Dupa cum ne-arata filmul caltabosului, ministrii nostri se preteaza a primi spaga de la te miri cine, numai pentru a-si arata falosi averea: viloaie cu cat mai multe camere, lanturi groase din aur,? masini ultimul racnet, ceasuri Rolex, orice este scump, fura privirea si lasa cu gura cascata pe amarasteanul de la bloc.

Si cu cat pleaca omul mai de jos, cu atat mai mare este dorinta de a epata. Exact ca tiganii: traditia lor cere multe camere si multe turnuri, ghiuluri si lanturi, toate expuse cat mai la vedere. Ba chiar se si organizeaza evenimete la care familiile de tigani pun la expozitie tot ce au bun si frumos. Asta vor si romanii, sa arate natafletilor din cartier ca s-au ajuns, ca sunt ministri, ca impart cu nevasta 15 camere cu 15 candelabre cu ciucuri de cristal, ca au carnati la discretie si bautura curge ca Dunarea cand ploua 30 de zile fara oprire!

Sa nu mai vorbim de apucaturile negriciosilor, ridicate la rang de politica de stat: furatul, limbajul colorat plin de referiri la diverse orificii si scandalul in public. Zau fratilor, parca vrem sa confirmam o legenda si sa demonstram cu tot dinadinsul ca suntem o satra mare cu Bulibasa Basescu in frunte si cu o banda mafiota in linia intai in guvern, parlament si presedintie! STOP! Sta cineva in 10 camere deodata? Mananca cineva cu 15 guri? Sunt atat de prapaditi demnitarii nostri de ies la cersit de spaga si se lasa “milutiti” de alde Ciorba? Eu cred ca nu, e doar pacatosul de aquis tiganesc, de care trebuie scapat rapid, pana nu se prinde UE ca ne place mai mult decat al european!

?

Bianca Sorescu

Ottac ii opri pe ceilalti sa se atinga de apa.

“ Stati putin. Intai trebuie sa vedem daca nu are nimeni ceva cu noi in caz ca vrem sa bem putina apa.”

“ Nu cumva exageram putin ? “ se mira Atlan, in timp ce Topmugg privea lacom oglinda clara a apei. Se putea vedea pana la fund. Cativa pestisori se zbenguiau incolo si incoace. Deci macar in apa se gaseau reprezentanti ai faunei !

“ Ce ne poate face paraiasul acesta ? “

“ Uiti simbioza “, ii aminti Ottac.

Dupa care o porni prudent pana la limita malului. In dreapta si in stanga sa cresteau cateva tufe mici, cu crengi zvelte si lipsite de frunze, semanand cu niste bice. Unale varfuri atingeau apa, ca si cum plantele s-ar fi adapat.

Ottac se apleca incet si atinse apa cu mana. O trase repede inapoi, dar nu se intampla nimic. Apoi repeat gestul. Dupa care facu palma caus, lua apa si bau.

Topmugg nu mai rezista. Cu un carait entuziast sari de langa Ottac si se arunca in apa racoroasa. Nici Atlan, nici Ottac nu reactionara indeajuns de repede pentru a-l impiedica. Amandoi se agitau pe mal, cautandu-l pe Topmugg, care disparuse in apa. Stiau ei ca acesta rezista mult timp sub apa, dar asta nu era o consolare. Existau atatea si atatea alte moduri de a muri inafara de inec, incat te puteai astepta la orice.

“ Unde o fi ? Chiar asa de adanca nu pare a fi apa pe aici” , spuse Atlan.

Calurianul se apleca inainte. Da, acolo, vartejul – e Topmugg. Apa il tine si nu-i da drumul.

“ Nu se poate, imposibil ! “ ii scapa lui Atlan.

“ Ar cam trebui sa-ti scoti din cap expresia asta “, il sfatui Ottac, fara sa scape din ochi vartejul. “ Mai putem astepta. Asa de repede nu se ineaca kresalianul. “

Topmugg arata ca un bolovan mare pe fundul apei si provocand vartejuri. Se vedea bine cum dadea din maini si din picioare, fara sa se poata misca nici macar cat o id?e din loc sau sa poata iesi la suprafata. Era imposibil sa-ti dai seama ce il tine in apa.

Dupa vreo zece minute Topmugg fu aruncat la suprafata, cu burta in sus. Fata sa cu pielea aspra parea cam botita, ca si cum ar fi fost stransa de frig.

