Search

cum se fura - search results

If you're not happy with the results, please do another search

0 954
 
Două treimi dintre români cred că în Å£ara noastră există o problemă cu romii, relevă un sondaj de opinie realizat de compania de cercetare sociologică Operations Research pentru AsociaÅ£ia Pro DemocraÅ£ia (APD).
Potrivit sondajului făcut public, joi, într-o conferinţă de presă, întrebaÅ£i care ar fi această problemă, 11% dintre cei chestionaÅ£i au spus că romii fură, 6% au răspuns că membri ai acestei etnii sunt leneÅŸi, 6% cred că romii nu se integrează, 5% că aceÅŸtia sunt prea mulÅ£i. Un procent de 72% dintre respondenÅ£i au multă încredere în români, 55% în germani, 28% în maghiari, 26% în evrei ÅŸi 9% au multă încredere în romi. La o întrebare privind primul cuvânt care le vine în minte când aud rostindu-se termenul "rom" 18% dintre cei chestionaÅ£i au spus că acesta este cel de "Å£igan", 15% s-au referit la "furt/hoÅ£ie". Referitor la primul cuvânt care le vine în minte când aud termenul "român", 15% dintre respondenÅ£i au menÅ£ionat cuvintele "amărăciune/sărăcie", iar 9% au spus "acasă/România/patria mea". 81% dintre români au afirmat că sunt romi pe care-i ÅŸtiu din vedere, 63% au declarat că în zona unde locuiesc sunt ÅŸi romi, 52% au precizat că au avut sau au colegi romi, 50% au răspuns că au vecini aparÅ£inând acestei etnii cu care se salută, 23% au spus că li se întâmplă să ceară ajutorul unui rom, 10% au menÅ£ionat că au rude romi. 64% dintre cei chestionaÅ£i sunt de acord ca persoane de etnie romă să locuiască în România, 60% cu faptul ca romii să locuiască în localitatea lor, 54% sunt de accord ca nepoÅ£ii sau copiii lor să fie aÅŸezaÅ£i în bancă lângă copii romi, 49% cu faptul de a avea vecini romi, 43% cu a avea prieteni de această etnie, iar 28% sunt de accord ca romii să facă parte din familia lor. 49% dintre români consideră că trebuie să existe locuri rezervate pentru romi în cadrul liceelor, iar 48% cred acelaÅŸi lucru privind învăţământul universitar. Un procent de 43% dintre respondenÅ£i au descris relaÅ£iile dintre români ÅŸi romi în zona unde locuiesc drept unele de colaborare, 23% au vorbit despre ignorare reciprocă, 12% au menÅ£ionat relaÅ£ii conflictuale. 68% dintre cei chestionaÅ£i sunt de acord cu faptul ca elevi de etnie romă să înveÅ£e împreună cu copii ai altor etnii, 49% cu încurajarea căsătoriilor între romi ÅŸi persoane de alte etnii, 39% cu faptul că în zonele în care predomină romii PoliÅ£ia să fie alcătuită din cât mai multe persoane aparÅ£inând acestei etnii. 61% dintre români sunt de acord ca statul român să susÅ£ină organizaÅ£iile culturale ale romilor din România, 60% ca acesta să ajute la dezvoltarea identităţii etnice rome, 59% ca statul să ajute la constituirea unei organizaÅ£ii a etniei romilor la nivel naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional. 33% dintre cei chestionaÅ£i cred că romii sunt mai săraci decât românii, 62% consideră contrariul. 68% dintre respondenÅ£i sunt de acord cu afirmaÅ£ia că romii comit mai multe infracÅ£iuni decât românii, 81% cu cea potrivit căreia romii nu-ÅŸi dau copiii la ÅŸcoală, iar 95% dintre români cred că toÅ£i copiii romi ar trebui să meargă la ÅŸcoală. 36% dintre cei chestionaÅ£i consideră că majoritatea romilor sunt infractori ÅŸi ar trebui băgaÅ£i la închisoare, 56% cred contrariul. ÎntrebaÅ£i dacă de obicei spun "rom" sau "Å£igan", 78% dintre participanÅ£ii la studiu au spus că folosesc al doilea termen. În altă ordine de idei, 29% dintre respondenÅ£i sunt de părere că imaginea mai degrabă negativă despre romi este cauzată de modul cum sunt prezentate faptele în presă, însă 63% cred contrariul. Un procent de 36% dintre români cred că în viitor e posibil ca romii să devină o ameninÅ£are pentru Å£ară, relevă cercetarea. Potrivit sondajului, 22% dintre locuitorii României sunt de părere că în viitor e posibil ca romii să devină o ameninÅ£are pentru cartierul lor, iar 20% consideră că pentru familia lor. Mirel Palada, reprezentant al companiei ce a realizat sondajul, a menÅ£ionat că din cercetare a reieÅŸit că "definirea genetică a etniei rome este preponderentă în rândul percepÅ£iei", fapt ce a fost catalogat drept "atitudine rasistă" de preÅŸedintele APD, Cristian Pîrvulescu. În altă ordine de idei, Palada a menÅ£ionat că într-un an de zile, de la un nivel de acceptare a faptului ca romii să locuiască în România de către 85% dintre cei intervievaÅ£i, procentul a scăzut la 64%, comparabil sau chiar mai scăzut decât în 2002. ÎntrebaÅ£i privind un presupus eveniment în care un cetăţean rom a făcut un lucru pozitiv, 88% dintre respondenÅ£i au spus că acest fapt este o excepÅ£ie pentru etnia romă. 89% dintre locuitorii României sunt de părere că asemenea fapte ar trebui prezentate mai des în presă.  
59% dintre cei chestionaÅ£i consideră că presa din România este obiectivă, iar 62% au opinat că mass media românească este obiectivă când prezintă ÅŸtiri despre romi. ÎntrebaÅ£i care sunt televiziunile preferate, respondenÅ£ii au menÅ£ionat, printre altele, posturi precum: Pro TV, Antena 1, Antena 3, Kanal D, TVR 1, Realitatea TV, Prima TV, Antena 2, Acasă TV, Discovery Channel, HBO ÅŸi altele. Potrivit sondajului, 47% dintre români sunt de părere că în general România se îndreaptă în prezent într-o direcÅ£ie greÅŸită, dar 45% cred contrariul. Sondajul de opinie despre stereotipurile la adresa romilor a fost realizat în perioada 14 – 18 decembrie 2012, pe un eÅŸantion de 1.004 de locuitori ai României, fiind reprezentativ la nivel naÅ£ional. Eroarea maximă de eÅŸantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3,1 %.
 

0 508
Anul acesta se anunţă a fi anul “mult aÅŸteptatei” regionalizări a României, pentru că, nu e aÅŸa, numai noi nu suntem în rând cu lumea bună europeană (ce surpriză!) ÅŸi nu e bine. De aceea, insuficientul aparat bicrocratic românesc trebuie să mai aibă un strat de profesioniÅŸti – eiusdem farinae negreÅŸit – birocraÅ£ia regională. Probabil că decizia s-a luat după ce s-a constatat că România a depăşit în mod exagerat standardul de confort european al cetăţeanului aflat în contact cu funcÅ£ionarii statului ÅŸi, pentru ca alte state europene să nu îÅŸi dorească în van o birocraÅ£ie operativă, amabilă, profesionistă ÅŸi eficientă ca a noastră, s-a decis să ni se mai reducă nouă un pic din traiul pe vătrai, că aÅŸa e când eÅŸti în Uniunea Europeană, Å£i se rupe inima când îl vezi pe altul mai năcăjit decât tine.
Numai în astfel de registru ironico-cinic poate trata cineva zdravăn la cap o operaÅ£iune care nu va aduce nimic bun poporului român ÅŸi va transforma un stat deja opac într-un zid faţă de bietul cetăţean, care de acum va trebui să bată la o nouă serie de uÅŸi, să mai dea o serie de ÅŸpăgi ÅŸi să mai asculte un ÅŸir de minciuni electorale cu conÅ£inut strict regional.  
După ce am dat în diabet de atâta lapte ÅŸi miere cât au curs ca urmare a aderării României la UE în 2007, după ce i-am distrus psihologic pe ruÅŸi cu aderarea la NATO, după ce am atras catralioane de euro din banii pe care tot noii îi dăm burocraÅ£ilor europeni spre administrare, este firesc să facem următorul pas spre realizarea fericirii europene – împărÅ£irea teritoriului naÅ£ional în unităţi administrative inutile.   Întrebarea rămâne: de ce se cheltuiesc o groază de bani pentru a crea un sistem parazitar inutil, suprapus peste judeÅ£e, care ÅŸi aÅŸa sunt ÅŸi ele ultrainutile din punct de vedere administrativ? Discursul politic ne spune deja cum e calea cea strâmtă ÅŸi cu chinuri spre fericirea promisă. Cum eu încă nu sunt complet cretin, prefer să raÅ£ionez situaÅ£ia ÅŸi să îmi trag singur concluzia. Iar concluzia mea este că modificarea teritorială are o semnificaÅ£ie de perspectivă, vizând desfiinÅ£area statului român ÅŸi transferarea teritoriului actualului stat direct Uniunii Europene.
Programul priveÅŸte toate cele 27 de state membre ale UE, nu doar România, care au făcut această împărÅ£ire teritorială. Faptul că Uniunea Europeană nu reuÅŸeÅŸte să colaboreze cu statele naÅ£ionale ÅŸi simte nevoia să le impună organizarea unui sistem de administrare care să fie compatibil cu ea ne dă de înÅ£eles că UE nu are nici o intenÅ£ie să accepte la nesfârÅŸit existenÅ£a actualelor state naÅ£ionale, unele dintre ele fiind deja butoaie de pulbere etnică ce abia aÅŸteaptă o detonare (am în vedere mai întâi Spania, unde Catalonia tocmai se pregăteÅŸte de independenţă, apoi Britania, unde scoÅ£ienii vor Å£ine un referendum de independenţă faţă de Londra, Italia, unde există puternice miÅŸcări secesioniste, Belgia, unde valonii ÅŸi flamanzii aproape că se sfâÅŸie unii pe alÅ£ii, România, la a cărei temelie se lucrează intens prin mijloacele pe care le ÅŸtim ÅŸi exemplele nu se opresc aici).  
Faptul că UE are proiecte care se adresează exclusiv unor grupări de euroregiuni din mai multe ţări ne arată clar că UE doreÅŸte să creeze o nouă realitate etnică ÅŸi naÅ£ională pe cuprinsul statelor membre, una în care regiuni din ţări diferite să colaboreze între ele, acesta fiind de fapt patternul colaborării viitoare, din Statele Unite ale Europei, când actualele state naÅ£ionale nu vor mai fi. Iată ce declara un manager de proiect român în 2012: „Programul South East Europe, susÅ£inut de către Uniunea Europeană, vizează implementarea unor proiecte comune de către grupuri de parteneri, minim trei grupuri din trei state diferite. Domeniile de aplicare pentru proiectele derulate vizează patru direcÅ£ii, toate având ca numitor comun consolidarea cooperării ÅŸi reducerea disparităţilor dintre regiuni”; sublinierea noastră).  
 
Devine evident că Uniunea Europeană îÅŸi creează un stat pe teritoriul statelor membre. Există o listă a euroregiunilor, din care se înÅ£elege mai bine cum teritoriile statelor naÅ£ionale sunt deja tranÅŸate. UE a organizat euroregiuni formate din regiuni din mai multe ţări, iar regiunile noastre, pe care tocmai le face guvernul acum, ar putea fi integrate în felul următor:
– Moldova va intra în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru;
– Dunărea de Jos va intra în Euroregiunea Prut ÅŸi Dunărea de Jos, împreună cu sudul Basarabiei ÅŸi cu teritoriile româneÅŸti din Ucraina, grupate în aÅŸa-zisa regiune Odessa;
– Banatul va intra în Euroregiunea Dunăre-CriÅŸ-MureÅŸ, cu Banatul sârbesc ÅŸi cu zona limitrofă ungurească;
– Å£inutul secuiesc intră în Euroregiunea Carpatică;
– CriÅŸana va intra în Euroregiunea Biharea, cu Biharul unguresc;
– Dobrogea va intra în Euroregiunea Mării Negre, cu Cadrilaterul nostru, aflat acum în Bulgaria;
– Oltenia este parte a Euroregiunii Dunărea 21.  
 
Se ÅŸtiu puÅ£ine detalii despre proiectul pe care îl are guvernul în vedere cu privire la regionalizare. După bunul obicei românesc, proiectul aflat acum în dezbatere publică poate să nu conÅ£ină la sfârÅŸit nimic din ceea ce ÅŸi-a propus iniÅ£ial, să fie în final complet diferit. Deocamdată se cunoaÅŸte că se vor face opt regiuni, care vor corespunde oarecumva fostelor state feudale care au intrat în componenÅ£a statului modern ÅŸi provinciile istorice ale acelora. Cu acest prilej cred că, dacă ConstituÅ£ia se va vota, Moldova Măriei Sale Åžtefan (Moldova din inimi, ca simbol cultural, pentru că statul Moldova s-a contopit în statul român modern în 1859) va cunoaÅŸte încă o micÅŸorare teritorială, după cea din 1775, când austiecii au furat Nordul Moldovei ÅŸi l-au botezat “Bukowina”, păcălindu-i, pentru a-i supune ÅŸi stăpâni, pe moldovenii de acolo că ei nu sunt ca ceilalÅ£i de prin Moldova rămasă întreagă, că sunt buricul pământului etc. ÅŸi după jaful rusesc din 1812, când turcii le-au dat ruÅŸilor cioara din par, iar ruÅŸii au luat ÅŸi cioara, ÅŸi parul, ÅŸi pământul în care era parul înfipt, ÅŸi pământul de sub pământul în care era parul ÅŸi tot ce au putut pune în desagi. Bucăţica de Moldovă care ne mai rămăsese ÅŸi-a păstrat până azi conturul geografic cu care a ÅŸi intrat în componenÅ£a Principatelor Române Unite. Nici măcar lui Cuza ÅŸi unioniÅŸtilor lui reformatori nu le-a trecut prin cap să “soarbă Milcovul dintr-o sorbire”, regurgitându-l pur ÅŸi simplu în… Marea cea Mare din Dobrogea. Proiectul Guvernului României face din estul ţării o regiune moldovenească, care se încheie la Bacău, ÅŸi una dobrogeană, care începe la GalaÅ£i ÅŸi se termină la ConstanÅ£a, cuprinzând, cum am spus, ÅŸi Milcovul ÅŸi judeÅ£ul prin care acesta curge.  
 
