Cadrul natural – ocupational – traditional

Se protejaza pomii tineri; se sapa gropi pentru puietii din primavara; se gunoiesc pomii, se spoiesc cu var; se curata gardurile; se aduna gunoiul; fierbe mustul.

1 noiembrie VRACELUL Sf. Doctori fara de arginti Cosma si Damian).

• zi favorabila practicilor de medicina populara;

8 noiembrie ARANGHELII, Napustitul Arietilor (Soborul Sf. Arhangheli Mihail si Gavril).

• se fac pomeni: Mosii de Arhangheli, se pun lumanari pentru vii si pentru cei cu morti naprasnice.

• in Transilvania se face turta arietilor care dupa cum cade, aruncata la turma, au noroc la fatare oile; se amesteca oile cu berbecii (arietii).

9-10 noiembrie POITRA LUI ARHANGHEL, FILIPII DE TOAMNA = MARTINI

o se tine pentru a fi aparati de lupi.

11 noiembrie SARBATOAREA TALHARILOR (Sf. Mc. Mina).

• se tine pentru recapatarea lucrurilor furate, prinderea si dovedirea hotilor.

• femeile pun la biserica lumanari intoarse sa se intoarca inimile celor rai spre bine, spre ele.

12-14 noiembrie MARTINII DE TOAMNA = Filipii

• se tin ca sa nu aduca pagube lupii.

12 noiembrie ZIUA LUPULUI; GADINETE; MARTINUL CEL MARE DE TOAMNA (Sf. Ioan Milostivul).

• lasata secului de Craciun: se petrece in familie, cu mancare si bautura.

• se tine ca aparare de boli (friguri), izbituri, apararea holdelor de grindina, nu se ara.

• daca pieptul gainii este gras, va fi iarna grea; daca-i subtire va fi usoara si vara manoasa.

14 noiembrie INCEPUTUL POSTULUI CRACIUNULUI (Sf. Ap. Filip).

• resturile de la masa se arunca spre rasarit sa nu mai manance pasarile recolta.

• oalele se pun cu gura in jos, sa fie feriti cei din casa de pagube.
– se tine ca aparare a vitelor de lupi si a tuturor de strigoi; nu se lasa limba de melita afara.

• se lipeste gura sobei , se inclesteaza pieptenii ca sa se inclesteze gura lupilor.

• nu se coase, toarce, macina, piaptana lana, ca aparare de boli si alte rele.

• nu se da imprumut din casa si nu se arunca gunoiul, cenusa, carbuni, sa nu se praseasca lupii.

• femeile pun pietre in cuptor si pe horn, sa apere pasarile de uliu.

• se da pomana in vecini turta de porumb.

• de acum incep sezatorile, cand se toarce panza de camasi.

14 noiembrie-25 decembrie POSTUL CRACIUNULUI;

• nu se fac cununii.

20 noiembrie AJUNUL OVIDENIEI.

• daca este senin, anul viitor va fi rau; daca e ger si lapovita, va fi an bun.

• se pune o strachina cu apa, cu lumanare, se privegheaza, se bat matanii; apa e buna de leac.

21 noiembrie OVIDENIA, FILIPUL CEL SCHIOP (Intrarea in biserica a Maicii Domnului).

• “se deschide cerul, vorbesc vitele; le aud cei neprihaniti”.

• daca este senin, soare, vara va fi secetoasa; daca ninge, va fi iarna grea.

• se da pomana pentru inecati si celor care au murit fara lumina li se pune cate o lumanare.

• se tine ca sa nu atace lupul, sa mearga schiopii, sa fie spor la casa.

• femeile nu mai bat rufele la spalat cu maiul pana la Sf. Gheorghe.

• se ung ferestrele, usile cu usturoi deoarece incep sa lucreze fermecatoarele; incepe iarna.

24 noiembrie CLIMATA VANTULUI,

• zi rea de vanturi;

25 noiembrie Sf. Mare Mucenicã Ecaterina.

• se posteste pentru aparare de boli, nebuneli; se tine ca aparare de foc.

26 noiembrie Sf. Stelian.

• se tine pentru facerea, cresterea si sanatatea copiilor.

29 noiembrie NOAPTEA STRIGOILOR (Ajunul Sf. Andrei).

• se ung usile, ferestrele cu usturoi, contra strigoilor; se apara vitele cu mac, sare.

• nu se matura de teama lupilor; se ascund melitele de teama strigoilor.

• daca este luna plina si cer senin, iarna va fi moinoasa; daca este nor, ploaie, nea, zapezile vor fi mari.

