Din pacate, in primii ani dupa Revolutie, cand din manualele de istorie erau scosi voievozi de seama ai Tarilor Romanesti, ori ctitori de cultura, au aparut in locul lor, o Doamne, pan? si prezentatori de stiri pe la posturile TV, ori cantareti de muzic? usoara.

O intreaga campanie de asa-zisa „demitizare” a poetului (indeosebi a fomidabilului publicist care a fost Mihai Eminescu!), l-a catalogat ba nationalist, ba antisemit, ba xenofob, ori prea conservator etc., prostia mergand pana acolo incat o duduie, dascal ocazional pe la Universitatea „Babes-Bolyai”, din Cluj, ne-a „dezvaluit” intr-un… studiu, descoperirea dumisale ca marele poet nu era deloc frumos, ca in fotografia de pe primul volum de „Poesii”, ca era mic de inaltime, ba chiar avea si par pe picioare…

Da, mai ales publicistica politica a Poetului ii deranjeaza si azi pe anumiti contemporani de prin diverse ONG-uri, ce nu-i pot ierta multe adevaruri rostite in urma cu 130 de ani?; cum se stie, atat de actuale de parca sunt scrise azi?!

Iata cateva fragmente dintr-un astfel de articol, publicat in ziarul „Timpul”, la 12 septembrie 1878, dar, cum spuneam, parca ar fi fost scrise ieri…:

?

„Realitatea tragica a vietii noastre de stat e nespusa mizerie a populatiilor de jos, e stoarcerea lor prin nemasuratele clase improductive, e usurinta si lipsa de caracter in viata publica, care, sub masca interesului general, fura de sting, fie pe calea diurnelor si lefilor nemeritate, fie prin arendarea mosiilor statului, fie pe alte mii de cai. Comedia consista insa in minciuna constitutionalismului, in pretextarea diferitelor libertati publice, a civilizatiei si a altor mofturi, pentru a acoperi unica tendinta care nu cauta, nu viseaza decat puterea statului, pentru ca prin mijlocul ei sa prade.

??????????? O multime de oameni mari se misca pe aceasta scena bizara, pe care toate sunt cu putinta, afara de un singur lucru: onestitatea.

??????????? Autori care nu stiu a scrie o fraza corecta, oameni de stat care nu pot justifica nici savarsirea scoalei primare, avocati fara stirea lui Dumnezeu, pictori orbi si sculptori fara de maini, generali care nu stiu citi o harta, subprefecti iesiti din puscarie, legiuitori recrutati dintre stalpii de cafenele (…), iata banda oculta care guverneaza azi Romania, banda care pana mai ieri republicana pana la comunism, astazi creeaza decoratii, impartindu-le intre ei cu profuziune; ieri voind sa rastoarne pe domn, azi il titluiesc rege; ieri proclamand republica la Ploieati, azi jucand cu aceeasi maiestrie pe lingusitorii Curtii.

??????????? Pe cand nici o indreptare nu se face nici scolii, nici bisericii, nici ramurilor de productiune materiala, tot pe atunci presa vesnicei minciuni, presa radicala, discuta subtilitati despre cea mai buna organizare a Statului. Militari care au pus pistolul in pieptul lui Voda Cuza, azi au reintrat in rangurile lor militare si sunt decorati. A-ti calca juramantul a devenit in Romania un titlu de inaintare. Un meschin egoism, o lacomie de castig cu orice mijloace, lipsa de bun?-credin?a in afacerile publice si in cele private, fatarnicia si amagirea ca busola a presei, iata cumplitele efecte ale unui guvern liberal de cativa ani. (…)

??????????? Sa ne asteptam dar curand la desfiintarea justitiei, la darea fraului slobod tuturor hotiilor, la coruptiunea deplina, sub pretext ca tribunalele sunt partinitoare. (…)

??????????? Administratiunea unei t?ri formeaza un tot nedivizibil; diferitele ei ramuri fac parte din aceeasi sistem? si sunt necesare una alteia, tocmai dupa cum o bucata a unei masini este neaparata celeilalte, si mecanismului intreg. Cand o parte a mecanismului merge rau, toata sistema din care face parte, sufera.

