Cinema Bulevard

Orele 17,00, 19,30

Banditele (Bandidas)

Regia: Joachim Roenning, Espen Sandberg

In rolurile principale: Penelope Cruz, Salma Hayek, Steve Zahn

Gen: Actiune, Comedie, Crima, Western?

Producatorii au aruncat in acest Zorro la feminin cele mai de succes actrite de origine hispanica: Salma Hayek si Penelope Cruz. Au adaugat parfum de epoca, lupte cu fel de fel de instrumente (inclusiv nurii de care cele doua nu duc deloc lipsa) si umor si au obtinut „Bandidas” („Hotoaicele”?) o comedie de actiune plina de antren.

Mexic, 1880. Sara Sandoval (Salma Hayek) este fiica unui bogat bancher, iar Maria Alvarez (Penelope Cruz) cea a unui fermier sarac. Cele doua tinere n-au nimic in comun in afara de originea lor mexicana, insa amandoua sunt aruncate de soarta in acelasi vartej de aventuri. Cu ajutorul lui Quentin Crooke (Steve Zahn), un tanar si idealist detectiv din New York, cele doua ii zadarnicesc planurile lui Tyler Jackson (Dwight Yoakam), un om de afaceri care vrea sa ii deposedeze pe mexicani de pamanturile lor pentru a construi o cale ferata.

Sara este o fata rasfatata care a fost educata in Europa, Maria este o tarancuta cu suflet bun. Dupa ce tatal Sarei, bancherul si bogatasul local, este omorat, iar tatal Mariei este grav ranit de aceiasi raufacatori, cele doua se aliaza impotriva dusmanului comun. Raufacatorii pretind ca reprezinta o banca din New York si au termen de 90 de zile pentru a prelua pamanturile celor care stau in calea construirii caii ferate care traverseaza Mexicul. Si pentru asta preiau toate ipotecile bietilor oameni, cumparand-le fermele cu un singur peso. Dar cele doua fete sparg filialele bancii si rascumpara fermele cu banii furati. In ecuatie apare si Quentin, un criminalist din New York, care este viitorul ginere al presedintelui bancii, dar care le ajuta pe fete.

Bandidas a fost filmat integral in Mexic. Exterioarele au fost filmate in Durango si Mexico City. Durango este o locatie foarte cautata pentru filmari de western-uri. S-a bucurat de o popularitate deosebita in anii ’60 si ’70, pentru mai multe filme, intre care Chisum si Hotii de trenuri.

?

Cinema Modern

Orele 17,30, 20,00

Viata de patru stele (Quatre etoiles)

Regia: Christian Vincent

In rolurile principale: Isabelle Carr?

Gen: Comedie, Romantic
Quatre Etoiles este o poveste despre bani, deci si despre sentimente. Este povestea lui Franssou (Isabelle Carre), o tanara care mosteneste 50.000 de euro si nu prea stie ce sa faca cu ei. O adevarata bataie de cap, banii astia. Te incurca mult, la fel ca sentimentele. Ea decide sa-i cheltuiasca pierzand vremea pe Coasta de Azur, unde da peste Stephane (Jose Garcia), un mic escroc, alaturi de care incepe o istorie ciudata, amestec de viciu si virtuti, bani si sentimente.
Laura Moise

Manariile imobiliare care se fac in Brasov nu mai sunt de mult o noutate. Nici macar unii dintre preoti nu au putut sa reziste ispitei de a invarti niscaica imobile. Doua fete bisericesti din judetul Brasov, Aurel Colceriu si Aurelian Reit, au trecut pe numele lor, prin mijloace mai mult sau mai putin ortodoxe, trei case parohiale. Una din case a fost cumparata la un pret de nimic si transformata, ocazional, in pensiune turistica. Din celelalte case, preotii, ajunsi proprietari cu acte in regula, au dat afara chiriasii, desi acestia aveau contract pana in 2008.

Aurelian Reit are un imobil in localitatea Tohanul Nou, acolo unde a fost preot o vreme. Casa parohiala ingrijita si renovata de enoriasi si-a trecut-o pe nume, iar acum o inchiriaza ocazional turistilor. Satenii spun ca acesta a avut grija ca la plecare sa isi treaca pe nume ilegal casa parohiala, pentru care biserica platise chirie ani de zile. Felicia Zlatescu, o locuitoare din Tohan, dclara: „Cineva l-a ajutat? Singur, ca a facut facultatea de drept si cu primarul, el stie cum a facut, nu ne-a dat niciun fel de dare de seama, de explicatie, nimic, nimic, nimic”.

Casa din Tohan sta goala pana de sarbatori, cand pare-se, se umple de turisti. Are doua corpuri si o gradina de 700 de metri patrati. A costat 83 de milioane de lei vechi, adica in jur de 2400 euro.

Vecinii spun ca exista o placuta pe care scria „Casa Parohiala”, care a disparut, dupa ce preotul si-a pus cladirea pe numele lui, stergand in acte platile facute de catre biserica fostului proprietar, RIAL si cumparand-o apoi pe mai nimic. Ioan Moloca epitrop, declara: „N-am avut acces la acte pana nu a venit noul popa si abia acum au descoperit ca stersese cu pasta corectoare”. Actualul preot paroh din Tohan, Ioan Manea,spune: „Am facut mai multe demersuri sa obtinem casa si un consilier al lui Antonie Plamamadeala, Dumnezeu sa-i ierte ca au murit amandoi, mi-a promis ca daca renunt la proces imi da inapoi banii pe casa”. Preotul paroh ramas la Tohanul Nou sta in chirie. Aurelian Reit a mai obtinut o casa, de data aceasta in Brasov, pe strada Ilie Birt, unde locuise fostul preot de la Biserica Sf. Treime.