• se fac vraji de aflarea ursitei, de noroc, de dragoste.

30 noiembrie SANTANDREI (Sf. Ap. Andrei cel Intai chemat).

• se mananca bucate cu usturoi.

• se tine pana la amiaza ca sa fie iarna buna, anul cu belsug, noroc in meserii, viata lunga, sanatate.

• nu se piaptana, nu se pronunta numele lupului, nu se imprumuta din casa.

• daca gogosii de stejar sunt plini, va fi anul viitor ploios.

• fetele fac vraji de dragoste; se fac vraji de intors pentru obiectele furate, pierdute.

• se pune o crenguta de mar in apa, daca infloreste de Sf. Vasile va fi anul viitor, roditor.

Iza M.

O soarta ceva mai buna pare sa fi avut Castelul de la Banloc, al carui ultim proprietar a fost principesa Elisabeta, fiica regelui Ferdinand si a regiei Maria, si care a fost concesionat gratuit, in acest an, de primaria din localitate Arhiepiscopiei Timisoarei, pe o perioada de 49 de ani. Arhiepiscopia va deschide aici un centru ecumenic. Conacul a fost construit, in anul 1750, intr-un loc atestat documentar la 13 mai 1400, sub numele de Byallak, “locul bivolului”.
In perioada pasalacului turcesc din Banat, intre anii 1522-1717, aici isi avea resedinta de vara pasa, ulterior terenul fiind daruit de Maria Tereza banului croat Draskovici, in schimbul altor teritorii. Din 1750 este ridicat conacul care, in anul 1783, devine proprietatea familiei nobiliare ungare Karacsonyi. Tot acum, groful Lazar Karacsonyi aduce specii rare de pomi exotici, pe care ii planteaza in jurul conacului-castel, punand bazele actualului parc care se intinde pe o suprafata de 10 hectare.
Principesa Elisabeta, devenita regina, prin casatoria cu George al II-lea al Greciei, dar divortata, ulterior, revine in tara. In anul 1935, cumpara domeniul de la Banloc si se stabileste aici, pana in anul 1948, cand este obligata sa ia, definitiv, calea exilului. In anii comunismului, conacul a fost, pe rand, casa de batrani, orfelinat, iar piesele mobilierului-unicat, au fost furate, in cea mai buna parte.
Dupa 1989, primarul Cornel Toma a reusit sa mai adune cateva dintre obiectele ce purtau patina timpului si a asteptat ca obiectivului sa ii fie redata valoarea, tinand cont de faptul ca este situat in apropierea unor domenii forestiere de peste 1.000 de hectare.
Ministerul Culturii a investit 1,4 milioane de lei pentru renovarea cladirii considerate monument istoric. Fiind vorba de o cladire cu valoare de patrimoniu, partenerii proiectului incearca sa obtina fonduri structurale pentru renovarea cladirii.
Castelul Nako de la Sannicolau Mare apartinuse prin veacul al XVIII-lea familiei Nako si a avut sansa de a se fi pastrat intact. Fratii Nako au cumparat castelul la o licitatie, in 1781, cladirea nefiind doar un monument arhitectural, ci si un veritabil muzeu in care erau expuse obiecte de o valoare inestimabila, aflate in colectia personala a familiei Nako.
In salonul domnesc erau expuse picturi realizate de Nako Kalmane, renumita in epoca, dar si picturi ale maestrilor Lenbach si Schrottsberg, din anii 1840 – 1850, precum si piese de mobilier sculptate si cu incrustatii din Tarile de Jos, o statueta Carducci din Venetia si alte asemenea opere. In camera cu trofee vanatoresti erau expuse trofeele nobilului, aduse dupa prima expeditie pe care o efectuase in Africa.
Salonul de primire a oaspetilor era impodobit cu obiecte de arta din argint, un giuvaer vechi german, sculpturi in bronz si dulapuri incrustate, picturi din secolul al XV-lea. Sufrageria era decorata cu o colectie de portelan antic japonez, precum si cu cateva copii dupa Rembrandt si Tizian, care completau valorile muzeului.
Dupa 1919, toate acestea s-au pierdut fara urma. Dupa Primul Razboi Mondial, familia Nako s-a mutat in Ungaria, iar vasta proprietate, inconjurata de o imensa padure de brad, precum si cele 1.500 de jugare de pamant, cu ferme, gradini, sere de iarna si livezi, au fost vandute pe parcele. Castelul a fost impartit in doua, padurea a fost devastata, iar mobila a fost imprastiata cu bucata.

