Vineri, micuta cladire din apropierea bisericii Sf.Nicolae, care adaposteste muzeul Primei Scoli Romanesti, cu tiparnita veche si cu material didactico-bisericesc din vremea functionarii scolii, a cazut prada hotilor. Este vorba de furtul a patru carti biblice din secolul al XVI-lea, tiparite de Diaconul Coresi.
„Usa era inchisa fiindca asa se intampla de obicei cand nu avem vizitatori. Hotii au spart belciugele, yala si au fortat usa de acces in muzeu. Au furat patru carti biblice din secolul al XVI-lea, evanghelie, psaltire, etc., care valoreaza 6.000 lei bucata si care apartin muzeului.In tara nu au asa mare valoare, probabil in strainatate, dar si acolo nu stiu cu cat ar putea sa le vanda fiindca sunt scrise in limba romana. In orice caz, hotii au lucrat foarte rapid, cred ca le-a luat cateva minute.”
Aceasta este declaratia directorului muzeului, Vasile Olteanu.
Ma mira intr-un fel simplitatea acestei declaratii, ca si simplitatea sistemului de asigurare al cladirii. Doua lacate si o yala! Ce e aia?
Da-mi mie cele mai strasnice lacate si o ranguta solida, si ti le sparg in doi timpi si trei miscari. Si yala? Nu este prea departe de lacate.
Si ma intreb ce pazesc autoritatile locale, cand istoria muzeului prezinta si alte spargeri, mai mult sau mai putin insemnate, cu una culminand imediat dupa Revolutie, cand cunoscutul hot Rocco – printre altele a dat lovitura si la vestitul muzeu al Ceasurilor din Ploiesti – a luat nu mai stiu ce carte bisericeasca de mare valoare sau o icoana, ceva. Acest Rocco mi-a declarat, intr-o imprejurare bine determinata: „Pai mai, omule, este asa de simplu sa intri acolo, ca ti-e si rusine sa mai fii hot!”
Sistemul de alarma functioneaza doar pe timpul noptii, furtul petrecandu-se in miezul zilei, cand personalul (persoana-ghid) se afla la masa..
Se pare ca furtul a fost facut la comanda cuiva interesat de cele patru carti, caci altceva nu a mai disparut.
As putea incheia cu formula „cercetarile continua pentru…” Are vreun rost? Mai bine s-ar pune la punct un sistem eficient de securitate, caci asa s-ar putea ca intr-o zi sa dispara si tiparnita, eventual cu cladire cu tot.

Dan Bota

Criza prelungita din industria chimica a adus din nou in strada muncitorii de la de la Nitroporos Fagaras si Viromet Victoria.
Conducerea celor doua societati a anuntat ca, in urmatoarea perioada, ar putea fi disponibilizati cateva sute de oameni, liderii de sindicat alaturi de cateva sute de protestatari au cerut sa discute cu prefectul pentru gasirea unor solutii. Protestatarii, majoritatea oameni de peste 50 de ani alaturi de tineri au amenintat ca, daca nu vor fi luate masuri pentru a nu ramane pe drumuri, sunt decisi sa blocheze DN1.
Protestele au fost asortate cu un plugusor de sezon, pe care il redam in intregime.

FRUNZA VERDE DE TRIFOI
AM AVUT JUDET DE SOI
IN TARA PE LOCUL2
LA PRODUCTIE INDUSTRIALA !
CINE L-A BAGAT IN BOALA?
VOI CU MINTE LUMINATA
L-ATI CONDUS CA NICIODATA
V-ATI LUAT MINTILE LA TRINTA,
SI-ATI DISTRUS LOCURI DE MUNCA!
ZECI DE MII A-TI DESFINTAT,
LOCU-NTII PE TARA A-TI LUAT
LA INCHIS SI DARIMAT!

FORTA DE MUNCA
UNDE SA SE DUCA?

DIN VICTORIA-N FAGARAS
NUMAI LUME IN SOMAJ
DE LA GHIMBAV LA ZRNESTI
STAI IN LOC SI TE CRUCESTI
NU AI UNDE SA MUNCESTI!
DIN TRACTORU IN RULMENTU
BATE VINTUL CA DEMENTUL,
TOTI INJURA PARLAMENTUL!
SA-I IA DRACUL PE MITICI
MAMA LOR DE VENETICI,
CARE NE-AU ADUS AICI!

BATE BRIZA VINE CRIZA
INDUSTRIA-I CA BANCHIZA
ZILNIC SACADE SE TOPESTE,
DOAR SOMAJU-N TARA CRESTE!

DUMNEZEU NE-A DAT ODATA
TARA MICA DA BOGATA
AVEM GAZ PETROL DUIUM
JUMATATE DIN CONSUM
VOI LE-ATI CAM VINDUT PE TOATE
SI-NAPOI SINT CUMPARATE,
DOAR LA PRETURI PIPERATE!
ROMA PARIS SI BERLIN
PLATESC GAZUL MAI PUTIN!
NUMAI NOI PLATIM CURENT
CEL MAI SCUMP PE CONTINENT!
RID BULGARII CAD PE SPATE
EI PLATESC DOAR JUMATATE!

S-A DUS LUMEA IAR LA VOT
SI A LUAT-O PESTE BOT!
AIA CARE I-AM VOTAT
SI PE LOCU-NTII AU STAT,
LA O PARTE VOI I-ATI DAT!
PAI ASA ESTE NORMAL?
ASTA-I UNINOMINAL?
AIA CARE AU FURAT
SI LUMEA NU I-A VOTAT,
AU LUAT REDISTRIBUIRE,
IAR SE-APUCA DE HOTIE!

MERGE LUMEA LA VOTARE,
CA SA FACA O SCHIMBARE,
PLEACA HOTII VIN TIMPITII,
NE CONDUC NEISPRAVITII,
AIA HOTI ,ASTIA HOTI,
MAMA LOR LA TOTI!
FSN ODATA APA L-A LUAT,
DAR DUPA ALEGERI IAR S-A CREAT!
VOR FURA IARA FARA FASOANE,
IAR ROMANIA INTRA IN FOAME!