“ Lasa-te dus de apa ! “ ii striga Ottac. “ Vei veni de la sine la mal. Sa nu faci nici o miscare brusca – prefa-te mort ! “

In aceeasi clipa Ottac si Atlan fura aproape doborati de o pala de vant, starnita din senin. Atlan se prinse instinctive de crengile celui mai apropiat tufis. Ca raspuns incasa o lovitura ca de bici, care il tranti pe spate, in iarba..

“ La naiba ! “ gemu el.

Intre timp Ottac se deplasa de-a lungul malului, la acelasi nivel la care era manta de ape Topmugg, pana ce raul facu un cot. Kresalianul fu impins la mal, sari repede in picioare si o lua la fuga spre Ottac, care-l astepta cu bratele deschise.

“ Serpi sau radacini m-au tinut. N-am putut face nimic. “

“ Si apa a crezut, dupa zece minute, ca te-ai inecat. “

Topmugg spuse ceva in limba sa ce nu fu inteles nici macar de Ottac. Apoi intreba:

“ Unde este Atlan ? “

“ Uite-l ca vine. “

Se aflau din nou pe mal, nestiind cum sa treaca apa fara a intra din nou in conflict cu natura. In orice caz, apa nu se opusese ca Ottac sa bea din ea.

?Sa punem un bustean peste rau “, propuse Topmugg.

“ Bineinteles ca asta ar fi o solutie, dar mai intai ar trebui sa gasim unul uscat si cazut. Altfel o patim iar. “

Asta asa era. In circumstantele date era exclus ca un copac inca in viata sa fie doborat, chiar daca ar fi avut uneltele necesare.

?

( va urma )

?

( traducere si adaptare dupa “ Das Tefroderproblem “ )

?

Dan Bota

“ Ce ne facem acuma, Ottac ? “ se interesa Atlan.

Calurianul dadu din umeri a nestiinta, gest care nu-l caracteriza.

“ Vom marsalui, ce altceva ne-a mai ramas de facut ? Daca ne mai poate ajuta cineva, atunci poate doar tefrodienii – in caz ca au posibilitati tehnice, dupa cum sper. Sau poate indigenii. Singuri nun e vom putea descurca cu aceasta natura ostila. Sa fim fericiti daca ne va lasa sa ajungem la prima localitate, oricare ar fi ea, a bastinasilor sau a tefrodienilor, adica Banschor sau Kamaya. “

“ Dar de ce san e bage natura bete in roate ? “

“ De ce, de ce ! De unde sa stiu eu asta ? “ Zambi impaciuitor, dar era mai mult un ramjet. “ Asta este situatia. “

Cativa bureti, probabil din lipsa de spatiu, fura impinsi afara din nava, cazura in nisip, se rostogolira inapoi la copaci si se inaltara la loc pe ramurile de unde coborasera.

“ Topmugg are dreptate “, spuse Atlan. “ Este o planeta nebuna. Sunt tare curios sa vedem ce ne mai asteapta. “

“ Eu nu “, replica Topmugg sec.” Cel putin daca buretii astia ar fi comestibili…! “

In aceeasi clipa nisipul de sub el se ridica musuroi si il zvarli pe kresalian in aer. Acesta zbura cativa metri si ateriza in patru labe. Era asa de surprins, incat nici nu incerca o vreme sa se ridice.Apoi o lua taras catre ceilalti. Locul de unde fusese azvarlit luase infatisarea initiala.

“ Rakjhrak ! “ latra el buimacit.

“ Da, asta as zice si eu “, comenta Atlan, care incepuse sa ia drept normal anormalul. “ Exact asta, Topmugg ! “

Nimeni nu isi putea explica incidentul. Oare era posibil ca insusi pamantul sa se fi coalizat cu marea, cu atmosfera si copacii, intr-o stransa simbioza ?

Atlan incepu sa se joace absent cu un fir de iarba lung, crescut intr-un smoc, ca multe altele in jur. Il smulse cu radacina cu tot din nisip. Radacinile pareau niste sfori. Pana sa apuce sa arunce firul de iarba, acesta prinse deodata viata. Si firul, si radacinile, se incolacira fulgerator de incheietura mainii lui Atlan.

Arconidul ramase atat de surprins si speriat incat nu reusi, pe moment, decat sa-si priveasca mana care incepuse sa se umfle datorita stransorii. Abia dupa aceea simti si durerea.