??????????? Ne plangem ca unii subprefecti fura, ca unii vamesi fura, ca unii perceptori si casieri fura. Asa este, din nenorocire. Dar, pe de alta parte, mearga oricine la Ministerul de Financie si vaza cati functionari culpabili au fost dovediti si dati de aceste administratii in judecata si cati au fost condamnati. Faptul e deplorabil; el arata o trista stare morala, chiar la aceia a c?ror instructiune ne dadea dreptul sa-i privim ca pe agentii cei mai activi si mai luminati ai ridicarii nivelului moral in ?ara. (…) Astazi, delapidatori condamnati, mai ca nu se mai vad; nu numai ca tribunalele ii achita si-i absolv cu cea mai mare usurinta, dar mai ‘nainte de a ajunge la tribunale, juzii instructori sunt aici spre a gasi mijlocul de a declara ca nu e caz de urmarire!

??????????? (In paranteza sa spunem ca articolul de mai sus se numea: „Ca la noi, la nimenea!”).

?

?

Asa cum ne comunica Transilvania Expres, iata ca se ivira probleme de comunicare a mesajelor pe care diferitele partide politice din orasul nostru intentioneaza sa le transmita. Si pentru ca era nevoie de ajutor in acest sens, PNG-istii, oameni cu frica lui D-zeu, sentiment pe care-l imprima membrilor sai si presedintele Becali, hotarara ca este nevoie de Comisia de Dialog Social pentru a se face intelesi.

Problema stringenta de la ora actuala este scandalul izbucnit in comuna Ticus, unde oamenii l-au reclamat pe primarul lor “ales” cum ca i-ar fi hartuit si terorizat pentru ca preferintele lor nu ar fi fost tocmai pe gustul conducatorului lor liberal, Vasile Schiopea. Adica, electoratul a vrut sa voteze cu PNG-CD, iar primarul nu ar fi fost de acord cu alegerea lor.

„PNG-CD Brasov a depus acum o luna plangere la Politia Judetului Brasov si la Politia Ticus pentru a se cerceta distrugerea unui bun public. Nici un raspuns… PNG-CD Brasov a depus petitii la Consiliul Judetean si Prefectura pentru rezolvarea situatiei dramatice a locuitorilor din Ticus. Nici un raspuns…”, se declara in adresa PNG-CD Brasov.

Vindicativul primar se razbuna acum pe “supusii lui neascultatori” astfel: le distruge punctele de alimentare cu apa, le blocheaza drumuri comunale, le fura oamenilor ajutoarele sociale, nu reabiliteaza, din re-vointa, bineinteles, drumul interjudetean dintre Ticus si DN 13, traseu cu un carosabil distrus in cota de 90%.
Parca am fi in tara lui Papura Verde, unde orice este posibil.

Bineinteles, ca primarul sustine cu inversunare ca “nu este adevarat”, fiind diferite grupuri de interese care trag sfori pentru a-i sifona imaginea.

Pana la proba contrarie, invectivele si acuzele continua, contribuabilii avand parte de spectacol gratis pe scena politica locala.

Doi brasoveni au luat, la scara micro, exemplu de la marii hoti ai natiunii, punand prin fapta lor in pericol siguranta circulatiei feroviare.

Acesti doi brasoveni, de 40 si 34 ani, au furat din zona Triaj zece saboti de frana pentru vagoane. Cand au fost surprinsi de agenti ai Politiei Comunitare, ei tocmai vroiau sa vanda , la un centru de colectare a fierului vechi, acesti saboti, cu scopul de a-si trata gatul cu ceva licori bahice. Ca de, este iarna si bantuie gripa !

Faptasii au fost predate Politiei Transporturi Feroviare pentru continuarea cercetarilor si luarea masurilor ce se impugn.