FOAME FRIG SOMAJ SI BOALA,
E SAMINTA DE RASCOALA,
VOI DOAR ASTA SEMANATI!
VE-TI VEDEA CE RECOLTATI!

STOLOJANE FA CEVA
SI SALVEAZA CHIMIA
SCOATE PIEPTUL CA BARBATUL
SI SALVEAZA COMBINATUL!
DE S-O DUCE SI CHIMIA,
CE MINCAM IN ROMANIA?
CE IESE-N AGRICULTURA?
CU NIMIC IN ARATURA?
FARA INGRASAMINTE DOAMNE
TARA VA INTRA IN FOAME!

TRANDAFIRI 4 -AM VOTAT ,
VE-TI VEDEA CE TEAPA AM LUAT!

FRUNZA VERDE DE SULFINA,
STATUL CICA N-ARE VINA,
DE-I CARNEA CU DIOXINA!
DECIT SA NE CHINUITI,
MAI BINE NE OTRAVITI!

NOI LUCRAM CU ARMAMENT,
NU DORMIM IN PARLAMENT!
CEAUSESCU NE NORMA
NUMA-N GRUPA I-A!
LUCRAM IN CONDITII GRELE
CU-EXPLOSIV SI CU GHIULELE!
50 DE ANI IMPLINEAM,
NE LUAM PENSIA SI PLECAM!
DAR VOI FARA VORBA MULTA,
NE-ATI TAIAT GRUPA DE MUNCA!
SI-AM AVUT MORTI SI RANITI,
FIIND CONDUSI DE AIURITI!
LA EXPLOSIV POTI SA-I SPUI?
CA NU MAI E GRUPA-NTII?
CIND FACI NITROGLICERINA,
POTI SA ZICI CA E SLANINA?
7 ANI, 7 ANI
EI NE-AU PACALIT LA BANI!
AM LUCRAT 30 DE ANI,
N-AVEM PENSIE N-AVEM BANI,
MAMA VOASTRA DE GOLANI!

TOT GUVERNUL NE DA SFAT,
CIND O FI DE CUMPARAT,
LUATI CE-I FABRICAT IN TARA,
S-AJUTAM INDUSTRIA IARA!
IARA EI IS TOTI CA DRACII,
AU SCIRBA SA INTRE-N DACII!
TARII ASTIA-I FAC INCEST
AU MASINI NUMAI DIN VEST!
PARLAMENT SI SENAT,
E TOT LOCUL BLESTEMAT!
PLIN DE HOTI, PLIN DE HOTI,
DE BANDITI SI MAFIOTI!…
DACA-R STI VLAD TEPES LOCUL,
I-AR PUSCA CU TIRNACOPUL!

CEI CU CONSTITUTIA,
DE V-AU DAT SOLUTIA,
SA FURATI FARA-NCETARE,
AU PRIMIT IN IAD CHEMARE!
NINOSU SI IORGOVAN
STAU IN ZMOALA IN CAZAN!
IN CURIND IN CURIND ,
VA VA LUA DRACUL PE RIND!
CEAUSESCU FANE-UN BINE
LA CRACIUNU CARE VINE,
CHEAMA-I PE ALESI LA TINE!
SI IN ZMOALA PIN LA GIT,
SA I-TI TINA DE URIT!
GUVERNANTI CIND DECEDATI
IN IAD SINTETI ASTEPTATI!
SA FACETI BAIE NASOALA,
IN CAZANELE CU ZMOALA!
SI NU FITI ASA DE TRISTI,
NOI VOM FI ACOL-FOCHISTI!

MULTUMIM PENTRU NEBUNU*
CE-A UMPLUT PE DN 1,
INSULITE DE BETON,
FAC MASINILE SOTRON,
RONDURILE PENTRU FLORI
CIND LE VEZI TE IAU FIORI!
CIND O FII NOAPTE SI CEATA!
CITI VOR LUA BETONU-N FATA?
DE NU-S BANI LA PRIMARIE ,
IN BETOANE-S SA SE STIE!
CINE NU ARE SALAR
SA IA INSULE IN DAR!

HOP HOP HOPA HOP
EUROPA FA-NE LOC,
CA VENIM PE PRIMU LOC!
LA SCUMPIRI SI LA INFLATIE,
NOI VA DAM REPREZENTATIE!
PRETURILE TROPA TROPA
SINT MAI MARI CA-N EUROPA,
IAR SALARUL E ASA,
CAM CUM E IN AFRICA!

TAXA PENTRU POLUARE
S-A TRIPLAT DINTR-O MISCARE.
CE VOI NOAPTEA A-TI VISAT
DIMINEATA A-TI VOTAT,
CIND SINT BANI DE ADUNAT….
IMEDIAT S-A APROBAT!
BANII CE-I FACETI DIN NOU,
SA V-AJUNGA DE CAVOU
PINA VINE ANUL NOU!
DAR DE-I LEGEA PENTRU TARA,
STA UITATA DE-ASTA VARA,
LEGEA PENTRU APARARE,
CIND O SA APARA OARE?
INDUSTRIA DE APARARE ,
E PUSA LA CONSERVARE!
LA-S CA LUATI COMISIOANE
DIN USA DE LUAM AVIOANE!
BADE BUSH,BADE BUSH,
ERAM ALIATI LA RUSI,
TOT CE AVEAU DE CASAT,
EI CA ARMAMENT NE-AU DAT!
UN PISTOL DE-L PUI LA BRIU,
COSTA UN VAGON DE GRIU!
ACUM E RINDUL MATALE ,
SA NE TRAGI O TEAPA MARE!
FIARE VECHI DE PRIN VIETNAM,
NE VEI VINDE AN DE AN!
TARA VA INTRA IN FOAME ,
NOI VOM CUMPARA AVIOANE?
SPUNE-NE NU FI TERIBIL,
F 16 E COMESTIBIL?