Pe lângă această anomalie legată de teritoriul moldovenesc mai există desigur ÅŸi regiunile pe criterii etnice, una în centrul ţării, Å¢inutul Secuiesc cuprins într-o regiune cu judeÅ£ele transilvane limitrofe, ÅŸi alta undeva către nord vest, care se suprapune fostei provincii Partium, ÅŸi ea integrată într-o regiune cu celelalte judeÅ£e transilvane. De ce e necesar să ai două regiuni în care cu siguranţă se va impune o limbă regională (cine ar putea împiedica acest lucru?), poate ÅŸi simboluri regionale? UDMR a anunÅ£at deja: „Noi vom avea amendamente la articolul 1 al ConstituÅ£iei, dar nu la caracterul unitar, nu la caracterul indivizibil, ci la caracterul de stat naÅ£ional”.
Dacă statul nu este naÅ£ional, atunci rezultă clar că el nu are nici un fundament pentru a clama unitatea ÅŸi indivizibilitatea. Oricând poate fi numit o “închisoare a popoarelor”, ÅŸi închisorile popoarelor nu mai sunt la modă în UE, decât dacă se referă la UE însăşi.  
Se mai ÅŸtie despre proiectul de regionalizare că fiecare regiune va avea un guvernator (despre care ÅŸtim până acum că va fi ales de către primarii ÅŸi consilierii judeÅ£eni din regiune), un Consiliu regional, ales tot dintre consilieri judeÅ£eni, ÅŸi probabil un parlament regional (dacă prin Consiliu regional se va înÅ£elege un fel de guvern local), sperăm că ales de poporul regional, nu tot de primari. Trebuie făcută precizarea că regiunile de dezvoltare economică deja există, consiliile pentru dezvoltare regională deja există; acum însă ele devin forme de organizare teritorială, ceea ce înseamnă că scopul lor nu e cooperarea economică, ci reorganizarea ţării pentru a se integra în statul UE care se pregăteÅŸte.  
Acest din urmă lucru rezultă ÅŸi din ce spune domnul viceprim-ministru Liviu Dragnea, care afirmă pentru Jurnalul NaÅ£ional din 11 ianuarie 2013: “ExerciÅ£iul financiar al Uniunii Europene 2014 – 2020 trebuie să găsească regiunea administrativă în România, în aÅŸa fel încât regiunea să devină partener direct cu Comisia Europeană ÅŸi nu Guvernul României” (sublinierea îmi aparÅ£ine). Cu alte cuvinte, partenerul Comisiei Europene, care e guvernul european, va fi regiunea, nu centrul. Mai simplu spus, Guvernul României creează o structură teritorială pe teritoriul statului român care este partener direct [ÅŸi egal] Comisiei Europene, care este Guvernul Uniunii Europene. Dacă aceste regiuni de dezvoltare europene au afaceri directe cu Bruxelles, cine le împiedică să îÅŸi lărgească puterile până în aÅŸa măsură încât statul central să nu mai aibă nici un sens? Eu cred că 2013 este anul în care statul român îÅŸi încheie existenÅ£a, chiar dacă el va putea să mai agonizeze ani buni, până când UE va reuÅŸi să-ÅŸi întărească suficient legătura directă cu regiunile actuale, care sunt de fapt viitoarele ei provincii.
Åži mai ÅŸtim ceva: din legislativul următor va exista o Cameră a Regiunilor, adică practic jumătate din viitorul Parlament al României, care va reprezenta de fapt interesele Uniunii Europene în legislativul românesc. Acela va fi încă un pas spre desfiinÅ£area statului român. Cât va mai fi până ce Camera Regiunilor se va muta de la BucureÅŸti direct la Bruxelles? Dacă regiunile devin parteneri direcÅ£i ai Comisiei Europene, la ce va folosi în viitor o cameră în parlamentul naÅ£ional, care oricum trebuie să accepte legislaÅ£ia făurită la Bruxelles, conform articolului 148 din ConstituÅ£ie?   O vreme mi s-a părut că proiectul regionalizării viza o federalizare a actualului stat, ceea ce era destul de rău ÅŸi aÅŸa, însă cred că de fapt nu se vrea federalizarea statului român, ci dispariÅ£ia tuturor statelor naÅ£ionale din interiorul Uniunii Europene, pentru a face loc unui singur stat federal, Statele Unite ale Europei, despre care l-am ÅŸi auzit anul trecut vorbind cu patos pe fostul preÅŸedinte al României, un suporter al SUE ÅŸi un promotor foarte serios al regionalizării ţării (ne amintim dezbaterea de anul trecut).  
Iată câteva motive pentru care eu cred că regionalizarea nu ar trebui făcută:  
1. Regionalizarea va spulbera ÅŸi bruma de autoritatea a statului român, lăsând populaÅ£ia regiunilor respective la cheremul unor mafii locale, pe care nimeni nu le va mai putea dezrădăcina vreodată. Åži aÅŸa statul e “federalizat” de mafiile locale, care l-au “baronizat” ÅŸi “voievodizat”.  
2. Pretinsele afaceri cu Comisia Europeană ale regiunii nu vor aduce nici o bunăstare, deoarece filozofia Comisiei Europene este dezvoltarea economică controlată ÅŸi programată, adică artificială, iar astfel de mentalitate nu poate genera creÅŸtere de nici un fel, pentru că inhibă forÅ£ele economice ale regiunilor. Criza în care se află Europa se datorează aceleiaÅŸi filozofii neghioabe, care pune în lanÅ£uri dezvoltarea firească a zonelor europene, în loc să compenseze doar zonele defavorizate, în aÅŸa fel încât decalajul economic să nu fie prea mare.  
3. Oricine a văzut un contract european a observat absoluta lui lipsă de transparenţă ÅŸi prevederi care într-un tribunal nu ar putea avea niciodată vreo ÅŸansă de câÅŸtig. În condiÅ£iile dispariÅ£iei statului român, astfel de contracte ar lua locul la orice nivel contractelor existente în uz la ora actuală, dacă Comisia Europeană ar deveni partener în locul acestuia. După opinia mea, acest lucru ar instaura o sclavie similară celei din epoca romană în Europa, chiar dacă cuÅŸca ar fi aurită ÅŸi lanÅ£urile ar avea cristale Swarowski pe ele.  
4. Regionalizarea slăbeÅŸte unitatea de gândire ÅŸi acÅ£iune a populaÅ£iei care se simte atacată în drepturile sale de decizii aberante ale Uniunii Europene. Åži ÅŸtim că expresia decizii aberante ale UE este deja un truism. Åži ÅŸtim de asemenea că românii ÅŸi aÅŸa sunt aproape de zero la capitolul coeziune.  
5. Regionalizarea, având ca scop final desfiinÅ£area statului român, nu corespunde dorinÅ£elor poporului român, care nu s-a exprimat niciodată pentru cedarea teritoriului României altui stat.  
6. Uniunea Europeană este o organizaÅ£ie nedemocratică, dictatorială, fără nici un respect pentru drepturile ÅŸi libertăţile cetăţenilor, chiar dacă în mod public se preface că le respectă acolo unde le găseÅŸte.  
Circulă pe holurile Parlamentului European expresia “mai multă Europă”, o expresie eufemistică prin care se înÅ£elege o lărgire a suveranităţii Uniunii Europene în detrimentul statelor naÅ£ionale membre. De ce nu ÅŸtim noi, marele public, despre aceste dezbateri? Pentru un motiv simplu: Uniunea Europeană este o organizaÅ£ie politică ce nu are nici o fărâmă de democraÅ£ie, nici o înÅ£elegere democratică a vieÅ£ii sociale, nici o urmă de transparenţă. Cei ce conduc această organizaÅ£ie cu veleităţi de stat federal se consideră o clasă superioară, un fel de “club al înÅ£elepÅ£ilor”, care nu trebuie să dea socoteală poporului (i.e. vulgului) pentru deciziile pe care le ia. Din acest motiv, nici europarlamentarii români nu consideră necesar să ne spună ÅŸi nouă care sunt tendinÅ£ele în Uniunea Europeană. Poporul român nu a fost consultat când Å£ara a fost vârâtă în UE, nu a fost consultat nici când s-a ratificat Tratatul de la Lisabona, pe care Parlamentul României l-a ratificat la grămadă, deÅŸi ÅŸtia că în Europa fuseseră tulburări mari legate de tratat. Politicienii români au vrut să demonstreze că nimeni nu îi întrece în “cuminÅ£enie” ÅŸi “europenism”.  
 
Oricâtă Europă vor fi dorind europarlamentarii români să facă, e datoria noastră să le amintim articolul 3, aliniat 1 din ConstituÅ£ia României: Teritoriul României este inalienabil. Mai mult, România despre care se vorbeÅŸte în articol este definită ca “stat naÅ£ional, suveran ÅŸi independent, unitar ÅŸi indivizibil” (articol 1 ConstituÅ£ie). Faptul că e stat naÅ£ional arată că este forma de organizare a poporului, a naÅ£iunii care locuieÅŸte acest teritoriu, singura care are dreptul să exercite suveranitatea (articolul articol 2, alin. 1) prin organele sale reprezentative, grupate generic sub denumirea de stat, sau direct prin referendum (ibidem).   Din cele spuse până aici rezultă că teritoriul României aparÅ£ine poporului român, fiind doar administrat de ceea ce numim statul român. DistincÅ£ia este importantă, pentru că indiferent ce sceleraÅ£i ar reuÅŸi să ajungă la conducerea statului român la un moment dat sau altul, înstrăinarea teritoriului românesc nu se poate face sub nici o formă, deoarece teritoriul este al poporului care îl locuieÅŸte, singurul care poate decide în mod direct dacă vrea să dea o palmă de pământ cuiva sau vrea doar să dea o palmă politicilor trădătoare de Å£ară care se fac în numele său de decenii bune.  
Dacă la aceasta mai adăugăm ÅŸi articolul 152, aliniat 1 din ConstituÅ£ie, care spune că dispoziÅ£iile prezentei ConstituÅ£ii privind caracterul naÅ£ional, independent, unitar ÅŸi indivizibil al statului… integritatea teritorială… nu pot forma obiectul revizuirii ConstituÅ£iei, ne rezultă că cei ce visează mai multă Europă pe pământ românesc se pot trezi acuzaÅ£i de înaltă trădare la un moment dat. Partea bună a articolului 152 este că permite abrogarea articolului 148 din ConstituÅ£ie, introdus în mod fraudulos de guvernarea din 2003 prin celebrul referendum în care au votat ÅŸi câinii maidanezi ÅŸi raÅ£ele sălbatice, care tocmai se pregăteau să plece din Å£ară. Acest articol anulează practic suveranitatea poporului român, exprimată prin activitatea legislativă a parlamentului care îl reprezintă, impunând legislaÅ£ia unui stat străin ca normativă ÅŸi prioritară legislaÅ£iei contrare interne.  
Atrag atenÅ£ia că chiar dacă UE vine înveÅŸmântată în Ileana Cosânzeana ÅŸi este băgată astfel pe gâtul românilor, cedarea teritoriului naÅ£ional acestui stat este o trădare similară oricărei cedări teritoriale, numai că e mai ruÅŸinoasă, pentru că s-a realizat prin trădare pură, nu prin neputinţă militară, cum s-a întâmplat în anii 1940.
 
 AtenÅ£ionare:
Dacă cineva citeÅŸte acest articol, ar putea fi tentat să creadă că sunt nebun sau că sunt un naÅ£ionalist retrograd. Îmi place să cred că nu sunt nici una, nici alta. Cei ce se află în spatele UE croiesc proiecte pe decenii sau chiar secole. Efectele pe care eu le intuiesc în legătură cu regionalizarea nu reprezintă decât o etapă dintr-un plan mai larg. Nu înseamnă că vom pierde teritoriul naÅ£ional mâine. Dar cine poate garanta pentru poimâine?  
Posted by Mihai-Silviu Chirila  
 