Ottac avu mai multa prezenta de spirit. Scoase din buzunar un briceag, il deschise si insfaca mana lui Atlan. Cu o miscare dibace baga varful briceagului intre planta si piele, fara a-l rani pe Atlan.Apoi taie planta.Partile taiate cazura in nisip si ramasera nemiscate.

?

( va urma )

?

( traducere si adaptare dupa “ Das Tefroderproblem “ )

?

Dan Bota

Potrivit politistilor, obiectele de arta au fost furate din Los Angeles si Spania si au fost gasite ca urmare a monitorizarilor si investigatiilor sub acoperire la trei tineri ieseni ce au fost retinuti in timpul unui flagrant organizat de politistii de frontiera ieseni. Cei trei infractori incercau sa comercializeze operele de arta pe piata neagra, pentru suma ?de 110.000 de euro.

Infractorii au fost dusi la Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi urmand a fi cercetati sub acuzatia de ?savarsire infractiunilor de initiere sau constituire ori aderare sau sprijinire a unui grup, in vederea savarsirii de infractiuni, detinerea, comercializarea sau orice operatie privind circulatia bunurilor culturale mobile, care fac parte din patrimoniul cultural al unui stat strain si care au fost exportate ilegal, furt calificat, spalare de bani prin dobandirea, detinerea si folosirea unor bunuri cunoscand ca acestea provin din infractiuni.

?

Ioan Sipos directorul sportiv al formatiei de liga secunda FC Sacele, a fost lovit mortal de patru rromi. Acestia au furat una din mingile, cu care echipa saceleana efectua antrenamentul de miercuri. Ioan Sipos a plecat spre grupul de rromi care au luat mingea spre a o recupera, insa acestia l-au lovit in cap si au fugit.
„Dupa ce echipa a luat masa, miercuri la pranz, m-am despartit de domnul Sipos, care s-a indreptat spre baza de antrenament, unde are biroul. La putin timp, am vazut niste tigani care fugeau cu o minge si am presupus ca era balonul pierdut ieri. L-am sunat ca sa-i spun ca s-a furat o minge, dar nu mi-a raspuns. Am mers atunci la baza sportiva, ca sa-i comunic ce am vazut, dar cand am ajuns l-am gasit in fata portii, intins pe spate. Pot sa spun doar ca atunci cand l-am gasit eu mai avea inca puls”, a declarat, responsabilul cu protocolul de la echipa brasoveana, Viorel Lata.

Cativa mireni mai smecheri vor sa faca aceeasi figura. Uitati-va la Basescu. Ieri zicea una, azi baga alta cotita, numai sa nu mearga treaba oblu, ca apoi, sucindu-se, sa spuna: pain u v-am zis-o io, ha, ha, ha ? Cerea in Piata Universitatii uniune nationala, tocmai el, care dezbina mai mult sin u lasa guvernul, asa cum e, sa-si vada de treaba. Si cei viciosi dupa chipul si asemanarea sa il aplaudau. La fel cum fac masculii in calduri pe langa o curva.

Sau ii auziti pe toti cei acuzati de fraude cum se jura ca nu au furat nici un leut ? Paid a, ce sa faca ei cu un leut. Au luat cu sacul. Asta nu poate fi adus ca proba pentru ca nu incape pe usa Parchetului. Si toti acestia ne tin pe toti de fraieri, inclusive Biserica.

Sa nu se inteleaga ca sunt ateu. Cred in Doamne-Doamne, dar prefer sa tin personal legatura cu El. Iar in ce priveste pe majoritatea inavutitilor postrevolutionari, ii socotesc pe ei pleava societatii, si nu pe cei care trudesc pentru supravietuire. Uneori cultura unui boschetar este mult mai vasta decat cea basesciana. Niciodata lumea buna nu se va masura cu bani. Mai devreme sau mai tarziu arama ajunge sa se de ape fata.

?

Dan Bota

?

?

?