DORIM LA INTREAGA TARA,
CITE-O MATUSA TAMARA!
SA NE DEA DE CAP DE OM,
IN DOLARI UN MILION!
LA ANU SI LA MULTI ANI!!!!!!

Factorii responsabili din Politia Brasov avertizeaza asupra a ceea ce se poate intampla cu ocazia zilelor de Craciun si Anul Nou.
Ei arata ca, in aceasta perioada, hotii din locuinte devin foarte activi, profitand si de „voia buna” care ii cuprinde pe multi concetateni, precum si de faptul ca se fac diferite vizite prelungite, iar multi pleaca din localitate pentru a petrece, in cadrul unei minivacante, zilele de sarbatoare prin statiuni din tara sau strainatate.
Pe deasupra, inventivitatea hotilor nu are margini. Profitand de traditiile la romani in aceste zile, ei se deghizeaza in colindatori si bat din usa-n usa, cautand ocazia de a fura tot ce se poate. Sunt luate in vizor mai ales locuintele unde li se deschide de catre persoane singure si in varsta, de aceea aceasta categorie de persoane este cu insistenta sfatuita sa nu deschida decat persoanelor cunoscute, chiar daca suna la usa, sub diferite pretexte, si altii.
Dar si celelalte persoane sunt sfatuite sa fie atente cui deschid si mai ales sa-si invete copiii, daca acestia raman singuri acasa, sa nu dea drumul nimanui, ca sa nu se intample ca in „Capra cu trei iezi” si in locuinta sa patrunda lupii.
Atentie sa nu lasati cheia de la locuinta pe sub presurile de la intrare sau in cutia postala sau in alte locuri usor accesibile, mai ales ca puteti fi urmariti, in timp, ce obiceiuri aveti.
Alt sfat ar fi acela de asigurare a intrarii in bloc prin montarea de interfoane, bine de utilizat si la case.
Iar in cazul plecarii de acasa pe mai mult sau mai putin timp, rugati-va vecinii sa mai arunce si cate o privire la usa dumneavoastra sau chiar si in locuinta, pentru ca la intoarcere sa nu aveti surprize neplacute.
Politia subliniaza ca este mult mai usor de prevenit decat de „reparat” vreo asemenea dandana.

Dan Bota

Se stie ce fel de populatie salasuieste prin Garciniul de Sacele sau prin Zizin si pe la marginea altor localitati brasovene, care populatie – din pacate nu numai acuma, ca este criza, dar si in alte timpuri – nu se prea omoara cu munca, preferand mai mici sau mai mari furturi pentru a se intretine.
Iar acuma, ca ne aflam in luna sarbatorilor de iarna, la moda sunt , pe langa brazi, si tot felul de coronite de agatat pe la usi sau porti, ori prin case, in lipsa unui pom impodobit.
Astfel, aceasta populatie ultrabronzata se duce in haita prin padurile localitatilor in care domiciliaza si rup in nestire crengi de cetina, din care apoi fac tot felul din acele coronite sus-amintite, sau doar vand cetina celor specializati inasa ceva, in general florari de prin pietele brasovene.
Daca ar fi, cum motiveaza ei, doar cetina unor arbori taiati legal, nu s-ar socoti paguba prea mare si, probabil, si autoritatile ar fi mai intelegatoare si i-ar lasa pe magraoni sa scoata mai bine in acest fel un ban de paine decat sa fure sau sa cerseasca.
Dar aceste haite se reped asupra unor brazi sanatosi, pe picior, rupand in mod primitiv – treaba este facuta in mare graba, ca la orice furt ordinar – zeci si zeci de crengi si crengute si „chelind” astfel arborii si lasandu-i ca vai de ei.
Politia a inceput urmarirea unor astfel de persoane, organizand pande pe caile de acces spre zonele cu paduri de brazi de langa localitatile numite mai sus. Astfel, recent au fost surprinse 20 de persoane din Garcini, care aveau traiste intregi cu cetina furata, dovedita a fi proaspat taiata. Asupra celor prinsi s-au gasit si toporisti si mici fierastraie, folosite in acest scop.
Politistii s-au aratat, totusi, destul de ingaduitori, amendand doar trei persoane cu cate 1.000 lei, in baza legii 13, pe ceilalti avertizandu-i doar.
Asemenea actiuni vor continua si in urmatoarea perioada, in scopul prevenirii distrugerii padurilor de brad.
Personal, dau dreptate politistilor, cunoscand niste „magraoni” angajati la Compania „Apa” si care, dupa ce ca au salarii bune, fiind vidanjori – pune la socoteala si ciubucurile – se mai ocupa si cu furtul de cetina, la comanda. unul dintre acestia mi-a marturisit, ca tot era cam „ciupit” dupa cateva rachiuri, ca urmeaza sa dea si el o raita prin padure, avand „comanda” pentru doi saci burdusiti cu cetina si pentru care urma sa primeasca 500 lei.
Va dati seama ce castiguri pot avea asemenea comercianti de coronite, daca, pentru doi saci cu cetina bruta, sunt dispusi sa plateasca o asemena suma?
Iar de vina suntem si noi, cei care acceptam sa cumparam la preturile impuse de comercianti, contribuind indirect si la degradarea padurilor din judet.

Dan Bota

Lebada neagra – Nassim Nicholas Taleb
In noua sa carte, celebrul matematician dezvolta una dintre temele sale preferate. Toata lumea subestimeaza importanta evenimentelor putin probabile in anticiparea viitorului. El numeste aceste evenimente «lebede negre», de neimaginat pana in momentul cand ele ni se infatiseaza… Nimeni, ne spune autorul, nu a putut anticipa inventarea rotii, nici macar probabilitatea ca ea sa fie inventata. Daca cineva ar fi stiut unul dintre aceste doua lucruri, roata ar fi fost deja inventata. Matematicianul NassimTaleb plateste inca scump indrazneala de a dezvalui ca mersul aparent firesc al lumii este de fapt intrerupt sau deviat de intimplari la prima vedere putin importante. O marturiseste chiar autorul: „In ultimii 12 ani, i-am spus oricarui era dispus sa ma asculte ca ne expunem unor riscuri enorme neacordand nicio atentie evenimentelor putin probabile. Dupa tot atatia ani inca primesc insulte pe aceasta tema!”

