In luna decembrie 2015,s-a defășurat la Brasov o dezbatere (asa zis, publică) menită să desemneze noi situri Natura 2000. Printre propuneri a fost, culmea, şi constituirea un nou si inexplicabil sit… pentru castor, tocmai… la 600 de metri de gardul viitorului aeroport de la Ghimbav, inexistent  pe siteul Coaliției Natura 2000…
În componența si Fundația  Pro Park, cu dl. Christoph Promberger – pe post de trezorier al fundației (un personaj cel putin controversat) și pe d-na Erika Stanciu, membru fondator a Fundației și actualmente Secretar de stat la Ministerul Mediului, absolventă a Facultății de Silvicultură  de la Universitatea Transilvania Brașov. Interesant este că, în iunie 2015 d-na Stanciu susținea o „interesantă” prelegere în cadrul „Săptămânii Ariilor Protejate” cu tema: ,,Ce înseamnă restricționarea activităţilor pe suprafeţe întinse?” (Se încadrează și aeroportul la această categorie?). Nu-i așa că lucrurile încep să se lege? Devin și mai strânse prin intrarea în ecuație a celebrei Fundații Carpați fondată de nu mai puțin celebrii soți Christoph și Barbara Promberger. În ultimii ani Fundația are la activ o serie de proiecte ,,grase” cu … Universitatea Transilvania Brașov, intre acestea, Conservare prin sprijinirea proceselor naturale în pădurile și mlaștinile de lângă Prejmer – Hărman. Vechi de aproape 35-40 de ani cand problema era de actuale acest proiect are „Nașii europeni”, care au dăruit 885.731 euro, reprezentând 69,96 % din valoarea totală a proiectului, iar soacra mică… Ministerul Mediului a venit restul de 30%.
Un alt proiect al acestei Fundații cu finanţare europeana vizeaza măsuri  la nivel naţional !!  pentru speciile „Castor fiber, Lutra lutra şi Mustela lutreola” adica Castor, Vidra si Niurca rozatoare ce au prostul obicei de a se înmulți foarte repede sub oblăduirea iubitorilor de… specii Iar, în, castorii și rubedeniile lor pot deveni o armă politică redutabilă. Aceste grupuri de mamifere, mici dar sprintene, au… rolul lor civic deloc neglijabil, sub scutul universitar-guvernamental, in Dezvoltarea zonei economice Brașov Nord – Centru in Tronsoanele restante ale Ocolitoarei Brașovului si anumite terenuri bune pentru construirea de zone rezidențiale. Tabloul este întregit prin faptul că la ora actuală Fundația Carpați derulează un nou și interesant proiect, denumit COREHABS (Coridoare ecologice pentru habitate și specii în Romania), cu o valoare de peste 1 milion de euro în parteneriat cu, ce să vezi, Universitatea Transilvania Brașov, condusă de fostul Decan al Facultății de Silvicultură, Ioan Vasile Abrudan. Nu-tie rusine, dom’Profesor sa  blochezi  astfel investiţii fundamentale pentru braşoveni şi economia întregii regiuni ? (dupa un comentariu semnat de Mihai Costel).
Oltul număra in anul 2011 peste 650 de castori, in prezent aproximandu-se o populatie de peste1.100 de castori. Este foarte mult pentru o „zona” care nu a fost bantuita in istorie cu o astfel de napasta zoo… De ce atunci se fortzeaza, pe bani europeni ca Romania sa fie gazda… „gestanta” pentru o specie pe cale de diaparitie in Occidentul cel… generos cu belele in casa altuia?
De mirare – dar pe vremea lui Ceasca – aceste familii de animale cu o carne  gustoasa, dar mai ales cu o blana din care se fac„blanuri scumpe” erau dezvoltate, (alaturi de nurci si nutrii), in ferme specialede stat (una a fost chiar la Prejmer! )dar si in crescatorii private si nu …lasate la intamplare, in natura.
În anul 2000 a început marea si de neinteles operaţiune de populare a Oltului cu castori. Au fost aduşi in zona Fagaras din Bavaria (pentru ca in Germania nu stiau cum sa se scape de ei !!), astfel încât de atunci şi până acum populaţia de castori a crescut de 6-7 ori.