La inceputul veacului trecut, castelul a servit drept prima scoala agricola din Romania, iar in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial a folosit ca sediu al garzii fasciste, cazarma si depozit de armament. Intre anii 1949 – 1951 si 1953 – 1955, aici a functionat scoala de tractoristi, din nou, scoala agricola, iar in 1975, castelul a fost preluat de Primaria Sannicolau Mare, care a amenajat aici Muzeul “Bela Bartok”, inaugurat in 1981. In prezent, castelul adaposteste Casa de Cultura Si Muzeul Orasului.
Conacul San Marco din Comlosu Mare era, in veacul al XIX-lea, centrul spectacolelor in zona si locul de intalnire a aristocratiei. Dupa nationalizare, a fost transformat in CAP, apoi, in scoala si gradinita.
Istoria lui se leaga de numele fratilor Cristofor si Ciril Naco. In 1781, la indemnul imparatului Ioszef al II-lea, cei doi au cumparat, la licitatie, mari suprafete de teren in Banat. Domeniul familiei Naco, administrat in comun de cei doi frati, cuprindea mosii in Sannicolau Mare, Teremia si Comlosu Mare. Trei ani mai tarziu, ei au fost innobilati cu rangul de mosieri de Sannicolau Mare. In 1801, au hotarat sa-si imparta bunurile comune, iar prin tragere la sorti, mosia din Sannicolau Mare le-a ramas urmasilor lui Cristofor, iar Teremia – Comlos, fiului lui Ciril, Iosif. Acesta i l-a lasat fiului sau, Ioan care, in 1840, si-a mutat resedinta de la Viena in noul castel ridicat in centrul Comlosului. In jur, a amenajat un parc luxos, pe zece hectare, cu portile din fier forjat, realizate la Viena. Deasupra portii principale era cioplit blazonul familiei, distrus de comunisti.
Conacul de la Rudna, “imparatie” a baronului Nicolici, a devenit o ruina, acesta fiind transformat, in 1946, in casa de promenada, in 1950 in subunitate de graniceri, iar in anii ’60, in sediu CAP. In aceeasi perioada, a fost distrusa si capela de pe domeniul conacului. In 1919, cand baronul a parasit definitiv Romania si s-a stabilit la Paris, conacul a fost cumparat de renumitul avocat al vremii Lighezan. Dupa moartea acestuia, a sunat gongul ruinarii conacului.
Dupa Revolutie, ceea ce a mai ramas din fostul conac a fost furat pe bucati: de la usi, pana la geamuri, parchet si mobilele luxoase.
Un alt conac trecut pe listele “Ariergardei” timisorene, vizat sa devina obiectiv turistic, este cel de la Clopodia, al fostului general Vintila Petala. Fost ministru al Fortelor Armate al fostului Partid Liberal, generalul Vintila Petala a preluat castelul, la finele veacului al XIX-lea, de la primul ministru maghiar Sandor Wekerle.
Dupa 1951, generalul si familia sa au fugit din tara. O perioada, castelul a ramas in paragina fiindu-i retrocedat, in cele din urma, Mariei-Rose Mociornita, stranepoata generalului, dar aceasta l-a vandut sotilor Erina, care doresc sa il lase mostenire nepoatelor lor.
Administratia timiseana si-a propus ca, din 2009, sa intre pe piata tour-operatorilor pentru a promova traseele turistice din Euroregiunea Dunare-Cris-Mures-Tisa (DKMT).
Pe lista cu posibilele obiective turistice din euroregiune s-ar putea afla si unele dintre aceste foste conace si castele, pagini de istorie, cultura si civilizatia ale Banatului.