Misterul lui Marie Roget – E.A.Poe
Volumul de fata, impreuna cu Masca Mortii Rosii (Polirom, 2003), ofera publicului cititor un tablou complet al nuvelisticii autorului american – gen literar care i-a consolidat reputatia atit in Statele Unite, cit si peste hotare. Volumul cuprinde, in versiuni noi, moderne, celebrele Carabusul de aur, Butoiul de Amontillado, Pisica neagra, Ingropat de viu, Scrisoarea furata etc., alaturi de numeroase (peste jumatate din cuprinsul volumului) nuvele si povestiri inedite. Pe linga citeva din capodoperele gotice ale autorului, sint incluse cele doua nuvele politiste ale lui Poe, avindu-l ca protagonist pe celebrul detectiv Auguste C. Dupin, precum si povestiri umoristico-parodice mai putin cunoscute (Viata literara a domnului Bob Cutarica, Sistemul doctorului Catran si al profesorului Pana si altele). Totodata, el pune la dispozitia cititorilor un amplu si util instrumentar critic: un capitol de note si comentarii menite sa faciliteze intelegerea numeroaselor aluzii si referinte istorice si culturale.

V.R.

• Iarna este sobra, plina de privatiuni si primejdioasa dar sarbatorile acestui anotimp, cele mai spectaculoase din traditia romanilor, prefigureaza parca clipele in care totul va reveni la viata.
• Noaptea din ajunul Sf.Andrei este destinata unor obiceiuri, poate antecrestine, care sa asigure protectie oamenilor, animalelor si gospodariilor. Taranii romani le-au pus sub obladuirea acestui sfant, tocmai pentru ca ele trebuie garantate de autoritatea si puterea sa.
• Ajunul Sf.Andrei este considerat unul dintre acele momente in care bariera dintre vazut si nevazut se ridica.
• Clipa cea mai prielnica pentru a obtine informatii cu caracter de prospectare pentru anul care vine. De asemenea, "Andreiu cap de iarna" cum ii spun bucovinenii, permite interferenta planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenta oamenilor putand fi intoarse de la matca lor fireasca. Se crede ca in aceasta noapte "umbla strigoii" sa fure "mana vacilor", "mintile oamenilor" si "rodul livezilor”
• Impotriva acestor primejdii, taranul roman foloseste ca principal element apotropaic (de aparare), usturoiul. In egala masura, casa, grajdul, cotetele, usile si ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit sa alunge patrunderea duhurilor rele la oameni si animale.
• In general, acest usturoi cu rol de aparare, provine din cel menit cu un an inainte, in acelasi moment al anului. Pentru cea mai importanta actiune ce se desfasoara in aceasta noapte este "pazitul usturoiului". Impreuna, fete si flacai, vegheaza si petrec, tocmai pentru a inzestra usturoiul cu calitatile necesare. Forta magica cu care el va fi investit in ajunul de Sf.Andrei ii va ajuta pe toti sa depaseasca momentele de cumpana de peste an: va servi drept remediu terapeutic, va aduce petitori – purtat la brau, va pazi salasurile de duhurile rele.
• Desi invaluite de muzica si dans, fetele vor veghea cu strasnicie usturoiul, ce nu trebuie furat pe ascuns de flacai. Pazit astfel, usturoiul va putea mai apoi sa asigure protectia fiintei umane, reusind uneori sa-i schimbe chiar soarta.
• Tot in aceasta noapte, pentru a testa rodnicia livezilor si campurilor se aduc crengute de visin in casa (care vor inflori pana la Craciun) sau se seamana boabe de grau in diverse recipiente.
• Decembrie vine apoi cu sarbatoarea, atat de asteptata de copii, a Sfantului Nicolae. Cati dintre noi nu au asteptat cu infrigurare dimineata de 6 decembrie pentru a se uita daca Mosu' a lasat ceva in ghetele pregatite de cu seara? Acest obicei al darurilor aduse de Mos Nicolae, s-a impamantenit mai mult la oras. Este posibil sa fie un imprumut din tarile catolice, unde Mos Craciun este cel care pune daruri in ghete sau ciorapi anume pregatiti. Copiilor din Romania li se poate intampla ca Mos Nicolae sa aduca si cate o varguta (pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxa Sfantul Nicolae ii da dreptul sa intervina in acest fel in educatia copiilor.
• Pentru cea mai asteptata sarbatoare din decembrie, Craciunul, romanii au apelat in egala masura la traditie, stiind sa accepte si obiceiuri mai recente. Intampinata cu bucurie, Nasterea Mantuitorului aduce cu ea si o suma de practici foarte vechi prin care se celebra Echinoctiul de Iarna, momentul in care natura da sperante ca va renaste.
• Obiceiul colindatului a inglobat in el nu numai cantec si gest ritual, ci si numeroase mesaje si simboluri ale unei stravechi spiritualitati romanesti. El s-a pastrat asociindu-se cu celebrarea marelui eveniment crestin care este Nasterea Domnului Iisus Hristos. In ajunul Craciunului, pe inserat, in toate satele din tara, incepe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nasterea Domnului si sunt primiti cu bucurie de gazdele care ii rasplatesc cu mere, nuci si colaci.