Cristiano Bergodi antrenorul echipei Rapid Bucuresti, a declarat, joi, ca s-a simtit jignit de afirmatiile presedintelui Federatiei Romane de Fotbal, Mircea Sandu, si ca isi mentine decizia de a lua o hotarare in ceea ce priveste viitorul sau la Rapid in functie de rezultatul meciului cu FC Nurnberg, din Cupa UEFA.
„Eu imi pastrez cuvantul si, in functie de ce se va intampla cu Nurnberg, voi decide daca plec sau nu. Jucatorii nu trebuie sa se gandeasca la antrenor, ci sa joace cum trebuie cu Nurnberg, pentru ca decizia va fi oricum a mea. Nu este o presiune pentru ei, nu trebuie sa stea cu gandul daca plec sau nu. Ati vazut ce a spus Mircea Sandu ca sunt prea multi antrenori in Romania, asa ca nu este o problema daca plec. A fost o grea lovitura ce a spus, sunt dezamagit si jignit. A vorbit despre -italianul care castiga bani in Romania-. Eu am facut sacrificii ca antrenor, nu am furat bani in Romania. Oricum, Mircea Sandu poate sa spuna ce vrea, nu ma mai intereseaza”, a declarat Bergodi.

Apucaturile rromilor de la Apata, de a fura recoltele consatenilor lor de origine maghiara, au gasit o alta cale de a se exprima. Pentru ca dispozitivul de jandarmi instalat in urma cu vreo luna, cand localnicii au rabufnit impotriva metehnei vecinilor lor tuciurii de a le sterpeli bucatele de pe camp, ii descurajeaza deocamdata sa dea frau liber ocupatiunii lor de capatai. Dar la Apata, stingerea temporara a conflictului de frica oamenilor de ordine seamana mai degraba cu reacoperirea cu pamant a cartofilor dezgropati de sapaligile tiganilor, harnice mai ales pe timpul noptii.

Ca seriosul conflict dintre cele etnii de la Apata mocneste pe razor si asteapta doar o clipa de neatentie din partea jandarmilor pentru a reizbucni s-a dovedit deunazi in alta localitatea din apropierea Bodului. Mai precis la Araci, unde se pare ca s-au intins deja vrejurile uratelor obicei din Apata, momentan tinute in frau de politisti. Tiganii din zona nu se sfiiesc sa prade campurile de cartofi, pe care le strabat in plina noapte cu carutele lor flamande. Ceea ce reuseste sa-i mai tina cat de cat departe de tarla sunt focurile de arma ale patrulelor de politie si ale echipelor de panda instalate in apropierea campurilor.

Daca la Araci pocnetele impuscaturilor inca ii mai sperie pe hoti, imediat ce treci granita judetului in Covasna descoperi ca legea nu mai este o opreliste pentru rromi. In localitatea Valcele, campurile par sa fie cu totul la cheremul pradatorilor. Seful de post a renuntat la slujba si s-a mutat din zona, exasperat de efectul zero pe care il are vederea uniformei la balaoachesii … cartofori. Tiganii le rup in fata politistilor procesele verbale ce li se intocmesc hotilor, care nu asteapta caderea noptii pentru a prada pogoanele localnicilor. Primarul se fereste sa vorbeasca de problemele localitatii, de frica sa nu-i starneasca si mai tare. Aceeasi teama ii incearca si pe localnici cand vine vorba – de fapt, vorba nu vine, trebuie sa le-o tragi satenilor cu clestele din gura – despre jaful de pe campuri.

Situatia tensionata din Valcele, Araci sau din alte sate in care intunericul protejeaza astfel de fapte, risca sa se incinga pe masura ce recolta de barabule se apropie de cules. Temperatura ar putea face bine doar la meniul tiganilor, care vor hali de pe camp direct cartofi copti, dar nu va ajuta cu siguranta la coeziunea comunelor brasovene ce se lauda cu multietnicitatea lor seculara. Apata, cel putin, s-ar lipsi bucuroasa de aceasta trasatura comunala.

Vifor Rotar

Alta educatie de unde sa primeasca ? La scoala nu, la cersit da. La munca nu, la furat da. Asta este mediul in care cresc. Astea le-au intrat in sange si urina. Acidul emanat distruge totul in jur. Si daca incerci sa ajuti, te arzi.

Nu-i vorba ca si printre “ albi “ gasesti cazuri asemanatoare, dar parca sunt mai putine. Dar tot din lipsa de minima educatie in familie, la scoala si la televizor.

Ce pot spune ? Este pacat de cele doua vieti. Una sfarsita prea timpuriu, cealalta ingropata dupa ziduri de “ reeducare “. Halal !

?

?

Dan Bota

?