Singura masina roz din Sibiu, un automobil Daewoo Matiz, reuseste de aproape un an de zile sa aduca buna dispozitie in traficul aglomerat, alungand nervii si injuraturile soferilor, sedusi de cea mai feminina masina din oras, cosmetizata de o soferita blonda, vanzatoare de masini.
“Pentru ca masina este de gen feminin, eu m-am gandit sa imi colorez masina in roz. Este singura roz din oras si binedispune, trezind zambetele barbatilor din trafic, care imi dau prioritate, dar mai ales bucurie in randul femeilor si al copiilor, care vin sa se fotografieze cu ea in parcari”, a declarat pentru AGERPRES proprietara singurei masini roz din Sibiu, Georgeta David, dealer auto.
Aceasta s-a decis, anul trecut, sa isi vanda chiar ei o masina Matiz, de culoare alba, cu scopul de a o cosmetiza intr-un mod deosebit. Astfel, dupa ce a gasit nuanta de roz potrivita, pe Internet, pe un Rover, a mers in Ungaria si a cumparat husele roz cu imprimeuri constand in albine, dupa care, i-a comandat “pleoape” la farurile din fata si a “sadit” cateva flori pe masina, acestea gasite la un concurs de motociclism.
Gata cosmetizata, in prima luna dupa ce a fost achitata, masina roz a trezit uimirea celor de la Registrul Auto Roman (RAR), care au considerat Matizul un produs din import. Dupa ce inspectorii RAR si-au dat seama ca este o masina cosmetizata, acestia au avut o noua problema: nu exista culoarea roz in nomenclatorul de culori. Asa ca au trecut in talonul Matizului roz, culoarea violet.
“Vroiam sa fie ceva deosebit. Toata lumea ma intreaba: vai, tie iti place rozul? O masina mare vopsita roz nu ar arata asa de grozav, dar aceasta, da”, a spus proprietara masinii, Georgeta David.
Dupa ce a adus in trafic si o masina cu feminitate, alaturi de cele puternice, unul din cei mai priceputi creatori de tuning auto, s-a oferit chiar sa ii puna jante roz Matizului, care ar fi costat-o pe proprietara, nu mai putin 10.000 de euro, adica cat alte doua masini de acest fel. Asa ca, Matizul roz s-a ales doar cu capace roz.
Soferita recunoaste ca a optat pentru aceasta marca auto, dupa ce a vandut chiar ea 400 de Matiz-uri, considerand acest produs ieftin si fiabil. Dar, cel mai mult a contat faptul ca masina ei are personalitate si provoaca buna dispozitie. Un alt avantaj, este cel al culorii, care deocamdata ii tine departe pe hoti.
“Este o masina vopsita total in roz si daca mi-ar fura-o, as repera-o cu usurinta. Nu are deocamdata un nume. Initial vroiam ca sa-i punem numarul 94 ROZ, dar am renuntat punand 94 GEO, de la numele meu. Acum, femeile sunt in special interesate sa si-o cumpere, dar se tem, renunta, sa o faca roz, probabil pentru ca le e teama de reactiile celorlalti”, crede Georgeta David.
Vazuta roz de femei si violet de barbati, Matizul roz din Sibiu are o singura problema, fiind vedeta. I se fura floricelele de pe ea. Desigur din simpatie

Castelul Plesa ar putea fi restaurat Castelul Plesa din localitatea mehedinteana Obarsia de Camp, construit in 1892 de boierul Gheorghe Plesa, in stilul palatelor de pe Valea Loirei, din Franta, este la un pas de a deveni ruina.
In 25 februarie 2004, acest monument neoclasic, aflat pe lista de patrimoniu, cu 50 de incaperi, pictat de zeci de pictori din intreaga lume, cu scari de lemn sculptate, cu oglinzi venetiene, semineu si o instalatie de termoficare unica in Romania acelor ani, a fost concesionat pe o perioada de 49 de ani, la o licitatie organizata de primaria comunei Obarsia de Camp, omului de afaceri belgian Michel Cappellen.
“Prin contract, acesta s-a obligat sa renoveze cladirea. Din pacate, pana la aceasta data nu a efectuat nici o lucrare, din care cauza castelul este in pericol sa se naruiasca”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, primarul localitatii, Florea Stanaia.
In opinia acestuia, autoritatile locale trebuie sa demareze procedurile de reziliere ale contractului de concesiune, astfel incat aceasta capodopera arhitecturala a stilului neoclasic sa fie salvat.
“Vom propune Ministerului Culturii si Consiliului Judetean Mehedinti un parteneriat pentru restaurarea castelului Plesa si, eventual, introducerea lui in circuitul turistic European”, a precizat Stanaia.
De asemenea, suprafata de teren de 42 de hectare concesionata belgianului, pe care acesta intentiona sa amenajeze cel mai mare teren de golf din Europa, va fi preluat de Consiliul Local si transfomat, eventual, in izlaz comunal.
Castelul de Obarsia de Camp a fost construit de Gheorghe Plesa, intelectual cu studii de drept in Franta, unde la 90 de ani a si murit, nelasand in urma vreun urmas. El ar fi folosit banii, pe care tatal acestuia, cojocar de meserie, ii furase de la un turc care strangea birurile in zona. Lucrarile au demarat in timp ce Gheorghe Plesa era indragostit de o frantuzoaica frumoasa careia, pentru ai intra in gratii, i-a promis un castel, intrucat palatul nu avea toalete interioare, aceasta ar fi rupt logodna cu Plesa, iar castelul a ramas parasit.
Dupa 1948, acesta a devenit sediul unui SMT si a fost abandonat in 1971. In acea perioada, piesele decorative si de arta din castel au disparut fara urma.