0 271
 
Presedintele PNL, Crin Antonescu  a prezentat marti, cu ocazia aniversarii a doi ani de la infiintarea USL, principalele linii ale proiectului de revizuire a Constitutiei. Reducerea atributiilor presedintelui Romaniei, sanctionarea traseismului politic, intarirea rolului Parlamentului sunt doar cateva din modificarile pe care USL vrea sa le aduca Constitutiei Romaniei. Liderii USL doresc sa initieze doua tipuri de dezbateri: una parlamentara si una cu societatea civila si au stabilit un calendar clar care se va finaliza cu referendumul pentru consultarea populatie in toamna. Seful comisiei parlamentare va fi presedintele PNL, Crin Antonescu 
Liderii USL au anuntat ca in aceasta sesiune parlamentara va fi aprobat proiectul de modificare chiar daca vor trebui sa prelungeasca sesiunea parlamentar iar referendumul intentioneaza sa-l organizeze in septembrie – octombrie "pentru ca toata populatia sa fie la curent cu ce se intentioneaza sa se modifice".  USL isi propune ca dezbaterile pe revizuirea Constitutiei se se incheie pana pe 5 mai, iar referendumul sa aiba loc in septembrie-octombrie. Comisia de revizuire va fi condusa de Crin Antonescu si potrivit liderilor USL vor fi invitati la dezbateri cate un reprezentant al Administatiei Prezidentiale, Curtii Constitutionale, CSM si Guvern. "Noi cei de la USL avem un plan foarte ambitios din acest punct de vedere, si anume cred ca e necesar ca acel forum constitutional, format din experti, din reprezentanti ai ONG-urilor, care sa dezbata propunerile partidelor si ale societatii civile, sa o faca pana pe 5 mai, de Paste. Dupa care, in mai-iunie – si daca e nevoie prelungim si sesiunea – sa se voteze in cele doua Camere propunerea de revizuire. Dupa care, probabil, in septembrie-octombrie sa avem referendumul", a explicat Victor Ponta. 
Principalele propuneri anuntate de Crin Antonescu:
  • Presedintele nu trebuie si nu are de ce sa mai interfereze in zona executivului sau a legislativului. Presedintele se comporta ca autoritate care constata si nu interpreteaza sau modifica rezultatul alegerilor, fiind constrans printr-un articol special sa desemneze un premier nu dupa libera sa vointa, ci dupa vointa exprimata de alegatori, sa desemneze premier persoana propusa de partidul, coalitia sau actorul electoral care a castigat cele mai multe mandate
  • Reprezentarea in structurile europene de catre primul-ministru, presedintele ramanand titularul politicii externe, comandatul fortelor armate si reprezentantul statului roman in relatiile internationale (premierul participa la Consiliul European in calitate de reprezentant al Romaniei)
  • Dorim explicit limitarea angajarii raspunderii Guvernului o singura data intr-o sesiune parlamentara
  • Centrul vietii politice trebuie sa fie parlamentul, depozitarul direct al vointei alegatorilor
  • Dorim un parlament bicameral, restrans numeric, cu atributii distincte, cu un senat in principiu reunind reprezentanti ai regiunilor si cu atributii de mare prestigiu
  • Dorim sa cautam modalitatile constitutionale prin care sa impiedicam traseismul politic, prin proceduri de referendum in colegiul respectiv, prin care sa se retraga mandatul celui care si-a parasit partidul pentru care a candidat
  • Trebuie sa gasim solutii pentru adaptarea legislatiei romanesti privitoare la posibilitatea confiscarii dovedite ca dobandite ilicit in sensul legislatiei europene si poate chiar american
  • Garantii ca sistemul judiciar e ferit pe cat posibil de partizanatul politic, responsabilitatea pentru buna sa administrare e asumata de cineva care deconteaza periodic in fata cetatenilor aceste lucruri (Numirea in functie a sefilor DNA si Parchetului General de catre CSM si eliminarea rolului presedintelui si al Ministrului Justitiei. Astfel, sefii Parchetului General si DNA sa fie propusi si alesi de catre CSM prin organizarea unui concurs in sistem propriu, astfel incat nici ministrul Justitiei si nici presedintele tarii sa nu aiba nici o legatura directa si nici o parghie asupra procurorului general)
Declaratii Crin Antonescu
  • Desi alegatorii ne-au dat acea majoritate de doua treimi cu care sa putem vota in parlament propriul nostru proiect de modificare a constitutiei, nu dorim sa facem asta Vrem sa dam o constitutie pentru toti romanii, pentru toata societatea romaneasca, si de aceea dezbaterea va fi una larga, cu toate mediile publice interesate si competente
  • Va fi o dezbatere corecta, democratica, cu partenerii nostri, fortele politice din actuala opozitie parlamentara
  • Vedem Constitutia nu doar asa cum s-a intamplat in trecut prin prisma fortei, suveranitatii si intereselor statului, ci in primul rand prin prisma drepturilor,  libertatilor si intereselor cetateanului, care e primordial in raport cu statul
  • Tot ce putem face azi in a intari acolo unde e nevoie drepturile, libertatile fundamentale legate de persoana, de proprietate, o vom face
  • Institutii puternice ale statului, da, neaparat, si intotdeauna in slujba cetatenilor pentru care lucreaza
  • Chestiuni care tin de miezul vietii politice – tema atributiilor presedintelui ai a raporturilor cu guvernul si parlamentul.
  • Avem o experienta speciala si nu dorim sa facem altceva decat ceea ce am reclamat si unii si altii in toti acesti ani de la presedintele actual
  • Spunea premierul ca nu mai vrea presedinte-jucator, ci presedinte-arbitru. Asta i-am cerut toti actualului presedinte si acesta era si spiritul in care actuala constitutie a fost gandita
  • Presedintele Romaniei nu e angajat intr-o competitie pentru putere cu premierul sau parlamentu, nu are nevoie de mai multa putere, ci de mai multa autoritate, de mai mult prestigiu
  • Daca vom continua sa avem un presedinte ales, cu maxima legitimitate, aceasta legitimitate i se da pentru reprezentarea tuturor romanilor, nu a unui partid
  • Vrem o constitutie mai clara, prin care cetateanul roman sa se simta mai puternic, mai protejat in propriile sale drepturi
  • Va trebui sa vedem cu totii cum e mai bine, esential e ca la aceasta rescriere a acordului fundamental sa reunim cel mai larg consens posibil
Zgonea si Antonescu – opinii asupra corelarii alegerilor prezidentiale cu parlamentarele 
Liderii celor doua camere parlamentare au opinii divergente asupra recolerarii alegerilor prezidentiale cu alegerile parlamentare. Daca presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, considera ca o corelare a alegerilor parlamentare cu cele prezidentiale ar fi un castig, precizand ca organizarea concomitenta a acestor scrutine ar insemna economii de milioane de euro, presedintele Senatului, Crin Antonescu, e de parere ca nu este de dorit ca mandatul presedintelui sa fie corelat cu cel al parlamentarilor, informeaza Agerpres. 
  • Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea: "O corelare a alegerilor parlamentare cu cele prezidentiale ar fi un castig, organizarea concomitenta ar avea si un castig, pentru ca am economisi cam 80-100 de milioane de euro pe an. […] Trebuie intr-un fel sa nu privim cu patima, sa facem aceste modificari in interesul modernizarii Romaniei si nu al unui grup politic (…) Sunt state europene cum este Marea Britanie care au cinci ani mandatul de parlamentar. […] Romania trebuie sa gaseasca solutii in asa fel incat mandatul presedintelui sa fie clarificat si atributiile sale in Constitutie, astfel incat sa nu se vada ca presedintele isi depaseste atributiile si trebuie suspendat, nu ne mai putem permite, trebuie sa intram in etapa a doua de maturizare a democratiei romanesti si o chestiune in care sa putem clarifica foarte clar controlul Parlamentului asupra celui care are mandat de a negocia interesele Romaniei la UE. In acest moment, Romania este singurul stat european unde deciziile Parlamentului nu sunt in mandatul presedintelui statului cand se duce acolo, pentru ca Parlamentul Romaniei nu are un control asupra presedintelui statului conform Constitutiei. Toate statele europene trimit in zonele de decizie primul-ministru, numai in zona de politica externa si securitate nationala trimit presedintele statului daca este ales prin vot direct"
Pe de alta parte presedintele Senatului, liberalul Crin Antonescu, a declarat marti ca nu este de dorit ca mandatul presedintelui tarii sa fie corelat cu cel al parlamentarilor, precizeaza Agerpres. 
  • Crin Antonescu: "Din punctul meu de vedere, a face de patru ani sau de cinci ani mandatul presedintelui este important doar in ideea in care dorim sau nu sa corelam cu alegerile parlamentare si, pe experienta pe care nu numai eu, ci toti o avem, cred ca nu este de dorit sa le corelam, pentru ca in momentul in care le corelam avem in principiu efectul partizan maximizat in sensul ca acel candidat la Presedintie al unui partid sau al unei coalitii este un vehicul electoral. Relatia sa cu partidul care il sustine, angajamentele comune pe un program comun, deci partizan se intensifica si daca vrem un presedinte suprapartinic, chiar daca el provine dintr-un partid si este sustinut in campanie de un partid atunci cred ca este mai bine sa distingem foarte clar oamenii, alegatorii cand voteaza pentru Parlament ce voteaza, cand voteaza pentru presedinte sa stie ce voteaza", a spus Antonescu, inainte de evenimentul organizat de USL cu ocazia implinirii a doi ani de la infiintarea Uniunii.
Liderul liberal a adaugat ca, din punctul sau de vedere, ca "este vorba de un mandat de patru ani sau de cinci ani nu este semnificativ". "Cu alte cuvinte un presedinte poate sa faca ceea ce are de facut, poate sa spuna ceea ce are de spus in patru ani, la fel ca si in cinci", a precizat Antonescu.
PSD a furat startul privind anuntarea principalelor teme ale revizuirii Constitutiei Desi anuntul privind proiectul Constitutiei era programat de catre USL dupa-amiaza la aniversarea celor doi ani si trebuia prezentat de catre presedintele PNL Crin Antonescu, liderii PSD au fost cei care au dat primele explicatii presei privind principalele modificari. 
  • Victor Ponta: "Va spun ca ideea mea si a PSD – ului si cred ca si a USL va fi diseara- este ca trebuie sa avem in continuare un presedinte ales direct si o republica ce sa fie organizata dupa un model ce prinde din ce in ce mai mult contur in toata Europa, daca va uitati la Polonia, Portugalia, la Irlanda, Austria, acolo unde presedintele este ales si are legitimitatea data de votul direct, dar Guvernul raspunde in fata Parlamentului si atributiile sunt foarte clar delimitate. 
  • Sa avem un presedinte asa cum au tarile spre care ne uitam – si eu ma uit in special spre Polonia si Austria – un presedinte arbitru. Dupa 10 ani de presedinte jucator, Romania are nevoie de un presedinte arbitru si ideile principale pe care le vom prezenta astazi se indreapta in aceasta directie
  •  In Constitutie trebuie sa trecem foarte clar ca un parlamentar care schimba partidul – de fapt care schimba votul pe care l-a primit cand a fost votat – isi poate pierde mandatul. Sunt niste propuneri ale USL, se vor dezbate in cadrul forumului constitutional, apoi in comisia constitutionala. Propunerea noastra, a USL, este foarte clara: sa avem in Constitutie un sistem foarte clar de pierdere a mandatului pentru cel care nu ca-si paraseste partidul, ca nu asta e important, dar e important ca cere un vot pentru o anumita situatie, e membru al unui partid, si dupa aceea isi inseala alegatorii". 
Dupa declaratia lui Ponta si vicepremierul Liviu Dragnea a facut precizarii intr-o emisiune la B1 TV
  • Liviu Dragnea: Intentionam sa propunem pentru cadrul larg de dezbatere, si in Parlament, si in forumul constitutional, sa fie clarificate atributiilor institutiilor importante din statul roman, sa fie clarificata si procedura de desemnare a primului-ministru, ca sa nu mai fie nici un fel de dubiu sau interpretari mai mult sau mai putin controversate a precederilor din Constitutia actuala, va fi aceasta notiune cu regiunea iar celelalte principii o sa le prezinte azi dl Antonescu(…) 
  • Intentionam sa desfiintam judetele si, asa cum am vorbea despre implicarea Opozitiei in modificarea Constitutiei, eu sper ca Opozitia sa se implice si in dezbaterea serioasa care va avea loc pe marginea regionalizarii discutata in pachet cu descentralizarea. Eu nu cred ca Romania poate suporta acum, in acest an, atat infiintarea regiunilor adminsitrative, care inseamna totusi un eveniment important si o actiune nu usor de pus in practica, in paralel cu descentralizarea. Cred ca romanii nu pot suporta intr-un an si modificarea Constitutiei si infiintarea regiunilor cu descentralizare profunda de la guvern catre regiuni, judete, localitati si o comasare a comunelor. E un subiect care trebuie abordat in anii urmatori, dupa ce acest subiect nou se aseaza".

0 863
V-am tot iertat, v-am tot acoperit,
Åži, să mai amânăm, nu-i înÅ£elept,
Ar fi, să recunoaÅŸtem, în sfârÅŸit,
Femeia, n-are, totuÅŸi, nici un drept.
 
Muncim, ca niÅŸte sclave, zi de zi,
Frumoase-am fost, pe cel dintâi traseu,
Åži condamnarea de-a ne urâÅ£i,
Chiar voi, ce ne iubiţi, ne-o daţi, mereu.
 
Stăm în picioare, încă de cu zori,
Şi vă miraţi că nu mai sunt subţiri,
Dar voi, care vă credeţi tot feciori,
De ce nu arătaţi ca nişte miri?
 
Pe unde ne daţi dreptul de-a munci,
Lucrăm istovitor, cu voi în rând,
Din când în când, în burÅ£i ne daÅ£i copii,
Iar voi plecaÅ£i la altele, râzând.
 
Când suferiÅ£i, ne cereÅ£i lângă voi,
Ori vă-mbătaţi, ori aţi trudit prea mult,
Vă plângem, când vă duceÅ£i la război,
Sau când vă speriaÅ£i, la vreun consult.
 
Eroic v-am iubit nelegitim,
Åži legitim, eroic v-am iubit,
Ne bateţi, ne-nşelaţi şi noi o ştim,
Ba, alteori, intrăm în circuit.
 
Iar cele care, azi, pe termen scurt,
Vă fură amintirile de ieri,
ÎÅŸi vor plăti plăcerea unui furt,
Fatal, cu furtu-aceleiaşi plăceri.
 
Şi, uneori, păcătuim curat,
Crezând, prin lacrimi mari, de ochi atei,
Că însuÅŸi Dumnezeu este bărbat
Åži nu le înÅ£elege pe femei.
 
Dar, vai, a fost odată prea frumos,
Ca-n filmele de dragoste a fost,
Åži-acum, ne omorâm sârguincios
Şi zilnic ne distrugem fără rost.
 
Ne-nvinge viaţa fără orizont
Åži voi ne-nvingeÅ£i, într-un mod câinesc,
Trăim ca nişte văduve de front
Åži mâinile mereu ni se aspresc.
 
Acum, când auziÅ£i acest reproÅŸ,
PriviÅ£i, fără privire, înapoi,
ÎncuvinÅ£aÅ£i din cap, mărinimoÅŸi,
Şi credeţi că nu-i vorba despre voi.
 
Şi, totuşi, e vorba despre toţi
SunteÅ£i la fel de răi ÅŸi de flămânzi,
Durerea femeiască pentru soţi,
E-un credit fără giruri ÅŸi dobânzi.
 