Amenda pentru demolarea facuta de altul

Tot pe strada Ilie Birt, la numarul 8, se afla o casa noua, din caramida, itnca itn contructie. Cladirea apartine preotului Aurel Colceriu si a fost construita pe terenul unei foste case parohiale, obtinuta de acesta itn urma cu doi ani. Cu toate ca era monument istoric, Colceriu a demolat cladirea veche si a dat afara chiriasii care locuiau acolo ,sotii Maria si Marius Gal. Desi acestia aveau contract pana itn 2008. ITn vara lui 2004, chiriasii s-au trezit ca li s-a smuls ceasul de gaz de pe casa si li s-a spus sa paraseasca imobilul. Marius Gal este pensionat de boala. „Acum doi ani, itn august, am fost nevoiti sa plecam. Nu ne-a itntrebat nimeni daca vrem sa ne cumparam locuinta sau nu, desi cred ca am fi avut dreptul. S-a spus ca este o cladire insalubra, ceea ce nu era adevarat. Toate casele de pe strada sunt trecute la monumente istorice, itnsa nu se stie de ce, tocmai aceea nu aparea nicaieri. Am mers la Doru Munteanu, ce pe atunci era sef la Cultura, si mi-a aratat ca nu aparea la el itn evidente, ceea ce ma mira, pentru ca era din anul 1817 casa. Venisera si din Sibiu, de la Culte, si-au fost mirati sa vada ca a fost demolata. Ba mai mult. Noi am plecat itn august, iar itn octombrie am primit o amenda de 70 de milioane de la Primarie, pentru ca as fi demolat casa, ceea ce fireste ca nu aveam cum s-o fac, ci noul proprietar. Am depus o declaratie pe propria raspundere prin care am aratat ca nu am legatura cu demolarea. Noul proprietar si-a ridicat o casa noua de caramida. I-am spus preotului ce s-a itntamplat, si mi-a spus ca nu-l intereseaza”, spune Maria Gal.

ITn 2005, sotii Gal au depus la Primarie o cerere prin care solicitau anularea avizului de demolare eliberat lui Aurel si Anei Colceriu, chiar de catre aceeasi institutie, la solicitarea Consiliului Judetean. Au solicitat autoritatilor sa nu elibereze aceasta autorizatie de demolare si construire, pana cand actualii proprietari „nu ne vor asigura un spatiu de locuit corespunzator”, cum se arata itn adresa oficiala, ceea ce nu s-a itntamplat. Ba mai mult, itn adresa se arata ca Maria Gal aveau contract de itnchiriere valabil pana itn martie 2008. Prin urmare, mai este chiriasa itntr-o locuinta care nu mai exista fizic.

Casa donata de un enorias bisericii, ajunsa itn proprietatea preotului

Tot itn anul 2005, Marius Gal a solicitat ajutorul Patriarhiei, prin care arata ca locuise opt ani itn imobilul de pe strada Cpt. Ilie Birt nr. 8, „casa donata bisericii de catre un enorias, care pana itn toamna anului 2004 a apartinut Parohiei Sf. Treime din Schei”, se arata itn adresa trimisa. „ITn toamna anului 2004, preotul Colceriu Aurel a convocat comitetul bisericesc unde, motivand faptul ca biserica nu mai dispune de fondurile necesare itntretinerii imobilului, reuseste sa obtina acordul comitetului de scoatere la vanzare a imobilului. Odata cu obtinerea acordului de vanzare, a fost gasit si un cumparator, nimeni altul decat acelasi preot Colceriu”, spunea Marius Gal itn reclamatia trimisa la Patriarhie. Nu au primit raspuns. Urmarea: orice trecator poate vedea la adresa cu pricina o cladire nou nouta, din caramida rosie, la care se mai lucreaza itnca. Sotii Gal s-au mutat la rude, itntr-o casuta din Schei. Cum n-au bani sa se judece, n-au mers mai departe, mai ales si ca Marius Gal este pensionat de boala.

Citatii si reclamatii la Politie

Un alt brasovean va fi nevoit sa plece din casa itn care 11 ani a locuit cu chirie, cladire ce apartine parohiei Bisericii Sf. Treime. Marius Luca iti acuza pe preotii Aurel Colceriu si Aurelian Reit, ca au dat mai multi oameni afara din case, ca sa si le treaca pe numele lor.Barbatul mai locuieste itnca, cu sotia si copilul, itntr-o locuinta de pe strada Vasile Saftu nr. 57, itn aceeasi curte cu preotul Aurel Colceriu. De anul trecut nu i s-a mai prelungit contractul de itnchiriere, iar acesta este convins ca parintele iti poarta sambetele pentru ca vede ce nereguli se petrec la biserica Sf Treime. Conflictele itntre cele doua familii dureaza de mai multi ani.

„ITn 2002, doi politisti au intrat la mine, fara mandat, ca sa faca perchezitie. Au motivat ca s-au furat din vecini o bicicleta si o combina. I-am lasat. Nu au putut sa-mi explice de ce cautau bicicleta prin lenjeria sotiei mele. Nici acum nu stiu sigur ce s-a itntamplat atunci, cine i-a trimis, doar ca data coincide cu unele discutii purtate cu preotul Colceriu, legate de banii otinuti de sponsorizare pentru renovarea picturilor bisericii”, spune Marius Luca. ITn toamna lui 2004, acesta a primit o citatie la Politie.

„Am fost itntrebat ce tot am cu popa. Anul trecut, din nou am primit citatie la Politie, unde am fost itntrebat acelasi lucru. E adevarat, au existat mai multe schimburi de jigniri itntre noi doi, itn curte. Anul trecut am depus eu o reclamatie itmpotriva sotiei preotului, pentru ca mi-a hartuit verbal copilul. Politistii au spus ca nu exista probe, si mi s-a recomandat sa ma adresez instantei de judecata. Pe 16 februarie anul acesta, am auzit de la oameni ca as fi batut-o pe preoteasa, apoi cica sotia mea ar fi lovit-o. Din nou am primit citatie la Politie, am itnteles totusi ca si-ar fi retras plangerea. Oricum, intentionez s-o dau itn judecata pentru calomnie”, marturiseste Marius Luca.

Batrana data afara dintr-un viitor azil de batrani

Preotul Aurel Colceriu spune ca a procedat legal. „Intentionez sa deschid un camin de batrani itn curtea casei. Nu am itncalcat legea. Am vorbit si cu parintele Reit, si de comun acord am stabilit sa nu mai acordam interviuri itn perioada postului”, a spus acesta.

Marius Luca nu e convins ca se va deschide totusi acel camin, mai ales ca mai exista unul, imediat langa, itn curtea bisericii. „ITn curte mai locuieste si o batrana itn varsta de peste 70 de ani. Am itnteles ca i s-a cerut si ei sa plece. Prin urmare batrana ar trebui sa ramana pe drumuri ca sa se deschida acolo azil de batrani. E absurd. Nu sunt de rea credinta, dar chiar nu am unde sa ma duc. Am investit multi bani itn locuinta, pot sa demonstrez cu acte semnate chiar de preot. Intentionez sa cer despagubiri de 15.000 de euro”, spune Marius Luca. Acesta a solicitat Consiliului Local o locuinta sociala, itnsa nu i s-a aprobat cererea.