Se cunoaste ce valva si cate discutii a starnit chestia cu marirea salariilor in sistemul educational. Cele 50% acordate au aprin focuri mocnite sub spuza neagra a intereselor politice, cu toate ca majorarea a fost votata cam de intreaga asistenta, probabil ca sa aiba ce toca mai apoi, se poate banui …ce?
Si se cunoaste si iubirea dintre primarul Brasovului, George Scripcaru, si seful Consiliului Judetean, Aristotel Cancescu, precum si dragostea ce si-o poarta formatiunile politice din care fac parte cei doi.
Si ca sa nu se stinga focul acestor iubiri, schimburile de focuri verbale, cu gloante de acuze, se desfasoara perfect si ca in curtea gradinitei.
Astfel, pedelistul primar Scripcaru, ca om care s-a sacrificat, trecand muntii ca sa faca ordine in Brasov, il acuza pe penelistul sef al judetului – in particular director de mini-gradina zoologica – precum ca de aia nu are bani sa le dea celor din invatamant pentru ca cel din urma i-ar fi papat prin alte parti.
Omul cu judetul insai-o intoarce elegant, ca la volei, ping-pong si alte sporturi peste plasa, aratand ca banii pentru aceste slarii marite nu trec prin vistieria sa (profesionala), asa ca nu trebuie sa fie acuzat ca ar fi mancat usturoi. Ba din contra, Cancescu il acuza pe Scripcaru ca s-a lacomit prea mult la cazanul cu gogosi si i s-a aplecat, daca nu stie ca banii despre care este vorba vin, de la Ministerul Invatamantului, cu destinatie precisa, picand din respectiva punga nici cat pentru o ceapa degerata.
Inclin, in cazul de fata, sa-i dau dreptate presedintelui CJ, cunoscand si atmosfera, si logica, si nivelul spiritual care domnesc prin cele doua formatiuni politice.
Este pacat insa ca, nici pe plan local si spre folosul comunitatii, vrajba de la Centru nu e stinsa, fiecaruia parandu-i-se ca celalalt fura mai mult si nu-ilasa si lui destula carnita pe ciolan.
Cand se va termina oare porcaria asta?

Dan Bota

De cand se cunoaste ?
Se pare ca razesii lui Stefan cel Mare habar nu aveau de mamaliga cu branza si ceapa, pentru ca inca nici nu aparuse in Europa. Chiar daca unii cred ca mamaliga este alimentul traditional al taranilor romani inca din cele mai vechi timpuri, veti vedea ca nu este asa
Porumbul isi are originea in America Centrala. Exista indicii ca planta era chiar venerata de vechile popoare de acolo. Aztecii credeau ca boabele de porumb le-au fost trimise de Soare si al cultivau aproape de case. Era folosit nu doar ca aliment, ci si la ceremoniile oficinle. In localitatea Cuzco exista un templu inchinat zeului porumbului, unde se aflau 12 vase de argint pline cu boabe de porumb si o planta de porumb in marime naturala, confectionata din aur si argint. Se povesteste ca primii europeni care au vazut porumbul acolo au fost marinarii lui Columb in 1492, si cum ei se credeau in Indii, l-au numit „grau de India”. Planta a fost adusa in Europa dupa inul 1500 si a fost initinl cultivata in Spania, motiv pentru care i s-a spus „grau de Spania”. Mai tarziu, a fost introdusa de turci si in Europa de Est si a fost denumita „grau de Turcia”. De altfel, in unele zone din tara noastra se pastreaza si astazi o denumire apropinta de cea turceasca.
Utilizari diferite ale porumbului
Porumbul a fost nu doar intens folosit, ci si mult cercetat. Potrivit acestor cercetari, s-a descoperit ca este bogat in acizi grasi, vitaminele A, B, C si E si in saruri minerale precum magneziu, fosfor, potasiu si fibre. Chiar fara a sti ca e un aliment atat de complex, gospodinele l-au folosit mereu in fel de fel de preparate, pentru ca este hranitor, usor de digerat si gustos.
 Cele mai simple preparate sunt: stuletii fierti, copti in spuza, serviti calzi, cu sare. Pentru reusita preparatului trebuie alesi stiuletii cu bobul crud, inainte de maturizare.
 Dupa maturizarea boabelor, dupa recoltare si uscare, acestea nu se mai pot minca sub forma descrisa mai sus. In unele zone din Ardeal iarna se facea o fierura din boabe cu zahar ( ca un compot). Cocenii se folosesc ca furaj (ca atare sau macinate la diferite granulatii, inclusiv in amestecuri) sau se trinsforma in faina utilizata larg in alimentatie. Faina, dupa cat este de fin macinata, se foloseste ca amidon (cunoscuta sun nemele de Zeamil), la unele creme si la prepararea industrinla a pufuletilor, malai simplu ori grisat, materin prima pentru mamaliga. Daca boabele de porumb se macina mai mare, produsul se numeste pasat, folosit la pregatirea sarmalelor cu specific ardelenesc (pot fi si de post si de dulce daca contin costita prejita).
 Invelisul stiuletilor, panusele, se folosesc la impletit obiecte artizanale sau chiar papuci de casa, considerati foarte buni pentru activarea circulatiei periferice.
 Strujenii de porumb tocati sunt folositi ca furaj, stiuletii goliti de boabe drept combustibil solid sau ca dopuri pentru damigenele cu vin si tuica.
 Matasea de porumb are utilizari in medicina populara. Chiar si copiii de la tara folosesc porumbul, ca jucarii rustice. Mai nou, am vazut decoruri pentru Craciun s-au facut din panuse.
Leacuri populare
• Porumbul este un leac popular si are multe intrebuintari terapeutice si cosmetice.
• Aliment bogat in fibre, porumbul regleaza tranzitul intestinal.
• Uleiul de porumb impiedica cresterea colesterolului in sange cu conditin sa nu fie dublu rafinat. Doza este de doua linguri inainte de masa, dimineata si seara.
• Pentru combaterea unor umflaturi cauzate de retentia de apa in tesuturi se folosesc stiuleti proaspeti de porumb: dupa ce au fost inlaturate boabele, se fierb cam o ora, se racoreste lichidul se strecoara si se tine la rece, consumand din el, vreme de o saptamina, doua, trei cani pe zi.
• Ca diuretic, dar si pentru o echilibrare generala a functiilor rinichiului, se foloseste infuzia din matase de porumb, indulcita cu miere.
• Malaiul fin poate fi folosita in cazul intepaturilor de insecte, amestecata cu apa, dar si in cosmetica, pentru curatarea tenului prin exfoliere.
• Catifeleaza si ambunatateste circulatan locala, prevenind in buna masura aparitia cuperozei.