Este de retinut faptul ca nu se intampla prima data ca in acea zona sa fie depistati hoti de parti componente ale vagoanelor sau instalatiilor de siguranta a caii ferate. Dar oare cati nu or fi scapat neprinsi si cu prada intreaga?

De aceea ar fi de dorit o activitate mai intense in prevenirea unor asemenea fapte.

?

Dan Bota

Precum Alba ca Zapada, Romania s-a trezit in decembrie `89, din pacate, nu din somn ci dintr-un cosmar al dictaturilor, inaugurat de Carol al II- lea si ridicat pe inalte culmi de perfectiune de catre regimul comunist.

Din pacate, spre deosebire de copila din poveste, Romania s-a trezit inconjurata? de sapte altfel de pitici, care mai mult cer decat ofera, mai mult o incurca decat o ajuta iar unii chiar au intrecut masura: o mint, o fura, o batjocoresc!

In aceasta ultima ipostaza regasim trei pitici pervertiti in adevaratul sens al cuvatului: Pervertiti (conform DEX) adica schimbati in rau (din punct de vedere moral ); stricati, depravati, corupti.

Concret cei trei pitici reprezinta cele trei puteri ale statului (inca nu de drept): legislativa, executiva si judecatoreasca.

Ce fac ele in si (pe bani multi, pe banii nostri) pentru Romania:

• Piticul unu – Puterea legislativa – vorba poetului “ne fac legi si ne? pun biruri”, ?…doar atat citam, pentru ca este practic sinteza activitatii Parlamentului roman. Care arunca cu praf in ochii copilei (Romania), abia trezita din somn, pentru ca impreuna cu ceilalti pitici (adica „micii”) s-o fure, s-o vanda, s-o batjocoreasca. Efectele unor legi (drepturile omului, egalitatea in fata justitiei, dreptul la un trai decent, egalitatea de sanse) lasate fara suportul logistic si financiar necesar, sunt un fel de apa chioara si nu au grad de comparatie in raport cu exageratele salarii ale puterii, conditiile de munca ale alesilor, ajutoarele de inmormantare sau pensiile lor suplimentare (o pensie dupa un mandat cat la zece? pensionari).


• Piticul doi – Puterea executiva – chiar daca are doua capete, este in acelasi ton cu primul. Astfel, vedeti un ministru implicat cand se fura poseta unei copile de “ales al poporului” la coborarea dintr-un jeep sau un ministru absent cand se fura? poseta unei copile? mergatoare cu troleul sau un ministru care se ascunde pur si simplu cand membrii unei sectii de politie, se fac ziua ca muncesc pentru a fura motorina noaptea. Despre cele doua capete ale piticului – presedinte si premier –sita a cernut si nu ?retinut NIMIC bun.


• Al treilea dar nu? ultimul pitic din prima serie – Puterea judecatoreasca – este cel care iarta sau da cu suspendare celor care calca? pur si simplu? Romania in picioare dar …drept si exigent trimite la puscarie pentru 30 de zile doua batrane pentru neplata unei amenzi de 500 lei !? .


• Al patrulea pitic – Societatea Civila – alcatuita cu grija in laboratoarele serviciilor, pare a fi mai atent, mai protector cu Romania dar in realitate, la fel de pacatos ca primii trei. Este cu un ochii si cu toata, absolut toata mintea la… cascaval. Din pacate se poate spune despre Societatea Civila – piticul cu numarul patru – ca beneficiaza de destule avantaje (nu multe, nu enorme dar destule), ca produce vorbe, multe vorbe, cu care chiar reuseste sa imbrobodeasca copila, iar FAPTE deloc.

Dupa 17 ani de vorbe puse pe taraba politicii, printr-o asidua ?naveta intre televiziuni, conform unei corecte aprecieri a autenticului disident care este dl. PAUL GOMA, Societate Civila, dupa ce a ratat „Proiectul o noua Constitutie” este pe cale sa rateze inca un proiect in care s-a implicat – votul uninominal.