Ana Mazarache are 79 de ani. Nu a aflat nimic de itnfiintarea viitorului azil. „Nu mi-a spus nimeni ca trebuie sa ma mut, si nu plec pana nu primesc hartie. N-am unde sa ma duc, sunt batrana”, a spus aceasta.

Reclamatii la Mitropolie, Patriarhie si Ministerul Justitiei

Brasoveanul a depus mai multe plangeri si reclamatii itmpotriva preotului Colceriu, la Mitropolia Ardealului si la Ministerul Justitiei. Dupa trei petitii depuse la Arhiepiscopia Sibiului, a primit vizita unui inspector, dar doar dupa ce a despus reclamatie si la Patriarhie. „A venit un inspector din Sibiu, anul trecut, care a scris itn constatare ca nu exista rea credinta din partea proprietarului cladirii itn privinta evacuarii, existand un studiu de fezabilitate pentru un camin de ocrotire sociala, depus spre aprobare la Ministerul Culturii si Cultelor. Dar itn acelasi timp vreau sa spun ca itn cladirea itn care locuieste preotul, a aparut din senin un SRL, care nu stiu cu ce se ocupa. In plus toti scheienii stiu ca cei doi preoti si-au trecut pe numele lor doua case de pe strada Ilie Birt, ce apartinusera parohiei”, spune Marius Luca.

Marius OLA

Visul de aur al presedintelui – realizarea Comunitatii de informatii si cocotarea personala in varful ei, eventual prin intermediul unui ageamiu de teapa lui Claudiu Saftoiu – a crapat pe alocuri, prin partile esentiale. Soarecele tocilar si transpirat, a carui principala calitate era aceea de sot al Adrianei Saftoiu, a fost silit sa demisioneze din functia de sef al Serviciului de Informatii Externe, asumandu-si in acest fel gafele monumentale pe care le-a debitat pe seama unei institutii prea mari pentru competentele sale reduse. Nevasta-sa, bunaoara, mi s-ar fi parut de departe mult mai nimerita pentru exercitarea unei asemenea slujbe delicate; purtatoarea de cuvant a Cotrocenilor stie sa-si confectioneze la comanda un aer teribil de natural si de convingator cand vine vorba sa expliciteze derapajele sefului ei din fruntea statului. Chiar si pe Basescu il mai umfla rasul cand trebuie sa-si justifice public scaparile ori iesirile necontrolate. Adriana, in schimb, mereu impenetrabila, glaciala, cu aerul ala misterios ca stie intotdeauna mai mult decat e dispusa sa divulge. Ce mai, o mincinoasa rece, profesionista. Omul ideal pentru misii incomode. Presedintele a simtit ca se poate sprijini pe familia Saftoiu, dar a incurcat competente lui Adrian cu cele ale Claudiei, derutat de amanuntul curios ca in familia Saftoiu doamna poarta pantaloni iar domnul fusta.

De mult nu s-a mai perindat la sefia spionilor externi un specimen atat de putin pregatit pentru controlarea trebilor din interiorul institutie. Daca a fost suficienta o comisie condusa – ironia soartei, de turnatorul si ofiterul de Securitate inca nedovedit Dan Voiculescu – pentru a-l momi sa de-a din gusa ce-avea si-n capusa, poate ca e mai bine ca s-a intamplat acum si nu in vreun moment ultradelicat cum sunt cele de eliberari de ostatici pe teritorii straine.

Asa cum se intampla mereu in astfel de cazuri, vinile si meritele pentru deconspirarea amatorismului feroce al sefului SIE in exercitarea atributiilor de serviciu se amesteca in mod periculos. Si atat de rau incat arunca o lumina eroica asupra unor personaje execrabile si proiecteaza o aura demonica asupra altora care, desi nu sunt ingeri, n-au semnat totusi pactul cu diavolul. Reprobabilul domn Felix, gretos si unsuros in tentativele baloase de a demonstra ca n-a facut politie politica si ca nu este un profitor murdar al regimului comunist pe care l-a servit in cea mai abjecta forma, se trezeste aureolat de calitatea de a fi dibuit subrezenia de la varful SIE. Si-a castigat brusc nu doar simpatia interesata a generalilor ce colcaie in spatele siglei dar si admiratia amarasteanului pentru dibacia cu care l-a prins cu fofarlica pe incompetentul Saftoiu. Si asta cu doar putine ore inainte ca CNSAS sa se pronunte definitiv asupra trecutului voiculescian, in care patronul media si investitorul de astazi era doar un motan la panda, lingandu-si mustatile cu anticipatie pentru deliciile democratiei din care avea sa se infrunte.

La polul celalalt al rampei gresit luminate sta stingher si demisionar Claudiu Saftoiu; o unealta dodoloata despre care fostii colegi de presa spun ca ar fi ramas un ziarist talentat daca n-ar fi ravnit la posturi care-i depaseau cu mult posibilitatile de diversionist. Chiar aerul de tocilar cuminte si zelos i-a jucat feste: in loc sa ramana fidel imaginii de elev silitor si sa toceasca din scoarta-n scoarta regulamentele si cadrele de functionare ale SIE, si-a permis sa-si lipeasca pe figura aerul misterios si atotstiutor din recuzita serviciilor secrete. Asa s-a intamplat ca, in sase luni de zile de cand fusese uns la conducerea structurii informative externe, n-a gasit ragazul sa afle ca SIE nu are dreptul legal sa asculte telefoane, indeletnicirea fiind exclusiv apanajul SRI. Si ca, atunci cand o face, pentru misiuni punctuale, nu este in baza unui ordin semnat de procurorul general al Romaniei, ci al unui judecator, asa cum prevede legea.

Jocul de lumini si umbre de pe figurile protagonistilor scandalului poate continua. Pentru tagma jurnalistica de care s-a dezis, Claudiu a fost un servant neasteptat, dezvaluind cu inocenta tampa culise altminteri greu de sondat. A fost insa un dezastru pentru agentii SIE, care pot pretinde acum ca gafele trecatorului lor sef facut la apelul bocancilor le-au periclitat misiunile patriotice, pentru anihilarea dusmanului strain, etc, etc.