Tara noastra a intrat in randul tarilor care produc combustibil bio. Prima fabrica de bioetanol din Romania a fost pusa in functiune la Braila, in urma cu cateva zile. Unitatea a trecut cu succes de probele tehnologice si urmeaza sa inceapa efectiv productia la intreaga capacitate, de 30 tone/zi, dupa incheierea campaniei agricole de toamna si definitivarea legislatiei privind obligativitatea aditivarii benzinei. Investitia, in valoare de 5 milioane de euro, apartine firmei Marex SA Braila.
Fabrica utilizeaza ca materie prima porumb si alte cereale disponibile iar conducerea firmei da asigurari ca folosirea produselor agricole pentru obtinerea combustibililor bio nu va genera o criza pe piata alimentelor. “Potentialul agricol al tarii si al judetului Braila poate sa asigure o productie suficienta, atat pentru domeniul alimentar cst si pentru cel al bio combustibililor”, declara Marin Moraru, directorul Marex. Este vorba despre 100 tone de cereale pe zi, porumb sau grau furajer, deci 35.000 tone pe an, la actuala capacitate de productie. Bioetanolul este un combustibil ecologic, formula chimica fiind aceeasi cu cea a alcoolului etilic gasit in bauturile spirtoase. Bioetanolul reprezinta o alternativa la benzina, utilizarea lui avand darul de a reduce emisiile de gaze nocive ce genereaza efectul de sera. Conform normelor Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2009, operatorii economici din Romania vor putea introduce pe piata doar benzina cu continut de bioetanol de 4,5-5% in volum, urmand ca, de la 1 ianuarie 2010, procentul sa creasca treptat, tinta fiind 20%, in 2020. Din datele statistice reieste ca, in Romania, se consuma anual circa 5 milioane de tone de benzina, ceea ce inseamna ca, in aceasta prima faza, cand benzina trebuie sa contina 5% bioetanol, ar fi nevoie, la nivel national, de circa 350 milioane de litri pe an, deci o productie zilnica de 1 milion de litri.

