocierile, după care concluziile fiecărei părÅ£i vor fi prezentate Guvernului ÅŸi Guvernul va decide cum procedăm. AGERPRES: E posibilă o înÅ£elegere amiabilă? Dan Åžova: Eu cred că – ÅŸi pot să vă spun după 15 ani de avocatură în care am făcut consultanţă ÅŸi negociere – eu spun că ajung cu dânÅŸii la o concluzie. Nu este o artă a negocierii, nu există nicio tehnică. Există doar bun simÅ£ ÅŸi onestitate în treaba asta. Trebuie să te uiÅ£i cu atenÅ£ie, a venit consultantul, spune ce este acolo în mod real…Noi pregătim acum ca să licităm – pentru ca să nu lăsăm în nelucrare în 30 aprilie, când ei vor părăsi ÅŸantierul – vom avea o firmă de pază, pentru că vor fi foarte multe materiale de construcÅ£ii, ÅŸi o firmă care să asigure conservarea lucrărilor – să nu crească buruieni pe autostradă, vom face licitaÅ£ie pentru asta ÅŸi vom asigura conservarea ÅŸi paza până când vom găsi un nou constructor. Pot să vă spun cu rezerva confidenÅ£ialităţii că sunt vreo trei constructori foarte mari din lume interesaÅ£i să facă Autostrada Transilvania. Pe tronsonul de autostradă BraÅŸov – Tg. MureÅŸ trebuie să ÅŸtie lumea că nu s-a făcut absolut nimic. AGERPRES: Ca mecanism de finanÅ£are, la ce vă gândiÅ£i pentru viitor? Dan Åžova: Concesiune sau PPP, nu există altă posibilitate ÅŸi să vedem, normal, plăţile de disponibilitate. Vor fi niÅŸte discuÅ£ii foarte, eu nu spun dure, eu fac parte dintre cei care se înÅ£eleg foarte bine cu domnul Gherghina ÅŸi cu domnul Voinea, ÅŸi o să fie discuÅ£ii cu dânÅŸii să vedem ce loc este în deficitul bugetar pentru plăţi de disponibilitate. Mai mult decât atât, voi avea o întâlnire ÅŸi cu parlamentarii din Transilvania pentru a-i pune la curent cu situaÅ£ia în care suntem. În plus, voi organiza, cu acceptul Guvernului, dacă îl voi avea, mă voi duce pe terenul lor în Ardeal, probabil la Oradea, voi invita toÅ£i parlamentarii, toÅ£i aleÅŸii locali – de la consilierii judeÅ£eni până la consilierii locali – le voi arăta situaÅ£ia ÅŸi le voi propune două soluÅ£ii: dacă doresc să ne sprijine ca Guvern să găsim orice soluÅ£ie de finanÅ£are, sunt 'n' variante, matematica financiară îÅ£i dă posibilitatea să faci orice improvizaÅ£ie, până la urmă, iar dacă nu, se poate merge ÅŸi pe soluÅ£ia unei asociaÅ£ii intracomunitară care să preia autostrada ÅŸi sa o termine. FireÅŸte, acesta a doua soluÅ£ie, trebuie sa aibă aprobarea Guvernului înainte de a fi propusă. Ne zbatem să găsim soluÅ£ii, iar în acÅ£iunea noastră dezinteresul sau de reaua-credinţă nu-ÅŸi au locul. Eu cred în acea autostradă ÅŸi cred că trebuie să existe. Problema este finanÅ£area. Trebuie să găsim pe cineva care să aibă bani ÅŸi să vrea să realizeze acest proiect. Eu sunt pregătit să-l ÅŸi ajutăm: tronsonul de la SebeÅŸ la Turda se află în TEN-T, poate fi finanÅ£at până la 85% din bani europeni, deci am putea găsi o soluÅ£ie să legăm Coridorul IV de Autostrada Transilvania pe bani europeni, ceea ce ar reprezenta un mare ajutor, cel puÅ£in într-o primă fază pentru Autostrada Transilvania care, dacă nu ajunge la BraÅŸov, rămâne puÅ£in suspendată, dar s-ar putea face acest tronson SebeÅŸ – Turda care ar ajuta-o foarte mult. Acum, toate lucrările la Autostrada Transilvania sunt sistate, cine vine preia toate lucrările. AGERPRES: Pe Comarnic – BraÅŸov, când vom avea un câÅŸtigător? Dan Åžova: Până pe 30 septembrie trebuie semnat contractul. În luna octombrie trebuie demarate lucrările. Acesta este programul. Ieri am avut întâlnire cu consultantul de la Louis Berger. Mi-a explicat că sunt probleme în legătură cu structura de finanÅ£are, cu structura de riscuri, că sunt probleme cu traseul autostrăzii, sunt probleme cu proiectul tehnic. Toate trebuie rezolvate în ritm alert. Deci, este un obiectiv pe care noi ca Guvern ni l-am asumat, iar eu sunt suficient de încăpăţânat pentru a face orice ca să semnez contractul în octombrie cu cineva. Acum avem precalificări ÅŸi o să vedem cine se califică mai departe. AGERPRES: Când vor fi gata precalificările? Dan Åžova: Peste vreo 30 de zile, deci repede. Lansăm precalificările pentru PiteÅŸti – Craiova. Este al treilea proiect în concesiune pe care îl facem anul acesta, iar la anul vom încerca să trecem deja pe o treaptă superioară. ÅžtiÅ£i că se creează acum, în 2013, pentru exerciÅ£iul financiar 2014 – 2020 un noi instrument, acela de a combina fondurile europene cu PPP. Åži avem câteva obiective care vor fi construite cu fonduri europene în mod clasic, 85%, ÅŸi câteva foarte circulate. Nu pot să vă spun deocamdată care sunt, pentru că nu s-a luat încă o decizie finală la nivel guvernamental exact ce vom face până în 2016. Ce vreau să vă spun este că am încercat să acÅ£ionez pozitiv în materie de autostrăzi, adică nu am venit să spun că ce au făcut ceilalÅ£i dinainte este prost, ci continuăm. AGERPRES: Craiova – PiteÅŸti o faceÅ£i în PPP? Dan Åžova: În concesiune. Pe toate cele trei – Comarnic – BraÅŸov, Centura sud ÅŸi PiteÅŸti – Craiova – se va face concesiune. Evaluarea mea este că în octombrie semnăm Comarnic, în noiembrie Centura sud ÅŸi în decembrie PiteÅŸti – Craiova. AGERPRES: Care sunt datoriile CNADNR către firmele constructoare ÅŸi când se vor achita? Dan Åžova: În mod concret, CNADNR are 500 de milioane de euro datorii, care trebuie plătite la firme dacă sunt recepÅ£ionate lucrările, pentru că intră în economia românească. Până la finele lunii mai se vor plăti toÅ£i banii, ca să închidem odată capitolul datoriilor. Deci, arieratele sunt de 500 de milioane de euro. Ne-au fost finanÅ£ate de la buget. Domnul Voinea ÅŸi domnul Gherghina au fost foarte amabili ÅŸi au găsit formula să plătim arieratele în primele două trimestre ale anului, tocmai pentru a evita falimentele, pentru a păstra locurile de muncă. Ce s-a întâmplat în anii trecuÅ£i? S-au declanÅŸat lucrări fără a fi bugetate, iar oamenii nu au făcut facturi pentru că era ilegal să faci facturi dacă lucrările nu sunt bugetate. Răspunderea e penală. Repet: nu este problema mea acum. Acum trebuie plătite lucrările. Le plătim. Le bugetăm, le plătim. Nu poÅ£i să ignori lucrarea făcută. Cel care a acceptat să se facă lucrarea, cel care a făcut comenzile, cred că are o problemă juridică cât casa, dar nu este problema noastră acum, ci a organelor cu atribuÅ£ii în materie. Este problema autorităţilor în drept să se ocupe de chestiunea aceasta. Mai mult decât atât, foarte multă lume din presă, în mod justificat, m-a întrebat despre controalele la CNADNR. Mi-au spus: sunt foarte multe controale la CNADNR, sunt două controale de fond ale CurÅ£ii de Conturi – unul pe activitate, unul pe fonduri europene – , există un control al Corpului de Control al premierului făcut în vară, le avem pe toate. Ceea ce vreau să vă informez este că acum se face un alt control de