Saftoiu iese din scena acoperit de ridicol si nu se va opri, se zvoneste, decat in Cuba (oricum, n-o sa inteleg niciodata de ce toti incompetentii trebuie facuti automat ambasadori). Generalii SIE raman in posturi, mai curati ca niciodata, sa-si vada in continuare de matrapazlacurile si furaciunile lor. Pentru ca, oricat de extern se da, SIE tot din interior fura.

Vifor Rotar

Sindicalistii de la Nitroexplosiv Fagaras, singura societate din Romania care produce explozibil, au dat AVAS un ultimatum de 15 zile pentru a gasi o solutie de certificare, astfel incat fabrica sa poata functiona, dupa oprirea activitati din 23 ianuarie, existand astfel riscul unor dezastre.

Productia in societate este oprita din 23 ianuarie, desi aceasta are potential si desfacere, dar ii lipseste marcajul Comunitatii Europene (CE), respectiv minimum de calitate, a declarat presedintele Sindicatului Liber Nitramonia Rompiro Fagaras, Lucian Cupu. Liderul sindical cere AVAS asigurarea agentului termic si a energiei electrice, deoarece, din cauza susbtantelor periculoase aflate pe platforma, exista riscuri majore de deflagratii. „Furturile s-au intensificat, pe 6 martie fiind distrusa instalatia de nitroglicerina – s-a furat 70 la suta din ea, specialistii spunand ca numai o minune a facut sa nu se intample o nenorocire”, a explicat liderul sindical.

In momentul actual, societatii i-a fost sistata alimentarea cu gaz metan si urmeaza sa se sisteze si alimentarea cu energie electrica, in conditiile in care rezerva de stat a Romaniei, de nitroglicerina, trebuie pastrata la o temperatura de 13 grade Celsius, altfel aceasta va exploda, provocand un dezastru. In cazul opririi energiei, toate depozitele de explozivi vor ramane fara sisteme de siguranta, deoarece camerele video, senzorii de miscare, vor deveni inactivi, iar conditiile care trebuie indeplinite la tancurile de amoniac vor fi realizate „cu urmari fatale pentru populatia Fagarasului”, a afirmat Lucian Cupu.

Acesta a adaugat ca exista riscul sa se piarda licitatiile pentru explozibil, care au loc in martie, astfel ca Nitroexplosiv poate pierde toata piata, chiar daca sunt singurii producatori din Romania. „Cu toate ca avem solicitari si nu avem probleme de calitate, ci de procedura, nu putem pune pe piata produsele societatii, pentru ca toate licitatiile pe produs initiate de beneficiarii nostri pentru anul in curs, sunt in aceasta luna. Din cauza ca nu vom putea participa la ele, vom iesi total de pe piata. Ceea ce nu a reusit concurenta de-a lungul timpului, a reusit statul roman, pierderea pietei in favoarea cui?. Ce vom mai privatiza? Ce interes va mai prezenta societatea peste doua luni?”, se intreaba liderul sindical.

Cei 175 de salariati ai societatii au anuntat ca dupa cele 15 zile vor veni la munca, dar nu vor mai lucra, deoarece nu si-au primit salariile din luna decembrie. Cu toate acestea, angajatii asigura conditiile de siguranta ale societatii.

Liderul sindical a adaugat ca, din a 16 zi, sindicalistii vor pune in executare toate sentintele ramase definitive, cu titlu executoriu, vor pune sechestru pe active, vor pune poprire pe conturile societatii, pentru a-si recupera sumele restante.

?

?

Potrivit traditiei, odata cu Zilele Babei se incheie iarna. Dupa Zilele Babei sau Zilele Dochiei, asa cum sunt cunoscute in traditia populara, urmeaza Zilele Imprumutate, denumire generica a timpului schimbator, cu ninsoare, lapovita si vant.

Zilele imprumutate sunt dedicate pasarilor (Ziua Berzei, Ziua Cucului), mieilor care sunt adusi pe lume in aceasta perioada (Ziua Mieilor). Adesea, aceste zile mai sunt cunoscute si ca Zapada Berzelor, Zapada Rindunelelor, Zapada mieilor.

Dupa alungarea spiritului iernii urmeaza un ciclu de opt zile dedicat Cailor lui Santoader. Santoaderii sunt o herghelie divina, formata din opt feciori frumosi, imbracati in costume populare de sarbatoare, si condusi de Santoaderul Mare sau Santoaderul cel Schiop. In traditia populara se crede ca ei intra prin casele care gazduiesc sezatori si iau fetele la joc, zboara cu ele. De aceea, in zilele Cailor lui Santoader nici o fata nu merge la sezatoare, ca sa nu fie furata. De fapt, Santoaderii pun capat sezatorilor incepute la Filipii de Toamna si le arata tinerilor ca trebuie sa inceapa muncile la cimp.

?De acum, vremea incepe sa se incalzeasca, gospodarii isi pregatesc uneltele pentru a iesi in camp, dar nu inainte de a-l cinsti pe Cuviosul Alexie.

?

Alexie, omul lui Dumnezeu

Praznuit pe 17 martie, Alexie, omul lui Dumnezeu cel cald, este in acelasi timp si patron, si pedepsit, legat pe viata de insectele pe care din curiozitate le-a adus pe pamint. Prefacut in cocostarc (acum este si momentul intoarcerii berzelor, al cocostarcilor), Alexie este condamnat sa adune insectele pana la Ziua Crucii (14 septembrie), cand, potrivit traditiei populare, ganganiile se retrag in pamant. De Alexii se deschide pamantul si pentru serpi, care cunosc astfel a doua sarbatoare.

Traditia spune ca Alexie Boji, fiind satul de iarna, a luat intr-o zi un taciune aprins si l-a infipt in zapada. Atunci zapada s-a topit si s-a facut primavara. Si tot traditia mai spune ca Dumnezeu, vrand sa faca un bine oamenilor, a strans toate insectele de pe pamant, le-a pus intr-o cutie si i-a dat-o lui Alexie sa o arunce in mare. Curios, acesta a deschis cutia, iar ganganiile s-au imprastiat pe pamant si in apa. Drept pedeapsa, Dumnezeu l-a prefacut in cocostarc pe Alexie, obligandu-l astfel sa stranga inapoi toate insectele.

?