Aflu cu bucurie ca un concitadin are grija de pensia mea. Nu am asistat la clipa destainuirii pentru ca eu nu am falcute dezvoltate si astfel mi-a lipsit fata pentru sala Europa din hotelul Aro Palace. Unde reprezentantii pensionarilor din judet – nu inteleg cum ma poate reprezenta pe mine cineva cu o pensie de cinci-sase ori mai mare decat o am eu, fara sa fi muncit mai abitir – au stat la taclale cu sefii PSD judeteni. Astfel a avut ocazia si domnul Constantin Nita – mai e nevoie sa spun cine este ? – sa-si aduca aportul la o campanie electorala neoficiala, cand fiecare incearca sa traga cat mai multa spuza pe turta lui. Si a comunicat oficial ca lui i se datoreaza procentul de 45% cu care se vor mari pensile dupa sfantul Vasile 2008. Iar daca PSD ajunge la guvernare, ar fi o garantie ca acest sf. Vasile nu se transforma in sf. Asteapta. Ca la orice adunare politica in prezenta publicului, indiferent de culoarea politica si mai ales cand te afli in opozitie, s-au mai bazait si alte probleme sociale de rezolvat, daca… Va dati seama cand.

In ultimii 17 ani s-au perindat pe la putere o serie de oameni care, practice, doar au furat, din postura asta, direct sau indirect, din viata celor multi. Ajunsi in opozitie si-au amintit ce n-au facut ei cand erau in sa, pe cai, acuzandu-i? pe cei de la ciolan de viata mizerabila pe care o duc cei multi. Si roata asta se tot invarte de o bucata de vreme doar in folosul catorva. Dar uzura avanseaza si tot mai putini fraieri pun botul.

?

?

Un rom din mahalaua Sacelelor da semne ca gena tiganeasca sufera oarece mutatii in zona Brasovului. Omul risca chiar sa fie poftit afara din etnia balaoachesa daca nu-si revine curand.

La periferia municipiului Sacele se consuma in anonimat un eveniment genetic. Un rrom de treaba tine cu tot dinadinsul sa manifeste un comportament deviant fata de cel al semenilor sai. In vreme ce tiganii cu care se invecineaza sunt cu totii specialist in sterpelirea de cablu electric, (r)omul cu pricina procedeaza altminteri. Nu numai ca nu-l fura, dar si-a deschis un credit la banca pentru a cumpara un colac de vreo 200 de metri de cablu. A scos din buzunar – din cel personal, nu al altora, cum obisnuiesc sa procedeze coetnicii sai – peste 100 de milioane de lei vechi, ca sa se lege legal la reteaua de curent electric.

De cand a hotarat, insa, sa urmeze calea legala, are numai belele. Firma cu care a contractat lucrarea a montat stalpii pe o proprietate privata, al carei detinator ameninta acum cu tribunalul. In plus, tiganul nostru nici nu si-a luat prevederea sa incheie un contract cu montatorul. Acum este nevoit sa plateasca din nou autorizatia de la Electrica si sa spere ca firma contractanta sa recunoasca banii pe care i-a primit in avans de la romul nostru ghinionist pentru a-i face lucrarea.

Pana una-alta, romul sacelean a ramas cu colacul de cablu in curte, un tablou electric fara contor si multe datorii la banci.

Nu-i inteleg si pace pe domnii astia de la Electrica. Dau si eu peste un tigan unic ce vrea sa se lege legal la stalp si care le contrazice toate evidentele conectarilor ilegale, iar ei ii mai pun si bete-n roate! Putina intelegere, ce dracu’, pentru acest caz deosebit de deviere genetica, pentru care bietul om plateste deja cu varf si indesat.

Mare minune ca toate necazurile sa nu i se fi tras de la vreun descantec cu blestem, comandat de bulibasa local, pentru prezervarea puritatii etnice si traditiei seculare de furaciuni si bransamente ilegale.

Vifor Rotar

Este deja notorie situatia omului care fiind prins cu vaca si cateva oite in Centrul Civic ?din Brasov a fost pedepsit sacrificandu-i-se animalele. De trei ani sta omul cu jalba in protap in fata prefecturii. Autoritatile sunt de acord ca este dreptul lui sa protesteze, dar vro sa o faca in alta parte. Cine stie, poate intr-un loc special amenajat unde nu-l vede nimeni. Acolo n-are decat sa strige, nu-i asa?