Asadar, desi EXPERTIZA exista din plin:

–????????? nu tu o solutie pentru oprirea jafului,

–????????? nu tu o varianta pentru eliminarea abuzurilor,

–????????? nu tu un sistem pentru “dezbracarea” alesilor de imaginea actuala si CORECTA cantarire, evaluare a faptelor lor…

Revenind la „Proiectul o noua Constitutie”, fara a nega necesitatea imperioasa a schimbarii unor prevederi din actuala Constitutie, fara a bagateliza importanta unei noi Constitutii, care ar fi a dousprezecea de la Regulamentele Organice, 1831 ?Pavel Kiseleff), sunt prea multe “editii” si de consecintele si aplicarea lor ce sa mai vorbim.

Sa retinem diferenta! Americanii – de exemplu – au una? de la 1776 si au pe langa PUTERE, multa prosperitate si mai ales DEMOCRATIE!

Pe cand noi, cu 12 constitutii, pe care le tot “perfectionam”, pentru unii sau pentru altii si niciodata pentru toti, pentru popor, ne intrebam cam pe cand ii vom ajunge din urma pe americanii din 1776.

• Piticul cinci – supranumit si a patra putere in stat – se apropie de basm. El este un pitic BUN. El a lucrat (chiar daca nu suficient) pentru Alba ca Zapada. Lui ii datoreaza Romania lumina (atata cat e!) focalizata asupra mizeriei facuta de primii patru pitici. PRESA romaneasca reuseste, e drept nu toata si nu in suficienta masura, dar, REUSESTE sa fie cainele de paza (nu de putine ori,? interesat, chior si surd) al societatii.


• Piticul sase, urmatorul pe lista – Biserica – tema “spinoasa”, nu de la cununa lui Isus ci de la realitatea romaneasca. Totusi, poate ca inaltii prelati ar trebui sa:

–????????? abandoneze lupta fraticida dintre confesiuni;

–????????? sa renunte la spalarea si ascudera lucrarii lor (si nu a Bisericii) din timpul comunismului;

–????????? sa NU lase clasa politica sa se manifeste in Biserica;

–????????? sa renunte la aceasta naroada intrecere? (de sorginte socialista) ”care biserica arata mai bine, sau cine face o noua biserica”;

–????????? sa se intoarca cu fata, CU TOATA FATA, spre Romania. Romania a stiut si va stii despre cine sa spuna “VREDNIC ESTE” !

• Al saptelea pitic – Comunitatea Europeana. Din fericire Romania a avut in toti acesti ani in preajma ei si un pitic exact ca cel din basm; bun si grijuliu cu Alba ca Zapada. Acesta a ajutat-o de multe ori, i-a luminat drumul tranzitiei nu s-a sfiit sa critice si chiar sa certe ceilalti pitici cand intindeau prea mult coarda. Asadar Romania are destule motive sa multumeasca acestui pitic, numit generic, COMUNITATEA EUROPEANA, care si-a tinut promisiunea si ne-a primit la sanul ei.

Dat fiind desele situatii de “inferioritate” (numerica!), poate, ar trebui ca Alba ca Zapada sa insiste ca U.E. prin specialistii ei sa se instaleze la propriu in Romania.?Nu avem o dilema. Si POATE si TREBUIE !

?

Ion Gh. Cumpana

?

Anul acesta – de fapt, anul trecut – contactul cu Occidentul l-am facut prin intermediul ferestrei de tren. Imediat ce treci granita pe la Curtici si noaptea incepe sa se destrame, chenarul de bezna ce tinea pana atunci loc de geam incepe sa se coloreze cu nuantele inghetate ale pustei unguresti.

Dintr-un reflex greu de ignorat, orice deplasare in afara este subminata de amintiri livresti. Locuri pe care le descoperi poate in premiera ti-au ramas in minte din aventurile de hartie ale cartilor citite, care-au pomenit intr-un fel sau altul de zisele meleaguri. In plus, cand pleci de-acasa nu pornesti doar ghiftuit cu lecturi, ci mai ales saturat de prejudecati. Despre tot soiul de imperfectiuni de care sufera occidentalul in ochii tai de estic macinat de complexe de inferioritate. Daca la astea se mai adauga si nitica instructie, nici ca poti gasi gasi manual de orientare turistica in psihologia occidentalului mai bun decat ”Declinul Occidentului” de Oswald Spengler.