Credinte legate de Alexii

In lumea satelor exista multe credinte legate de Alexii. Femeile respecta sarbatoarea ca sa aiba nastere usoara, dar si pentru a-si apara casa de insecte si serpi. In dimineata Alexiilor, femeile duc mamaliga si apa pe camp pentru a hrani ganganiile si a le tine departe de casa. Barbatii afuma livezile, grajdurile si vitele cu bucati de carpa, iar femeile isi scot zestrea la lumina soarelui, crezand ca astfel le va fi ferita de molii tot anul.

Se spune ca de Alexii canta pentru prima data broastele si se zbat pestii in apa. Sfantul Alexie este si cel care da drumul pestilor si cel care le poate aduce pescarilor recunoscatori recolte bune. Sfantul le da porunca pestilor sa se imprastie prin apa, de aceea Alexiile mai sunt cunoscute in popor ca Ziua Pestelui si este respectata cu sfintenie de manuitorii unditelor.

Anul acesta, Gara Brasov va suferi modificari radicale, pentru a arata in final ca una occidentala. Lucrarile vor incepe in scurt timp, iar conducerea CFR Brasov spera ca vor fi gata in iulie. In total, investitia se va ridica la 50 de miliarde de lei vechi. „In primul rind se vor reface instalatii de incalzire, de apa si electricitate care sint din 1965, de cind gara a fost data in functiune. Atit interiorul, cit si exteriorul garii vor fi renovate si zugravite. Se va turna un covor asfaltic pe spatiul care duce la peronul unu. Se vor amenaja toalete si rampe pentru persoanele cu dizabilitati. Spatiile din gara vor fi recompartimentate. Va ramine restaurantul si se va mai face un minimarket. Tot in gara vor exista saloane de frizerie si coafura. Vor exista si puncte de informare turistica. Intentionam sa amenajam si alte spatii comerciale si birouri pe care sa le in inchiriem pentru a aduce venituri companiei. In plus, in zona in care este autogara se va face un internet cafe la subsol. Speram ca lucrarile sa se termine in luna iulie“, a explicat Dorel Iosifescu, directorul Regionalei CFR Brasov.

M.O.

Go Multiplex

Pasiune si destin – Blood and Chocolate

Vineri: 16:30 18:30 20:30

Sambata – Duminica: 14:30 16:30 18:30 20:30

Luni – Joi: 16:30 18:30 20:30

Regia: Katja von Garnier

In rolurile principale: Olivier Martinez, Hugh Dancy, Agnes Bruckner

Gen: Drama, Fantastic, Horror, Romantic?

Cu zece ani in urma, in indepartatii munti din Colorado, o tanara fata a privit neajutorata cum un grup de barbati i-a omorat familia din cauza secretului pe care aceasta il purta in sange. Ea a supravietuit ascunzandu-se in padure si transformandu-se in ceva ce urmaritorii nu ar fi putut gasi… un lup. Acum, desi traieste la o jumatate de glob distanta, Vivian Gandillon (Agnes Bruckner) inca alearga. Traind acum in relativa siguranta a Bucurestiului, Vivian isi petrece zilele lucrand intr-o ciocolaterie, iar noptile mergand din club in club si pazindu-se de teribilismele varului ei Rafe (Bryan Dick) si ale bandei sale de delincventi care se autointituleaza “cei cinci”. Dar numai cand alearga prin padurile din jurul orasului se simte libera, desi orice vaneaza sfarseste prin a-i scapa din gheare.

?

Vacanta – The Holiday

Vineri: 18:00 21:00

Sambata – Duminica: 15:00 18:00 21:00

Luni – Joi: 18:00 21:00

Regia: Nancy Meyers

In rolurile principale: Cameron Diaz, Kate Winslet, Jude Law, Jack Black

Gen: Comedie, Romantic

Scenarista si regizoarea Nancy Meyers (Something’s Gotta Give, What Women Want) ne ia iarasi ochii cu o comedie romantica. De data aceasta este vorba de o idee originala: doua femei, Amanda (Cameron Diaz) si Iris (Kate Winslet), plictisite de viata lor, se intalnesc pe internet si decid sa faca schimb de case pentru Sarbatori. Cum una locuieste in Statele Unite, iar cealalta in Anglia, schimbarea e suficienta ca sa le dea vietile peste cap. Si cum Nancy Meyers ramane Nancy Meyer, Amanda si Iris intalnesc fiecare un barbat, in aceasta poveste plina de optimism. Rolurile celor doi pretendenti sunt interpretate de Jude Law si Jack Black.

?

Oase fragile | Fragile

Vineri: 17:30 19:30 21:30

Sambata – Duminica: 15:30 17:30 19:30 21:30

Luni – Joi: 17:30 19:30 21:30

Regia: Jaume Balaguero

In rolurile principale: Calista Flockhart, Richard Roxburgh, Gemma Jones, Elena Anaya

Gen: Horror, Thriller

Spitalul de copii Mercy Falls este pe punctul de a-si inchide portile definitiv dupa un secol de serviciul public. Dar inchiderea ia mai mult decat se propusese; un accident de cale ferata a lasat spitalele locale fara paturi. Va lua cu cateva zile mai mult pentru a transfera toti copiii, caci sarcina nu e deloc usoara. Majoritatea personalului a plecat si instrumentarul este dezafectat. Amy, o tanara asistenta, e trimisa din Londra ca sa ajute. Dar curand descopera ceva ciudat acolo. Copiii sunt nervosi si speriati. De ceva intangibil, invizibil. Ceva ce nu ar fi trebuit sa existe. Ceva plin de durere si ura. Unii copii numesc acest ceva „fata mecanica”.

?

Cinema Modern

Ala micu’ – Little Man

Vineri – Joi: 17:30 20:00

Regia: Keenen Ivory Wayans

In rolurile principale: Marlon Wayans, Shawn Wayans

Gen: Comedie

In aceasta comedie, problemele mari vin in pachete mici. Darryl Edwards (Shawn Wayans) este un tip atat de nerabdator sa devina tata incat confunda un criminal urmarit de politie, de statura foarte mica, semanand cu un copil, Calvin Sims (Marlon Wayans), cu un copilas abandonat, pe care decide sa-l adopte. El si sotia lui iau „copilul” in casa in vreme ce partenerul hotului, Percy P. (Tracy Morgan) incearca sa-l ajute pe pitic sa recupereze un diamant furat.