Primarul sectorului 2 al capitalei, Neculai Ontanu si-a adus, pere-se, aminte de amenintarile parintesti de genul “daca te prind cu tigarea ti-o bag invers in gura sa te frigi la limba!” Gasind o lucratoare de la salubritate cu tigarea aprinsa si parandu-i-se ca din pricina aceasta randamentul muncii scade, s-a gandit s-o lecuiasca. I-a stins tigarea in palme. De chestia asta auzi doar la stirile de la ora 5, unde ne sunt prezentati toti degeneratii si faptele lor! Ok, fumatul este extrem de nociv, fumatul in public este si mai nociv fiindca ii afecteaza si pe altii, dar de-aici si pana la a arde mana cuiva e cale lunga! Pentru dezvatul de tigara se poarta si o campanie civilizata si extrem de eficienta. Cand vede omul cat gudron aduna in organism si cat de mult isi pune sanatatea in pericol mai renunta!

Dar sa revenim la potentii nostri. Unui politist i-a casunat pe-un individ si s-a pus sa-l bata cu pumnii si picioarele! Explicatia? Un POSIBIL hot! Interesant! Pe adevaratii hoti Politia adesea nu reuseste sa-i prinda. Sunt doi ani de cand ne-a fost devastata redactia, calcate in picioare CD-urile, dichetele, actele, furate echipamente performante si habar n-avem cine a facut asta. In schimb, un posibil hot o ia pe cocoasa!

Nu de mult am vazut la televizor un zdrahon de primar, dintr-o comuna din Dambovita parca, care ii batea cu cruzime pe locuitorii comunei daca miscau in front. Cererile pentru ajutoare sociale, diverse petitii, toate starneau spiritul combativ in Primar care incepea sa-si faca numarul de kick-boxing.

Ne mandrim cu statutul de cetateani europeni fara sa ne comportam ca atare. Bine ca avem patalamaua, in fond asta intereseaza, aparentele. In rest stim noi ce facem, mama lor de nenorociti, le aratam noi lor, ii ardem cu tigarea, ii luam la poceala, le taiem capra, fire-ar ei ai dracu`!

Mai nou, primarul Romei, Valter Vertoni, a hotarat sa scape de asemenea oaspeti prin repatriere silita. Asta deoarece s-au cam inmultit in Italia actele de furt si talharie comise de cetateni romani, mai ales de etnie roma, adica tigani. Caci acestia se ocupa in principal cu asemenea fapte antisociale, facand prin aceasta si tara de origine de ras. Reprosandu-li-se acest lucru ei motiveaza ca nu gasesc de lucru, ca sunt defavorizati si alte basme. Adevarul este ca nu prea se au cu “ tehnica “ muncii din fire, caci o statistica neoficiala arata cum puscariile sunt ocupate pe trei sferturi de bruneti, fiind in firea lor sa nu se simta bine in ziua respective daca nu au ciordit macar un cui.

Societati italo-romane au gasit 1.500 de locuri de munca pentru aceste persoane. Dar, repatriate, le vom gasi ocupandu-le ?

?

Dan Bota

Fortele de ordine au ramas in comuna brasoveana Apata pentru a preveni declansarea unui nou conflict intre maghiarii si rromii din localitate.

Jandarmii vor mai ramine cel putin pina sambata in localitate, chiar daca nu au mai avut loc alte ciocniri intre etinicii din comuna.

La Apata se afla o echipa de 30 de jandarmi care patruleaza pe strazi. Tot de azi se vor infiinta si echipele de paza locale, formate din reprezentanti ai maghiarilor, rromilor si romanilor.

Primaria Apata a decis sa suporte cheltuielile pentru inlocuirea celor 65 de geamuri sparte in noaptea de marti spre miercuri.

Amintim faptul ca in noaptea de marti spre miercuri, suparati pe rromii care le fura recoltele de pe camp, maghiarii din comuna brasoveana Apata au iesit in strada, hotarati sa-si faca singuri dreptate, astfe incat un conflict violent a avut loc intre reprezentantii celor doua etnii din localitate, rezultatul fiind ranirea usoara a mai multor persoane din ambele tabere. Atunci a fost nevoie de intereventia Detasamentului Pentru Interventia Rapida a Politiuei Brasov, a politistiilor rurali de la poturile de politie limitrofe ale Orasului Rupea, dar si de jandarmi pentru a aplana conflictul.

?

Marius Ola

?

Intrarea in normal.

Ne-am luat frigider paltind in euro. Am platit si un seif, deoarece ghida ne-a spus ca se can fura. Si pentru a nu pleca fara sa returnam cheia de la seif, ni s-a retinut o garantie generoasa. Ni s-a pus pe mana o zgarda albastra de plastic, semnul lui “all inclusive”, pe care daca o rupeam trebuia sa platim 5 dinari, iar daca o pierdeam 50 de dinari. Fara acesta bratara, nu putem sa mancam.