fond al Corpului de Control al Guvernului, care a început în februarie ÅŸi se va termina în luna iulie sau august ÅŸi vom avea o imagine generală. Pe baza tuturor acestor controale, nu numai că voi face sesizări la organele în drept, acolo unde este cazul, dar voi face ÅŸi restructurarea Companiei. Deci, niciun asemenea control nu rămâne fără urmări. Dar am solicitat Corpului de Control al premierului ca pe baza tuturor datelor pe care le are din celelalte acte de control ÅŸi pe baza propriilor constatări de fond pe a numite lucruri, pentru că vreau să vă spun că o companie care are un buget propriu de aproape 400 de milioane de euro – ei au făcut niÅŸte achiziÅ£ii, niÅŸte investiÅ£ii, unele mai mult sau mai puÅ£in justificate. A trebuit să luăm lista de investiÅ£ii să o curăţăm, ca să zic aÅŸa. Eu, de exemplu, îmi doresc foarte mult să vedem dacă observaÅ£iile din raportul CurÅ£ii de Conturi care spune că s-ar economisi niÅŸte sute de milioane de euro într-un termen de 5-7 ani dacă am internaliza activitatea de întreÅ£inere vară-iarnă se verifica la un calcul economic. Eu vreau să rog pe cineva acum să-mi facă un calcul financiar. Am întrebat la CNADNR ÅŸi de acolo spun că ar avea dreptate auditorii CurÅ£ii de Conturi ÅŸi că s-ar produce niÅŸte economii foarte mari, dacă CNADNR s-ar ocupa de deszăpezire ÅŸi de întreÅ£inerea drumurilor. Nu de reabilitări, nu de construcÅ£ii, doar de întreÅ£inere vară-iarnă. Nu poÅ£i să ignori o asemenea observaÅ£ie, nu ai cum, când auditorii CurÅ£ii îmi spun că pot să produc 80-100 de milioane de euro din schimbarea modului de lucru la deszăpezire ÅŸi la întreÅ£inere. Am rugat pe cineva să facă un calcul, vor face o simulare. Dacă nu le va mai ieÅŸi acelaÅŸi lucru o să solicit domnului preÅŸedinte Văcăroiu să ne dea posibilitatea să dialogăm cu auditorii de la Curtea de Conturi pentru a vedea exact cum văd ÅŸi dânÅŸii treaba asta ÅŸi dacă fac economie la buget – nu 80 – 100 de milioane de euro, dar dacă fac economie la buget 10 milioane de euro în 7 ani, o fac. Zece milioane de euro dacă fac economie, o fac! Este indiscutabil. O vom face cu toate durerile pe care le va produce acest lucru ÅŸi cu toate criticile. AGERPRES: Mai reziliaÅ£i contracte? Dan Åžova: Voi analiza în cursul lunilor aprilie – mai contracte de deszăpezire. Ceea ce pot să vă spun este că am Å£inut sub control ÅŸi când voi da raport la presă – se termină iarna astronomică – vreau să vă spun că am Å£inut sub control extrem de strict ÅŸi de riguros anul acesta. Deci, ce a însemnat deszăpezire s-a cheltuit sub 50% din bugetul alocat. AÅŸtept să văd exact facturile de reglare finală. Dar înainte de facturile de reglare finală eram undeva sub 30% ÅŸi am fost informat că vom ajunge undeva sub 50% . Deci, am avut grijă să nu se cheltuie banii. Oricum, o primă reformă se va face deja din iarna următoare, normal nu vor mai fi drumurile naÅ£ionale la noi, dar o primă reformă se va face în sensul că nu se va mai da cu nisip pe străzi. Acest nisip produce o problemă foarte mare, în sensul că este foarte coroziv, apoi el rămâne pe marginea drumurilor. Există o formulă, mi-au explicat cei de la CNADNR, cu niÅŸte cloruri de sodiu, un fel de sare care se dizolvă ÅŸi nu este corozivă pentru asfalt. Acest nisip, rămânând ÅŸi trecând maÅŸinile peste el strică asfaltul, plus alte probleme. AGERPRES: Comisia Europeană a răspuns în ceea ce priveÅŸte Autoritatea NaÅ£ională de Autostrăzi? Dan Åžova: Încă nu ne-au răspuns. De abia le-am trimis, eu sper să ne răspundă repede. Vor fi două etape, de fapt, în relaÅ£ia cu Comisia. În primul rând, i-am întrebat în ce măsură putem constitui o autoritate care să aibă reglementare execuÅ£ie ÅŸi control. Åži apoi am întrebat în ce măsură putem constitui o autoritate cu această configuraÅ£ie. A fost trimisă scrisoarea la solicitarea premierului care cere transparenţă totală în activitatea instituÅ£ională. Acum aÅŸteptăm răspunsul. Noi actul normativ l-am terminat. Este scris ÅŸi avem ÅŸi observaÅ£iile de la Ministerul de FinanÅ£e. AÅŸteptăm acum răspunsul CE, vedem ce scrie acolo ÅŸi dăm proiectul ÅŸi la JustiÅ£ie. FireÅŸte, îl vom da ÅŸi colegilor de la Transporturi. Mai avem câteva lucruri de discutat cu Institutul de Cercetări în Transporturi, cu rovinieta, după aceea urmează să rezolvăm ÅŸi asta va fi într-o colaborare strânsă cu Ministrul Fondurilor Europene o chestiune extrem de simplă. Ca să poÅ£i accesa fonduri europene, trebuie să fii înregistrat pentru un exerciÅ£iu financiar ca beneficiar de fonduri europene. Această înregistrare se face înainte de începutul exerciÅ£iului financiar. Autoritatea neexistând în 2006, ea nu este înregistrată pentru 2007-2013 ÅŸi atunci ea nu poate fi pusă în operă înainte de a fi beneficiar de fonduri europene, ceea ce ar însemna să aÅŸteptăm 1 ianuarie 2014. Este o discuÅ£ie destul de complicată pe care am supus-o atenÅ£iei Guvernului în ÅŸedinÅ£a trecută. Ni s-a spus: se poate să o puneÅ£i în operă dacă toate fondurile europene sunt accesate, adică dacă toate contractele posibile pe exerciÅ£iul financiar 2007-2013 sunt încheiate. Nu sunt încheiate, însă. Ajungem la o altă discuÅ£ie. Avem patru tronsoane care sunt în licitaÅ£ie: TimiÅŸoara – Lugoj, Lugoj-Deva de exemplu. Mai avem o problemă cu tronsonul de la Nădlac-Arad lotul I. Am cerut o informare ÅŸi despre el ÅŸi mi s-a spus că se vor relua procedurile de licitaÅ£ie în următoarele două săptămâni. Până nu reuÅŸim să încheiem contracte ÅŸi pe aceste tronsoane nu poate fi începută noua autoritate ca să-i transferăm contractele pentru că nu este înregistrată ca beneficiar de fonduri europene ÅŸi ar exista posibilitatea să se creeze neînÅ£elegeri. Dar aÅŸa, o înfiinţăm, o punem în Monitorul Oficial, o înregistrăm, iar de la 1 ianuarie 2014 este sigur beneficiar de fonduri europene. Eu încerc să închei toate contractele pe fonduri europene pentru acest exerciÅ£iu financiar până în iunie, pentru că am un angajament politic faţă de colegii liberali ÅŸi faţă de domnul Fenechiu (n.r. – ministrul Transporturilor), să treacă drumurile naÅ£ionale la ei. Deci, fac tot posibilul ÅŸi încerc să le dau ÅŸi compania curată, adică să rezolv ÅŸi problema internalizării, dacă este posibil până atunci etc. AGERPRES: Deci, ea din vară ar putea să fie înfiinÅ£ată. Dan Åžova: Eu asta îmi doresc. Nu numai să fie înfiinÅ£ată, dar să ÅŸi despărÅ£im drumurile naÅ£ionale ÅŸi să ne respectăm angajamentul pe care ni l-am luat în decembrie cu toÅ£ii. În interior, din punctul nostru de vedere, angajamentul este foarte clar ÅŸi va fi respectat. Ceea ce încercăm să facem acum – ÅŸi avem o colaborare strânsă cu colegii de la Transporturi – este să nu greÅŸim. Adică, din dorinÅ£a de a respecta angajamentul politic cât de rapid se poate să nu avem