?

Cinema Bulevard

Diamantul sangeriu – Blood Diamond

?Vineri – Joi: 17:00 19:30

Regia: Edward Zwick

In rolurile principale: Leonardo DiCaprio, Jennifer Connelly

Gen: Actiune, Drama, Thriller

In contextul razboiului civil care a aruncat Sierra Leone in haos in anii ’90, Blood Diamond/Diamantul sangeriu este povestea lui Danny Archer (Leonardo DiCaprio), un fost mercenar din Zimbabwe, si a lui Solomon Vandy (Djimon Hounsou), un pescar din tribul Mende. Amandoi sunt africani, dar trecutul lor este cat se poate diferit. Destinul ii arunca pe acelasi drum in momentul in care pornesc amandoi pentru a recupera un rar diamant roz, genul de piatra pretioasa in stare sa-ti transforme viata… sau sa-i puna capat.

Joi, la International Trade Center, s-a deschis Salonul Mirii Anului, editia a IV-a.

Produse si accesorii, de la inelul de logodna la mesele invitatilor sunt oferite de 47 de firme, cu 30% mai multe decat la editia de anul trecut, din Brasov, Bucuresti, Piatra-Neamt, Ramnicu-Valcea si Sfantu Gheorghe.

18 firme prezinta cele mai noi modele si colectii in domeniu, dar si rochii de gala, aranjamente florale, decoratiuni, focuri de artificii, efecte de lumini, filmari, sonorizari, invitatii de nunta, inchirieri de limuzine, calesti sau masini de epoca.

Alte 18 agentii full-service se adreseaza celor interesati in conceperea unui eveniment cum ar fi nunta, botez, aniversari pentru copii. Printre firmele participante la Mirii Anului se afla si un salon de cosmetica si coafura. Pana in data de 4 martie, vizitatorii pot participa la parade de moda, iar sambata, incepand cu ora 15,00, la standul Cupidon va concerta formatia Directia 5.

Programul de vizitare al Salonului „Mirii Anului” este deschis de joi pana sambata intre orele 11,00 si 20,00, iar duminica intre orele 11,00 si 17,00.

?

Nu cred sa mai fie cineva care sa nu fi citit pana acum „Codul lui Da Vinci”, celebrul si ultracontestatul roman al profesorului britanic Dan Brown. Cei care n-au apucat sau nu s-au invrednicit s-o faca au vazut cu siguranta filmul cu acelasi nume, la al carui succes au contribuit simultan un scenariu teribil de seducator si jocul actoricesc al catorva monstri sacri ai lumii de celuloid.

?

De cand se cunoaste ?

Se pare ca razesii lui Stefan cel Mare habar nu aveau de mamaliga cu branza si ceapa, pentru ca inca nici nu aparuse in Europa. Chiar daca unii cred ca mamaliga este alimentul traditional al taranilor romani inca din cele mai vechi timpuri, veti vedea ca nu este asa

Porumbul isi are originea in America Centrala. Exista indicii ca planta era chiar venerata de vechile popoare de acolo. Aztecii credeau ca boabele de porumb le-au fost trimise de Soare si al cultivau aproape de case. Era folosit nu doar ca aliment, ci si la ceremoniile oficinle. In localitatea Cuzco exista un templu inchinat zeului porumbului, unde se aflau 12 vase de argint pline cu boabe de porumb si o planta de porumb in marime naturala, confectionata din aur si argint. Se povesteste ca primii europeni care au vazut porumbul acolo au fost marinarii lui Columb in 1492, si cum ei se credeau in Indii, l-au numit „grau de India„. Planta a fost adusa in Europa dupa inul 1500 si a fost initinl cultivata in Spania, motiv pentru care i s-a spus „grau de Spania„. Mai tarziu, a fost introdusa de turci si in Europa de Est si a fost denumita „grau de Turcia„. De altfel, in unele zone din tara noastra se pastreaza si astazi o denumire apropinta de cea turceasca.

Utilizari diferite ale porumbului

Porumbul a fost nu doar intens folosit, ci si mult cercetat. Potrivit acestor cercetari, s-a descoperit ca este bogat in acizi grasi, vitaminele A, B, C si E si in saruri minerale precum magneziu, fosfor, potasiu si fibre. Chiar fara a sti ca e un aliment atat de complex, gospodinele l-au folosit mereu in fel de fel de preparate, pentru ca este hranitor, usor de digerat si gustos.

• Cele mai simple preparate sunt: stuletii fierti, copti in spuza, serviti calzi, cu sare. Pentru reusita preparatului trebuie alesi stiuletii cu bobul crud, inainte de maturizare.
  
• Dupa maturizarea boabelor, dupa recoltare si uscare, acestea nu se mai pot minca sub forma descrisa mai sus. In unele zone din Ardeal iarna se facea o fierura din boabe cu zahar ( ca un compot). Cocenii se folosesc ca furaj (ca atare sau macinate la diferite granulatii, inclusiv in amestecuri) sau se trinsforma in faina utilizata larg in alimentatie. Faina, dupa cat este de fin macinata, se foloseste ca amidon (cunoscuta sun nemele de Zeamil), la unele creme si la prepararea industrinla a pufuletilor, malai simplu ori grisat, materin prima pentru mamaliga. Daca boabele de porumb se macina mai mare, produsul se numeste pasat, folosit la pregatirea sarmalelor cu specific ardelenesc (pot fi si de post si de dulce daca contin costita prejita).
  
• Invelisul stiuletilor, panusele, se folosesc la impletit obiecte artizanale sau chiar papuci de casa, considerati foarte buni pentru activarea circulatiei periferice.
  
• Strujenii de porumb tocati sunt folositi ca furaj, stiuletii goliti de boabe drept combustibil solid sau ca dopuri pentru damigenele cu vin si tuica.
  
• Matasea de porumb are utilizari in medicina populara. Chiar si copiii de la tara folosesc porumbul, ca jucarii rustice. Mai nou, am vazut decoruri pentru Craciun s-au facut din panuse.

Leacuri populare

• Porumbul este un leac popular si are multe intrebuintari terapeutice si cosmetice.
  
• Aliment bogat in fibre, porumbul regleaza tranzitul intestinal.
  
• Uleiul de porumb impiedica cresterea colesterolului in sange cu conditin sa nu fie dublu rafinat. Doza este de doua linguri inainte de masa, dimineata si seara.
  