Anul asta, insa, am simtit placut si ergonomic Inclinul Occidentului. In fotoliul comod al lui ICE 21, expresul care leaga Viena de inima Germaniei. Desi nu este nici pe departe ultimul racnet al tehnicii pe calea ferata, supertrenul se inclina extrem de elegant in curbele ce urmaresc sinuozitatile Dunarii si Oderului. Hotarat lucru, Spengler n-a mers niciodata cu trenul asta.

Sate aliniate, tot mai riguros pe masura ce te apropii de Austria si Germania, anunta un raport prietenos cu geometria, necunoscuta in Romania. Casele se aseaza cuminti de-a lungul unor linii dulci dar ferme, care impart spatiul locuibil in raporturi ce tind spre perfectiune pe masura ce te apropii de zona germana.

N-o fi geamul compartimentului cea mai buna interfata a civilizatiei Vestului, dar asigura un acces comod la peisaj. Iar cel rural sau urban, atat cat se lasa vazut din fuga trenului, vorbesc explicit despre o stiinta a locuirii, cultivata pana in cele mai aparent insignifiante detalii. Vesticii stiu pur si simplu sa habiteze si au un cult pentru spatiul in care vietuiesc si pentru geometrizarea caruia au dezvoltat manii vindecate de exces. Cu exceptia incarcaturii exotice si spirituale ce imbiba civilizatia japoneze a gradinii, curtea unei resedinte austriece sau germane este acelasi elogiu adus miniaturii si ordinii.

Ore intregi mi-au defilat prin fata ochilor palcuri de case aciuate la poalele cate unui deal sau urcate discret pe coama unei coline. Mangaindu-le acoperisurile cu privirea nu risti sa-ti destrami irisii in muchii ascutite, turnulete-pagoda sau foisoare tuguiate de inspiratie tiganeasca. Dupa a treia localitate, stiam deja care este diferenta dintre un grup de case austriece si o mana de vile romanesti si de ce ultimele se afla in raporturi de dusmanie cu natura, care pare aceeasi in Franconia ca si pe Valea Prahovei.

In primul rand, casta arhitectilor de sange german pare cu adevarat o ghilda ariana in comparatie cu ordinul omolog din Romania. Daca nu cumva sunt niste supraoameni. Numai asa ar putea sa negocieze cu inchiaburitul mioritic, care intelege prin casa o hardughie cu 3 etaje si 18 camere. Vilele spatiului german sunt cochete, modeste si se integreaza perfect si natural in ambient. Orice trei ciumeti de Romania care se invecineaza pe aceeasi coama de deal comit cu siguranta un viol in grup. Victima este intotdeauna natura, care iese sangerand din orice contact cu apropitarul roman, dornic sa se labarteze locativ imediat ce a furat indeajuns ca sa-si comande o casa.

Comanditarul ignorant nu este insa singurul vinovate pentru dezastrul pe care si-l va aseza la temelia viitoarei case. Campaniile ecologice de salvare a naturii romanesti l-au scos pe tapinar principalul vinovat pentru masacrul padurii. Pe taietorul de copaci il condamna toate sloganurile care apara aurul verde. Nimeni nu s-a gandit ca arhitectul cupid, cu clientela din randul manelistilor economiei si miliardarilor de carton, ar trebuie condamnat mai abitir pentru ororile pe care le planteaza pe dealurile rezidentiale. Dusmanii naturii nu trebuie neaparat sa se indeletniceasca cu defrisatul. Marii ucigasi de paduri sectioneaza copacii la planseta. Aseptic si cu diploma.