probleme instituÅ£ionale. În rest, nu există niciun fel de dubiu în legătură cu ceea ce trebuie făcut. AGERPRES: Dintre cele 15 – 25 de proiecte, putem spune că până în vară veÅ£i ÅŸti exact pe cele pe care le veÅ£i face? Adică veÅ£i avea lista completă? Dan Åžova: Noi, acum, ne-am îndeplinit rolul, ca să spun aÅŸa, ÅŸi muncim la prezentarea proiectelor de interes naÅ£ional, indiferent cine la face. Probabil că unele proiecte vor fi deja trecute până în vară, probabil că va exista o listă în care se vor mai purta discuÅ£ii. Ceea ce vreau să vă spun este că în interiorul nostru atitudinea este foarte pozitivă. Noi nu avem un concurs între noi cine face proiectele. Deci, dacă decizia politică va fi, de exemplu proiectul X care se află la ministerul Y va continua să fie făcut de ministerul Y, iar Åžova sau ministerul pe care îl conduce el se va implica în tot ceea ce înseamnă PPP, în tot ceea ce înseamnă relaÅ£ia cu investitorul străin, în tot ceea ce înseamnă relaÅ£ia ÅŸi obligaÅ£ia legală pe care o am de a solicita celorlalte autorităţi să-ÅŸi facă treaba în termeni legali, este bine ÅŸi aÅŸa. Deci, va exista o colaborare. Nu am orgoliul de a scrie pe fruntea mea că am făcut eu proiectul. Mă interesează să se facă ÅŸi va fi o victorie a USL sau a unui alt ministru. Este nesemnificativ, numai să se dea drumul la el. AGERPRES: Din aceste proiecte, înÅ£eleg că între 30 ÅŸi 50% să fie făcute prin PPP plus fonduri europene, iar restul din PPP. Dan Åžova: Cu fonduri europene este mai greu de făcut. Adică, trebuie văzut unde se dau. De exemplu, la energetică Å£i se dau fonduri europene, dar nu sunt uÅŸor de accesat. Deci, trebuie să te duci direct la Bruxelles să discuÅ£i aÅŸa ceva. De aceea, este foarte important ÅŸi cine vine să construiască ÅŸi cine devine acÅ£ionar în compania de proiect, pentru că, vă dau un exemplu, la Cernavodă constructorii vor fi, probabil, Lavalin împreună cu Candu care au tehnologia, dar în compania de proiect, unde are Nuclearelectrica acum 95% noi vrem să atragem investitori, adică oameni care să vină cu bani în compania de proiect. Oamenii aceÅŸtia cu bani care vin, dacă au capacitatea de a aduce consultanÅ£i care să atragă ÅŸi fonduri europene, normal că este foarte bine, dar nimeni nu poate oferi certitudini. AGERPRES: Centrala de la TarniÅ£a ÅŸi cele două terminale de la Cernavodă, care este situaÅ£ia lor ? Dan Åžova: Vreau să vă spun că sunt mai multe proiecte. Avem RoÅŸia Montană, cupru, gaze de ÅŸist, Cernavodă, TarniÅ£a, canalul Siret – Dunăre sunt proiecte în privinÅ£a cărora, din nefericire, noi toÅ£i, în ultimii 20 de ani, nu am fost capabili să luăm o decizie politică ÅŸi să spunem "Domnule, se face în aceste condiÅ£ii" sau "Nu se face ÅŸi punct". Nu am fost în stare, am tot amânat. Eu vă sesizez aici un merit foarte mare – puteÅ£i să mă bănuiÅ£i de subiectivism, mi-l asum – la premierul Ponta ÅŸi anume acela că a spus "eu vreau ca acest Guvern să ia o decizie. Da sau nu''. Ceea ce vreau să vă spun este că nu va fi o decizie luată prin cotloane sau pe după uÅŸi. Va fi o decizie la nivel Guvernamental ÅŸi majoritatea absolută a proiectelor pe care vi le spun va fi supusă unei legi în Parlament. Deci, Parlamentul va trebui să voteze. Åži, acolo, are posibilitatea tot spectrul politic să vină ÅŸi să critice, să spună dacă este de acord sau nu este de acord, să-ÅŸi expună poziÅ£iile. Poate că va pleca un proiect de la Guvern să se facă ÅŸi Parlamentul va spune 'Nu'. Noi vrem să se ia o decizie de către clasa politică. FireÅŸte că va decide o majoritate, asta este clar, dar trebuie să decidă, aÅŸa cum alt obiectiv care nu este problema mea dar în materia proprietăţilor este aceeaÅŸi poveste. Cu toÅ£ii discutăm despre faptul că retrocedarea proprietăţilor în loc să-ÅŸi atingă scopul de reparaÅ£ie patrimonială ÅŸi morală faţă de oameni a devenit un imens business pentru niÅŸte oameni, nimeni nu a avut curaj să ia taurul de coarne ÅŸi să spună că s-au făcut niÅŸte greÅŸeli. Cine a comis fapte de natură penală sa răspundă, dar aceasta nu este problema noastră, a Guvernului, este problema DNA-ului, a Parchetului General, a acestor instituÅ£ii care îÅŸi reclamă justificat, constituÅ£ional, legal, moral, în conformitate cu statul de drept independenÅ£a. Problema noastră este că li s-au dat plângeri privind furturi de opt miliarde jumate făcute în perioada 2009-2012 ÅŸi nu au venit să spună "Da, este o problemă'' sau ''Nu, nu este niciun fel de problemă''. Nu are, poate, legătură cu discuÅ£ia noastră, dar vă spun ce simt ca membru al Guvernului ÅŸi am simÅ£it mai puÅ£in ca parlamentar. Simt această reticenţă nejustificată ÅŸi înnebunitoare a tuturor autorităţilor din România – că sunt primării, că sunt consilii locale, că este AdministraÅ£ia Apelor sau Parchetul General – de a nu spune. Tac toÅ£i. Nu este firesc asta. Într-o democraÅ£ie, lucrurile se spun cu 'da' sau 'nu', 'da, cu condiÅ£ii' sau 'nu, cu condiÅ£ii' sau îÅ£i declini competenÅ£a. Dar să stai ÅŸi să nu spui nimic, să nu faci nimic nu este propriu nici democraÅ£iei, nici statului de drept ÅŸi nici aÅŸteptării oamenilor. Vreau să vă spun că foarte mulÅ£i din administraÅ£ie se tem. Nu vreau să vă dau exemple nominale, pentru că nu au importanţă. Dar în discuÅ£iile cu aceÅŸti investitori foarte importanÅ£i – am vorbit cu un primar, am vorbit cu ÅŸeful consiliului local ÅŸi am întrebat: 'Domnule, ce se întâmplă? De ani de zile sunteÅ£i întrebaÅ£i.' Mi-au dat un răspuns halucinant. Mi-au spus:''Nu ne-a spus nimeni ce să răspundem'! 'Domnule, dar nici eu nu vreau să vă spun ce să răspundeÅ£i. RăspundeÅ£i ce este legal! Da sau nu. Sau ce condiÅ£ii trebuie să îndeplinească pentru a fi da sau e nu pentru totdeauna, dar daÅ£i un răspuns'. Le-am spus: 'Cum să vă spună cineva ce să răspundeÅ£i? Nu o să vă spună nimeni ce să răspundeÅ£i. Voi trebuie să răspundeÅ£i, că este atribuÅ£ia voastră legală. Sau veniÅ£i la Guvern ÅŸi spuneÅ£i că sunteÅ£i împovăraÅ£i de această atribuÅ£ie legală. LuaÅ£i-o de la noi ÅŸi daÅ£i-o altora. Nu vă cer nimic. Nici da, nici nu. SpuneÅ£i poziÅ£ia dvs. SunteÅ£i autoritate aleasă sau autoritate numită, aveÅ£i niÅŸte atribuÅ£ii legale, puteÅ£i să staÅ£i în faÅ£a oricui – că este ministru, că este premier – ÅŸi să spuneÅ£i cu demnitate ÅŸi cu pregătire: 'Da, o facem, este legală' sau 'Da, dar trebuie să îndeplinească niÅŸte condiÅ£ii' sau 'Nu, nu o facem pentru că nu este legal, nu este moral, nu este acceptat de comunitate'. Am încheiat discuÅ£ia. Asta este, dar spuneÅ£i ceva!''