In  tara de bastina ,specia era periclitata deoarece ei erau vânaţi pentru blana şi carne, sau dispăruseră  din cauza prădătorilor, cum ar fi  lupii şi urşii… Motiv cam tras de par, pentru ca nici ei nu mai sunt in Germania decat in Gradini zoologice! Pe tot cursul Oltului si a unor afluenti, sunt aproximati in prezent circa 1.000 de castori. În România mai sunt castori pe Mureş, Ialomiţa si mai nou in Delta Dunarii, veniti chiar neasteptat, din Ucraina. Institutul de Cercetare şi Amenajări Silvice Braşov, s-a aflat la Făgăraş pentru a vedea dacă barajele create de castori pe cursurile de apă vor împiedica apele să se scurgă normal. Pentru ca acesta este marele pericol al acestor familii de castori: pot bloca, sau schimba cursuri de apa prin construirea unor adevarate barje ce trebuie sparte uneori cu explsibil.
Seria surprinzatoare a animalelor care au trait la noi in tara si au fost readuse include castorul european sau brebul, cum l-a numit taranul roman dintotdeauna. Acest rozator de talie mare traia de-a lungul tuturor raurilor din Tarile Romane. Avem si in cazul Brebului o serie de dovezi cantonate in toponimia si istoria romaneasca. Pe langa mutitudinea de sate cu numele de Brebu, Brebeni, Coada Brebului, Brebenei, Brebena, avem si numele unei serii de balti si mlastini cum sunt Balta Brebului sau Brabul din Judetul Dolj.
Spre deosebire de castorii din America de Nord care sunt sociali, brebii de la noi erau animale solitare, cantonati intotdeuna langa lacuri, balti si cursuri de apa. Singura cauza a disparitiei brebilor aflati in liberate, a fost vanatoare pentru blana, dar si pentru carne, care era deosebit de apreciata, fiind folosita si la prepararea unor carnati speciali a caror reteta exacta s-a cam pierdut. Romanii au avut cunostinta din vechime despre obiceiul castorilor de a dobori copaci si a face baraje acvatice, dupa cum o dovedeste si ghicitoarea populara culeasa de un etnolog la finele secolului XIX, cand brebul era deja disparut:
„Pe Valea Nigrasenilor,
Tartorul gherlanilor
Un zavoi intreg doboară
Sa faca zagaz de moară...”
Din aceasta cauza Castorii au disparut pe rand in toata Europa…. In Anglia, inca din anul 1200, in Scotia in 1550, in Franta si Elvetia, pe la inceputul sec. XIX, in Lituania dupa 1870, iar in jurul anului 1900, dispar si din Muntii Caucaz, Altai si Siberia. Ultimii castori (brebi) din Tarile Romane au disparut dupa anul 1825 din zona Moldova-Veche. Brebul a fost reintrodus in Romania in anul 1998, la insistentele Germaniei cand  au fost adusi atunci 21 de castori din landul Bavaria si eliberati in natura in zona confluentei dintre Raul Negru si paraul Estelnic din judetul Brasov si de-a lungul cursurilor raurilor Olt si Mures. Aceasta este o minunata masura de protejare… la altii, a speciilor rare,
Este important sa precizam ca acest rozator, Castorul european, este cunoscut a fi suta la suta vegetarian! – dar nu-i  totusi un …sobolan de apa, cum mai cred unii. Este un animal de circa 20 de kg, si cu coada… mai lung de 1 metru, ce devine chiar periculos cand isi apara, alaturi de femela, teritoriul vizuina si puii!  Se cunoaste cazul unui barbat din Ucraina care a avut ghinionul unei astfel de „confruntari”. In urma muscaturii  dintii rozatorului i-au sfrtecat o artera importanta a piciorului si a decedat pe malul unui lac! Doctorul satului care era si el la pescuit… cu capcana, a spus ca nu a mai vazut niciodata  o asemenea muscatura feroce, suferita de victima… Si nu e singurul caz in tara vecina si uneori prietena…
Nici in Nordul Romaniei, nici pe raul Tisa, care la Viseu este si apa de granita… nu e liber la prins! Dar si acolo, pe ambele maluri se practica frecvent astfel de vanatori ! Nu se trage cu arma… din doua motive: se face ciur pretioasa blana a castorului, din cauza alicelor, sau te bat mar… contrabandistii cu tzigari, pentru ca focul de arma  ii alerteaza pe graniceri ! In urma mai multor accidente cu victime, autoritatile ucrainene au luat o serie de masuri pentru a alunga castorii din zonele populate de oameni.
In urma cu ceva…zeci ani castorii au fost vanati pana aproape de disparitie – si la ei si la noi si in Bucovina si Basarabia – dar… cu sprijinul U.E. (ce dragutz din partea lor !)  castorii au reusit o revenire spectactuloasa, populatia de castori fiind estimata la 200.000 doar in Bucovina, Ucraina si Belarus…