Vă e urât cu noi, vă e urât,
Şi ne-aţi ucide, dragilor bărbaţi,
AÅŸa că vă rugăm numai atât:
Puteţi să ne jigniţi, să ne-njuraţi,
Dar faceÅ£i-o cu tonul coborât
Åži pân-adorm copiii, aÅŸteptaÅ£i.
 

http://www.youtube.com/watch?v=-vctmYQFtY0

 
versuri:  Adrian Paunescu
voce: Tatiana Stepa

0 289
Varanul s-a cerut afara din menajeria Parlamentului. Pare doar un gest animalic, dar este, de fapt, o superba lectie de morala. Cand 588 de bizoni politici se calca pe copite sa prinda un loc in fotolii, iata ca batrana reptila se retrage scarbita, lasand in urma o dara de bale otravite. Drumul Varanului, mai etic si mai demn decat Calea Samuraiului.
Ar putea miezului filmuletului pe care Dan Voiculescu i-l va comanda echipei de filmaci pe care a angajat-o in urma cu mai multi ani ca sa-l filmeze numai din unghiuri favorabile. Niciodata din spate, unde i se etaleaza chelia, ci profil dreapta, usor deviat, cat sa intre in camera o palma de par si sa se evite gusa, in timp ce Dom Profesor, turnator pana si al propriei familii, da lectii de deontologie si morala.
Daca va numarati printre spectatorii acestui gen de filmulete, discursul de ieri din Parlament al lui Voiculescu v-a pacalit. Daca nu, inseamna ca nu v-ati lasat prostiti de explicatia sfruntata oferita de Varan de la tribuna, cum ca-si da demisia din demnitatea de senator pentru a lasa justitia sa-si faca treaba. Daca nu sunteti fani Voiculescu, avand la gura aceleasi bale, minus otrava, pe care le secreta trupesa soparla politica, ati citit altfel declaratia de prostit in fata populatia.
Trebuie sa fii consumator dependent de Antene ca sa nu vezi ca Voiculescu fuge cu trupu-i matahalos de justitie. Nu de oricare, ci de Inalta Curte de Casatie. Acolo functioneaza un anume complet 4, care l-a trimis si pe Adrian Nastase dupa gratii, in ciuda prestatiilor de intimidare orchestrate de aparatorii lui, si pe masa caruia a ajuns si Dosarul in care Voiculescu este acuzat ca a furat un bacsis de 60 de milioane de euro. Varanul simte in adancul glandelor ca n-o sa poata prosti instanta, asa cum face cu electoratul. De-aia nici nu si-a ridicat mandantul de senator decat in ceasul al 14-lea, cand bataile pendulei au trezit atentia tuturor. Nici n-a jurat bine ca ieri si-a dat demisia, renuntand, chipurile la imunitatea parlamentara. Din nou, trebuie sa fii prost cu acte sa-l crezi. Pentru ca dosarul a ajuns deja la ICCJ, procurorii nu mai au nevoie sa ceara Parlamentului voie sa-l trimita in judecata. Etapa aia s-a ars demult. Urmeaza sa se arda Varanul insusi, care n-ar vrea sa imputa Palatul Parlamentului cu duhoare de soparla fripta si s-a cerut acasa, sperand ca asa Dosarul va ajunge la Tribunalul Bucuresti. Aici functioneza un judecator de treaba care l-a spalat si pe Becali, dar a albit si alti cativa infractori de marca ai patriei.
Dar detaliile astea erau deja cunoscute celor care nu s-au lasat hipnotizati de privirile reptilei bortoase, multiplicate de Antene. Ieri ni s-au servit doua detalii noi. Pe unul l-am descoperit in scurta declaratie de demisie a Varanului, care a spus cu nonsalanta ca numele sau a fost amestecat in Dosar, cand de fapt este acuzatul principal. Teribil ce rol minuscul si-a asumat Dom Profesor! Aproape la fel de mic precum cel al slugii care trebaluia febrila in jurul lui cand Varanul a iesit din Parlament ca o Tarantula care-si paraseste musuroiul imens. Aici, pe scarile institutiei, in scurtul drum catre limuzina, s-a consumat o sceneta emblematica pentru relatiile lui Voiculescu cu servitorimea. Un valet – care nu era soferul – ii tinea telefoanele, ii punea grijuliu haine pe umar si ii deschidea slugarnic portiera limuzinei. Imposibil sa fi ratat scena, daca ati vazut ieri stirea.
De unde rezulta ca Profesorul de turnatorie si-a conservat urechea fina care l-a consacrat in servicii. Reuseste sa discearna zornaitul propriilor catuse de zgomotul lanturilor propriilor sclavi, care se agita in jurul lui.
Ma adresez barbatului care face pe cuierul, deschizatorul de usi si suportul de telefoane aflat in solda lui Voiculescu. Du-te, nene, la cinema sa vezi Django Unchained, ultimul film al lui Tarantino. Poate-ti vine vreo idee.
 
Vifor Rotar
 

0 260
Nu mai facem experimente, nu mai cheltuim bani aiurea. Principii sanatoase, pe care Ponta s-a laudat ca le va aplica in guvernarea careia i s-a dat deja un al doilea impuls. Nici n-ar fi fost greu. Oricat de prost ai guverna, tot reusesti sa faci diferenta fata de dezmatul financiar patronat de portocalii, care au lasat impresia ca au furat tot ce se putea in tarisoara draga.
La capitolul risipit banet, Ponta nu risca mare lucru. Banii sunt pe sponci, iar bugetul s-a incropit cu greu. Nu-nseamna, desigur, cu aparatul ministerial supraponderal condus de Victoras se va dovedi si chivernisit cu banul public; cert este doar ca va avea nevoie de ceva mai multa dibacie decat sa vare mana pana la cot in pusculita ca sa arunce in dreapta si stanga cu teancuri de bancnote.
Sigur este, insa, ca experimentele atat de blamate sub guvernarea oranjilor nu au incepat in regimul Ponta.
Varful de lance al permutarilor este chiar premierul, care se pune de-a curmezisul in drumul elevilor de clasa zero catre scoala. Desi ministrul Educatiei, Remus Pricopie, a declarat raspicat ca anul acesta nu se schimba nimic si micutii vor face pregatitoarea tot la scoala, Ponta o tine langa cu revenirea la gradinita. Asta in ciuda faptului ca statul a cheltuit deja o avere pe proiectul clasei zero la scoala si cheltuielile viitoare sunt setate pe aceeasi schema. Victor Ponta nu rateaza nicio conferinta ca sa ameninte ca nu e de acord cu clasa zero.
Lucreaza la un proiect care ii va consulta pe parinti despre cum e mai bine. O fi bine, dar pana atunci genitorii vor sa stie unde-si inscriu odraslele, trase de-o mana de Pricopie spre scoala si de alta de Ponta catre gradinita.
Macar experimentarile – bune, proaste – se faceau pana acum in oarece coerenta. Cu ministrul Educatiei tragand hais si el insusi luand-o cea, Ponta sparge borcanele in laboratorul de incercari si teste al Guvernului.
Nu stiu daca-i mai bine ca clasa zero sa fie la gradi sau scoala. Dar nici Ponta nu stie. Ce stie sigur este ca vrea sa schimbe ceva, ca sa nu continue pe modelul Funeriu. Ca sa poata sa repete la nesfarsit placa ruginita cu uselistii care au venit sa indrepte ce au facut pedelistii.
Tot ce a reusit sa indrepte in cazul asta este indicatorul din drumul copiilor spre clasa zero. Daca nu va reusi sa-si convinga propriul ministru, se va adresa cu siguranta comisiei de circulatie. Presimt ca micutii vor fi dusi la gradinita cu agentii de la Rutiera.
 
Vifor Rotar

0 286
Dupa ce s-a furat aproape tot, singurele posibilitati de înavuÅ£ire au ramas afacerile oneroase cu statul, mai ales cele cu fonduri europene. Un exemplu elocvent: Autostrada Transilvania ÅŸi varianta ocolitoare a Clujului, Vâlcele-Apahida. Astfel,a ajuns la conducerea DirecÅ£iei de Drumuri ÅŸi Poduri Cluj, Mircea Pop, nimeni altul decât actualul preÅŸedinte al CNADR. Asa s-a ajuns ca firma lui Mircea Pop sa proiecteze varianta Vâlcele-Apahida.
Se stie, pentru această variantă exista un alt proiect de costuri , cu aproximativ 50% mai mici, condus de către Marius Nicoară,fost preÅŸedinte al Consiliului JudeÅ£ean Cluj, Dar Emil Boc nu a fost de acord cu el, solicitând o altă variantă în care să fie incluse ÅŸi unele terenuri supuse exproprierii, aflate în proprietatea deputatului Daniel Buda.
Astfel că noul proiect al firmei lui Mircea Pop a inclus traseul variantei pe terenurile lui Daniel Buda, deÅŸi specialiÅŸtii din domeniu nu indicau acest traseu, fiind cunoscut ca un teren în miÅŸcare, alunecos. Lucru care s-a confirmat in practica. Totusi, schimbarea proiectului ÅŸi implicit a traseului variantei, s-a efectuat fără hotărâre de guvern, doar cu aprobarea ÅŸi sub auspiciile Ministerului Transporturilor, condus ATUNCI de Berceanu.
Lucrările la variantă au fost reîncepute după înscăunarea în calitate de primar la Primăria Cluj Napoca a lui Emil Boc. Conform declaraÅ£iilor din acest mediu, materia primă pentru realizarea infrastructurii variantei, respectiv piatră, balastru, nisip etc., a fost asigurată de către concernul de firme SC Ben & Ben SA Cluj, în spatele cărora se afla prea cinstitul politician Ioan Rus.
Prin astfel de acÅ£iuni oneroase în care au fost implicate persoane din administraÅ£ia locală,din mediul politic ÅŸi juridic, costurile variantei au crescut de aproximativ 3 ori, de la 60 la peste 180 de milioane de euro, în condiÅ£iile în care mai sunt de executat doar aproximativ 3 km!!
NemulÅ£umit de această situaÅ£ie în perioada electorală,dupa alegeri actualul preÅŸedinte al Consiliului JudeÅ£ean Cluj, Horia Uioreanu, a intentat o plângere pentru justificarea sumelor cheltuite pentru realizarea acestei investiÅ£ii. ApropiaÅ£i din mediul acestuia susÅ£in că imediat după câÅŸtigarea alegerilor ÅŸi învestirea lui ca preÅŸedinte al CJ Cluj, Horia Uioreanu a fost contactat de către Ioan Rus, care i-a cerut “să lase mai moale ÅŸi să nu mai mediatizeze problema variantei, pentru a nu îl supăra pe Arpy (Arpad Paskany) prin care mai rezolva unele probleme de susÅ£inere, inclusiv la postul local de televiziune, Transilvania Live”.
Se apreciază că intenÅ£ia principală a lui Ioan Rus prin această intervenÅ£ie a fost de a îndepărta cercetările privind costurile variantei pentru a nu se afla ÅŸi implicarea lui în cheltuirea banilor.
Ca semn de respect în perioada pre-electorală, se spune tot mai frecvent ca la o intalnire organizata în reÅŸedinÅ£a din Cartierul Făget a lui Radu Vlas (om de casă ÅŸi afaceri pentru Emil Boc ÅŸi Daniel Buda) pentru sprijinirea candidaturii lui Emil Boc la Primăria Cluj Napoca, a participat ÅŸi "loialul" pesedist Ioan Rus…
Este astfel tot lesne de înÅ£eles despre implicarea trio-ului de "independenti" Paszkany-Rus-Dancu în conjunctura politică actuală a Clujului, ca si in campania ticaloasa a posturilor tv. si a ziarelor celor trei privind implementarea conceptului de "independenta" politica a Transilvaniei (!?), ce propune scoaterea acesteia de sub efectele sintagmei de "stat national unitar",inscris in art.1 din Constitutia Romaniei!
 

0 874
Topul este publicat pe site-ul celor de la BBC, la secÈ›iunea „Travel”. În acest top mai sunt  Aokigahara (Japonia), Isla de las Munecas (Mexic), Pădurea Neagră (Germania) È™i  Wychwood (Anglia). SelecÈ›ia făcută de BBC este inspirată după un top publicat pe Travel+Leisure, o revistă de călătorie, populară în Statele Unite.
 
Pădurea Hoia-Baciu din Cluj apare într-un top al celor mai bânduite păduri din lume
Despre pădurea din Transilvania, un comentator spune că a atras „o atenÈ›ie nedorită de mai bine de o jumătate de secol”. Una dintre legendele localnicilor spune că în centrul pădurii e o poiană în formă circulară, un portal, iar cei care îl trec nu se mai întorc.
„Oricine a scăpat cu viață a povestit că a avut stări de anxietate, greață cât timp a fost în acel loc. Copacii, care erau altădată drepÈ›i È™i înalÈ›i, sunt acum strâmbi È™i au noduri”, spune Mihăiță Nagy, cel care a scris prezentarea pădurii din Cluj.
Despre Hoia-Baciu sunt tot felul de poveÈ™ti desprinse din zona paranormalului. În anul 1968, un clujean a susÈ›inut că a fotografiat o farfurie zburătoare în această pădure. După ce au cercetat poza, pasionaÈ›ii de astfel de fenomene au spus că e printre rarele imagini autentice.
În anii `60, profesorul de biologie Alexandru Sift a început studieze mai multe fenomene magnetice È™i radiologice. Din păcate, în 1993, după decesul său, apropiaÈ›ii spun că întreaga arhiva de fotografii ale fenomenelor a fost furată.    
Iată È™i celelate păduri considerate, alături de cea din Transilvania, cele mai bântuite din lume:
 
Aokigahara, Japonia.
Cunoscută ca „Marea de copaci”, despre pădurea deasă de la nord-vest de muntele Fuji se spune că ar avea un sol bogat în zăcăminte de fier È™i dereglează busolele turiÈ™tilor care se rătăcesc. Potrivit unor statistici, de la sfârÈ™itul anilor `80 È™i până astăzi s-au sinucis în jur de 100 de oameni în fiecare an. Localnicii spun că, din când în când, în timpul nopÈ›ii, se aud È›ipetele  fantomelor celor care s-au sinucis în Aokigahara.
 
Isla de las Munecas, Mexic.
 Copacii de pe această mică insulă, care se află în apropiere de New Mexico, sunt împodobiÈ›i cu păpuÈ™i. Potrivit unor poveÈ™ti, totul a început în urmă cu aproximativ 50 de ani. Un bărbat pe nume Julian Santana È™i-a părăsit soÈ›ia È™i copilul È™i s-a mutat pe această insulă, fiind singurul locuitor. La un moment dat, acesta a găsit o fetiță înecată, iar la câÈ›iva metri distanță o păpușă. În amintirea copilului, de-a lungul anilor, acesta a pus în copaci sute de păpuÈ™i. Santana a murit înecat în 2011.
   
Wychwood, Anglia.
Unele poveÈ™ti vorbesc despre o mână care apare din senin È™i îi bate pe umăr pe cei care merg singuri prin pădure, altele despre o căruță în care sunt doi copii plângând în hohote. Pădurea a făcut parte din domeniile de vânătoare ale casei regale. Un alt mit vorbeÈ™te despre Amy Robsart, soÈ›ia lui Earl de Leicester, un nobil englez, prieten apropiat al reginei Elizabeta I. SoÈ›ia acestuia a avut o moarte misterioasă. Se spune că în timp ce se afla la vânătoare în această pădure, nobilului i s-a arătat fantoma soÈ›iei sale, care i-a spus că în 10 zile va muri. Povestea spune că aÈ™a s-a întâmplat.  
 
Pădurea Neagră, Germania.
Despre această zonă montană împădurită din sud-vestul Germaniei se spune că e un cadru perfect pentru poveÈ™ti cu vrăjitori, vârcolaci È™i tot felul de spiriduÈ™i. Potrivit unei legende, în lacul Mummel din Pădurea Neagră trăieÈ™te un rege care trage femeile în împărăția sa din adâncuri.
 