. Marea problemă a României este că e blocată în abÅ£inere. Toată lumea tace, ceea ce este complet nefiresc. Dar o să îndreptăm treaba asta, cu răbdare ÅŸi înÅ£elepciune. AGERPRES: În ceea ce priveÅŸte investiÅ£iile străine directe. Anul acesta vom creÅŸte? AveÅ£i niÅŸte previziuni? Dan Åžova: Se pare că vom avea o creÅŸtere ÅŸi cred că vom avea o creÅŸtere importantă. InvestiÅ£iile străine au scăzut dramatic între 2009 – 2012. Deci, ar fi normal să avem un oarecare succes comparativ cu această perioadă. S-au dus foarte mult în jos, nu s-a avut grijă de investitorii străini. Am avut discuÅ£ii cu zeci de investitori uriaÅŸi din această lume, am fost uimit de deschiderea lor, de buna credinţă ÅŸi de consternarea pe care au exprimat-o la întâlniri spunându-mi: "Domnule, am făcut investiÅ£ii în Polonia, am făcut investiÅ£ii în Ungaria, am făcut investiÅ£ii în Serbia, am făcut investiÅ£ii în Bulgaria, la dumneavostră nu se poate''. AGERPRES: De ce? Ce au reclamat? Dan Åžova: Au spus: "La dumneavoastră nu se poate, autorităţile nu colaborează. Nimeni nu ne spune dacă este bine sau nu, nimeni nu ne refuză, nimeni nu ne acceptă, nimeni nu ne spune condiÅ£iile. Nimeni nu spune absolut nimic'. Există un blocaj total de sus până jos. Le-am spus: "Domnule, este păcat. Å¢ara are resurse, Å£ara are potenÅ£ial, are oameni bine pregătiÅ£i, salariile sunt relativ mici, comparativ cu restul Uniunii Europene, ceea ce reprezintă un avantaj foarte mare. Există posibilitatea unor facilităţi la nivel local. Mai faci un drum, mai pui un transformator, mai tragi o Å£eavă de gaz, mai pui un canal ca să ajuÅ£i investitorul. Avem proceduri de ajutor de stat ÅŸi oameni foarte bine pregătiÅ£i în ajutor de stat – a fost rugat, de altfel, domnul secretar de stat Enache Jiru (n.r.- secretar de stat în Ministerul FinanÅ£elor) să se ocupe cu foarte mare atenÅ£ie de treaba asta. În ultimii ani, potenÅ£ialii investitori s-au simÅ£it părăsiÅ£i, pur ÅŸi simplu, nebăgaÅ£i în seamă, ceea ce este nefiresc. AGERPRES: Referitor la aceÅŸti potenÅ£iali investitori. Una dintre cauze ar putea fi ÅŸi instabilitatea legislativă? Dan Åžova: Vreau să vă spun că idealul de predictibilitate ÅŸi stabilitate a legii este de prima pagină de manual de investiÅ£ii în care spune că, normal, cel care face o investiÅ£ie ideal ar fi ca în următorii 20 de ani să aibă neschimbate condiÅ£iile de la momentul în care investeÅŸte. Nu se întâmplă aÅŸa. Nu se întâmplă nicăieri aÅŸa. Nu este problema modificărilor numai în România. FranÅ£a, de exemplu, în fiecare an, la începutul anului, vine cu modificări masive la sistemul fiscal. ToÅ£i fac treaba asta. Eu vreau să vă spun un lucru. În ultimii ani, ÅŸi nu ultimii patru, pentru că vreau să fiu cinstit, singurul care a respectat regula trecută în Codul fiscal – să modifici o dată Codul pe an cu cel puÅ£in ÅŸase luni înainte de 1 ianuarie a fost Adrian Năstase. El a fost singurul care s-a Å£inut de regula asta. Normal că unele (modificări legislative) sunt justificate, iar altele nu sunt justificate. Noi avem o mulÅ£ime de probleme: nu avem implementat manualul de proceduri în PPP, noi nu suntem membri OECD (OrganizaÅ£ia pentru Cooperare Economică ÅŸi Dezvoltare) – nefiind membri OECD nu avem acces la manualul de bune practici al organizaÅ£iei în materie de preÅ£uri de transfer, ceea ce ne împiedică să Å£inem în Å£ară profiturile, sunt externalizate prin diverse forme de contracte, Fiscul, oricât ar fi de rău, este greu să intervină, noi avem probleme. Dar vreau să vă spun o chestiune foarte simplă: nu frecvenÅ£a modificărilor este problema, ci dacă aceste modificări se adresează unor chestiuni de fond, care schimbă structuri, care schimbă complet mediul investiÅ£ional. Altfel, ajustări sunt necesare permanent. Ce s-a reproÅŸat este că s-a venit în mijlocul anului cu niÅŸte modificări care schimbă complet mediul investiÅ£ional ÅŸi unele dintre ele ÅŸi retroactiv. Deci, asta s-a reproÅŸat. De când a venit noul Guvern al USL, din mai anul trecut, nu s-a mai întâmplat treaba asta, dar trebuie să Å£ii această linie constantă 2-3-4 ani, pentru a convinge oamenii ca in România, indiferent de culoarea politică, partidele s-au maturizat în sensul înÅ£elegerii anumitor cerinÅ£e, anumitor exigenÅ£e ale investitorilor. Noi trebuie să fim foarte pragmatici. Investitorul vine cu banii lui ÅŸi el vrea să ÅŸtie ce se întâmplă cu banii lui. Pentru ca întrebarea simplă este Ťcâte riscuri îl poÅ£i pune să-ÅŸi asumeÅ¥? Al doilea lucru pe care l-am remarcat de foarte multe ori – ÅŸi când eram în opoziÅ£ie ÅŸi când eram avocat – este că guvernanÅ£ii nu au prea înÅ£eles de-a lungul timpului că investitorii străini nu sunt fundaÅ£ii. Ei vin în România sau în altă Å£ară ca să facă profit. Ce a inventat foarte frumos civilizaÅ£ia capitalistă occidentală – este că eÅŸti binevenit la mine să faci profit, dar singurul lucru pe care trebuie să-l discutăm este referitor la partea ce mi se cuvine ÅŸi mie, stat gazdă, din profitul investiÅ£iei, pentru că eu pun totul la dispoziÅ£ie. Eu pun poliÅ£ia la dispoziÅ£ie, eu pun la dispoziÅ£ie infrastructura, eu pun la dispoziÅ£ie forÅ£a de lucru, eu pun la dispoziÅ£ie, până la urmă, o Å£ară civilizată, dezvoltată ÅŸi europeană. ÎÅ£i pun la dispoziÅ£ie un mediu prietenos în care tu să faci afaceri. Întrebarea este care-i partea care mi se cuvine mie de aici? Dar aÅŸa cum statul român vrea să ÅŸtie care este partea care i se cuvine ÅŸi investitorul vrea să ÅŸtie care este partea de profit pe care o ia. Deci, toată lumea vrea să fie predictibilă, numai că eu, în timp ce-mi discut partea ce mi se cuvine, ca stat român, eu mai am în mână ÅŸi instrumentul reglementării, pe care investitorul nu-l are. Deci, el este în dezavantaj faţă de mine ÅŸi atunci fireÅŸte că el permanent discută, este supărat justificat, spune în presă "Domnule, nu este predictibil mediul. Nu se întâmplă lucrurile aÅŸa cum trebuie. Nu poÅ£i să mă chemi în anumite condiÅ£ii ÅŸi să mi le schimbi în ÅŸase luni''. Dar noi am început un drum în mai 2012. Dacă acest drum va fi păstrat 2 ani, trei ani, atunci mesajul care va fi transmis este că România s-a maturizat. Eu vă spun că investitorul mare pe care încerc să-l aducem în România – el are de optat între Polonia, Ungaria, România ÅŸi Bulgaria – deci, dacă acest investitor va veni aici, acesta va fi un semnal extraordinar, pentru că este un investitor foarte mare, extrem de serios ÅŸi extrem de pretenÅ£ios. Dacă noi vom reuÅŸi să-l convingem să vină, va fi un semnal ÅŸi vor veni mulÅ£i alÅ£ii. Jocul de imagine ÅŸi de meta-limbaj este foarte important ÅŸi încercăm să lucrăm pe toate planurile. Fără să vreau să fac niciun fel de acuze – cred că România este ca un atlet cu multiple accidentări, pe care vrem să-l punem înapoi pe pistă ÅŸi să ÅŸi concureze la olimpiadă. Nu-l poÅ£i pune să alerge în cârje. Trebuie să-l repari întâi, să faci recuperarea fizică, să-l convingi că mai poate fi atlet – este ÅŸi elementul psihologic – să alerge, să aranjez să-i aduc unii mai slabi ca