Tigari si cafea in valoare de 10.000 de euro au fost furate din depozitul de marfuri al Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale (DJAOV) Satu Mare cu complicitatea agentului de paza al institutiei.
Conform unui comunicat de presa al Inspectoratului de Politie al judetului Satu Mare, politia a fost sesizata ca in perioada 3-6 octombrie, persoane necunoscute au patruns prin spargerea geamului in depozitul de marfuri al DJAOV Satu Mare.
In urma cercetarilor efectuate de lucratorii Biroului Investigatii Criminale din cadrul Politiei municipiului Satu Mare s-a stabilit ca furtul a fost comis in dupa amiaza zilei de 5 octombrie, de catre Constantin P., de 29 ani si Maria P., de 35 ani, care, cu complicitatea agentului de paza Ioan S., de 55 ani, aflat in serviciu, au sustras tigari si cafea in valoare de 10.000 euro.
Fapta a fost savarsita ca urmare a unei intelegeri prealabile, Constantin P. si Maria P. promitandu-i lui Ioan S. suma de 1.500 lei in schimbul facilitarii furtului.
Prejudiciul a fost recuperat integral, iar autorii sunt cercetati in stare de retinere, primii doi pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, iar al treilea pentru complicitate la furt calificat, urmand a fi prezentati Parchetului de pe langa Judecatoria Satu Mare si instantei de judecata cu propunere de arestare preventiva.

In localitatile Valcele, Araci si Baraolt, de la granita judetelor Covasna si Brasov, autoritatile vor realiza controale frecvente in comunitatile de rromi.
Motivul pentru care s-a decis intreprinderea acestei actiuni este numarul mare de sesizari venite din partea localnicilor, care se plang de furturi din gospodarii.
Pentru ca este toamna, multi dintre oamenii gospodari se pregatesc de strangerea recoltei pentru care au muncit o vara intreaga. Se pare ca acestia nu prea au ce sa mai stranga pentru ca hotii au dat iama in avutul lor si i-au lasat fara multe dintre bunurile agonisite.
Potrivit reprezentantilor prefecturii Covasna, in localitatile respective s-ar fi format grupuri care fura fier vechi, animale sau produse agricole.
Anul trecut, in Valcele, Politia a dublat efectivele in comuna, din cauza unor tensiuni dintre rromi si localnici, provocate de furturile de pe terenurile agricole.
Cea mai mare comunitate de rromi din judet se afla in satul Araci, unde peste 70% din populatie este de etnie rroma.

Pentru ca viata m-a rablagit si viteza maxima, cand umblu per pedes, este de doi kilometri la trei ore, ma vad deseori obligat sa scormonesc prin buzunare pentru a plati taxiul pe care sunt obligat sa-l iau cand distanta de la statia mijloacelor de transport in comun si destinatia finala este oarecum mare.
Niste obligatii – treaba mea de care – m-au facut sa trebuiasca sa merg cam vreo zece zile, aproape la rand, o anumita distanta. Cu taxiul. M-am urcat in taxiuri care aveau afisat pe portiera acelasi pret, ori de cate ori am folosit acest mijloc de transport care, si la Brasov, se gaseste din abundenta.
Repet: fix aceeasi distanta.
La inceput am platit cat zicea „birjarul” ca bate ceasul. Dupa cateva curse am inceput sa ma cam mir. Apoi am cazut pe ganduri. De ce?
Pentru ca, de fiecare data, am platit alt pret pentru aceeasi cursa. Si ce m-a mirat mai mult a fost faptul ca diferente au aparut si cand singurul stop de pe traseu l-am prins pe verde.
Cum naiba sa nu te miri cand la o cursa dai o anumita suma, iar la alta scoti din buzunar cu 1,80 lei mai mult, pe acelasi traseu? Si la fiecare asemenea cursa a aparut alta suma pentru aceeasi distanta.
Daca acest articol va fi citit si de vreun responsabil cu mersul vietii prin urbea noastra, poate ii va da putintel de gandit si, ca urmare, va apasa pe butonul care sa lamureasca situatia. Poate se va pune si el, cateva zile la rand, sa parcurga aceeasi distanta cu acelasi tarif afisat pe portiera, fara sa-si decline identitatea, sau isi va pune subalternii sa faca acest lucru.
Sau poate va cere politiei economice, dar tot pe blatescu, sa verifice acele ceasuri – sau cum se numesc ele – pentru a gasi cauza acestor diferente.
Caci este inadmisibil cele ce se petrec „la mica ciupeala”. Si este si ciudat fenomenul si, pe deasupra, inadmisibil. Nu ajunge cat ne ciugulesc impozitele si preturile? Nu ajunge ca mioritica natura se innegreste in defavoarea noastra? Chiar trebuie sa furam si sa furam pana nu mai stim sirul hotiilor?
Concluzia ramane doar una: autoritatile, ca de aceea sunt platite din buzunarele noastre, sunt chemate sa-si faca treaba si sa stearga din viata noastra – chestia cu taxiurile nu este unicat in cotidianul nostru – ceea ce proverbul explica clar: azi un ou, maine un bou.