• In Maramures, cei care colinda sunt oameni in toata firea. Obiceiul este sa treaca pe la fiecare casa iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, sa continue colindatul.
• Postul Craciunului ia sfarsit si fiecare se poate bucura de mancarurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii si cozonacii, prajiturile si vinul. Cele trei zile de sarbatoare ale Craciunului aduc liniste si pace in case.
• Dar sarbatorile nu s-au sfarsit. Pe 27 decembrie este Sfantul Stefan, alt prilej de petrecere.
• Pentru cel mai important moment, trecerea in noul an, pregatirile se reiau. In saptamana dintre Craciun si Anul Nou, in toate satele cetele de flacai se prepara pentru "urat", sistem complex de datini si obiceiuri. Pe inserat, in ajunul anului sunt asteptati sa apara "Ursul", "Capra", "Bunghierii", "Caiutii", "Malanca", "Jienii", "Mascatii" etc.
• Concretizarea spectaculoasa a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestari reprezinta o modalitate originala de exprimare a arhaicelor asociatii rituale dintre animale si cultul cvasi universal al soarelui. Exista si un cuvant generic pentru aceste obiceiuri: "mascatii".
• Recuzita, mastile, costumele sunt pregatite din vreme. Mai ales mastile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginatia si umorul sateanului roman. Anume mesteri s-au specializat in confectionarea lor, ele devenind cu timpul adevarate podoabe de arta populara.
• Faptul ca aceste obiceiuri se practica la cumpana dintre ani este justificat de simbolistica zilei de 31 decembrie care in gandirea populara reprezinta data mortii dar si a renasterii ordinii cosmice. Structura ceremoniala a obiceiului este in acelasi timp plina de forta si vitalitate. Muzica si dansul remarcabile prin virtuozitate si dinamism, mastile pline de expresivitate, alcatuiesc un spectacol unic.
• In diferite zone ale tarii, costumatia, interpretarea pot fi diferite, dar obiceiul este in esenta acelasi. Daca acest fel de manifestare ne duce cu gandul la arhaice practici magice de alungare a maleficului, "Plugusorul", alt obicei, este strans legat de mitul fertilitatii. Vorbe frumoase, de prosperitate si belsug sunt adresate de cetele care vin cu "Plugusorul", fiecarei gospodarii. Ca o incantatie magica, textul urarii se transmite din tata in fiu si nu exista roman sa nu-l cunoasca. o Ajunul anului nou prilejuieste practicarea anumitor acte misterioase, care incearca sa prospecteze viitorul. Iata unul dintre obiceiuri: "Vergelul".
• Este un prilej de sarbatoare la care participa mai ales tinerii necasatoriti si parintii acestora. Cei care fac "Vergelul" doresc sa afle ce le rezerva noul an, mai ales daca si cu cine se vor casatori. In casa unei gazde, anuntati din vreme de "colceri" sau "chiematori" se aduna toti cei interesati. o Intr-un cazanel cu apa, cei ce doresc sa-si cunoasca viitorul arunca un obiect personal (inel, margea, pieptene, ban, cutit etc.). Personajul cel mai de seama este "Vergelatorul". El urmeaza sa "prooroceasca viitorul", sa-si potriveasca vorbele si sa starneasca hazul… Ajutandu-se de doua vergele de la razboiul de tesut, acesta bate in marginea cazanelului, intonand o incantatie.
• Obiect dupa obiect este scos din apa la cererea participantilor. Talmacirea sensului obiectului este simpla: inel – nunta, ban – bogatie, pieptene – barbat coltos, cutit – cearta, piatra – casatorie amanata etc.
• Dupa ce toate raspunsurile au fost date, cu totii, tristi sau plini de speranta, se aduna in jurul cazanelului din care apa a fost inlocuita cu vin si petrecerea incepe.
• Cand se apropie miezul noptii catre noul an, taranii obisnuiesc sa prevada cum va fi vremea in anul ce vine. Se folosesc de foile unei cepe mari pe care le desprind si le aseaza in ordine, numindu-le dupa lunile anului. In fiecare din ele pun putina sare. A doua zi, de Sfantul Vasile, cel ce dezleaga vrajile si facaturile, ei vor verifica cat lichid a lasat sarea topita in fiecare foaie. Asa vor sti (pentru ca in mod misterios cantitatile sunt diferite) daca vor avea seceta sau ploaie si in ce luna anume.
• Prima saptamana din ianuarie este marcata de doua importante sarbatori crestinesti: Botezul Domnului (Boboteaza) pe 6 ianuarie, si Sfantul Ion pe 7 ianuarie.
• Toti romanii se duc la biserica de Boboteaza, pentru a lua apa sfintita, atat de necesara pentru tamaduire si purificare. In satele si orasele asezate pe maluri de ape, tinerii se intrec sa scoata la mal crucea aruncata de preot in apa inghetata. Cel ce va reusi, va avea parte numai de bine. In aceste zile, atat de reci ale iernii, adunati pe langa focuri, neavand alta treaba decat de a hrani animalele, taranii romani isi trag sufletul alaturi de cei dragi, petrecand cu toti Ionii si Ioanele si pregatindu-se pentru truda care va veni curand, odata cu topirea zapezii.