• Pentru combaterea unor umflaturi cauzate de retentia de apa in tesuturi se folosesc stiuleti proaspeti de porumb: dupa ce au fost inlaturate boabele, se fierb cam o ora, se racoreste lichidul se strecoara si se tine la rece, consumand din el, vreme de o saptamina, doua, trei cani pe zi.
  
• Ca diuretic, dar si pentru o echilibrare generala a functiilor rinichiului, se foloseste infuzia din matase de porumb, indulcita cu miere.
  
• Malaiul fin poate fi folosita in cazul intepaturilor de insecte, amestecata cu apa, dar si in cosmetica, pentru curatarea tenului prin exfoliere.
  
• Catifeleaza si ambunatateste circulatan locala, prevenind in buna masura aparitan cuperozei.

?

Alexandru Diaconescu, principalul suspect in cazul uciderii a doua farmaciste din Brasov, in decembrie 2004, a fost achitat, miercuri, de Judecatoria Brasov, sentinta nefiind insa definitiva. Magistratii brasoveni care au decis achitarea lui Diaconescu au sustinut ca probele care l-ar fi incriminat pe acesta sunt neconcludente.

Tot miercuri, magistratii Judecatoriei Brasov au decis si ridicarea interdictiei de parasire a municipiului Brasov pe care o avea Diaconescu.

Alexandru Diaconescu, principalul suspect al dublului asasinat comis in 6 decembrie 2004 asupra a doua farmaciste din municipiul Brasov, a fost retinut in 13 decembrie 2004 si acuzat ca le-ar fi impuscat pe cele doua farmaciste si ar fi furat banii care se aflau in casa de marcat. Diaconescu a fost retinut in 13 decembrie 2004, fiind arestat preventiv dupa doua zile, iar masura arestarii a fost prelungita succesiv pana in octombrie 2005, data de la care barbatul a fost judecat in stare de libertate. Tanarul a fost trimis in judecata pentru omor deosebit de grav si talharie, in mai 2005.

Ultimul termen al procesului lui Alexandru Diaconescu a avut loc in 24 ianuarie, cand procurorii au cerut condamnarea pe viata a barbatului, iar avocatii apararii au sustinut nevinovatia acestuia si achitarea sa. Procurorii brasoveni afirmau ca vinovatia lui Diaconescu este sustinuta de mai multi martori sub acoperire, care l-ar fi identificat pe Diaconescu, in preajma farmaciei, in seara crimei.

Apararea a contesat declaratiile martorilor si a sustinut ca, in seara crimei, Diaconescu s-a aflat intr-un bar din Bucuresti, aducand in fata instantei martori care au afirmat ca au petrecut seara de 6 decembrie 2004 cu Diaconescu. Pe toata durata procesului, tanarul si-a sustinut nevinovatia.

?

Imediat dupa ce judecatorul a anuntat verdictul, procurorii au formulat apel.

?

In ziua de 2 februarie, la patruzeci de zile dupa Intruparea si Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos, Fecioara Maria a dus Pruncul in Templu, dupa obiceiul Legii celei vechi. Atunci, batranul Simeon, caruia ii era fagaduit de la Duhul Sfant sa nu vada moartea pana ce nu va vedea pe Hristos, luandu-L in brate, a strigat: „Acum libereaza pe robul Tau, Stapane, dupa cuvantul Tau in pace!”. Si cu multa bucurie s-a mutat la cele ceresti. Tot in aceasta zi sunt pomeniti Sfantul nou Mucenic Iordan din Trapezunt, care a suferit mucenicia in Constantinopol, in anul 1650, cand de sabie s-a savarsit, si noul Mucenic Gavriil, care a fost omorat la Constantinopol, in anul 1676.?

?

Credinte populare, traditii, semne?

Producatorii de branza din judetul Brasov au aflat ieri de la reprezentantii Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Brasov ce ii asteapta odata cu intrarea Romaniei in UE. Dupa ce li s-au prezentat succint cam ce ar trebui sa faca si ce sa schimbe, daca vor sa mai vanda branza, multi dintre ei s-au ?speriat de normele impuse de Uniunea Europeana. Termenul pana la care taranii producatori de produse lactate mai au timp sa se puna la punct, in cazul in care vor sa-si continue activitatea, este 17 iulie 2007.

Directorul DSVSA Brasov, Dorin Enache, a declarat ca, „avand in vedere noile cerinte, procentul producatorilor de branza ce vor rezista regulilor impuse va fi de 70%. Acestia vor fi obligati sa aiba spatii de colectare a laptelui si de fabricare a produselor igienizate, dotari, sa respecte normele de igiena, sa poarte echipamente de protectie si sa declare cum sunt furajate animalele. Noi va trebui sa-i ajutam sa se incadreze in aceasta perioada, respectiv pana la 17 iulie 2007”.

?

Laptele nepsteurizat scos de pe piata

?

De la 1 februarie, insa, producatorii nu mai au voie sa vanda lapte nepasteurizat in piete. Cativa dintre producatori din Bran, desi nu au inteles mare branza din ceaea ce?le-au explicat?medicii veterinari,?s-au aratat speriati de ceea ce trebuie sa faca si au declarat ca vor renunta la afacere. „UE doreste sa ne desfiinteze. Noi am invatat din tata in fiu sa facem branza, iar acum ni se impune?o alta traditie.?Nu vom putea sa indeplinim toate cerintele fara un sprijin material. Sa ne dea fonduri si atunci ne vom moderniza. Daca nu, atunci vom renunta la animale si la afacere”, si-au declarat oful cativa braneni. Totusi, branzeturile de Bran nu vor disparea de pe piata, numai ca trebuiesc indeplinite anumite conditii de productie si igiena, a asigurat Dorin Enache. „In perioda urmatoare vom merge la fiecare producator in parte si vom evelua ceea ce trebuie sa faca pentru a indeplinii cerintele impuse de UE”, a adaugat directorul DSVSA Brasov.

Pentru a evalua situatia din tara a producatorilor de branza si a produselor traditionale romanesti, dar si pentru eficentizarea implementarii normelor europene, sefii institutiile sanitar-veterinare din tara se vor intalnii in aceste zile la Paraul Rece.

?