Dan Bota

Firma Bechtel a intrat in colimator, ocupand primele pagini ale ziarelor cu tot felul de stiri legate de activitatea sa din Romania care s-a dovedit a fi mai mult sau mai putin ortodoxa.
Principala problema este legata de randamentul dat de firma americana care lucreaza intens la construirea vestitei autostrazi Transilvania, reusind contraperformanta de a face 6 kilometri in aproximativ patru ani de zile.
Se pare ca lucrurile nu se linistesc deloc, iar apele devin din ce in ce mai tulburi pentru managerii acestei firme.
Problema actuala cu care se confrunta acestia este legata de forta de munca. Firma Bechtel a optat pentru muncitori din afara tarii in care isi desfasoara activitatea. Pe scurt, acestia i-au preferat pe turci in detrimentul romanilor. Si astfel pornesc zvonurile si controversele.
Zeci de angajati romani ai firmei Bechtel acuza, intr-o scrisoare trimisa Companiei de Autostrazi, ca sunt discriminati de firma turca Enka, partener Bechtel. Turcii fura si fac un lucru de zece ori, dar tot prost, spun muncitorii.
Desi autostrada Bechtel mai are mult pana va fi terminata, muncitorii romani spun ca au ajuns la capatul rabdarii.
Mai multe zeci de muncitori romani de la autostrada Transilvania au trimis recent Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) o scrisoare in care firma turceasca Enka, subcontractor al firmei Bechtel, este acuzata ca ii discrimineaza, ca angajatii acesteia fura banii publici si ca aplica romanilor tratamente jignitoare.
Scrisoarea, trimisa de „colectivul de angajati ai companiei de autostrazi Bechtel, punctul de lucru Chiridis-Bihor si Savadisla-Cluj, oameni cu buna-credinta si frica de Dumnezeu, fara ganduri nationaliste sau sovine“, nu este semnata, cei care au redactat-o afirmand ca ar risca sa fie „dati afara fara drept de apel“.

Prima stana construita in Harghita dupa standardele europene a fost inaugurata, luni, in apropierea localitatii Tulghes, din nordul judetului, intr-o zona izolata.
Stana moderna a fost construita pe un teren pus la dispozitie de Consiliul Local Tulghes si se afla intr-o zona muntoasa, la cativa kilometri de sat. Constructia dispune de apa curenta, conducta de evacuare, platforma pentru aparat de muls, incaperile au gresie si faianta, iar ciobanii vor avea la dispozitie chiuvete si cabine de dus. Totul a fost gandit in asa fel incat sa se respecte conditiile de igiena si un circuit de productie corespunzator.
Oamenii sunt extrem de mandri de realizarea lor si abia asteapta ca la primavara sa inceapa sa o foloseasca.
Seful Departamentului de Dezvoltare Rurala, de la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Harghita, Vasile Juravle, a declarat ca ridicarea acestei stane face parte dintr-un proiect de combatere a saraciei in zonele montane, intitulat “Paseaza darul” si derulat de Asociatia crescatorilor de animale din Tulghes, cu sprijinul Fundatiei americane Heifer Project International si a Asociatiei Agricultorilor de Munte “Dorna”.
In prima parte a proiectului, 15 gospodarii din Tulghes au primit cate zece oi si un berbec, iar crescatorii au obligatia ca in urmatorii trei ani sa ‘paseze’ la alti gospodari alesi de asociatie toti mielute.
Prima ‘pasare’ a unui numar de 60 de mielute a avut loc deja in luna mai si urmeaza ca in octombrie sa aiba loc o operatiune similara. Specialistii spun ca, in acest fel, se creeaza un nucleu de ovine cu caracteristici biologice de calitate ridicata si se incurajeaza cresterea animalelor in zona. De altfel, in stana europeana vor ajunge, la primavara, oile pe care le cresc cei implicati in proiect, pe care ciobanii le numesc deja “europenele”.
Deocamdata, cei implicati in realizarea acestei stane moderne sunt preocupati de instruirea ciobanilor, urmand ca pe timpul iernii acestia sa participe la cursuri si sa invete sa foloseasca platforma de muls, dar sa se familiarizeze si cu notiuni legate de igiena furajelor si a laptelui.
Proiectul de combatere a saraciei in zonele montane s-a bucurat de succes in Harghita, mai multe localitati din judet manifestandu-si deja interesul pentru acesta.