0 381
Premierul Victor Ponta in continuarea turului televiziunilor, marti seara a fost la Realitatea TV. Tematica abordata a cuprins de la vizita si discutiile cu delegatia FMI la constructia bugetara, finatarea spitaleorsau situatia de la CFR Marfa. Din declaratii a reiesit ca redeventele din petrol si gaze nu se pot mari decat din 2014, dar negocierile cu Petrom au demarat deja.
Declaratiile lui Victor Ponta:
  • Despre vizita FMI. Punctul cel mai dificil in discutiile cu cei de la FMI este partea de reforme structurale. Mai direct ce facem cu companiile din energie pe care trebuie sa le listam la bursa, cand vindem o parte din actiuni: Oltchim, CFR Marfa, adica cele care produc pierderi pe care le suportam cu totii fie prin subventii, fie prin pierderi la buget, printr-un management defectuos.
  • Sper sa obtin de la FMI dreptul de a nu avea securea pusa pe la 31 martie, ci extinsa pana in iunie.
  • Maine in sedinta e guvern, dl ministru Vosganian va veni cu o nota privind situatia actuala si discuta cu cei de la FMI calendarul de restructurare si reluare a procedurii de privatizare
  • Pentru Oltchim, asa cum exista pentru Posta Romana, Hidroelectrica etc., sunt plangeri penale facute la DNA. Ce se intampla cu aceste plangeri la DNA, nu stiu mai mult decat dvs. Si daca cumva o sa intreb, o sa aflu de la dl Preda sau de la dna Macovei ca vreau sa subjug justitia. Nu subjug justitia, dar cred ca am dreptul ca prim-ministru sa intreb "dom'le, dar faceti ceva cu alea?. Spuneti ca sunt nevinovati, ca de fapt n-a furat nimeni acolo. Sau e vinovat cineva? Faceti un rechizitoriu, haideti sa ajungem in justitie". Nu se intampla nimic.
  • FMI nu ne impune nimic. FMI ne-a cerut un singur lucru, si apropo de Oltchim. A zis "Nu mai acceptati pierderi! Nu mai dati bani pe diverse alte cai, de la Electrica, de la CNLO, din alte parti, atat timp cat banii se pierd. Nu mai produceti o gaura, gasiti o solutie". Ne-au propus sa inchidem Oltchim sau sa gasim un investitor
  • Daca analiza de impact va iesi bine, impozitul forfetar s-ar putea aplica din iunie. Daca nu iese bine putem renunta si gasi o alta solutie
  • Despre CFR Marfa. CFR Marfa a fost trecut ca privatizare majoritara in scrisoarea de intentie din februarie 2012. Anul trecut, in ultima sedinta de CSAT a fost o decizie sa nu vindem CFR Marfa si avem sedinta acum la sfarsitul lui ianuarie cand o ave din nou pe ordinea de zi.
  • Problema cu CFR Marfa e urmatoarea: in continuare pierde cam toate contractele. O sa punem zilele acestea un manager privat, dar nu stiu cat poate sa faca. Si nu sunt bani de investitii. Si atunci cei din privat, paractic, in fiecare zi castiga din CFR Marfa. Azi, noi nu avem banii necesari sa investim in CFR Marfa ca sa poata concura cu companiile private. Trebuie privatizata.
  • Despre redevente. Vrem sa marim redeventele pe petrol, dar nu putem face asta decat din 2014.
  • Negocierea a fost deja inceputa cu cei de la OMV, negocierea e pe mai multe paliere: avem de anul acesta de discutat si de introdus o taxa speciala pentru veniturile exceptionale in ceea ce priveste cresterea preturilor la gaze si electricitate. Pe de alta parte, OMV, fiind un mai bun administrator decat a fost statul roman, a obtinut profituri foarte mari, toate profiturile au fost investite. Cea mai mare investitie din Romania la ora actuala este a OMV si a Exxon Mobil in exploatarile offshore in Marea Neagra. De exemplu, faimoasa centrala de la Brazi, cea pe gaz, este cea care intrand in piata ne-a adus toate preturile la energie electrica mai mici, dincolo de ceea ce tine de energia din zona reglementata.
  • Evident ca marim redeventele, evident insa ca nu le putem mari doar la Petrom. Ideea este sa marim redeventele in toate celelalte zone care tin de resursele naturale la un nivel la care statul roman sa castige mai mult si la care sa se pastreze investitiile. Pentru ca daca le facem prea mari, s-ar putea sa ramanem fara investitii. Dar anul acesta se adopta legea privind actualizarea redeventelor in toate domeniile, inclusiv la petrol si gaze, la ceea ce inseamna media europeana. 
  • (Va ganditi la o suprataxare pentru companiile petroliere?) Ma gandesc la o suprataxare, dar trebuie sa o comunicam foarte clar, ca sa nu mai auzim iarasi isterii. Acum toti suntem liberali; cum vorbim un pic despre o taxa, cum aflam ca suntem niste socialisti ticalosi, dar sigur nu ne spune nimeni cum vrem sa avem spitale si scoli bune.
  • (Ce face Guvernul sa garanteze pentru cetateanul roman ca o companie precum OMV va fi suprataxata?) Vreau ca OMV sa ramana in Romania, pentru ca in acest moment este cel mai mare platitor. Nu, nu cred a ar pleca, dar poate sa-si reduca expunerea, investitiile. Vreau sa ramana in continuare cel mai mare platitor de taxe si impozite la bugetul de stat. Vreau nu doar sa mentina numarul de locuri de munca actuale, ci sa-l mareasca. 
  • Cu seful OMV cred ca am avut trei intalniri de cand sunt premier si o sa ma mai vad inca o data la sfarsitul lunii, la Viena. Nu vreau sa duc batalia aia, a poporului impotriva capitalistului ticalos, dar stiu foarte clar ca putem sa obtinem mult mai mult pentru bugetul public din ceea ce inseamna activitatea de energie. Cred ca e drept, si nu cred ca ii neindreptatesc pe cei de la OMV daca participa mai mult decat au participat pana acum, dar pe de alta parte nu vreau sa dau un semnal, cum s-a intamplat in Ungaria, sa ne punem cu satarul pe marile companii, pentru ca intr-un an, doi ne trezim ca pleaca.
  • Oameni in care eu am avut incredere au negociat timp de doua luni cu cei de la OMV si Exxon intrarea Romgaz in asociere in ceea ce priveste exploatarea noilor zacaminte din Marea Neagra. Pana la urma am obtinut o participare, care va fi anuntata, corecta pentru Romgaz, care nu va fi privatizata in totalitate, ramane cu capital majoritar romanesc.
  • Ministrul Energiei (Constantin Nita – n.r.) are grija de particiaptia statului, am incredere in el; unul din motivele pentru care l-am pus acolo este ca era foarte departat de lumea energiei romanesti. A contat foarte mult ca nu stie nici cine e Hahaianu, nici cine e Oprea, nici cine e Videanu. Lucreaza cu Iulian Iancu, am incredere ca va putea sa ia deciziile fara sa fie influentat.
  • Despre numirea lui Traian Oprea consilier al minsitrului Vosganian: "Sigur ca m-am suparat si eu, apropo de presa, cand am aflat ca Vosganian il ia consilier tocmai pe cel care a semnat toate contractele cu "baietii destepti". L-am sunat pe domnul Vosganian si nu-l ia consilier pe Oprea"
  • Despre Reforma din Sanatate si initiativa ministrului Nicolaescu: Sustin initiativa ministrului Nicolaescu din sanatate. Ideea e urmatoarea: niciodata cineva care nu are venituri peste medie nu se duce la privat, pentru ca nu are cei 6.000 de lei diferenta. Si atunci, ca sa le explic ultracapitalistilor, saracul finanteaza cei 1.500 de lei pentru bogat, dar niciodata nu beneficiaza de acel serviciu, pentru ca nu va merge intr-un spital privat pentru o nastere sau o interventie usoara. Cele mai grele interventii si cele mai costisitoare se fac in spitalele publice.
  • Eu nu cred ca putem in sistemul medical, ca si la scoala, sa facem concurenta intre privat si public. Dreptul la asistenta publica e un drept universal, pe care il dam si celui care e pensionar, care are venit minim, care n-are niciun venit si celui care are un venit foarte mare. E un serviciu public.
  • Anul acesta, 3,5 miliarde de lei i-am pus in buget ca sa platim toate datoriile la medicamente ale spitalelor publice. Sigur, faci alt tip de management, le-am clasificat din nou, le-am dat la autoritati locale si in cele mai multe zone sa stiti ca le-au administrat mai bine decat la Bucuresti. Dar nu poti iei banii de la public si sa-i dai la privat. Da, la privat o sa arate frumos, dar n-or sa intre decat cei 3%, ca 97% n-au acces la spitalele private.
  • Despre locuintele RA-APPS: Am cateva pariuri apropo de RA-APPS, unii zic ca n-o sa reusesc sa fac ordine, eu zic ca o sa reusesc. Maine dau prima lista a tuturor celor care au locuinte de protocol si de serviciu, absolut toti, fara exceptie, cu functia, suprafata si cat plateste chirie. Secretarul general mi-a promis ca pana la sfarsitul saptamanii am lista cu persoanele juridice – fundatii, asociatii, cabinete -, iar pana luni am lista cu toate vilele de protocol ale RA-APPS.
  • Vreau sa fac un exercitiu de transparenta, pe care nu l-a facut nimeni. Dupa care voi veni in Guvern sa spun: hai sa stabilim cine beneficiaza in Romania de locuinta de serviciu – ministrii si, eventual, secretarii de stat… eventual. Sunt cam multi care sunt asimilati, ca m-am uitat si eu pe lista asta seara, recunosc, sunt o multime de oameni din diverse institutii.In primul si primul rand, nu scot pe nimeni de pe lista. Venim si stabilim, acum, in primele sase luni, faptul ca, dom'le, Guvernul nu e agentie imobiliara, ca sa fie foarte clar. Guvernul are cativa demnitari, nu prea multi, dar le stabilim rangul, pentru acestia tin 20-30-50 de apartamente, si din cele Dumnezeu-stie cate vile de protocol tinem 10 vile pentru ca presedintele, presedintii Camerei, Senatului, primul ministru sa mearga la Neptun, Predeal, Covasna, unde e cazul. Restul, absolut toate celelalte, haideti sa le vindem, ca Guvernul nu e agentie imobiliara si nici un bun administrator de agentie imobiliara.
  • Despre masurile Guvernului. In ultimele 12 zile le explic tuturor colegilor, si din guvern si din alianta, ca avem o sansa absolut istorica, respectiv o majoritate foarte clara si durabila in Parlament, avem o incredere si o asteptare extraordinara a oamenilor, nu prea avem adversari in acest moment. Daca noi nu luam masurile alea care dor in primele 6, 8, 9 luni si, mai ales, daca nu explicam omului, caci asta am incercat saptamana trecuta cu acea stare bugetara a natiunii", atunci si eu sunt absolut convins ca pacientul – tara – poate sa mearga pe drumul vechi si sa moara la un moment dat. Murit in ce sens? In sensul in care chiar nu or sa mai fie bani de pensii, de salarii, dar mai sa nu fie create locuri de munca pentru cei tineri.
  • Ori poti sa iei niste masuri despre care toti stiam ca sunt necesare, pe care nimeni n-a putut sa le ia din diverse motive: alegeri, lipsa de suport parlamentar, batalii politice. Hai sa le luam acum si vor incepe sa produca niste efecte, acea insanatosire a noastra, e adevarat, nu in sase luni, dar la anul, peste doi, peste trei ani. Haideti sa le facem acum si sa spunem exact unde lucrurile merg prost.
  • Nu mai putem sa spunem intotdeauna ca nu mai marim nicio taxa dar vom avea mai multi bani, sau ca nu dam niciun om afara, sau sa dam bani in plus la parlamentari, care sunt mai multi.
  • Sigur ca la inceputul acestui an – apropo de decizii grele, nu doar economice, trebuie sa facem codul electoral – sa avem grija sa nu mai fim atatia parlamentri niciodata.
  • Primul proiect cu care ma bat acum – ca le fac pe bucati, nu reusesc sa le fac pe toate odata – este cel al formarii unui buget transparent si care sa nu insemne ca de fapt mut necazul la anul, sau peste doi ani. Pentru ca noi anul asta ne lovin de niste necazuri amanate: nu s-a aplicat indexarea pensiilor, o vom aplica noi; anul asta ajungem la final cu povestea cu restituirile, din 2005 toata lumea le-a impins mai incolo; anul asta trebuie sa platim din procesele pierdute pentru profesori si magistrati. Si ministrii imi spun: "dom'le, hai s-o amanam pe asta".
  • In al doilea rand, partea aceea de stabilitate, ce asteapta omul de la stat – pensia, salariul, scoala si sanatatea – le pastrez si vreau daca se poate, in anii care urmeaza, sa nu mai avem aceleasi probleme.
 