Marius OLA

Dupa 10 ianuarie se sfarsesc zilele de nebunie ale jocurilor cu masti de Anul Nou, ca si perioada de curatire si de sfintire a timpului proaspat nascut (Sfantul Vasile, Boboteaza, Sfantul Ion). De aici incolo, anul poate incepe sa se reconstruiasca, prin re-sarbatori ale obiceiurilor mereu re-cunoscute. Pana la 1 martie, se perinda obiceiuri mai putin festive si numai aparent mai putin importante.Ele sunt ale satului, caci urmaresc relatia cu bolile, cu plantele, cu animalele. Asa se explica de ce sunt aproape necunoscute la oras.

?

ATANASIILE (16-17 ianuarie) sunt zilele consecutive ale celor doi Sfinti Atanasie, aparatori impotriva ciumei si a pojarului. Aceasta denumire a rezultat din combinarea numelui Sf. Antonie cel Mare cu cel al Sf. Atanasie, sfinti numiti de popor Anton si Tanase de Ciuma. Sarbatoarea este tinuta pentru sanatate, in special pentru copii.

Sunt respectate, in special, de mamele cu copii mici, pentru a le asigura acestora din urma un an de sanatate si de bunastare. Femeile nu muncesc si nu injura si au grija sa le gaseasca Sfintii cu casa curata.

SANPETRU DE IARNA (16 ianuarie) Se serbeaza mai mult de catre pastori, pentru care aceasta data marcheaza chiar miezul anului ciobanesc. Credinta spune ca Sfantul Petru imparte, in aceasta zi, prada lupilor pentru tot anul: tu vei manca oaia aia, tu vei da iama in turma aia, tu vei fura din gospodaria aia. S-a intamplat ca odata un batran s-a ascuns intr-un copac,ca sa afle daca oile lui vor fi mancate sau nu. Sfantul Petru l-a vazut si pe loc l-a oferit ca prada unui lup schiop, care nu putea sa se mai lupte cu berbecii si cainii. Asa se intampla daca vrei sa cunosti lucrarea Sfintilor, fara voia lor.

Aderarea si integrarea au facut multa vreme, in discursurile politicienilor si materialele de publicitate europeana imbibata de optimism, figura de surori gemene. Prezenta unei o chem negresit si pe cealalta; unde era invocata prima se itea musai si coafura europeana a celei de-a doua. Prosperitate la pachet, cadoul „doua in una” facut tarii de armata de politicieni care-si revendica astazi succesul intrarii Romaniei in Uniunea Europeana.

Banuielile euroscepticilor, exprimate doar cu jumatate de gura pentru a nu bulversa sentimentele majoritatii, ca cele doua surori ar fi de fapt vitrege prind un contur vag, asa cum se vede Romania prin geamurile aburite ale parbrizelor in suferinta zilele astea. Aderarea si integrarea nu mai par perechea nedespartita invitata la toate chefurile prilejuite de europenizarea noastra intarziata. Prima se anunta tot mai apasat doar antemergatoarea celeilalte, care ar putea sa mai intarzie cativa ani buni la petrecere, scormonind prin garderob dupa o tinuta occidentala care sa se potriveasca evenimentului.

In lipsa integrarii autentice, Romania s-a decis pentru un surogat de circumstanta. Daca aderarea s-a consumat chiar in clipa in care limbile ceasornicelor s-au suprapus la miezul noptii de 31 decembrie 2006, surata ei a venit 72 de ore mai tarziu. De doua zile tara s-a integrat vartos si intempestiv in iarna, taman cand era pe picior de primavara, pe care topaia fericita c-a scapat de hibernare cu cativa fulgi pricajiti.

Desi dezastruos la prima vedere, evenimentul are si partile lui bune. Zapada cazuta din abundenta a acoperit in asa hal parcarile ca le-a taiat viitorilor posesori legitimi de locuri de parcare pofta de batut tarusi si jaloane pentru a-si marca teritoriul in cele mai originale moduri. Toata posesiunile din fata blocurilor arata acum la fel de inzapezite si inaccesibile, dupa ce troienele formate de trecerea celor doua-trei utilaje cu lama cu care se lauda firmele de deszapezire la Brasov au blocat masinile pana la sfarsitul saptamanii.

Aderata si neintegrata – asta pare sa fie nenorocirea de sezon si reeditarea in formula noua a blestemului „sedusa si abandonata” cazut pe capul fetei batrane Romania. Cu care eurooptimistii sperau sa faca buna ciorba de potroace ce urmeaza traditional dezmatului culinar dintre ani.

Primele calupuri de stiri sau talkshow-urile timide ale noului an s-au dezmortit dupa anchiloza vestilor despre indigestii si impresii insipide despre Revelion. Au adunat in jurul meselor rotunde primii cetateni proaspat europeni reveniti din mahmureala si au dezbatut sobru despre cat de bine este ca am intrat in Europa.

Cumplita intrebare, deopotriva pandita de ridicol si ridata de cutele unor preocupari reale. Euforia romaneasca a Revelionului integrarii, cu milioane de romani iesiti in piete sa se-mbete cu aroma Occidentului si sampanie neaosa a fost taxata drept inconstienta sora cu ebrietatea.

Pana la sosirea primelor transe din cele 35 de miliarde de euro cat este pregatita Uniunea sa injecteze in Romania in urmatorii sapte ani, putin sunt cei dispusi sa cante optimisti aria integrarii. De ce n-am crede ca exuberanta, fie ea si etilica, cu care am celebrat aderarea a fost golirea catartica a unui rezervor de pasiuni confuze, tocmai pentru a infrunta lucizi intalnirea cu Europa? Daca n-am facut decat sa ardem ultimele reziduuri de bucurie animalica gratuita, ca o purificare, inaintea interpretarii rolului european, mai sobru si mai rational?

Ar fi, recunoasteti, o perspectiva frumoasa asupra fiintei romanesti, inca neindemanatica sa-si treaca peste granita, doar cu buletinul, balastul de traditie, balcanism si indolenta pe care il acumuleaza cam de multa vreme. Printre bocitoarele de straja si exaltatii de serviciu trebuie sa fie o cale de mijloc care sa ne scoata in lume. O carare serpuita, la distanta sanitara si prudenta atat de optimismul infantil si incult al lui Gigi Becali, cotat in euro la bursa sanselor integrarii, dar si de acreala posaca a celor care au citit neatent si iresponsabil din Emil Cioran si se proclama ultimii sceptici treji ai natiei.

Vifor Rotar