Istoricii contemporani cu momentul abdicarii confirma faptul ca l-a cam durut in cot de eveniment, nefiind silit cu pistolul la tampla, ci cu o constiinta impacata de averile scoase – cele mai multe din patrimonial national – in apusul care l-a imbratisat la acel moment din motive propagandistice

Pe ex-regele Mihai de Romania, cel care a domnit in calitate de pitic si junior, l-a interesat mai mult propria naframa de automobilist decat soarta si flamura unei tari pe care se facea ca o pastoreste. Caci cei care i-au influentat deciziile au fost, ca de multe ori de-a lungul veacurilor, tot boierii autohtoni, modernizati la vremea respectiva in partide politice.

Acuma vine specimenul cu multe si tot mai multe pretentii, cu toate ca la prima sosire postrevolutionara a declarat ca nu vrea nimic decat sa-si revada “tarisoara”. Iar tantalaii care ne conduc din ’90 incoace ii dau si ii tot dau, ca nu dau din patriotismul lor personal.

Lafaindu-se mosneagul din nou prin paturi cu puf de gasca romaneasca, s-a hotarat sa tranteasca si niste norme fundamentale ale familiei regale in Romania, uitand de tablourile furate tarii in octombrie 1947 – fara sa mai punem la socoteala ce plasase, prin ciordeala, pana atunci prin banci elvetiene, plus ce a mai carat cu trenul in ianuarie 1948. Si uitand ca mosul sau Ferdinand a fost desmostenit de nume si rang, la intrarea Romaniei de partea Antantei, in 1916, de catre familia sa nemteasca. Iar Carol numarul doi a declarat, in 1926 cand i s-a reprosat viata personala cam in contradictie cu rangul, ca monarhiile din aceasta parte a Europei nu au viitor. Si atunci el ce mai vrea? Si de ce unii romani se mai cramponeaza de aceasta institutie perimata, cand simbolul democratiei si prosperitatii mondiale, Statele Unite ale Americii, nu a simtit nevoia unei monarhii?

Caci monarhia a fost detestata din antichitate atunci cand a prezentat niste avortoni, cu nimic mai prejos in gandire ca boschetarii mai spalatei. Dar care, sub diferite forme si fara drept logic, a jupuit fara sa se sature, pentru ea si gasca de lingai, aur, la propriu si la figurat, ce se cuvenea altora

?

Si atunci sa prefer monarhia unei republici, cu bunele si relele ei, dar care sa-mi dea sentimentul demnitatii proprii si fara echivocul plecaciunii ieftine? Gand inacceptabil logicii timpului in care traim.

?

Dan Bota???

Romanii isi sarbatoresc patronul spiritual, pe Sfantul Andrei, la 30 noiembrie. Intamplarea a facut ca ziua nationala, 1 Decembrie, momentul unirii provinciilor romanesti sa se celebreze a doua zi.

Iata cum, cele doua componente, spiritualul si istoria, se alatura pentru a fi comemorate in momentul in care postul Craciunului este in toi, natura si individul pregatindu-se deopotriva pentru nasterea Mantuitorului.

o?????? Iarna este sobra, plina de privatiuni si primejdioasa dar sarbatorile acestui anotimp, cele mai spectaculoase din traditia romanilor, prefigureaza parca clipele in care totul va reveni la viata.

o?????? Noaptea din ajunul Sf.Andrei este destinata unor obiceiuri, poate antecrestine, care sa asigure protectie oamenilor, animalelor si gospodariilor. Taranii romani le-au pus sub obladuirea acestui sfant, tocmai pentru ca ele trebuie garantate de autoritatea si puterea sa.

o?????? Ajunul Sf.Andrei este considerat unul dintre acele momente in care bariera dintre vazut si nevazut se ridica.

o?????? Clipa cea mai prielnica pentru a obtine informatii cu caracter de prospectare pentru anul care vine. De asemenea, „Andreiu cap de iarna” cum ii spun bucovinenii, permite interferenta planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenta oamenilor putand fi intoarse de la matca lor fireasca. Se crede ca in aceasta noapte „umbla strigoii” sa fure „mana vacilor”, „mintile oamenilor” si „rodul livezilor

o?????? Impotriva acestor primejdii, taranul roman foloseste ca principal element apotropaic (de aparare), usturoiul. In egala masura, casa, grajdul, cotetele, usile si ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit sa alunge patrunderea duhurilor rele la oameni si animale.