Inainte de a merge la micul dejun am reparat aerul conditionat din camera. Cred ca sotul meu avea o figura foarte neprietenoasa, dupa cele cateva ore de somn, ca au trimis imediat un mecanic. Acesta a desfacut filtrul instalatiei si ce sa vezi, erau peste 4 cm de depuneri fiind necuratat de ani de zile. Curatarea a facut ca instalatia sa functioneze foarte bine. Evident ca pe acesta a trebuit sa-l platim tot noi, pentru ca in materialele primite de la ghid scria ca bacsisul este parte a vietii in Tunisia si ca 1-2 dinari dati chelnerilor, cameristei, la…la…la…, este un gest normal si oarecum obligatoriu.

Masa “all inclusive”

Aveam doua restaurante, destul de elegante aveau un semi aer conditionat, iar uneori de loc. Felurile de mancare destul de diferite de? ale noastre, au la baza multe legume. Platouri ovale mari pline varf cu legume taiate fin, morcovi cruzi rasi pe razatoarea mica, castraveti taiati sub forma de semiluna cu coaje cu tot, rosii, un platou cu rondele de ceapa, varza, combimatii de ardei iuti cu ardei grasi taiati foarte subtiri, fasoale boabe firte, naut, linte, orez si multe alte combinatii. Salatele le puteai combina singur agaugand ulei de masline din sticla, otet, sau cu 2-3 sosuri, dintre care unul foatre iute numit harysa, unul mai putin iute cu pasta de rosii si unul cu iaurt cu ceva verde prin el. Mai era un platou cu sardele in ulei de masline foarte bun, platou cu branza topita si unul cu un fel de parizer urat la culoare, cu capere, de care nu ne-am atins. In alt sector era mancarea calda, oua fierte,? orez colorat cu sofran,peste prajit in diverse forme, tocanite de pui, chiftelute rotunde, uneori carnaciori picanti numiti? merguez, doua feluri de ciorba graosa numita chorba, rosii cu ceapa si ardei prejiti in ulei de masline, cartofi copti in folie, cartofi fieti feliati, o cratita uriasa cu cous-cous (o tocana de legume, carne de vita sau oaie sau pui pe un strat de paste asemanaotere cu un gris cu bobul mai mare fiert in aburi, tajines patrate de omleta groase cu legume (dovlecei, cartofi, spanac), ?paste fainoase cu bucatele de salam ramas de la masa de dimineata. In alt raion era un castron mare cu lapte acru bun, cofere cu lapte, cereale, pepene rosu si galben gata portionat, inghetata doua sorturi si prajituri. Mai bine zis prajitura, foi cu crema diversa taiata in patratele? cu laturile de 2,5 cm.

Painea era sub forma clasica bagheta franzuzeasca alba, cu secara sau graham, pe care o taiai singuri, punand un servet deasupra ca sa nu pui mana direct pe paine, un gratar de lemn si un cutit bun. Dar ?nu toata lumea stia cum sa procedeze, multi dadeau servetul deoparte si tineau mana direct pe paine, dar cu timpul au observat si ei cum se procedeaza corect si s-au conformat.

Bauturile erau: apa rece ce curge ca un firisor din instalatia ce o prepara, bere tunisiana numai la pahar, coca-cola, un suc de lamaie si unul de portocale. La pranz si seara aparea vinul lor rosu, roze si alb. Ceai de menta si cafea foarte slaba.

Chelnerii se plimbau printre mese ca sa debarazeze, deoarecetotul era servit sub forma de bufet suedez, dar daca le dai un dinar, iti aduc ei berea sau sucul la masa, iti rezerva o masa si te intreaba de cate ori trec pe langa tine daca totul este O.K.

Toate aceste preparate care sunt condimentate cu diferse condimente mai putin utilizate in gastronomia noastra, este o reflectare a istoriei invadatorilor. Atat cous-cous cat si tajines sunt pastrate de la primii berberii. De la arabi au luat mirodeniile, iar de la spanioli au incorporat in mancarea lor masline, nuci si fructe. De turci au pastrat obiceiul placintelor cu miere si a bomboanelor. De la francezi painea si conceptul de separare a mancarurilor.(va urma)

?