să prindă curaj ÅŸi să-l pun pe linia de plutire ÅŸi asta durează. AGERPRES: AÅ£i avut întâlnire cu o delegaÅ£ie a Băncii de Dezvoltare a Chinei. Ce au vizat discuÅ£iile? Dar cu potenÅ£iali investitori ruÅŸi v-aÅ£i întâlnit? Dan Åžova: Nu am avut până în acest moment niciun contact cu nimeni din partea rusă. Nici cu ambasade, nici cu oameni de afaceri, nici cu camere de comerÅ£, cu nimeni, până în acest moment. Am avut în schimb contacte multiple cu China: cu ambasadoarea, cu mai multe firme din China, cu Eximbank-ul chinez, săptămâna asta, cu Banca de Dezvoltare a Chinei. Cu ce poate ajuta mediul de afaceri chinez ÅŸi băncile chineze este să finanÅ£eze proiecte care nu beneficiază de fonduri europene ÅŸi ei au finanÅ£at deja destul de multe proiecte. Deci, Banca de Dezvoltare a Chinei are finanţări de aproape 5 miliarde de euro în România, ceea ce puÅ£ini ÅŸtiu. De exemplu, judeÅ£ul Dolj a dezvoltat o relaÅ£ie foarte bună cu China. DelegaÅ£ia din China ne-a transmis care sunt interesele companiilor pe care ei le finanÅ£ează în general ÅŸi eu le-am dat toate cele 15 proiecte pe care le avem ÅŸi să le dau. Åži le-am spus: ''Astea sunt proiecte importante pentru noi''. FireÅŸte că mai sunt sute de alte proiecte mai mici. Le-am spus: "Acestea sunt 15 proiecte foarte mari de care eventual companiile foarte puternice din China ÅŸi băncile foarte puternice din China pot fi interesate". Cele mai mari companii de construcÅ£ii de infrastructură din lume sunt din China. China este principalul partener al SUA ÅŸi unul dintre principali susÅ£inători financiari, împrumutători ai lor. Este a doua economie a lumii. Mai mult, China are investiÅ£ii uriaÅŸe în Uniunea Europeană. AGERPRES: AveÅ£i o strategie să aduceÅ£i investiÅ£ii ÅŸi în zona de est a ţării, a Moldovei, pentru că este o zonă foarte săracă. Investitorii preferă vestul ţării, vin în BucureÅŸti… Dan Åžova: Asta este o întrebare foarte dificilă pe care mi-a pus-o foarte multă lume în particular. Există un decalaj în Å£ară. Există zone foarte puÅ£in dezvoltate ÅŸi nu este numai Moldova, este ÅŸi Oltenia, ÅŸi zona Harghita-Covasna, sunt părÅ£i din Dobrogea foarte puÅ£in dezvoltate, Lunca Dunării. Problema este că investitorii, când vin, spun: ''Domnule, noi vrem acolo, pentru că acolo sunt făcute utilităţi, acolo găsesc forţă de muncă, acolo găsesc înÅ£elegere". Este foarte greu să îi spui ''Nu te du acolo, du-te dincolo''. Ei vor să se aÅŸeze unde vor ei. Nu ai cum să-l îndrepÅ£i, nu ai cum să-l obligi, te bucuri dacă vine. Eu vreau, în perioada următoare, să solicit tuturor preÅŸedinÅ£ilor de consilii judeÅ£ene ÅŸi tuturor primarilor de municipii ÅŸi oraÅŸe să-mi dea fiecare o prezentare a facilităţilor investiÅ£ionale pe care ei le au pe teritoriul unităţilor pe care le conduc. Să spună: ''Uite, domnule, la noi se poate face asta. Am această structură a forÅ£ei de lucru, avem reÅ£eaua asta de electricitate, de canalizare, putem oferi cutare investiÅ£ie, avem drumuri făcute acolo, avem parcuri industriale părăsite", pentru că acestea sunt date statistice pe care ei le au la îndemână. Deci, să ne spună toate astea, eu le iau, le traduc în limba engleză ÅŸi vreau să le arunc pe piaÅ£a de investiÅ£ii, să vadă lumea, când vine în România, să vadă exact. Contează ÅŸi ce pregătire au oamenii, care este media salariului ÅŸi care este ÅŸomajul – pentru că poÅ£i să condiÅ£ionezi tu foarte multe lucruri…În acest moment mi-am dat seama că nu există un tablou investiÅ£ional pe judeÅ£e a facilităţilor pe care le au fiecare. Nu există. Nu va fi o întreprindere uÅŸoară, dar vreau să reuÅŸesc să o fac până la sfârÅŸitul anului, pentru ca la începutul anului 2014 să pot spune: "Uite, domnule, asta este Å£ara românească din punctul de vedere al conducătorilor administraÅ£iilor locale din România". Pentru că preÅŸedintele consiliului judeÅ£ean, primarul de municipiu, când câÅŸtigă alegerile, el ÅŸtie problemele locale, el ÅŸtie ce s-ar putea face acolo ÅŸi el le promite oamenilor, dar nu a existat, nu s-a mers mai departe cu o legătură între administraÅ£ia locală ÅŸi centru. Oamenii (n.r. investitorii) vin aici, ca punct de prim contact. Normal că se duc ÅŸi la preÅŸedinÅ£ii de consilii judeÅ£ene de foarte multe ori, vorbesc cu ei direct ÅŸi se aranjează. Multe lucruri au reuÅŸit. Unii au mai multă, iar alÅ£ii mai puÅ£ină experienţă. Dar trebuie făcută această prezentare pe care eu vreau să o pun pe un site în limba engleză ÅŸi să aibă toată lumea acces la ea. Vă garantez că va fi un site foarte accesat, cel puÅ£in de cei din afară. Mai ales că există companii pe care oamenii le cunosc mai puÅ£in ca profil de activitate ÅŸi care reprezintă interesele investitorilor. Adică, în loc să vină 50 ce companii să discute cu autorităţile locale trimit un reprezentant, care este specializat în investiÅ£ii. România este o Å£ară care, din punctul meu de vedere cu foarte multe avantaje: are forţă de muncă calificată, are oameni foarte dornici să muncească – dacă facem un calcul pe ce bani pleacă românii să muncească în afară, dacă ar avea un loc de muncă ce le-ar da jumătate din suma pe care o primesc ar rămâne în Å£ară, pentru că dacă pui una peste alta tot acolo ajung. România este o Å£ară europeană – este foarte important – este o Å£ară civilizată, este o Å£ară în care nu ai probleme să mergi pe stradă, este o Å£ară fără conflicte, fără conflicte sociale, interetnice, nu se bat oamenii pe stradă, este o Å£ară în care există comerÅ£ civilizat. Există, din punctul meu de vedere drumuri, nu la nivelul Germaniei, dar se poate circula pe ele foarte bine…Adică este o Å£ară care are multiple avantaje. Este adevărat că e mai dezvoltată economic în vest decât în est, sunt zone mai sărace, dar peste tot este aÅŸa. Nordul Angliei nu se compară cu sudul Angliei. Sudul Angliei este agricol, iar nordul Angliei este industrial. Dar eu susÅ£in cu tărie că România este o Å£ară cu multiple avantaje. Cu toÅ£i investitorii cu care am vorbit, când l-am însoÅ£it pe premier la Paris sau în Danemarca, asta este ÅŸi opinia investitorilor. ToÅ£i spun: "România este una dintre ţările cu cele mai multe avantaje din UE. AveÅ£i o problemă că nu vin investitori la voi. Problema este la voi". Eu am identificat imobilismul administraÅ£iei. Mai există ÅŸi un fel de nepricepere. Avem ÅŸi această meteahnă naÅ£ională: la noi nu se poate nimic. Când bagă cineva capul pe uşă, primul lucru pe care îl spune înainte de ''Bună ziua'' este "Nu se poate!''. Ne luptăm ÅŸi cu asta. AGERPRES: Site-ul pe care vreÅ£i să puneÅ£i aceste prezentări va fi un site specializat? Dan Åžova: Trebuie să mă consult ÅŸi cu Guvernul ÅŸi cu premierul ca să vedem care este cea mai bună soluÅ£ie. Cred că trebuie să fie o acÅ£iune de comunicare publică ÅŸi de promovare.