o?????? In general, acest usturoi cu rol de aparare, provine din cel menit cu un an inainte, in acelasi moment al anului. Pentru cea mai importanta actiune ce se desfasoara in aceasta noapte este „pazitul usturoiului”. Impreuna, fete si flacai, vegheaza si petrec, tocmai pentru a inzestra usturoiul cu calitatile necesare. Forta magica cu care el va fi investit in ajunul de Sf.Andrei ii va ajuta pe toti sa depaseasca momentele de cumpana de peste an: va servi drept remediu terapeutic, va aduce petitori – purtat la brau, va pazi salasurile de duhurile rele.

o?????? Desi invaluite de muzica si dans, fetele vor veghea cu strasnicie usturoiul, ce nu trebuie furat pe ascuns de flacai. Pazit astfel, usturoiul va putea mai apoi sa asigure protectia fiintei umane, reusind uneori sa-i schimbe chiar soarta.

o?????? Tot in aceasta noapte, ?pentru a testa rodnicia livezilor si campurilor se aduc crengute de visin in casa (care vor inflori pana la Craciun) sau se seamana boabe de grau in diverse recipiente.

o?????? Decembrie vine apoi cu sarbatoarea, atat de asteptata de copii, a Sfantului Nicolae. Cati dintre noi nu au asteptat cu infrigurare dimineata de 6 decembrie pentru a se uita daca Mosu’ a lasat ceva in ghetele pregatite de cu seara? Acest obicei al darurilor aduse de Mos Nicolae, s-a impamantenit mai mult la oras. Este posibil sa fie un imprumut din tarile catolice, unde Mos Craciun este cel care pune daruri in ghete sau ciorapi anume pregatiti. Copiilor din Romania li se poate intampla ca Mos Nicolae sa aduca si cate o varguta (pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxa Sfantul Nicolae ii da dreptul sa intervina in acest fel in educatia copiilor.

o?????? Pentru cea mai asteptata sarbatoare din decembrie, Craciunul, romanii au apelat in egala masura la traditie, stiind sa accepte si obiceiuri mai recente. Intampinata cu bucurie, ?Nasterea Mantuitorului aduce cu ea si o suma de practici foarte vechi prin care se celebra Echinoctiul de Iarna, momentul in care natura da sperante ca va renaste.

o?????? Obiceiul colindatului a inglobat in el nu numai cantec si gest ritual, ci si numeroase mesaje si simboluri ale unei stravechi spiritualitati romanesti. El s-a pastrat asociindu-se cu celebrarea marelui eveniment crestin care este Nasterea Domnului Iisus Hristos. In ajunul Craciunului, pe inserat, in toate satele din tara, incepe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nasterea Domnului si sunt primiti cu bucurie de gazdele care ii rasplatesc cu mere, nuci si colaci.

o?????? In Maramures, cei care colinda sunt oameni in toata firea. Obiceiul este sa treaca pe la fiecare casa iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, sa continue colindatul.

o?????? Postul Craciunului ia sfarsit? si fiecare se poate bucura de mancarurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii si cozonacii, prajiturile si vinul. Cele trei zile de sarbatoare ale Craciunului aduc liniste si pace in case.

o?????? Dar sarbatorile nu s-au sfarsit. ?Pe 27 decembrie este Sfantul Stefan, alt prilej de petrecere.

o?????? Pentru cel mai important moment, trecerea in noul an, pregatirile se reiau. In saptamana dintre Craciun si Anul Nou, in toate satele cetele de flacai se prepara pentru „urat”, sistem complex de datini si obiceiuri. Pe inserat, in ajunul anului sunt asteptati sa apara „Ursul”, „Capra”, „Bunghierii”, „Caiutii”, „Malanca”, „Jienii”, „Mascatii” etc.