Asa ceva se prevede a fi introdus in Codul Penal, in cadrul masurilor educative neprivative de libertate.
Introducerea acestei noi prevederi in Codul Penal pare mult mai benefica decat regimul de detentie sau chiar amenda penala, peste achitarea careia, in anumite conditii, se poate sari. Pentru infractiuni minore este mai nimerita reeducarea prin munca in folosul obstei – asa cum, de altfel, se practica prin tarile occidentale civilizate – decat „statul pe craca” intr-o celula supraaglomerata, pe banii statului – citeste contribuabilului – cu papica si caldurica, in asteptarea trecerii timpului si ininvatarea multor metode de a comite diferite infractiuni. Caci aceasta este, in cele mai multe cazuri, reeducarea din puscarii: niste cursuri de specializare in domeniul infractiunilor, predate de vechi clienti ai penitenciarelor.
O voce venind de sub bandajul de pe ochii Justitiei precizeaza: „Proiectul detaliaza modul in care acestea (noile prevederi, n.a.) sunt aduse la indeplinire astfel incat finalitatea acestora, si anume resocializarea persoanei majore condamnate, respectiv dezvoltarea armonioasa fizica (?!?, n.a.) si psihica a minorului sau tanarului condamnat, sa beneficieze de cat mai multe mijloace de aducere la indeplinire.”
Se are in vedere atat reglementarea unor noi institutii, in cazul masurilor educative neprivative de libertate, cat si punerea in executare si supravegherea executarii acestor pedepse neprivative de libertate
Astfel, ca o noutate fata de actualele prevederi, proiectul stabileste modalitatea de inlocuire a amenzii penale cu munca in folosul comunitatii, precum si controlul executarii acestei munci.
Prin noile prevederi se reglementeaza si durata si conditiile executarii acestei munci, precum si modalitatea de inlocuire a amenzii cu inchisoarea, asta in caz ca nu te duci sa maturi pe unde te-au pus astia.
Va fi interesant de asistat, dupa intrarea in vigoare a acestor noi prevederi, la sedintele instantelor penale, cand judecatorul il va intreba pe inculpat: „Tu ce ai furat, cincizeci de milioane sau cinci gaini?” Caci pana acuma ala cu gainile lua vreo trei sau patru ani de puscarie, fiind pericol social, iar cel cu milioanele o taragana in libertate pana se prescria beleaua.
Oricum, aceasta prevedere cu munca in folosul comunitatii este, cum am mai aratat, practicata in tarile occidentale civilizate de mai mult timp, de ea „beneficiind” numeroase personalitati din diferite domenii de activitate, dar mai ales din lumea artei si a sportului. Prin aceste prevederi se mai descongestioneaza puscariile supraaglomerate, mai scapa statul de ceva cheltuieli si se mai face si ceva treaba prin tara. Nu stiu daca o sa apuc sa-l vad pe afaceristul Ioan Neculaie maturand de zor pe Calea Bucuresti sau pe primarul Brasovului, George Scripcaru, tunzand garduri vii prin parcuri – ca sa dau doar exemple locale – dar, per ansamblu, masura mi se pare binevenita si de perspectiva.

Dan Bota

Lucrarile la Canalul Dunare – Bucuresti vor fi reluate la jumatatea anului 2010, urmand ca acesta sa fie inaugurat patru ani mai tarziu, dupa ce Canalul a trecut luni oficial din administrarea Ministerului Mediului in administrarea Ministerului Transporturilor, a declarat Antonel Tanase, secretar de stat in Ministerul Transporturilor.
“Ministerul Transporturilor a preluat de la Administratia Apele Romane acest canal, urmand ca pana la jumatatea lui 2010 sa fie gata studiul de fezabilitate, iar apoi sa fie aleasa compania care va proiecta si construi acest obiectiv. Lucrarile vor incepe in iulie 2010 si vor dura patru ani”, a spus Antonel Tanase.
Acesta a precizat ca lucrarile de finalizare a Canalului, realizat in proportie de 70 la suta inainte de 1990, vor costa peste 500 milioane de euro, finantarea urmand sa fie adusa din fonduri europene sau de la compania care va construi canalul, daca in urma studiului de fezabilitate va fi aleasa aceasta forma de finantare.
“In urma finalizarii acestui canal, Bucurestiul va deveni a cincea capitala port la Dunare, iar Capitala va avea legatura cu doua mari, Marea Neagra prin Constanta, si Marea Nordului, prin Rotterdam”, a spus Ovidiu Cupsa, director general al Administratiei Canalelor Navigabile Constanta, compania care va derula acest proiect.
Canalul va avea o capacitate de pana la 20 milioane tone marfa tranzit anual, va asigura apa necesara pentru irigarea a peste 150.000 de hectare teren arabil si alimentarea cu apa a localitatilor limitrofe, dar si producerea a 58 de GWh pe an energie electrica in hidrocentralele din nodurile hidrotehnice ale amenajarii, la care sa adauga 15 Gwh pe an produsa in nodurile hidrotehnice Tangabu si Cucuieti de pe raul Dambovita. Totodata, vor fi scoase de sub efectul inundatiilor circa 30.000 hectare terenuri agricole si 11 localitati.
“De asemenea, acest proiect va crea 10.000 de locuri de munca, la constructia Canalului si la cele patru noduri hidrotehnice care vor fi construite de o alta companie”, a spus Antonel Tanase.

Potrivit inginerului de proiect al santierului, Chiriac Avadanei, daca lucrarile nu ar fi fost stopate in 1990, proiectul ar fi fost finalizat doi ani mai tarziu. Potrivit acestuia, in cei 18 ani de la stoparea lucrarilor a fost furata o mare parte din otelul folosit la constructia existenta, la care se adauga peste 120 de kilometri de cale ferata adiacenta proiectului si utilajele abandonate la fata locului.
Proiectul Canalului Dunare – Bucuresti prevede existenta a doua cai navigabile pe raurile Arges si Dambovita precum si trei porturi: 1 Decembrie pe Arges, Glina pe Dambovita si portul Oltenita.
Lucrarile la canalul Dunare-Bucuresti au inceput in 1986, pe baza unui proiect realizat in 1982, dar ideea dateaza din 1929, cand Parlamentul a adoptat o lege privind construirea unui canal care sa transforme capitala Romaniei in port la Dunare.
Constructia efectiva a demarat insa abia in timpul regimului comunist, imediat dupa finalizarea canalului Dunare – Marea Neagra. Pana in 1990, s-au realizat peste 70 la suta din lucrari, dar dupa decembrie 1989 proiectul a fost abandonat. In 1994, acesta a intrat, in mod oficial, in conservare.