 

 

Un lant de fast-food-uri din intreaga Regiune Centru a fost controlat de Protectia Consumatorului. Inspectorii nu au verificat curatenia din bucatarii, ci cat de adevarata este reclama care promite clientilor cartofi selectati manual si oua de la gaini crescute doar cu hrana bio. Angajatii CJPC au prelevat probe si vor verifica daca afirmatiile promovate in reclama se sustin.

In reclama celebrului lant de localuri fast-food se specifica faptul ca toti cartofii folositi sunt culesi de pe camp si selectati manual. Inspectorii de la Protectia Consumatorului banuiesc ca acestia sunt congelati in pungi caz in care reclama s-ar dovedi inselatoare.

Aceeasi situatie se regaseste si in cazul oualor, despre care se spune ca provin doar de la gaini hranite cu furaje bio. Ambele reclame au trezit suspiciunea lui Sorin Susanu, directorul CRPC Brasov; seful Comisariatului Regional pentru protectia consumatorului mai spune ca inspectorii au verificat si calitatea uleiului folosit in lantul de restaurante. In cazul in care banuielile inspectorilor se adeveresc, localurile risca o amenda de 20.000 de lei si vor fi obligate sa retraga reclama.

 

Vifor Rotar

Până nu demult, inamicii principali ai extremiÅŸtilor de dreapta maghiari erau aÅŸa-ziÅŸii „Å£igani criminali“. Săptămânal, undeva în Ungaria, membrii partidului Jobbik sau ai braÅ£ului armat al formaÅ£iunii politice, Garda NaÅ£ională Maghiară, se adunau pentru a protesta împotriva romilor ÅŸi scandau sloganuri anti-Å£igăneÅŸti. Mai nou, o dată cu grava criză financiară în care se află Ungaria, extremiÅŸtii de dreapta au descoperit un nou inamic: capitalul străin – care vrea să stoarcă Ungaria ÅŸi să distrugă naÅ£iunea maghiară.

 

„Au plecat tancurile, au venit băncile!“

ManifestaÅ£iile recente ale partidului Jobbik s-au desfăşurat sub sloganul „Au plecat tancurile, au venit băncile!“, mesaj care dă de înÅ£eles că locul foÅŸtilor stăpâni sovietici a fost luat de aÅŸa zisul capital evreiesc mondial. Jobbik-iÅŸtii nici nu fac eforturi să se ascundă în spatele aluziilor. De pildă, în Parlamentul de la Budapesta, ACEST PARTID NEOFASCIST acuză în mod constant atât majoritatea guvernamentală cât ÅŸi opoziÅ£ia socialistă ÅŸi liberală că ar reprezenta interesele Israelului ÅŸi ale evreilor, nu pe cele ale maghiarilor.