0 279
 
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă susÅ£inută la Târgu MureÅŸ, că în contractul-cadru pe 2013, care va intra în vigoare cel mai probabil la data de 1 martie, va fi sistată finanÅ£area din fondurile Casei NaÅ£ionale pentru Asigurări de Sănătate pentru unităţile spitaliceÅŸti private, pentru ca fondurile publice să ajungă la spitalele publice. “În contractul-cadru 2013 care va intra, sper, în vigoare la 1 martie, vom sista finanÅ£area din fondurile Casei pentru unităţile spitaliceÅŸti private. Astfel încât toÅ£i banii publici – vorbim de fondul unic naÅ£ional de asigurări sociale de sănătate – să meargă către spitalele publice. Circa 10 la sută, cât exista finanÅ£are pentru sectorul privat, în felul acesta, cu 10 la sută va creÅŸte fondul alocat spitalelor pentru perioada următoare. Ceea ce, împreună cu cei 200 de milioane de lei pentru anestezie ÅŸi terapie intensivă, sper că va asigura o finanÅ£are superioară a spitalelor ÅŸi va micÅŸora din nemulÅ£umirile cetăţenilor”, a subliniat Eugen Nicolăescu. Ministrul a susÅ£inut că cineva care îÅŸi dezvoltă o afacere privată nu trebuie să o facă pe banul public, iar “când îÅŸi gândeÅŸte business plan-ul respectiv, ca să-ÅŸi facă investiÅ£ia, se gândeÅŸte ce venituri are din ceea ce poate el, nu din ceea ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obÅ£ină prin trafic de influenţă – sau poate printr-o competiÅ£ie foarte serioasă ÅŸi foarte deschisă”. “Deci în acest moment decizia noastră este clară: sectorul public trăieÅŸte din banul public; sectorul privat trăieÅŸte din banul privat. Cred că lucrurile sunt clare, precise, n-avem niciun fel de amestec, de nicio natură. În consecinţă, cine va vorbi nu va ÅŸti ce vorbeÅŸte”, a spus ministrul Nicolăescu.  
Capusarea spitaleor o realiatate În privinÅ£a 'căpuşării' spitalelor de stat de către cei care lucrează în privat, Eugen Nicolăescu a precizat că nu exclude o asemenea posibilitate, dar a dat asigurări că autorităţile vor încerca găsirea unor 'soluÅ£ii, metodologii' care să diminueze acest fenomen. "Prin toate sistemele informatice pe care vrem în continuare să le facem reale, în sensul să funcÅ£ioneze, pentru că ele sunt aÅŸa, împrăştiate, nu sunt legate, nu sunt conectate, nu sunt corelate, nu sunt coerente. Vom încerca să facem acest lucru ÅŸi atunci sigur că datele se vor vedea cu ochiul liber ÅŸi cei care greÅŸesc vor plăti", a arătat Nicolăescu, care a precizat că nu există servicii medicale care să nu fie oferite de spitalele publice din România. Eugen Nicolăescu a mai spus că, deocamdată, nu ÅŸtie dacă va permite în continuare ca medicii să lucreze simultan ÅŸi în sistem public ÅŸi în sistem privat.  
Fara “consumabile” si medicamente aduse de acasa Ministrul Sănătăţii a arătat că, pe baza noului program de finanÅ£are, nicio secÅ£ie de anestezie ÅŸi terapie intensivă nu va mai avea dreptul să ceară pacienÅ£ilor să îÅŸi cumpere medicamentele sau materialele sanitare, iar medicii care vor recurge totuÅŸi la această metodă vor fi eliminaÅ£i din sistem. “Raed Arafat a spus-o de mai multe ori, întăresc ÅŸi eu astăzi ÅŸi vom urmări această idee – în situaÅ£ia în care într-o secÅ£ie de anestezie ÅŸi terapie intensivă, după ce intră acest program în funcÅ£iune, cineva din conducerea secÅ£iei sau conducerea unui spital va cere unui pacient să vină de acasă cu medicamente sau materiale sanitare, acel cineva va pleca pe loc. Pentru că banul public trebuie să se ducă pentru cetăţean ÅŸi noi facem aceste eforturi ÅŸi ne-am străduit să obÅ£inem aceÅŸti bani ÅŸi să vedeÅ£i, cu modificările pe care le facem în finanÅ£are, tocmai să încercăm să rezolvăm o problemă. Mare, mică – e o problemă pe care o rezolvăm. Åži sigur, ne vom strădui să luăm fiecare problemă ÅŸi uÅŸor-uÅŸor să-i găsim soluÅ£ie fiecăreia”, a afirmat Nicolăescu. El a precizat că este clar că nu se vor putea rezolva toate problemele, întrucât nu există fonduri suficiente, dar se pot rezolva priorităţile din sistem, dându-se astfel un semnal pozitiv către populaÅ£ie. “Eu sunt liberal ÅŸi ar fi trebuit să fiu primul care să spun că da, să le dăm, să facem, să… Nu. Sunt liberal, rămân în continuare liberal, dar consider că banul public, în acest moment, este atât de puÅ£in, încât el trebuie foarte bine cumpănit, foarte bine chibzuit”, subliniat ministrul.
 

0 273
 
Circula pe Net! Nu stim cine sunt autorii acestei sinteze, dar multora ne-a mers la suflet…
Este bine sa nu uitam faptele istoriei. Si sa tinem seama de Istorie!
In ultima vreme reprezentanti ai diverselor o.n.g.-uri, fundatii , societati profesionale, dar si organisme oficiale din natiuni civilizatoare, adica marile puteri dezvoltate industrial si militar, ne tin lectii severe de moralitate social politica, ne trag de urechi sau chiar ne insulta putzina onoare nationala, ramasa macar in suflete. Sa revenim insa la moralistii ''civilizatori" de aci si din afara tarii si sa ii cunoastem mai bine. Iata care este si din alt punct de vedere, adevarul despre pionierii democratiei, ai drepturilor omului, ai umanismului in lume, care isi permit dreptul interventiei, oriunde pe Planeta , readucand fostele colonii la o situatie mai grea, de haos economic si acaparare pe nimic a resurselor acestora…
 
FRANTA: putere coloniala care a controlat, la un moment dat, aproape 13.000.000 kilometri patrati, aproximativ 9% din intreaga suprafata a uscatului mondial. Un numar impresionant de tari au fost ocupate cu forta de catre francezi. Prosperitatea Frantei se bazeaza intr-o buna masura si pe abuzurile si jaful din fostele tari coloniale. Iata cateva dintre acestea: Algeria , Camerun, Ciad , Gabon , Niger , Senegal , Tunisia , Madagascar , Maroc, Vietnam , Laos s.a.
A facut masacru in coloniile din Nordul Africii, cand acestea si-au cerut independenta si chiar dupa dobandirea independentei au intervenit direct sau indirect in evenimentele politice ale fostelor colonii. In plus,sa nu uitam ca jumatate din Franta a fost colaboratoare cu Germania in timpul celui de al 2-lea Razboi Mondial si asta nu pare sa deranjeze atat de mult, cat vechea alianta a Romaniei cu aceeasi Germanie fascista .
 
ANGLIA: cel mai mare imperiu colonial si sclavagist pentru o perioada de timp (cand ocupase si America de Nord ) – a cuprins peste 20%!! din suprafata uscata a Terrei.
Prosperitatea Marii Britanii se bazeaza pe acumulari uriase , de secole , in exploatarea coloniilor, ce a inclus intr-o buna masura si crimele, razboaiele interetnice declansate, adaugate jafului din fostele tari coloniale. Iata cateva dintre acestea: India , Australia , America de Nord, Africa de Sud, Rhodezia, Birmania,Malaezia, Noua Zeelanda , s.a.
 
RUSIA: tara in care s-a nascut comunismul de stat, constituia o pacoste istorica si o nenorocire nu doar pentru Balcani, dar in primul rand pentru Romania Mare, ca stat national! Razboiul alaturi de Germania (atunci, cuceritoarea si stapana intregii Europe!), impotriva URSS era, in situatia data, dupa rapirea prin ultimatum a Basarabiei, singura solutie pentru reintregirea tarii noastre in Est, in conditiile incalcarii grosolane de catre Hitler a tuturor Tratatelor de pace. Ce-ar fi insemnat ca Germania sa fi trecut singura Prutul (alaturi de cateva divizii unguresti…) ? Cu tara deja ocupata, in mod clar urma pierderea definitiva a Basarabiei, implicit a Transilvaniei intregi, revendicate de Ungaria, ca si a Dobrogei, in favoarea Bulgariei, aliatul Germaniei, fidel pana la capat! Si nici Banatul nu se simtea prea bine, cerut agresiv nu doar de sarbi, dar si de unguri… Practic, Romania era cu spatele la zid, dupa ce a incercat, insistent, prin sefii partidelor istorice, sa ia direct legatura cu guvernul englez. Dar Wiston Churchill deja ne abandonase lui Stalin, acceptand consecintele pactului Ribbentrop-Molotov…
Astfel URSS si-a consolidat pozitia de putere mondiala iar prin crimele si jaful la care si-a supus tarile vasale din lagarul socialist, inclusiv cele incorporate in Uniunea Sovietica: Moldova, Ucraina , Belarus , Georgia, Lituania, Letonia , Estonia, Mongolia, Armenia, Kazakstan , Uzbekistan, etc devenise un urias dusman ideologic al Occidentului.
 
SUA: Intemeiata pe genocidul indurat de indienii americani carora europenii le-au ocupat pamantul pe care locuiau de mii de ani. Populatii intregi exterminate, infometate, alungate in rezervatii ca niste animale salbatice ca sa faca loc foamei de inavutire a colonistilor europeni. Cea mai mare tara cu oranduire sclavagista dupa caderea Imperiului Roman a practicat segregarea rasiala pana prin anii 60. Exemplu al democratiei si iubirii crestine? Poate o ora Dumineca la biserica. Aventurile militare germane si japoneze din cele doua razboaie mondiale i-au accelerat industrializarea si inarmarea si au transformat SUA in jandarmul planetar. Fortati de expansionismul Rusiei si Chinei comuniste dupa Al Doilea Razboi Mondial, democratia americana – admirabila in interior! – a purtat, dupa incheierea pacii, mai mult de 10 razboaie importante – Koreea , Vietnam , Panama, Somalia, Iugoslavia, Irak, Afganistan s. a., alaturi de diverse alte interventii militare in toate colturile planetei, mai mult sau mai putin legitime. A rasturnat regimuri instalate democratic si de frica comunismului a sustinut dictatori corupti si sangerosi atat pe continentul sud-american ( Chile , Argentina etc)  cat si in Africa (Mobutu in Congo ) sau in Orientul Mijlociu. Au finantat in America Centrala grupari armate teroriste, vinovate de crime pe banda rulanta. Nu le-a pasat ca poate oamenii saraci din acele tari aspira la acelasi nivel de prosperitate si democratie ca in SUA. Sub emblema apararii drepturilor omului si cu ajutorul institutiilor financiar bancare multinationale au acaparat resursele naturale ale mai multor tari. Este emblematica pentru politica externa a SUA declaratia publica facuta de un partizan al acestor razboaie, Donald Trump: "Trebuie sa le luam petrolul libienilor!". In Afganistan mai important decat Bin Laden erau minereurile strategice de care complexul militaro-industrial american are nevoie ca de aer. Sau de petrol… Desigur ca se pune si intrebarea: ce se intampla cu Planeta daca nu contrabalansau amenintarea expansionismului altor mari puteri. Ar fi fost o lume mai buna? Putin probabil daca ne uitam ce a insemnat Gulagul Sovietic sau Revolutia culturala din China, unde se taiau degetele pianistilor… sau explozia de neoprit a terorismului antioccidental!
 
GERMANIA: Candva izvor al culturii si tehnicii europene a provocat doua razboaie mondiale cu consecinte catastrofale – zeci de tari ruinate, genocid planetar, zeci de milioane de morti si alte sute de milioane de familii, cu vietile distruse! Au inventat holocaustul, un fapt ce nu se va sterge din memoria colectiva a lumii pana la sfarsitul istoriei. L-au ajutat pe Lenin sa revina la Petrersburg, pentru a submina expansiunea Rusiei tariste. Si stim ce a urmat. Au "inglobat"Austria,au impartit Cehoslovacia, Polonia si Romania , cu Rusia si Ungaria. Atacandu-l , l-au "favorizat" indirect pe ferocele Stalin sa transforme URSS in superputere, mai repede chiar decat isi imaginase el.
La incetarea ostilitatilor, tragedia in spatele Cortinei de Fier a continuat pentru tarile ocupate de Armata Rosie. De frica comunismului, prin Planul Marshall Germania, ajutata masiv de fostul dusman de moarte american, fara povara cheltuielilor de inarmare s-a recladit si a prosperat, redevenind liderul Europei. Noi am platit 10 ani datorii imense de razboi URSS-ului, ca tara invinsa, si nu am primit nici Tezaurul, "disparut" la Moscova, nici datoria cash, uriasa pentru Romania, datorata Legal, de catre Germania interbelica!.
 
 
AUSTRIA si UNGARIA: Imperiul Austro-Ungar a avut periodic sub stapanire Slovacia,Ucraina subcarpatica, partea nordica a Regatului Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, Transilvania, Bucovina, parti din Banat, Crisana si Maramures, Tirolul de Sud.
Prosperitatea Austriei si a Ungariei se bazeaza pe exploatarea crancena a natiunilor subjugate, pe crimele si jaful comis in teritoriile ocupate, pe asimilarea grosolana a minoritatilor in conditiile cand, dupa 1870, in asa zisa Ungaria Mare, maghiari constituiau numeric doar 47 la suta! Toti cei care trudeau in imperiul multinational austro-ungar si erau taxati astfel incat balurile vieneze si ceardasul budapestan sa "functioneze" fara griji, cand se rasculau, ori erau impuscati ori eviscerati (trasi pe roata) si alte lucruri ce nu prea au incaput in partiturile muzicii clasice ale epocii. In rest ordine curatenie si civilizatie nu?
SPANIA si PORTUGALIA: In fata Istoriei, sunt vinovate de un urias genocid "purificator" prin exterminarea indienilor din America Centrala si de Sud, masacrati, arsi pe rug, convertiti cu forta la crestinism, transformati in sclavi, precum negrii adusi din Africa. Actiunea "civilizatoare" a fost urmata de jefuirea sistematica a resurselor naturale si indeosebi a aurului si argintului, bogatii care au relansat economia, nu doar din peninsula Iberica , ci din toata Europa Occidentala.
Descoperirea Americii ar trebui marcata cu o zi de doliu la nivel planetar, nu cu serbarile indecente pentru… inceputul genocidului sud-american. Ambele tari si nu numai, poarta uriasa rusine a comertului cu sclavi destinati plantatiilor din SUA, America Centrala si de Sud , care au prosperat prin munca acestor oameni vanati ca animalele si adusi in lanturi de la mii de kilometri (cei care supravietuiau calatoriei…). Tari profund crestine, cu catedrale pana la cer, admirate zilnic de milioane de turisti nu? 
ITALIA: a avut colonii in Africa de Est si a visat ca alaturi de Germania, sa participe la marele jaf planetar. Dar desi banda lui Il Duce au fost initiatorii fascismului european Italia NU a fost considerata tara invinsa, pentru ca italienii si-au tradat aliatul si l-au sacrificat pe IL DUCE la timp. Atat italienii, cat si nemtii i-au sustinut in masa pe Musolini si pe Hitler, crezand ca nemernicia se va infaptui fara costuri prea mari, in sunet de fanfara, pas de defilare,cu cativa everi si comunisti asasinati si falfait de steaguri … Romania n-a avut acest "noroc" si cand ar fi vrut sa paraseasca alianta, n-a fost ajutata s-o faca. Peste capul nostru, Anglia, SUA si URSS erau intelese deja. Cand i s-a permis intoarcerea armelor, era prea traziu si oricum fusesem vanduti la schimb…
 
OLANDA: Mai intai colonia Africa de Sud (pierduta in favoarea Britanicilor) si apoi coloniile din Asia de Sud Est au fost o mana cereasca, aducand profituri uriase pentru micul stat care nu ne vrea astazi in Schengen…
Romania a fost invitata la masa bogatilor lumii doar sa puna pe masa tot ce are: oameni, potential energetic si industrial, resurse naturale etc. Dar si ca sa aseze scaunele, sa scuture fata de masa, sa curete covoarele si sa manance resturile la masa…  
BELGIA: A exploatat din greu resursele minerale (cupru diamante etc), si naturale ale fostului Congo Belgian (capitala Kinshasa ). Plecarea lor a lasat o tara in razboi civil care a fost impinsa in dictatura aspra si corupta a lui Mobutu (sustinut de CIA, ca sa nu intre rusii…) dupa a carui disparitie a revenit la razboiul civil, interetnic si saracie. Detine materii prime si minerale strategice pe care multi si le doresc. Ghinionul lor….
 