Despre armasarii de prasila, de rasa lipitana, lasati de izbeliste in ferma de la Homorod, precum si despre conditiile precare de hrana si trai ale acestora am mai scris in cotidianul nostru. Nu am pretentia ca acele randuri sa fi fost citite de catre factorii de raspundere brasoveni si sa-i fi atins la coarda sensibila.
Dar iata ca sa aratat cineva interesat de soarta cabalinelor si isi da silinta sa intervina in favoarea acestor patrupede.
Despre aceasta interventie ne vorbeste directorul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA). Dorin Enache declara ca acesti cai se afla „intr-o stare de intretinere mediocra si submediocra din cauzalipsei furajelor si a conditiilor de cazare si igiena prevazute de normele sanitar-veterinare privind bunastarea animalelor. S-a incercat in mod repetat, atat in scris, cat si telefonic, contactarea reprezentantului legal al societatii, fara a primi vreun rezultat, iar medicul Teodor Mihai Buse isi declina orice responsabilitate privind administrarea fermei, cu toate ca semneaza innumele societatii. DSVSA a instiintat autoritatile locale pentru a gasi o modalitate practica de rezolvare a situatiei efectivului de cabaline in regim de urgenta. Am solicitat sponsorizari privind asigurarea unui nivel de hranire adecvat in urmatoarele 30 de zile.”
Si dupa aia? De ce nu se adreseaza bunului samaritean Scripcaru, poate acesta va transfera ceva portocale din panotaj in ieslea cailor de la Homorod. Sau pedelistii nu calaresc decat populatia de rand a Brasovului, de pe care are ce piei jupui?

Dan Bota

Din fericire, hotii de arta se dovedesc uneori mult mai putin artisti decat autorii obiectelor pe care le fura. Este si cazul unei bande de trei indivizi, doi unguri si un roman, care a dat o lovitura in resedintele a doi colectionari de arta din Viena. Valorea prejudiciului creat cu aceasta ocazie se ridica la 5 milioane de euro: printer piesele furate se numara patru tablouri evaluate la peste patru milioane de euro si precum si o colectie de argintarie si ceasuri de epoca, valorand peste un milion de euro.
Daca sustragerea pieselor de colectie le-a reusit, nu la fel de iscusiti s-au dovedit cei trei cand a fost vorba sa valorifice bunurile sustrase. In ciuda valorii pradei, spargatorii voiau sa vanda cu numai 10.000 de euro obiectele de care ii usurasera pe colectionarii vienezi. Anchetatori romani din cadrul DIICOT au reusit sa-i momeasca pe cei trei la Brasov, dandu-se drept client interesati de achizitionarea tablourilor, ceasurilor si argintariei. Cei 3 au fost prinsi in camera unui hotel in care aveau toate cele 31 de obiecte. Politistii de la crima organizata identifica in prezent toate piesele gasite cu aceasta ocazie. Unele nu se afla pe lista celor doi colectionari vienezi pradati, in timp ce altele au fost probabil deja vandute.

Vifor Rotar

Se stie ca ferma de armasari de monta de la Homorod era vestita in toata Europa, multe tari din Occident luand de aici material pentru insamantare. Astazi ferma este adapostul ultimelor 50 de umbre de armasari, carora doar pielea le mai tine oasele.
Ingrijitorii ne-au declarat ca nu mai au nici furaje, nici bani pentru asa ceva, iar animalele au inceput sa moara de foame. Aceasta se intampla la propriu, iar cainii de pe la stanele din zona se ospateaza din lesurile lor.
Ferma a fost infiintata pe vremea Mariei Tereza, adapostind, de-a lungul timpului, intr-una cam in jur de 100 de armasari de prasila, rasa lipitani, aceasta rasa fiind cunoscuta in intrega Europa drept cei mai buni cai de curse sau de tractiune.
Pana si in perioada comunista, aceasta ferma functiona la inalti parametri si cu rezultate exceptionale.
Actualmente, sub democraticul capitalism salbatic, la ferma de la Homorod au mai ramas 50 de umbre, reprezentate din piele si oase.
Proprietarul fermei este un medic veterinar care traieste in SUA, de unde ar trebui sa trimita 10.000 de lei lunar, din care sa se cumpere furaje si medicamente pentru cai. Insa a cam uitat sa trimita acesti bani, asa ca cei 50 de armasari stau la mila ingrijitorilor si a satenilor din zona.
Cred ca, in imprejurarile date, o asemenea proprietate, neglijata la extrema, ar trebui ori sa fie data in administrarea comunitatii locale, ori sa fie scoasa la vanzare, alegand cu grija cumparatorul.
Sa speram ca, la Homorod, traditia nu va muri.

Dan Bota

Trei membri ai unei retele de hoti de obiecte de arta au fost arestati la Brasov. Este vorba de doi unguri si un roman. Acestia introduceau in Romania obiecte de arta, in parte originale, in parte contrafacute la mare meserie, furate in Austria, in special in Viena, si apoi cautau in Romania colectionari de asemenea obiecte sau alti amatori, care plateau pe aceste obiecte preturi de nimic, comparativ cu valoarea lor reala, mai ales in cazul celor originale.
Astfel au ajuns si la Brasov, cazandu-se intr-un hotel si incepand cautarea de amatori. Un cetatean, doritor de asemenea obiecte, a intrat in legatura cu ei, dar a mirosit ca ceva nu prea este in regula. Fiind cat de cat cunoscator, a vazut ca preturile sunt mult sub valoarea obiectelor oferite, asa ca a anuntat Politia. Un politist sub acoperire, facand pe amatorul de obiecte de arta, a intrat pe fir si astfel cei trei au fost prinsi, cum s-ar zice, in flagrant.
Astfel, unul dintre tablouri, un original, pentru care traficantii cereau doar 5.000 de euro, face, in realitate, cel putin doua milioane.
Este drept, traficantii aveau si obiecte de argint care erau date drept antichitati, dar, de fapt, erau productie recenta, fiind „imbatranite” prin metode specifice si cunoscute de „specialistii” in asemenea contrafaceri.
Cei trei au fost arestati, rolul romanului fiind probabil cel de translator, deoarece ungurii nu stiau nicio boaba romaneasca.
Obiectele gasite asupra traficantilor au fost recunoscute de specialisti austrieci ca fiind, in parte, furate la Viena.
Cercetarile continua, in colaborare cu politia austriaca, pentru anihilarea intregii retele.