Circa un milion de unguri au luat credite în valută pe care le pot plăti din ce în ce mai greu, întrucât forint-ul maghiar s-a devalorizat foarte mult în ultimii ani. Nu e de mirare, aÅŸadar, că sloganurile Jobbik au priză la o parte a publicului maghiar. Mai multe sondaje de opinie relevă că propaganda agresivă a Jobbik-ului dă roade: extremiÅŸtii de dreapta sunt cotaÅ£i cu 25 la sută din totalul voturilor ÅŸi devin astfel, pentru prima dată, a doua forţă politică din Ungaria, în urma partidul populist-conservator-naÅ£ional Fidesz, de guvernamânt, depăşindu-i clar pe socialiÅŸtii.Când se uită la aceste rezultate, Márton Gyöngyösi devine de-a dreptul euforic: „Suntem din ce în ce mai puternici“, jubilează ÅŸeful adjunct al fracÅ£iunii parlamentare Jobbik, plusând: „ascensiunea noastră nu poate fi stăvilită. Oamenii înÅ£eleg cât de lipsită de credibilitate este politica guvernamentală ÅŸi îÅŸi dau seama că noi suntem singurul partid onest.“

 

Ascensiunea extremiÅŸtilor de dreapta este fără precedent în istoria postcomunistă ungară. Nu se explică însă numai prin actuala criză economică ÅŸi financiară din Ungaria, ci are rădăcini mai adânci. După o tranziÅ£ie încheiată cu greu ÅŸi doar parÅ£ial, economia ungară s-a confruntat cu procesul de globalizare si cu aderarea la Uniunea Europeană, in 2004. CoaliÅ£ia socialist-liberală care a guvernat Å£ara din 2002 până în 2010 a lăsat nerezolvate o serie de probleme economice ÅŸi sociale, distingîndu-se mai ales prin scandaluri de corupÅ£ie.

Principalul beneficiar a fost partidul ajuns acum la guvernare: Fidesz a câÅŸtigat ULTIMELE alegeri parlamentare , cu o majoritate de două treimi. Pe de altă parte, în aceleaÅŸi alegeri, partidul Jobbik a obÅ£inut aproape 17 la sută, devenind nesteptat a treia forţă politică, după socialiÅŸti. Succesul le-a fost precedat de o campanie electorală extrem de xenofobă, dusă sub semnul sloganului „Ungaria ungurilor!“ ÅŸi care a exploatat la maxim subiectul aÅŸa ziÅŸilor „Å£igani criminali“.

A fost, de fapt, tema cu care Jobbik a reuÅŸit să acumuleze un spectaculos capital electoral în doar câÅ£iva ani. Inclusiv in strainatate! „Punctul de pornire“ a fost o tragedie cumplită: în 2006, un profesor din oraÅŸelul Tiszavasvári din estul Ungariei a fost ucis în bătaie de către un grup de romi din satul Olaszliszka, după ce accidentase cu maÅŸina lui o fetiţă de etnie romă. Familia micuÅ£ei a presupus că fiica lor ar fi murit; în realitate, aceasta nu fusese accidentată decât foarte uÅŸor, dar se ascunsese. Fiicele minore ale profesorului ar fost de faţă când tatăl lor a fost linÅŸat.!!

Acest omor a zguduit societatea ungară ÅŸi a schimbat opinia publică profund. (Pe acest fond,a urmat uciderea criminala a hanbalistului roman Cosma n.n.) Faptele au condus la o culpabilizare generală a romilor ÅŸi la ascensiunea rapidă a curentelor de dreapta extremă – ÅŸi nu doar a partidului Jobbik. În anii 2008 ÅŸi 2009, un grup de teroriÅŸti de dreapta a comis o serie de atentate ÅŸi crime, împuÅŸcând, printre altele, un tată ÅŸi pe fiul acestuia, în vârstă de cinci ani, pe când încercau să se salveze din casa lor incendiată. Criminalii nefiind tzigani, majoritatea societăţii (maghiare n.n.) a reacÅ£ionat la aceste omoruri cu indiferenţă…

CreÅŸterea actuală în sondajele de opinie a partidului Jobbik este rezultatul masivei pierderi de încredere a partidului de guvernamânt Fidesz, inclusiv datorită unei serii de măsuri economice nepopulare. Astfel, pentru a acoperi deficitul bugetar, au fost naÅ£ionalizate fondurile particulare de pensii. Premierul Viktor Orbán ÅŸi alÅ£i politicieni ai Fidesz-ului încearcă să prevină erodarea încrederii în politica lor cu un mesaj naÅ£ionalist, în mare parte copiat de la extremiÅŸtii de dreapta. De exemplu, premierul Orbán cultivă o retorică populist-anticapitalistă ÅŸi anti-UE ÅŸi a avertizat Bruxelles-ul în mod repetat să nu-ÅŸi permită ceea ce ÅŸi-a permis odinioară Moscova.(Inclusiv actuala "galagie maghiara"in Transilvania ,cu steaguri secuiesti si pe propriul Parlament!)

„Este o retorică falsă“, se plânge Márton Gyöngyösi, „pentru că nu este urmată de măsuri. Oricum, Fidesz-ul ne fură constant subiectele, noi am fost cei care au vorbit prima dată despre cele mai multe lucruri“.Cei mai mulÅ£i observatori nu cred însă că Jobbik va putea să ajungă la putere, cel puÅ£in nu într-un viitor apropriat. „Ascensiunea partidului Jobbik în sondaje este un fenomen tranzitoriu“, spune József Debreczeni, cel mai popular publicist maghiar. „În istoria Ungariei, forÅ£e politice extremiste au putut să ajungă la guvernare numai cu ajutorul unor puteri străine , cum au fost Germania hitleristă sau Uniunea Sovietică stalinistă.“ (Din pacate, vinovatul este cautat …tot dusmanul extern, in randul acestora acum fiind inclusa si Romania !! n.n.)

Cu toate acestea, mulÅ£i observatori ÅŸi activiÅŸti ai societăţii civile se tem de influenÅ£a spirituală a extremiÅŸtilor de dreapta. “Åžtim din istorie cât de periculoasă este înaintarea extremismului de dreapta în situaÅ£ii de criză”, spune Annamária Vámos, co-fondatoarea ÅŸi co-preÅŸedinta iniÅ£iativei „Control civil – Un milion pentru democraÅ£ie” (EMD), grup care organizează periodic manifestaÅ£ii împotriva tendinÅ£elor anti-democratice din Ungaria. “Trebuie să-i recâÅŸtigăm ÅŸi să-i întoarcem către forÅ£ele democratice pe acei alegători ai extremiÅŸtilor de dreapta care, în fond, nu sunt extremiÅŸti, dar nu văd altă soluÅ£ie.”

 

În orăselul Tiszavasvári, alegătorii n-au mai "văzut" altă soluÅ£ie. Cu ocazia alegerilor locale, l-au votat primar pe candidatul Jobbik Erik Fülöp. Juristul de doar 29 de ani a primit încă din primul tur 53 la sută. În urma acestui succes, ÅŸeful partidului Jobbik, Gábor Vona, a declarat orăselul drept „capitala miÅŸcării noastre“, sub sloganul : „Azi Tiszavasvári, mâine Ungaria!“ Fülöp este un bărbat înalt ÅŸi solid, pe jumătate politicos, pe jumătate aspru. În discursul său, tânărul primar foloseÅŸte mesaje rasiste ÅŸi populiste: „CoexistenÅ£a cu societatea Å£igănească este foarte grea” sau “Statul ungar calcă în picioare drepturile maghiarilor.“

In orăşelul său, Fülöp, demonstrează, deocamdată… precaut, cum ar putea arăta Ungaria sub dominaÅ£ia Jobbik. ProstituÅ£ia a fost interzisă, presupuÅŸi cămătari romi au fost daÅ£i pe mâna poliÅ£iei, o aÅŸa zisă “Gardă de oraÅŸ” înfiinÅ£ată exclusiv de către primărie, patrulează constant în cartierele romilor, investitori evrei nu sunt doriÅ£i pe teritoriul oraÅŸului în vreme ce oameni de afaceri ÅŸi diplomaÅ£i iranieni sunt oaspeÅ£i frecvenÅ£i în Tiszavasvári. „Nu mai tolerăm formele de comportament deviant“, spune primarul Fülöp, avertizând: „cine comite fapte penale trebuie să tremure.”(Autor: Keno Verseck)

 

Trei hoti fagaraseni au furat intr-o singura noapte 111 relee de transmisie de la bariere de calea ferata. Paguba este imensa, in conditiile in care o singura piesa costa 400 de euro. Bunurile nu au putut fi recuperate pentru ca infractorii au spart releele ca sa scoata cuprul, pe care urmau sa il vanda pe piata neagra pentru cativa lei kilogramul. Cea mai grava consecinta a faptei este ca au pus in pericol a sigurantei circulatiei feroviare pe ruta Brasov-Sibiu.

Cei trei fagaraseni au avut nevoie de doar o noapte pentru a sustrage cele 111 relee CFR de transmisie de la barierele de cale ferata de pe ruta Brasov – Fagaras – Sibiu. Hotii au incarcat piesele in portbagajele a doua autoturisme si le-au depozitat in casa unuia dintre ei, cfare le-a ascuns sub pat si in biblioteca. Doi dintre ei au antecedente penale pentru furt si intentionau sa vanda cuprul din relee pentru cativa lei pe kg. Cei trei erau monitorizati de mai multa vreme de politie, care a gasit obiectele sustrase cu ocazia  unei perchezitii domiciliare, a declarat comisarul sef Valentin Nechita, seful Biroului Investigatii Criminale, sectia Regionala Cai Ferate Brasov. Fenomenul furturilor de componente a luat amploare inca din luna noiembrie 2012. Hotii nu numai ca au cauzat intarzieri de zeci de minute ale trenurilor dar au pus in pericol si siguranta caii ferate, dezvaluie Ionel Dicu, sef de divizie Cai Ferate, care avertizeaza ca astfel de furturi pot cauza si deraieri de trenuri.

Toti cei trei suspecti au fost arestati preventiv pentru 30 de zile pentru infractiunile de furt calificat, patrundere fara drept in zona de siguranta a caii ferate, distrugere si semnalizare falsa.

 

Vifor Rotar

Desi calul si vaca par sa fie animalele momentului, dupa scandalul britanic al carnii, nici girafa nu-i de dispretuit. Ne-a comunicat asta Giovanni Becali – mafiotul samsar de jucatori – chiar in anticamera Tribunalului, unde astepta sentinta in dosarul transferurilor din fotbal.

Puscariile sunt facute pentru animale? Pentru girafe? i-a intrebat insinuos pe jurnalisti, carora le-a comunicat ca mititicile sunt pentru oameni, unde ei pot sa-si aseze gandurile si sa mediteze la ce-au facut.

Var'su Gigi tine la mare pret in aceste zile camila. Din autoexilul din Dubai, unde, in ciuda caniculei, tremura de frica dosarului cu terenurile Armatei, Gigi a primit si vestea condamnarii – cu suspendare, ce-i drept – in scandalul sechestrarii golanilor care i-au furat masina. Niste porci, care s-au dovedit insa suficient de decenti cat sa se vare singuri in portbagajul limuzinei latifundiarului, ca sa nu-i pateze bancheta de sange dupa ce s-au impuscat singuri, asa cum au declarat la proces unde si-au schimbat declaratiile. Nu l-a ajutat prea mult pe oier, care s-a vazut condamnat de niste judecatori obtuzi si fara simtul umorului.

Daca au putut handralaii aia cu pumnul greu sa se plieze si sa incapa in spatiul stramt al masinii lui Gigi Becali, e foarte posibil ca girafa lui Giovanni sa se aplece si ea la nivelul celulei cat sa vare macar gatul inauntru. Deocamdata, justitia le-a interzis maharilor din sport sa paraseasca tara pana la pronuntarea din 19 februarie, cand va decide soarta imbogatitilor din fotbal pe spatele cluburilor falimentare si a statului idiot care le-a tolerat ani de zile manevrele cu valize de bani.

Din desertul mintii in care a emigrat putin, Gigi e deja plecat si anunta ca nu s-ar mai intoarce in tara asta intunericita, nerecunoscatoare cu razboinicii luminii care ne-au facut onoarea sa se nasca pe-aici.

Cred, totusi, ca Gigi Becali se-ntoarce negre sit. Nu doar pentru ca are chemarea tarlei in sange, ci pentru ca se afla in Dubai pentru un experiment. In timp ce mafiotul de Giovanni impacheteaza girafe in celula, Gigi testeaza in Dubai parabola biblica a trecerii unei camile prin urechile acului, sa vada daca ajunge in imparatia cerurilor, cum ne asigura Scripturile.

Daca nu, se face iar europarlamentar, asa cum il bate gandul. In caz ca nici asta n-o sa iasa, o sa accepte plictisit scaunul vacant al Suveranului Pontif.

 

Vifor Rotar

 

Circulă din nou o legendă …mai veche pe internet: Regele Mihai ar fi plecat din România sărac lipit pământului ÅŸi a muncit, inclusiv ca simplu mecanic, sau, in Anglia, producand zarzavaturi (!) ca să îÅŸi întreÅ£ină familia.

De acord, comuniÅŸtii au avut tot interesul să-l vopsească pe fostul rege în culori cât mai sumbre. În perioada comunistă s-au scris tomuri despre vagoanele de averi cu care a plecat din România regele Mihai. Să spunem că acele cărÅ£i sunt pline de minciuni ÅŸi distorsiuni, dar faptul ca Majestatea sa a tacut zeci de ani dupa abdicare, inseamna ceva.Pana si protestul firesc fata de ce i se intamplate, a venit abia dupa doua saptamani, in asteptarea iahtului regal, ce trebuia sa soseasca…

Însă mai spre zilele noastre, Mihai Pelin a făcut o cercetare amănunÅ£ită asupra a 42 de tablouri dispărute din colecÅ£ia Regelui Carol I. Dacă vă mai amintiÅ£i, Regele Carol I a strâns o colecÅ£ie impresionantă de tablouri valoroase pe care le-a lăsat moÅŸtenire guvernului României, pentru a fi expuse astfel încât orice român să se poată bucura de operele unor pictori celebri. Din această colecÅ£ie de tablouri a României, au dispărut 42 de piese. Si nu oricare…

Cercetările amintite au identificat traseul a 17 dintre aceste 42 de tablouri: au fost luate (sau furate?) din România de regele Mihai ÅŸi apoi vândute în decursul anilor? Cartea lui Mihai Pelin se numeÅŸte „Marele rapt regal”

Poate l-am putea ierta pe rege pentru cele 42 de tablouri însuÅŸite. Avea multe fete, trebuia să le faca o dota…. Însă romanii nu-l pot ierta pe rege pentru că a vândut safirul reginei Maria. Este vorba de al doilea safir din lume ca mărime, cumpărat special pentru ceremonia de încoronare de la Alba Iulia. Toate casele regale au avut sau au o piatră preÅ£ioasă simbol. Safirul Reginei Maria, cu o prezenta decisiva in istoria tarii, ar fi putut fi piatra preÅ£ioasă a Casei Regale a României, strâns legată de momentul realizării României Mari. Doar că Regele Mihai a ales să vândă această bijuterie simbol. Probabil ca numai un Rege stie cum e sa fii rege si atata timp cat nu putem fi in persoana lui, trebuie sa gandim ca in mainile altuia, puterea ar fi fost un dezastru!

El a incercat, dupa lovitura de Palat, o ciudata coabitare postbelica alaturi de comunisti, prelungita cativa ani… Poate asa o fi fost bine. Adevarat, unii sunt maturatori fiindca asta stiu sa faca cel mai bine iar altii sunt arhitecti, fiindca pot "produce" ceva cu mintea lor. Iar Regele este rege fiindca doar el trebuie sa fie acolo pe scaun.