ELVETIA: pe langa ceasuri si ciocolata, a mai adapostit in banci si aurul nazistilor si al americanilor, al rusilor, al oricui, Ca si al infractorilor si mafiotilor de pretutindeni, impreuna cu nenumarate bunuri si valori furate din toate colturile lumii. Cand ai atatia bani in banci, parca iti vine sa iti speli si sa iti apretezi rochita de doua ori pe zi. Cum sa nu dai lectii de morala si eficienta manageriala sarantocilor?
 
JAPONIA: Tarile din Asia poarta o "vie amintire" din ultimul razboi mondial , legata de atrocitatile comise de actuala inalta civilizatie japoneza. Aceasta a aruncat asupra lor, nu flori de cires si poezie, ci covoare de bombe si a trecut prin baionete copii si femei, a supus la torturi si umilinte inimaginabile populatiile ocupate. Casa imperiala ar trebui anual sa ceara iertare acestor natiuni pentru tragedia de care este si ea direct raspunzatoare , dar se abtine pana in ziua de azi. Probabil ca originea divina le interzice acest lucru. La fel ca si pe Germania, fostul inamic al SUA de la Pearl Harbour si din tot Pacificul i-a ajutat pe japonezi sa redevina ce au fost, ba chiar mai mult decat atat. Doar, pentru ca noul inamic comunist trebuia "inconjurat'' si pentru stergerea amintirii Hirosimei…
 
CHINA: inchisa in ea insasi mii de ani, acum incepe sa scrie pagini surprinzatoare in istoria lumii si deja a modificat niste echilibre economice ce dainuiau de ceva vreme. Ramane de vazut pana unde si ce va induce asta in insasi structura sociala si politica a Chinei. Sa speram ca fara convulsii pentru ca ar fi tragic pentru noi toti. Partidul unic insa este o garantie ca vor fi …convulsii.  Dar nici un astfel de colos fie si pluripartinic nu garanteaza linistea si pacea, mai ales daca se pune pe facut politie internationala in slujba democratiei.
A existat si, din pacate exista o singura regula pentru toate aceste mari puteri. Democratice sau nu, isi urmaresc cu tenacitate doar propriile interese. Ce facem Noi?
Cu conduceri de tzara corupte, ce se leaganau ca trestia in vant, noi ne-am "lipit'' cand de unii cand de altii, in speranta ca ne vom realiza, daca nu interesul national, macar interesele lor meschine….
 
OK, dar putina demnitate,asemenea polonezilor, strica ?
Istoria nationala, asa plina de "legende" cum a filmat-o regretatul Sergiu Nicolaescu, totusi Mihai Viteazul, Mircea, Stefan, Matei si Iancu de Hunedoara, Cuza Voda, Carol I si Ferdinand, Kogalniceanu, Bratienii, Horia, Avram Iancu, Eminescu si Iorga au existat. Si au facut istorie! Cum au existat si Iliescu si Basescu… Prin urmare ar trebui sa privim mult mai deschis problemele tarii, ca o natiune suverana, ca un stat unitar indivizibil. Adica sa fim toti mai loiali fata de popor, mai dedicat si in profunzime, sa nu mai acceptam impertinenta talharilor moralisti ai Planetei, care ne tot dau lectii pe diverse teme. Pana la urma ei reprezinta tari care au "mainile" patate de sange si prin ce au facut nu de mult, sunt antiteza a ceea ce predica ?
Daca adevarul ar fi respectat, toti acestia ar trebuie sa le spuna pentru inca 500 de ani celor din tarile pe care le-au asuprit, cu fiecare ocazie, "va rugam sa ne iertati!".
Astazi atacurile si invaziile nu se mai fac doar cu armata, ci mai ales prin instrumente economice financiare bancare si bursiere, controlate tot de cei mentionati anterior.
Si daca e sa privim la acel trecut al antichitatii comune, care ne reprezinta pe noi, romanii, iti amintesc, cititorule, ca suntem urmasii unui popor care  NU AVEA SCLAVI, FEMEIA ERA EGALA BARBATULUI SI CREDEA IN NEMURIRE, INAINTE DE CRESTINARE.
Asta este ceea ce defineste natura noastra profunda de popor si depinde de noi ca traditia inalt spirituala a DACILOR sa reinvie. Sau macar spiritul inalt de la Marea Unire.
Din pacate se pare ca treptat ne transformam, nu in europeni ci in altceva, o masa amorfa de locuitori inerti ai unei tari manelizate si care ne apartine din ce in ce mai putin.
Apreciem si beneficiem de avantajele civilizatiei europene, dar mai devreme sau mai tarziu trebuie sa constientizam cu ce costuri s-a realizat si cine plateste factura in continuare ca sa fie mentinuta si dezvoltata. Suntem pro europeni, dar si PRO adevar, nu PRO ipocrizie.
NU MAI VREM SA FIM O COLONIE!
 

0 271
Presedintele Senatului, Crin Antonescu a discutat la Antena 3 despre pactul de coabitare dintre premierul Victor Ponta si presedintele Traian Basescu: "Eu i-am spus domnului Victor Ponta ca semnarea unui astfel de document si mai ales intalnirea cu Traian Basescu nu isi avea rost. Eu cred ca a fost si o presiune externa in a semna acest acord". A mai discutat si despre acordul dintre UDMR si USL: "A fost un acord de securitate electorala cu UDMR". Principalele declaratii ale lui Crin Antonescu
  • Incercam sa ne indreptam spre o viata politica normala. Daca acest lucru va fi posibil si cu Traian Basescu vom vedea. 
  • Oameni vroiau sa scape de astia (PDL – n.red) pentru ca furau, minteau, pentru ca nu aveau nicio urma de compasiune fata de cetateni.
  • Despre acordul semnat intre USL si UDMR: Prima noastra obligatie era sa eliminam riscul ca cu 49% USL sa fie data la o parte de la guvernare, iar vointa majoritatii sa fie din nou reprimata de Traian Basescu. A fost un acord de securitate electorala cu UDMR. Dar daca ar fi intrat la guvernare, uniunea maghiarilor trebuia sa nu mai continuie cu atitudinea pro Basescu.
  • Noi le-am cerut sa respecte articolul 1 din constitutia Romaniei (Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil – n.red.) si sa sustina la prezidentiale un candidat din partea USL. Noi nu facem nicio diferenta intre un cetatean de etnie maghiara si un cetatean roman. 
  • Domnul Kelem Hunor a continuat campania pro Basescu pana in ultimele zile ale campaniei. L-a numit pe Voiculescu "cancerul politicii romanesti". Unde am mai auzit noi aceasta expresie?
  • Unii au impresia ca daca UDMR nu e la guvernare nu exista democratie in Romania.
  • Despre pactul de coabitare dintre Traian Basescu si Victor Ponta: Documentul a fost semnat intre presedintele in functie (Traian Basescu – n.red.) si de catre Victor Ponta in calitate de viitor premier.
  • Eu i-am spus domnului Victor Ponta ca semnarea unui astfel de document si mai ales intalnirea cu Traian Basescu nu isi avea rost.
  • Eu cred ca a fost si o presiune externa in a semna acest acord. Lucrurile fundamentale cum ar fi apartenenta Romaniei la NATO, parteneriatul Romaniei cu SUA nu au fost puse niciodata in discutie, nici acum si nici in vara.
  • Despre o posibila cadidatura a lui Sorin Oprescu la prezidentiale: In doi ani de zile se pot intampla multe. In acest moment sunt candidatul oficial al USL pentru prezidentiale. Pana in 2014 USL poate sa se destrame. Teoretic pot candida si cu Sorin Oprescu pentru presedintie.
  • Nu am depus nicio cerere de afliere la PPE.
  • Despre declaratia lui Chiliman care doreste inlaturarea lui Antonescu de la sefia PNL: Basescu si sistemul lui au vrut sa inghita PNL. Nu eu am dus partidul catre PSD. Chiliman nu este unealta lui Basescu. Sunt multi oameni frustrati pe care nu ii duce mintea sa-si gaseasca propriile argumente pentru a ma ataca.
  • S-a pus problema excluderii lui Chereches. Nu s-a pus problema altor excluderi. Nu doresc sa exclud pe nimeni. In ceea ce-l priveste pe Chiliman, daca colegii mei ii vor cere excluderea eu le voi cere sa amane aceasta chestiune urmand sa discutam problemele partidului in cadrul unui Congres PNL.
 

0 282
Hocheistii de la Corona continua in 2013 seria victoriilor cu care au incheiat anul trecut. Elevii lui Greg Lindquist au ajuns la 11 reusite din 12 partide, dupa ce au castigat in weekend doua meciuri din turneul la care participa in Ungaria. Patinatorii de sub Tampa sunt la doar doua puncte in spatele adversarilor de la Mishkoltz. 
Corona a inceput anul 2013 asa cum l-a terminat pe precedentul, adica in mare forma. Hocheistii brasoveni au jucat in weekend doua partide in Ungaria, pe care le-au castigat si au ajuns astfel la 11 victorii in 12 partide. Vineri, brasovenii au facut instructie cu Ujpest, de care au trecut cu 8-0. ceva mai greu a fost pana la inscrierea primului gol, cu numai 7 secunde inainte de finalul primei reprize. Levente Lorincz i-a dus pe oaspeti in avantaj la cabine, dupa care Kevin Wehrs, Csaba Nagy si Levente Zsok – ultimul in inferioritate – au dus scorul la 4-0 pentru Corona dupa doua reprize. In ultima parte au continuat atacurile elevilor lui Lindqvist, care au inscris de inca patru ori, prin Robert Peter, Attila Imecs si Joshua Bonar in doua randuri. Corona a inscris de trei ori in superioritate si tot de atatea ori in inferioritate. Duminică a fost un meci mult mai dificil, la Miskolc. Brasovenii au deschis scorul dupa numai 42 de secunde, prin Bonar. Dupa ce gazdele au egalat in minutul 4 prin Saluga, Levente Zsok a reusit o dubla – cu ultimul gol in inferioritate –  si a dus scorul la 3-1 pentru Corona. Cu toate acestea, la vestiare s-a intrat la egalitate, 3-3, dupa ce gazdele au marcat de doua ori, prin Fodor si Czuba. Miskolc a trecut pentru prima oara in avantaj in repriza secunda, dupa golul lui Rafaj. Corona a egalat insa cand mai erau doar 8 secunde, prin Tivadar Petres, astfel ca s-a intrat din nou la egalitate la pauza. Cum in ultima repriza nu s-a mai inscris, meciul a ajuns in prelungiri. Chiar daca gazdele au dominat, tot Corona a fost cea care a inscris, cu numai 27 de secunde inainte de final. Zsombor. Antal a furat un puc de la fundasii adversi si l-a executat pe portarul gazdelor. Cu cele 5 puncte, Corona a strans 54 si este la numai 2 puncte de Miskolc, care ocupa locul 4. Luni seara, brasovenii joaca un alt meci important, tot in deplasare, cu Nove Zamky. Urmatorul meci pe teren propriu va fi vineri, de la ora 19, cu HSC Miercurea Ciuc.
 
Vifor Rotar

0 856
Scrisoare deschisă către dl. senator Viorel Badea… DIN PARTEA UNUI EMIGRANT ROMAN : " Am primit , pe grupul yahoo romaniansinedinburgh, o scrisoare din partea d-lui senator Viorel Badea, care s-a gîndit să mă felicite cu ocazia, cică, „Zilei românilor de pretutindeni”(!?).Dau mai jos scrisoarea d-lui senator, urmată de răspunsul meu, pentru că, nu-i așa, nu se cuvine să te heretisească omul, iar tu să nu-i întorci amabilităţile."
 
Dragi români de pretutindeni,
Cu prilejul „Zilei românilor de pretutindeni” vă adresez vouă, românilor din lumea întreagă, calde felicitări, precum şi îndemnul de a păstra în suflet spiritul, cultura şi limba românească. Doresc să vă felicit şi să vă mulţumesc pentru contribuţia pe care o aduceţi la dezvoltarea comunităţilor şi a ţărilor în care vă aflaţi, precum şi pentru păstrarea şi afirmarea valorilor şi tradiţiilor româneşti.
Din Australia până în America de Nord, din Europa şi până în Asia, românii au ridicat pe podiumurile sportului de performanţă drapelul naţional al României, au dus la cele mai prestigioase universităţi frumosul grai românesc şi excelează în orice domeniu activează, făcând cinste ţării natale.
Trebuie să ne amintim că suntem români în fiecare zi dăruită nouă de Dumnezeu şi să păstrăm vii în inimile noastre cuvintele lui M. Sadoveanu: „Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic.”
Doresc să vă felicit, de asemenea, şi cu ocazia „Zilei Naţionale a României”. Avem datoria de a păstra vie şi a cinsti amintirea celor ce au luptat pentru unitatea şi libertatea poporului, precum şi de a privi spre viitor cu optimismul, curajul şi încrederea cu care au făcut-o şi strămoşii noştri, de la cei căzuţi pe câmpul de luptă, până la cei care au pierit în inumanele închisori comuniste.
Cu aceste ocazii, transmit românilor de pretutindeni cele mai bune gânduri şi urări de sănătate, fericire şi succes. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe români, oriunde s-ar afla ei.
La Mulţi Ani România!La Mulţi Ani români de pretutindeni!
Birou Senatorial Viorel Badea.Senator Pentru romanii din Europa si Asia .Membru al Delegatiei Permanente a Parlamentului Romaniei la APCE Presedinte al Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni Tel/Fax: 0213101911 http://www.badeaviorel.ro/
 