Dan Bota

Centrale nucleare mai mici decat o magazie, ce pot alimenta cu energie electrica 20.000 de locuinte, vor fi puse in vanzare in decurs de cinci ani, iar prima ar urma sa fie instalata in Romania.
Anuntul a fost facut de experti de la Los Alamos, laboratorul american care a dezvoltat prima bomba atomica, relateaza The Observer, in editia electronica. Reactoarele vor fi sigilate si nu vor putea fi furate, deoarece vor fi ingropate sub pamant.
Prima comanda confirmata a venit din partea TES, o companie ceha. „Au comandat sase unitati si si-au exprimat interesul pentru alte 12”, a declarat John Deal, director executiv al companiei Hyperion, care se va ocupa de productie.
Prima ar fi instalata in Romania, a adaugat el. „Avem o lista de asteptare pe sase ani. Purtam negocieri cu companii din Insulele Cayman, Panama si Bahamas”, a precizat Deal.
„Obiectivul nostru este sa generam energie electrica pentru zece centi watt-ul oriunde in lume”, a declarat Deal. „Fiecare va costa aproximativ 25 de milioane de dolari”, a adaugat el.
Deal sustine ca a primit deja peste 100 de comenzi de la companii, majoritatea din industria energetica. Potrivit lui, sunt vizate si tarile in curs de dezvoltare, precum si comunitatile izolate.

Ca multe alte sarbatori crestine, si sarbatoarea in care este celebrat Sfantul Mina s-a suprapus peste o veche serbare pagana prin care se invoca o divinitate care sa ii scape de raufacatori, de talhari, sa recapete lucrurile furate, iar fetele se rugau pentru maritis. Cand crestinismul s-a impamantenit, aceasta zi a fost inlocuita cu ziua Sfantului Mina, caruia, pe drept, i-au transferat acele puteri si harisme de a ocroti pe nevoiasii pagubiti. Ziua se numea in traditia populara „a talharilor”, pentru ca se faceau atunci tot felul de acte care doreau ca actiunea acestora sa fie cat mai mica in viata oamenilor. O vreme destul de indelungata, practicile pagane s-au manifestat in paralel cu acelea crestine. Asa se face ca femeile, preluand toate grijile si nevoile casei, fie tanjind dupa bunurile pierdute, fie dupa fiinta ucisa, dar nadajduind binele prin rugaciuni speciale, mergeau la Biserica de ziua Sfantului. Se rugau Sfantului Mina si puneau lumanari cu capul in jos (cu varful ce se aprinde), pentru a se recupera paguba, „ca sa se intoarca spre casele lor inimile voitorilor de rau”, intocmai cum „a fost intoarsa lumanarea”. Desigur, o practica deloc pe placul Sfantului Mina. Cum era socotit si ocrotitorul fetelor de maritat, acestea duceau si ele lumanari la biserica, punandu-le la fel in sfesnice, pentru a intoarce spre „dansele inimile celor doriti”. Ziua era petrecuta prin post negru, iar sarindarele date la biserica erau „pentru vrajmasie, maritis, furt, moarte de om, pentru ca sa se aleaga ceva in 40 de zile”. Asa se credea si se socotea aceasta zi, ca fiind cu puteri magice. Cu cat oamenii au avut acces la invatatura si stiinta de carte, cu cat au inteles mai bine rostul sarbatorilor crestine, precum si viata Sfantului Mina, cu atat acest fel de practici arhaice, mai mult pagane decat crestine, a disparut.In fiecare an, mii de credinciosi se duc in pelerinaj la Biseric Sfantul Mina pentru a se inchina la moastele celui care este considerat drept ocrotitorul pagubitilor.Sfantul Mina a trait in secolul al patrulea si a fost soldat in armata romana. Se spune ca, in timpul vietii si-a autat semenii sa-si recupereze bunurile pierdute. Moastele sale au fost aduse la Bucuresti in 1874. Astfel, in fiecare an, la data de 11 noiembrie, ziua de nastere a sfantului, crestinii vin sa i se inchine.Se pare ca, in aceasta zi, hotii cu frica de D-zeu renunta la obceiurile vicioase de frica pedepsei divine.

Ministerul Economiei si Finantelor ia in calcul emiterea de obligatiuni in euro pe piata romaneasca pana la sfarsitul acestui an, ca urmare a sesizarii unei tendinte de retragere a banilor din bancile din strainatate si plasare a lor in depozite in euro in Romania.
„Ni s-a semnalat ca exista intentia unor deponenti de a-si retrage bani din bancile din strainatate si de a-i plasa in banci din Romania, sub forma unor depozite in euro. A fost o abordare de la nevoia sesizata la crearea sistemului”, a declarat secretarul de stat din MEF Eugen Teodorovici.
Oficialul a adaugat ca tendinta observata la unii deponenti a fost justificata de stabilitatea sistemului bancar din Romania.
In procesul de emitere a obligatiunilor pe piata locala, MEF se va consulta si cu Banca Nationala a Romaniei (BNR), a precizat Teodorovici.
Iata cum arata unul din raspunsurile puterii la criza economica mondiala. O masura interesanta, care da bine si la imagine dar care da mai bine la protejarea banilor bogatanilor romani de erodarea diferitelor valute alaturi de protecia fata de tunurile care le da unile banci straine.
Pana la urma vor fi tot mai multi romani care vor aprecia masura pentru ca astfel protejam nu poporul de cei care l-au furat 20 de ani ci miliardarii de carton sa nu fie jefuiti de excrocii planetari care au distrus banci solide cu reputatie de multe decenii.