RASPUNSUL UNUI …ROMAN DE PRETUTINDENI
Dragă Domnule Senator Viorel Badea, Sînt si eu unul dintre „românii de pretutindeni” care au primit scrisoarea dumneavoastră cu ocazia, nu stiam, „Zilei românilor de pretutindeni”. Vă multumesc pentru caldele urări si îndemnuri, chiar dacă, trebuie să mărturisesc, laudele dvs. sînt exagerate în ce mă priveste pe mine, unul din românii de pretutindeni cărora vă adresati. Nu am adus nici o „contributie” comunitătii care a binevoit să mă primească (în afară de cîteva taxe), nu am afirmat prin nimic „valorile românesti”, nu practic sport de performantă sub drapelul tării, iar singurul domeniu în care „excelez” deocamdată este livrarea de mîncare indiană la domiciliu, pentru că lucrez ca delivery driver la un restaurant dintr-un orăsel scotian.
Alta ar fi fost însă situatia dacă mi-ati fi scris, dvs. sau unul dintre numerosii dvs. colegi din Parlament, acum sase luni, cînd încă nu eram un român „de pretutindeni”, ci un român de la mine de-acasă, mai exact din Iasi. As fi putut să vă răspund că sînt cercetător stiintific la Universitatea Al. I. Cuza si că mă ocup de editarea Bibliei de la 1688, prima editie critică a celei mai vechi Biblii românesti (Stiati că sîntem ultimul neam din Europa care încă nu are prima sa Biblie într-o editie critică?). M-as fi mîndrit cu fetele mele, care practicau un sport de performantă sub drapelul tării, cum spuneti, si m-as fi lăudat că am dus si eu putin din „graiul tării”mele pe la Paris si Geneva, sau că mi-am petrecut sapte ani printre vechile manuscrise românesti, primind pentru munca mea o summa cum laude. Dar nici dumneavostră nu mi-ati scris, nici eu nu v-am răspuns. Asa merg lucrurile, cum s-ar spune.
Dar de ce îmi scrieti tocmai acum, cînd mi-am luat lumea în cap, împreună cu ai mei, si ne-am alăturat si noi „românilor de pretutindeni”care îsi caută pe aiurea dreptatea pe care nu au găsit-o în tară? Ca să îmi arătati că vă pasă? Dacă vă pasă atît de mult de „valorile si traditiile românesti”, de ce nu mi-ati scris, dvs. sau colegii dvs., pe cînd eram în tară?
De ce nu m-ati întrebat cum ne descurcăm cu nouă milioane pe lună, eu si colegele mele, tineri doctori în filologie si slujbasi ai culturii române pentru care suspinati acum?
V-as fi rugat atunci, dacă stiam că vă interesează atît de mult istoria neamului, să faceti ceva pentru profesorul meu de istorie, care se stinge de boală pentru că din pensia sa nu-i ajung banii de medicamente.
V-as fi chemat la Iasi să vedeti cum trăieste de pe o zi pe alta un antrenor de performantă, pentru care s-a cîntat imnul României la Berlin, si cum niste copii devotati se antrenează să devină campioni pe podelele roase si pline de cuie ale unei săli de sport care n-a prins încă o campanie electorală.
V-as fi dus prin oras si v-as fi arătat Filarmonica ieseană, care de zece ani stă să se prăbusească sub schele, si Teatrul National, mutat într-un cub de carton. Si la urma urmei, dacă tot invocati acum cuvintele lui Sadoveanu si îndemnul „să devenim un popor vrednic”, v-as fi spus că de douăzeci de ani mă simt, în fiecare zi, mintit, furat si umilit în tara mea. Si că am obosit să devin „vrednic” printre smecheri, canalii politice si „băieti destepti”. Dar, repet, nici dvs. nu m-ati întrebat, nici eu nu v-am răspuns. Si atunci, de ce m-ati găsit tocmai acum?
Domnule senator, e un cinism fără de margini să-i heretisiti pe emigrantii români cu ocazia unei asa-zise „zile a românilor de pretutindeni”. Nu poate fi o sărbătoare o zi a românilor „de pretutindeni”, există doar o singură zi a românilor si a României din care găstile politice care s-au succedat ne-au împins, pe mine si pe alte milioane de compatrioti, să ne luăm lumea în cap, să ne lăsăm în urmă limba, părintii si prietenii si să ne căutăm pe aiurea pîinea si dreptatea.
Ce sărbătoare vedeti în asta? Nu e nici o sărbătoare pentru familiile despărtite, pentru fratii si prietenii lăsati în urmă, sau pentru acei „români de pretutindeni” ai căror copii s-au spînzurat în tară de dorul lor. Si, în general, nu există sărbători adevărate cînd te afli „pretutindeni”, ci doar acasă. Iertati-mă, dar nu am nevoie să-mi amintiti dvs. de „valorile românesti”. Ocupati-vă de ele în tară, acolo unde „cultura si valorile românesti” sînt lăsate în paragină.
Si v-as mai ruga ceva.!!! Sînteti totusi un reprezentant al clasei politice românesti. Aveti decenta de a nu amesteca în gesturile dvs. electorale amintirea „celor ce au luptat pentru libertatea poporului”. În Franta am cunoscut un om care si-a pierdut o mînă în masacrul de la Otopeni, în decembrie ’89. Lucrează acum ca magazioner la un depozit, din mila unor străini generosi. Vă asigur că omul acesta ar scuipa astăzi pe orice discurs politicianist în care sînt amintiti eroii din decembrie ’89. Altfel, o duce bine (în curînd, îl veti putea vedea si auzi într-un documentar tv despre Revolutie, apropo, nu-i asa, de cei care… „fac cinste tării natale”).
La sfîrsit, as vrea să vă asigur că nu mi-e rusine că sînt român. Asa mi-am învătat si fetele, să nu le fie rusine să spună de unde vin. Singurele momente în care mi-e rusine că-s român sînt atunci cînd politicienii îmi vorbesc despre România. În gura lor, România pute ca o hazna infestată, din care mă bucur că mi-am salvat copiii. Ca o măsură de igienă, ar fi prea mult dacă v-as cere să păstraţi măcar distanta tăcerii?
 
Ioan-Florin Florescu !
 

0 283
Scrisoare deschisă către dl. senator Viorel Badea… DIN PARTEA UNUI EMIGRANT ROMAN : " Am primit , pe grupul yahoo romaniansinedinburgh, o scrisoare din partea d-lui senator Viorel Badea, care s-a gîndit să mă felicite cu ocazia, cică, „Zilei românilor de pretutindeni”(!?).Dau mai jos scrisoarea d-lui senator, urmată de răspunsul meu, pentru că, nu-i aÈ™a, nu se cuvine să te heretisească omul, iar tu să nu-i întorci amabilităţile."
 
Dragi români de pretutindeni,
Cu prilejul „Zilei românilor de pretutindeni” vă adresez vouă, românilor din lumea întreagă, calde felicitări, precum ÅŸi îndemnul de a păstra în suflet spiritul, cultura ÅŸi limba românească. Doresc să vă felicit ÅŸi să vă mulÅ£umesc pentru contribuÅ£ia pe care o aduceÅ£i la dezvoltarea comunităţilor ÅŸi a ţărilor în care vă aflaÅ£i, precum ÅŸi pentru păstrarea ÅŸi afirmarea valorilor ÅŸi tradiÅ£iilor româneÅŸti.
Din Australia până în America de Nord, din Europa ÅŸi până în Asia, românii au ridicat pe podiumurile sportului de performanţă drapelul naÅ£ional al României, au dus la cele mai prestigioase universităţi frumosul grai românesc ÅŸi excelează în orice domeniu activează, făcând cinste ţării natale.
Trebuie să ne amintim că suntem români în fiecare zi dăruită nouă de Dumnezeu ÅŸi să păstrăm vii în inimile noastre cuvintele lui M. Sadoveanu: „Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenÅ£ia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic.”
Doresc să vă felicit, de asemenea, ÅŸi cu ocazia „Zilei NaÅ£ionale a României”. Avem datoria de a păstra vie ÅŸi a cinsti amintirea celor ce au luptat pentru unitatea ÅŸi libertatea poporului, precum ÅŸi de a privi spre viitor cu optimismul, curajul ÅŸi încrederea cu care au făcut-o ÅŸi strămoÅŸii noÅŸtri, de la cei căzuÅ£i pe câmpul de luptă, până la cei care au pierit în inumanele închisori comuniste.
Cu aceste ocazii, transmit românilor de pretutindeni cele mai bune gânduri ÅŸi urări de sănătate, fericire ÅŸi succes. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze România ÅŸi pe români, oriunde s-ar afla ei.
La MulÅ£i Ani România!La MulÅ£i Ani români de pretutindeni!
Birou Senatorial Viorel Badea.Senator Pentru romanii din Europa si Asia .Membru al Delegatiei Permanente a Parlamentului Romaniei la APCE Presedinte al Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni Tel/Fax: 0213101911 http://www.badeaviorel.ro/
 
RASPUNSUL UNUI …ROMAN DE PRETUTINDENI
Dragă Domnule Senator Viorel Badea, Sînt si eu unul dintre „românii de pretutindeni” care au primit scrisoarea dumneavoastră cu ocazia, nu stiam, „Zilei românilor de pretutindeni”. Vă multumesc pentru caldele urări si îndemnuri, chiar dacă, trebuie să mărturisesc, laudele dvs. sînt exagerate în ce mă priveste pe mine, unul din românii de pretutindeni cărora vă adresati. Nu am adus nici o „contributie” comunitătii care a binevoit să mă primească (în afară de cîteva taxe), nu am afirmat prin nimic „valorile românesti”, nu practic sport de performantă sub drapelul tării, iar singurul domeniu în care „excelez” deocamdată este livrarea de mîncare indiană la domiciliu, pentru că lucrez ca delivery driver la un restaurant dintr-un orăsel scotian.
Alta ar fi fost însă situatia dacă mi-ati fi scris, dvs. sau unul dintre numerosii dvs. colegi din Parlament, acum sase luni, cînd încă nu eram un român „de pretutindeni”, ci un român de la mine de-acasă, mai exact din Iasi. As fi putut să vă răspund că sînt cercetător stiintific la Universitatea Al. I. Cuza si că mă ocup de editarea Bibliei de la 1688, prima editie critică a celei mai vechi Biblii românesti (Stiati că sîntem ultimul neam din Europa care încă nu are prima sa Biblie într-o editie critică?). M-as fi mîndrit cu fetele mele, care practicau un sport de performantă sub drapelul tării, cum spuneti, si m-as fi lăudat că am dus si eu putin din „graiul tării”mele pe la Paris si Geneva, sau că mi-am petrecut sapte ani printre vechile manuscrise românesti, primind pentru munca mea o summa cum laude. Dar nici dumneavostră nu mi-ati scris, nici eu nu v-am răspuns. Asa merg lucrurile, cum s-ar spune.
Dar de ce îmi scrieti tocmai acum, cînd mi-am luat lumea în cap, împreună cu ai mei, si ne-am alăturat si noi „românilor de pretutindeni”care îsi caută pe aiurea dreptatea pe care nu au găsit-o în tară? Ca să îmi arătati că vă pasă? Dacă vă pasă atît de mult de „valorile si traditiile românesti”, de ce nu mi-ati scris, dvs. sau colegii dvs., pe cînd eram în tară?
De ce nu m-ati întrebat cum ne descurcăm cu nouă milioane pe lună, eu si colegele mele, tineri doctori în filologie si slujbasi ai culturii române pentru care suspinati acum?
V-as fi rugat atunci, dacă stiam că vă interesează atît de mult istoria neamului, să faceti ceva pentru profesorul meu de istorie, care se stinge de boală pentru că din pensia sa nu-i ajung banii de medicamente.
V-as fi chemat la Iasi să vedeti cum trăieste de pe o zi pe alta un antrenor de performantă, pentru care s-a cîntat imnul României la Berlin, si cum niste copii devotati se antrenează să devină campioni pe podelele roase si pline de cuie ale unei săli de sport care n-a prins încă o campanie electorală.
V-as fi dus prin oras si v-as fi arătat Filarmonica ieseană, care de zece ani stă să se prăbusească sub schele, si Teatrul National, mutat într-un cub de carton. Si la urma urmei, dacă tot invocati acum cuvintele lui Sadoveanu si îndemnul „să devenim un popor vrednic”, v-as fi spus că de douăzeci de ani mă simt, în fiecare zi, mintit, furat si umilit în tara mea. Si că am obosit să devin „vrednic” printre smecheri, canalii politice si „băieti destepti”. Dar, repet, nici dvs. nu m-ati întrebat, nici eu nu v-am răspuns. Si atunci, de ce m-ati găsit tocmai acum?
Domnule senator, e un cinism fără de margini să-i heretisiti pe emigrantii români cu ocazia unei asa-zise „zile a românilor de pretutindeni”. Nu poate fi o sărbătoare o zi a românilor „de pretutindeni”, există doar o singură zi a românilor si a României din care găstile politice care s-au succedat ne-au împins, pe mine si pe alte milioane de compatrioti, să ne luăm lumea în cap, să ne lăsăm în urmă limba, părintii si prietenii si să ne căutăm pe aiurea pîinea si dreptatea.
Ce sărbătoare vedeti în asta? Nu e nici o sărbătoare pentru familiile despărtite, pentru fratii si prietenii lăsati în urmă, sau pentru acei „români de pretutindeni” ai căror copii s-au spînzurat în tară de dorul lor. Si, în general, nu există sărbători adevărate cînd te afli „pretutindeni”, ci doar acasă. Iertati-mă, dar nu am nevoie să-mi amintiti dvs. de „valorile românesti”. Ocupati-vă de ele în tară, acolo unde „cultura si valorile românesti” sînt lăsate în paragină.
Si v-as mai ruga ceva.!!! Sînteti totusi un reprezentant al clasei politice românesti. Aveti decenta de a nu amesteca în gesturile dvs. electorale amintirea „celor ce au luptat pentru libertatea poporului”. În Franta am cunoscut un om care si-a pierdut o mînă în masacrul de la Otopeni, în decembrie ’89. Lucrează acum ca magazioner la un depozit, din mila unor străini generosi. Vă asigur că omul acesta ar scuipa astăzi pe orice discurs politicianist în care sînt amintiti eroii din decembrie ’89. Altfel, o duce bine (în curînd, îl veti putea vedea si auzi într-un documentar tv despre Revolutie, apropo, nu-i asa, de cei care… „fac cinste tării natale”).
La sfîrsit, as vrea să vă asigur că nu mi-e rusine că sînt român. Asa mi-am învătat si fetele, să nu le fie rusine să spună de unde vin. Singurele momente în care mi-e rusine că-s român sînt atunci cînd politicienii îmi vorbesc despre România. În gura lor, România pute ca o hazna infestată, din care mă bucur că mi-am salvat copiii. Ca o măsură de igienă, ar fi prea mult dacă v-as cere să păstraÅ£i măcar distanta tăcerii?
 
Ioan-Florin Florescu !
 
Numarul: 7463 | Data: 2024-09-23


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT