Search

cum se fura - search results

If you're not happy with the results, please do another search

0 524
De cateva saptamani, Giovani Becali, (ala de zicea ca este de meserie smecher…) s-a angajat la cabinetul medical de la Penitenciarul Jilava, in cadrul echipei de curatenie unde lucreaza numai cu femei. Afaceristul se ocupa acolo de curatenie…, ceea ce pare sa nu ii faca o deosebita placere. Mai exact el a facut scandal monstru cand doi detinuti l-au filmat in timp ce isi facea treaba.
Fostul bshnitzar” Giovani a aflat ca a fost filmat si a luat foc. Detinutul care l-a filmat s-a laudat prin  inchisoare ca o sa dea filmul presei, iar cineva l-a anuntat pe Giovani. Acesta a facut scandal monstru si a cerut gardienilor sa faca pechezitie in toate celulele pana vor gasi filmuletul. A fost nebunie doua zile.
Au tot cautat video-ul cu Giovani cand dadea cu mopul, dar pana acum nu a fost de gasit. Becali a trimis si cateva amenintari la modul ca daca-l afla pe ala care l-a filmat va fi vai de capul lui.
Nu este exclus ca filmuletul sa fi ajuns deja la cineva din afara inchisorii”
,
a spus unul dintre angajatii inchisorii Jilava pentru WOWbiz.ro.

0 827

0 837

Nu cu mult timp în urmă, în ziarul sătmărean Informaţia Zilei a apărut o știre despre faptul că Asociația Hid din Satu Mare, a „demarat o procedură” pentru „corectarea” inscripției de pe plăcile comemorative de pe monumentul Holocaustului din curtea Sinagogii și gara CFR.Pe cele două plăci memoriale sunt inscripționate numele evreilor deportați la Auschwitz cu mențiunea că au fost trimiși în lagărul morții de către guvernul fascisto-horthyst ungar. Considerând că acest text, formulat pe vremea comunismului, reprezintă,vezi Doamne, o… stigmatizare a întregii naţiuni maghiare(!?) . Asociaţia Hid din Satu Mare a demarat si o procedură pentru corectarea sa întrucât guvernul horthyst ar fi fost doar unul totalitar, dar nu fascist, iar deportarea,- conform initiativei de reciclare istorica a premierului Orban Viktor – s-ar fi făcut doar de către Germania hitleristă, nu de către Ungaria, aflată pe vremea respectivă sub… ocupația armatei naziste. Aceasta, susține Rudolf Krakkó, președinte Hid, doar ar fi colaborat… Drept care, au fost invitaţi cercetători istorici din România şi din Ungaria care să dezbată „problema”. Amintesc că în încercarea de a deturna vina istorică  a Ungariei fasciste privind Holocaustul evreilor săi, este teză identică lansată în 2013 de guvernul lui Viktor Orbán. Reacția internațională indignată a organizațiilor  evreiești a fost promptă ca și cea a forțelor politice democratice din Ungaria.Holocaustul
În acest context,  inițiativa Asociației Hid, care a fost lansată cu puține zile înainte de comemorarea zilei internaționale a Holocaustului și de preluarea pentru un an de către România a președinției Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului pare cel puțin ciudată.

Cine este însă această asociație? Așa cum se poate citi pe saitul http://hidegyesulet.5mp.eu/web.php?a=hidegyesulet, ea „își propune ca prin activitatea ei să ajute la întărirea conștiinței de sine a maghiarimii și la recâștigarea stimei față de sine însăși a națiunii”. Pentru asta, de la înființarea ei, în 2003, Asociația Hid a organizat o tabără de tineret „al cărei scop a fost de a prezenta cariera de scriitor și viața lui Wass Albert, cel pe nedrept persecutat”. După cum se știe, în anul 1946, Wass a fost condamnat la moarte, in absentia, de către Tribunalul Poporului de la Cluj pentru a fi instigat soldați și ofițeri ai armatei ungare să ucidă patru persoane, două evreice și doi români. Motiv pentru care, după 1990,si Republica Ungaria i-a respins reacordarea cetățeniei ungare. Chiar dacă în legislația românească există o ordonanță de urgență a Guvernului care interzice cultul public al unor persoane care au comis crime împotriva umanității, acest lucru nu a împiedicat ani de-a rândul asociația Hid să organizeze tot felul de festivaluri-maraton de recitări din poezia lui Albert Wass și manifestări în memoria sa la Satu Mare, Oradea, Arad, Zalău, Carei, Hodod etc.Pentru variație, asociația Hid a mai organizat frecvent și conferințe ale istoricului revizionist ungur Raffay Ernö pe subiectul Trianon. Asta până în anul 2009, după cum reiese din datele oferite de propriul sait. Apoi, în ultimii ani asociația nu a mai avut aproape nici o activitate; a intrat într-un fel de adormire… Până de curand, când comemorările Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului urmează să se desfășoare sub președinția României!Holocaust copii-lagar
„Defectul de frumusețe” – ca să traduc o expresie specific maghiarăszépséghiba” -, al inițiativei Asociației Hid, de a deturna întreaga vină a Holocaustului evreilor din Ungaria comis de armata și jandarmeria fascisto-horthyste asupra Germaniei lui Hitler, constă în faptul că este o organizație care îl are ca patron spiritual pe… Albert Wass, criminal de război și antisemit notoriu!Există însă o vorbă care spune că nu trebuie să pui pe seama perversității, răutății sau  conspirației ceea ce se poate explica prin incultură, îndoctrinare sau prostie. În toate cele trei cazuri, citirea unui document esențial poate fi folositoare. Este vorba de HOLOCAUSTUL ÎN TRANSILVANIA DE NORD, un document elaborat de cea mai autorizată sursă: Yad Vashem. El poate fi descărcat în format pdf de pe link-ul:
http://www.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/romanian/1.10_Northern_Transylvania_%20revazut%20gina.pdf
În 36 de pagini, documentul cuprinde totul despre soarta dramatică a evreilor din Transilvania de Nord, este „cedata”fortzat, după 1940, în urma „diktatului/arbitrajului” de la Viena, în posesia Ungariei lui Horthy. Sunt expuse gradual aplicarea politicilor și legilor antisemite și marginalizarea evreilor, ghetoizarea lor de către guvernul fascist ungar al lui Döme Sztoyai, numit constituţional de Horthy la 22 martie 1944, și realizarea – cu contribuția fără rezerve a armatei și jandarmeriei ungare -, a „soluției finale” preconizate de naziști după ocuparea preventivă...abia la
19 martie 1944 a Ungariei pentru a o împiedica să„defecteze” și să treacă de partea aliaților. Așa cum se precizează, misiunea deportării a fost coordonată de comandoul SS de circa 100 de persoane condus de SS-Obersturmbannfuhrer Adolf Eichmann și pusă intocmai în practică de autoritățile ungare.
Materialul elaborat la Yad Vashem mai relevă fara tagada că documentul preliminar referitor la adunarea, ghetoizarea, concentrarea şi deportarea evreilor a fost adoptat în secret la 7 aprilie de
Consiliul de Miniştri al Ungariei: Decretul numărul 6163/1944, sub semnătura lui Lászlo Baky. (…) iar Ministerul de Interne a elaborat directivele pentru implementarea decretului cu trei zile înainte ca decretul ultrasecret să fie difuzat.”HORTHY & HITLER n
Istoricul Nicholas M. Nagy Talavera, el însuşi deportat la Auschwitz de autorităţile ungare, arată la pagina 265 a cărții Istoria fascismului în Ungaria și România, apărută în 1996 la ed. Hasefer a Federației Comunităților Evreiești din România: „Consiliul de Miniştri al Ungariei a decis, pe data de 7 aprilie, să „cureţe teritoriul ţării de evrei” (…) deşi această măsură fusese deja hotărâtă cu cinci săptămâni înainte de începerea deportărilor. Pretextul pentru deportarea în masă la Auschwitz era apropierea Armatei Roşii de Carpaţi. Militarii germani, din motive de securitate, au cerut îndepărtarea evreilor din zonele rurale şi concentrarea lor în ghetourile din oraşe. Această concentrare s-a petrecut într-o manieră absolut inumană,  supraaglomerarea, lipsa de condiţii sanitare şi de cazare au cauzat, foarte curând, izbucnirea epidemiei de tifos şi alte boli contagioase. După aceea, ungurii i-au rugat pe nemţi „să-i preia” pe evrei. Cererea fatală a fost transmisă în 20 aprilie ora 4:00 p.m. Eichmann a fost de acord.
Cu ajutorul jandarmeriei şi a administraţiei ungare, această acţiune a fost dusă la bun sfârşit într-o aşa viteză, încât, până la sfârşitul perioadei dintre 15 mai-1 iulie, singurii evrei rămaşi în Ungaria se aflau la Budapesta. Întreaga acţiune a fost opera secreta a numai 8 ofiţeri germani,si 40 de SS-işti încorporaţi,dar ajutaţi nemijlocit de 20.000 de jandarmi unguri. ”Concluzia lui Nagy Talavera este necruțătoare: Ob
ersturmbannfuhrer-ul SS Adolf Eichmann a primit tot ajutorul posibil în îndeplinirea planului său de exterminare a evreilor din Ungaria. „În timpul procesului de la Ierusalim, acesta a declarat: „Ungaria a fost singura ţară pentru care nu am fost suficient de rapizi. Ei ni i-au predat pe evreii lor ca şi cum s-ar fi lepădat de bere acră. (op.cit. p. 261)
Istoricul Randolph L. Braham scrie textual în  A Magyar Holocaust, vol.2, p. 24, ed. Gondolat 1988: „În cursul acțiunii de ghetoizare și de deportare, jandarmeria ungară a acționat cu o deosebită cruzime. Fără contribuția ei, nemții nu ar fi putut să aplice programul „soluției finale” în Ungaria. Fanatismul campaniei antievreiești a naziștilor unguri a fost practic fără egal în partea de Europă ocupată de Germania. Există o mare parte de adevăr în ceea ce, într-o clipă de sinceritate,  i-a spus Wisliceny lui Freudiger: Se vede că, într-adevăr, ungurii sunt urmașii hunilor: fără ei nu ne-am fi descurcat niciodată.” Argumentele mincinoase cum că autoritățile ungare ar fi fost silite (!) să procedeze la ghetoizarea și deportarea evreilor de armata germană sunt demontate și de discursul ținut la 31 martie 1944 de Endre László, subsecretar de stat la Ministerul de Interne Regal Ungar, la postul național de radio de la Budapesta:„ (…) Nu este adevărat că problema evreiască din Ungaria a apărut pe ordinea de zi ca urmare a situaţiei politice mondiale. CIMITIR EVREIESC PROFANAT LA BUDAPESTAUnanimitatea societăţii maghiare, apărătoare a purităţii rasiale, urgentează de aproape 25 de ani rezolvarea problemei evreieşti. Antisemitismul maghiar nu este o politică la modă, nu este o copiere sau imitare a ideilor şi curentelor politice actuale. Ungurimea nu de un an, doi, ci de decenii – am putea zice prima în Europa – a constatat pe propria sa piele ce pericol fatal înseamnă pentru ea influenţa evreiască, care se amplifică în proporţii tot mai mari. De-a lungul unei lupte de decenii, s-a cristalizat conştiinţa că numai o rezolvare radicală poate determina rezultatul final şi satisfăcător pentru ambele părţi. Convingerea noastră nestrămutată o putem exprima astfel: pentru rasa maghiară, evreimea nu este un element dorit, nici din punct de vedere moral, nici spiritual şi nici din punct de vedere fizic. Conştienţi de această recunoaştere, trebuie să căutăm acea soluţie care exclude şi elimină în totalitatea sa evreimea din viaţa maghiară.  Textul a fost tradus din cartea Vadirat a nacizmus ellen  (Rechizitoriu împotriva nazismului), apărută la Budapesta în 1958.
În ceea ce-l privește pe regentul Miklos Horthy, așa cum se arată în documentul Yad Vashem anterior citat, el a fost cel care,
la 22 martie 1944, a numit constituţional guvernul fascist ungar al lui Döme Sztoyai care peste două săptămâni avea să emită decretul privind adunarea, ghetoizarea, concentrarea şi deportarea evreilor. Despre psihologia lui Horthy, care, după ocuparea la 19 martie 1944 a Ungariei de armata Germaniei hitleriste, a declarat că este de datoria sasă rămână pe puntea corăbiei, este semnificativă scrisoarea pe care i-a scris-o în octombrie 1940 fostului prim-ministru Teleki:Am fost toată viața un antisemit și n-am întreținut niciodată relații personale cu evreii; eu am fost acela care a propovăduit deschis antisemitismul în Europa.” Textul poate fi găsit în cartea Horthy titkos iratai – Documentele secrete a lui Horthy  – la paginile 261-62.HUSS

Calvarul ghetoizării şi deportării a celor 18.800 de evrei din Satu Mare strict de către autorităţile ungare este descris pe larg de Randolpf  L. Braham în cartea Genocide and Reward la paginile 101 – 123. Șase transporturi, efectuate în trenuri de marfă în condiții îngrozitoare, între 19 mai şi 1 iunie, i-au dus pe evreii sătmăreni în lagărele morții. Doar unul din 10 s-au mai întors…Unul dintre supraviețuitori, Béla Rozenberg, originar din Satu Mare, scrie în depoziția sa: „ (…) La 15 mai am fost duși în ghetoul din Satu Mare. Ni s-a furat totul: obiecte de aur sau argint, ceasuri, bani, biciclete… Și eram bătuți fără milă. La 1 iunie am fost înghesuiți într-un tren, câte 80 de suflete în fiecare vagon de vite, fără hrană sau apă. În timpul călătoriei mulți dintre noi s-au îmbolnăvit; copii plângeau și cereau apă, dar răspunsul pe care ni-l dădeau jandarmii maghiari era: „Lua-v-ar dracuꞌ de jidani împuțiți!” (Martiriul evreilor din România 1940-1944, ed. Hasefer, București 1991, p. 268)

Grozăviile comise de jandarmeria fascistă ungară, brutalitatea și sălbăticia ei,  au devenit cunoscute. „În perioada mai-iulie 1944, când a avut loc ghetoizarea și deportarea evreilor din Ungaria si Transilvania ocupata, ziarele elveţiene şi suedeze au publicat reportaje ample de la Kosice, Nyiregyháza, Mukacevo, Szekesfehervár , Oradea etc. Publicaţii importante precum conservatorul Neue Züricher Zeitung şi Die Nation au descris evenimentele sub titlul „Jurnalul ororilor”, Quakerii din America au protestat. Gazette de Lausane a prezentat un editorial după altul, descriind detalii dantești şi finalul unui articol, semnat de redactorul Georges Rigassi, specifica: „Iată ce-a făcut naţiunea ungară nobilă şi creştină cu evreii”. Journal de Genève a scris o serie de articole violente. Ambasadele ţărilor neutre la Budapesta au protestat vehement, în special suedezii, elveţienii şi mai presus de toţi reprezentanţii Vaticanului”, se poate citi la pagina 272 în cartea lui Nagy Talavera, Istoria fascismului în Ungaria și România.HHH acord-pentru-indemnizarea-victimelor-holocaustului-in-ungaria-

Dacă, după această înșiruire de citate din autori consacrați, tot mai rămâne vreo îndoială privindu-i pe cei care sunt responsabili de Holocaustul din Ungaria, sau necesitatea „corectării” conținutului plăcilor comemorative de la Satu Mare, accesaţi: https://www.google.ro/#q=Churchill+jews+deportation+Hungary
În cartea sa Churchill and the jews, 1900 – 1948, Michael J. Cohen, prof. la BarIlan University, 2003, ed. a 2-a, revizuită ed. Routledge, p. 355, prezintă 2 scrisori referitoare la ce se întâmpla cu evreii din Ungaria. Descoperite de autor, în arhiva privată a lui Churchill, scrisorile potenţează mesajul adresat de prim-ministrul britanic Churchill ministrului de externe Anthony Eden la 7 și 11 iulie 1944: „There is no doubt in my mind that we are in the presence of one of the greatest and most horrible crime ever committed.”  –Nu am nici o îndoială că ne găsim în prezenţa celei mai mari şi oribile crime comise vreodată.”
Rămâne o singură întrebare: Dacă Aliații știau de această imensă și oribilă crimă, de ce nu au fost bombardate și distruse liniile de cale ferată pe care trenurile morții, o dată ieșite din Ungaria, continuau să
livreze zilnic prada pentru cuptoarele din Auschwitz?

Dorin Suciu,4 februarie 2016

0 703

Doi spargatori au deschis un seif cu chei potrivite si au furat peste 38.000 de lei si bonuri de masa. Spargerea a durat doar doua minute si s-a produs in data de 8 noiembrie 2015, in biroul unui supermarket din cartierul Valea Cetatii

Doi spargatori au deschis un seif cu chei potrivite si au furat peste 38.000 de lei si bonuri de masa. Spargerea a durat doar doua minute si s-a produs in data de 8 noiembrie 2015, in biroul unui supermarket din cartierul Valea Cetatii. In timp ce unul dintre infractori opera, cel de-al doilea statea de 6 la parter pentru a se asigura ca nu urca nimeni la etaj, in biroul directorului. Hotii n-au apucat sa se bucure prea mult timp de banii furati. Politistii brasoveni au efectuat ieri perchezitii la domiciliile celor doi, unde au fost identificate sumele de 3000 de euro si 3700 de lei. Cei doi sunt suspectati de comiterea unor fapte similare, motiv pentru care oamenii legii continuam documentarea intregii lor activitati infractionale.
Cei doi barbati sunt cercetati sub aspectul savarsirii infactiunii de furt calificat si complicitate la furt. Ambii au fost prezentati magistratilor Judecatoriei Brasov, care au admis propunerea procurorilor de arestare preventiva pe 30 de zile a celor doi spargatori.

Vifor Rotar

0 618

Unii spun Adrian Păunescu, alții Marin Sorescu, mulți Ilie Balaci. Pentru mine, cel mai iubit dintre olteni este Tudor Gheorghe. Fără să-mi propun asta, mi-am inventat o tradiție: la final de an vorbesc cu el. Ca să aflu ce mai face România! Pentru că Tudor Gheorghe e un om care-și iubește „neamul lui, cel românesc” și, de două ori pe an, îl consultă! Cine mai face asta?

Sabina Iosub: Bun găsit și vă mulțumesc foarte mult.
Tudor Gheorghe: Nu ai pentru ce. Am un singur regret, acela că nu putem să facem interviul ăsta, cum să-ți vorbesc ca deștepții… face to face. (râde)

Sabina Iosub: Sunteți foarte greu de prins. Alergați dintr-o parte în alta a țării.
Tudor Gheorghe: E adevărat. De două ori pe an am acest turneu. Deci poți să fii sigură că eu cunosc cel mai bine țara asta pentru că o dată primăvara și o dată toamna eu plec prin toată țara. Îi dau ocol, ca să zic așa.

Sabina Iosub: Cum arată România acum, în 2015, în prag de sărbători? Cum ați simțit oamenii?
Tudor Gheorghe: Tristă, debusolată, disperată, ce să spun… cenușie. Cenușie. Este cu atât mai mult o datorie a mea să îi aduc la un spectacol care să-i facă să le mai licăre puțin speranța în suflet. De altfel spectacolul ăsta amintește de o Românie când încă ideea de boierie, în sensul cel mai frumos al cuvântului, era încă. O perioadă în care noi exportam spirit românesc Europei și nu luam ciurucurile spirituale ale Europei.udor-gheorghe-1989-2009-degeaba

STAU ŞI MĂ ÎNTREB UNDE AM FI FOST NOI ASTĂZI…
Sabina Iosub: Purtați-mă puțin prin spectacol…
Tudor Gheorghe: Inițial voiam să fac un fel de continuitate, o continuare a spectacolului cu Degeaba – acea radiografie destul de dură a societății române în cei 25 de ani care au trecut, ce am crezut noi că se va întâmpla după 89 și ce s-a ales din speranțele noastre. Am făcut spectacolul, în mare proporție e scris. Adică poemele care trebuie spuse și care să continue starea din Degeaba le-am scris. După aia am realizat că e atâta marasm în țară încât să mai vin și eu să pun bomboana pe colivă, nu cred că ar fi bine. Și dintr-un sentiment absolut de… un fel de strângere de inimă, zic – n-are niciun sens. Mai bine fac un spectacol în care să vină lumea la sală și să plece cu speranță în suflet. Și atunci am zis că le fac un spectacol în care să le arăt cum eram noi din punct de vedere spiritual, din punct de vedere economic în perioada interbelică. Perioada aia care mie-mi este foarte dragă. Am mai spus-o și o spun, eu sunt mândru că sunt român pentru două momente care s-au întâmplat în istoria acestei țări. Din păcate numai două, dar alea s-au întâmplat. În perioada pre-pașoptistă când o seamă de tineri, și țin să subliniez asta, s-au întors de la marile universități de prin Paris, de prin Viena, de prin Berlin și au făcut o țară – România. A fost o altă perioadă de care sunt mândru, această perioadă – interbelică, în care spiritul românesc a atins cele mai înalte culmi în toate domeniile vieții, în toate domeniile de activitate. În plan spiritual lângă Nae Ionescu gruparea Criterion adunase acolo cele mai înalte spirite să zicem ale vremii – de la Eliade la Cioran, de la Țuțea la Vulcănescu, de la Sebastian la Alice Voinescu… Pfuuu, Doamne! Îți dai seama ce era acolo? Și pe urmă, nu mai vorbim de literatură, nu vorbim de artele plastice când Brâncuși deja spărgea porțile univesalității, să nu mai vorbim de muzică, unde Enescu era ce era, în arhitectură… în toate, în toate, în toate… ceea ce este fabulos. Și mereu am avut această întrebare… dacă nu s-ar fi întâmplat cei 50 de ani, acest hiatus, și acești oameni ar fi rămas în această țară, să fie profesori, să formeze ei la rândul lor spirite, pentru că această nație are atâta forță, atâta putere, atâtea talente încât mă crucesc. Stau și mă întreb unde am fi fost noi astăzi…tudor gheorghe 1

Sabina Iosub:
Unde oare am greșit noi pe parcurs?
Tudor Gheorghe: Noi nu am greșit pe parcurs, istoria ne-a debusolat. Cei 50 de ani. Venirea rușilor peste noi a însemnat dezastrul. Dacă ar fi venit suedezii (râde), nu suedezii, nemții, englezii… o țară civilizată, o țară, cum bine spunea Marx, o țară în care mijloacele de producție depășeau forțele de producție. Ei, dacă venea o țară civilizată peste noi, era bine. Dar, nu, a venit evul mediu. Și ne-au tras înapoi 50 de ani. Și aici s-a rupt totul. Și sunt foarte greu de făcut legăturile. E, eu sper însă, iată, ne întoarcem la speranță, sper însă că generația de astăzi, nu acum, anul ăsta, nici peste trei, nici peste cinci, dar în viitorul apropiat, copiii ăștia care pleacă și își dau doctoratele și lucrează în străinătate în domenii diferite să ajungă la maturitatea din ei și să zică: Bun, țara asta a făcut ceva pentru mine, adică am crescut aici, am făcut grădinița, am făcut liceul, am făcut facultatea în țara asta, sunt obligat să dau și eu țării așa ceva – hai înapoi acasă. Atunci probabil ne vom reveni.

Sabina Iosub:
Un soi de nouă generație de sacrificiu, de fapt…
Tudor Gheorghe: Nu, pentru că să știi, pre-pașoptiștii nu au venit cu ideea că sunt generație de sacrificiu.

Sabina Iosub: Dar cei de acum așa cred că ar simți-o…
Tudor Gheorghe: Nu. Depinde. Dacă vin 20 de inși, vor fi sacrificați. Dacă vin 1.500, nu mai cred. Dacă vin 2.000, nu mai cred.

Sabina Iosub:
Cum îi convingem? Că în multe cazuri dragostea de țară nu e suficientă.
Tudor Gheorghe: E, aici trebuie lucrat. Aici trebuie să demonstrăm că țara are nevoie de ei. Dacă noi lăsăm iară să se facă partide și partidulețe și să reinventăm cu aceeași oameni, vezi-Doamne, o altfel de politică, de fapt tot aia vopsită, nu facem nimic, rămânem la aceleași promisiuni. Dacă vin ei… Îți dai seama ce frumos ar fi un Parlament al României din 300 de spirite de-astea? Care să știe fiecare ce au de făcut? De-ăștia care revin, cum să spun, de la Yale, de la Harvard, din Cambridge, ăștia care știu. Nu ai văzut, a venit fata aia, săraca doamna Petrescu, care venise cu o mentalitate de acolo, ai văzut ce repede au tocat-o? Nici nu a apucat să zică nimic că au făcut-o Madam Usturoi, a început domnul Băsescu să râdă de ea că nu știe… Asta venea cu altceva-n cap. Ești învățat să furi cum au furat, și continuă să facă asta. Ori dacă vin niște oameni deștepți, nu tehnocrații care habar nu au, nu, să vină tehnocrații ăia adevărați. Și atunci suntem salvați. Până atunci rămânem servitorii Europei. Poate că ei înțeleg. Ei ar putea să zică: ne-am săturat să fim servitorii Europei, hai acasă. Uite, cum au făcut spaniolii, cum au făcut italienii. S-au săturat să fie slugi. Și au zis: hai. Și sunt înapoi în țară. Ne ducem noi să lucrăm, să fim slugi la ei. Va veni și rândul nostru, gata, să ne trezim. Nu știu când. E tot ce-mi doresc.

AM ÎNCREDERE ÎN CAPACITATEA ROMÂNILOR ŞI ÎN FANTEZIA LOR CREATOARETudor Gheorghe afis
Sabina Iosub: De ce iubiți România?
Tudor Gheorghe: Pentru că sunt… nu știu, sunt prost, să zicem. Puteam să rămân în străinătate la prima mea plecare, în ’70, dar n-am putut. Sunt oameni care pot și oameni care nu pot. Eu fac parte din categoria care nu pot să fie în altă parte. Dacă stau mai mult de o lună de zile departe de țară, nu dorm. E o chestie patologică, așa.

Sabina Iosub:
Dar românii de ce îi iubiți?
Tudor Gheorghe: Pentru că eu am toată încrederea în capacitatea lor, în fantezia lor creatoare. Eu cred că noi încă suntem un popor care nu a spus într-o lume modernă cuvântul pe care-l avem de spus, decât peste hotare. Ne mândrim adică cu realizări extraordinare ale studenților noștri, ale practicanților noștri prin diverse meserii prin lume. Ce lume… ce oameni… câtă inteligență avem pe-acolo. Păi acum ar trebui să vină în țară.

Sabina Iosub:
Cu ce gând, cu ce sentimente vă suiți pe scenă în turneul acesta?
Tudor Gheorghe: Să-i fac pe cei din sală să uite timp de două ore în ce stare sunt. Să le arăt că a fost odată o țară frumoasă și ea poate să fie la fel de frumoasă. Să le arăt că această boierie, dar nu în sensul banilor, eu le spun în spectacol că nu numărul de bani din conturi, că urlă mârlănia din Q7, înțelegi, de nu se poate, nu asta înseamnă boierie, boierie în sensul nobil. Nu poţi să devii boier. Boier ești sau nu ești. Am întâlnit oameni simpli, țărani, de-o demnitate, de-o boierie, între ghilimele zic asta mereu, extraordinare. Am întâlnit prefăcuți de-ăștia intelectuali, snobi de fapt, cărora nu le ajungi cu prăjina la nas pentru că nu știu ce castel și-au cumpărat și nu știu ce țoale mai poartă și zici bă, dar ce boier e ăsta. S-a tocit termenul. Nu mai are același sens. Și atunci eu vreau să le arăt în spectacolul ăsta uite, dom’ne, cât rafinament. În primul rând cântecele pe care le auziți voi în seara asta se cântau luni, marți, miercuri în marile restaurante din București, cântate de Moscopol, de Titi Botez, de Cristian Vasile… și după aia plecau partiturile și vinerea, sâmbăta, duminica, astea se cântau la Viena, se cântau la Berlin, se cântau la Paris. Ce spun acum nu-s vorbe. E adevăr. Verificabil.

Sabina Iosub: Spunea Marin Sorescu despre dumneavoastră ceva foarte frumos, că dvs îi confirmați bănuiala că poezia românească, sigur și populară și cultă, poate mișca munții. Îi mai mișcă?tudor gheorghe 5
Tudor Gheorghe: Auzi tu, Sabina, de mine au scris mari personalități ale culturii române atât de frumos încât mă obligă pe mine să demonstrez că ce au scris ei despre mine nu au fost doar drăgălășenii de amici. Și eu cred ce a spus Sorescu! E o perioadă destul de grea. Vezi tu, totul ține de educație! Absolut totul! Câtă vreme niciun Guvern până acum nu a acordat în învățământ din PIB la mult de 4 virgulă nu știu cât, oho, când au dat 4,5 a fost mândrie națională, ori‚ ţara aia nenorocită mică cât țara Banatului, că sunt în Capitala Banatului acum, au fost ani când au băgat în învățământ 11- 12 la sută din PIB. Ăștia au înțeles că educând un popor salvezi o țară! Lăsându-l în ignoranță îl faci manipulabil, manevrabil și slugă pentru alții.

TOATĂ LUMEA STĂ CU CAPUL PLECAT
Sabina Iosub: Ce vă întristează cel mai mult?
Tudor Gheorghe: Ce văd! Amărăciunea! Mă întristează faptul că cucoanele, femeile, nu mai râd! Mă uit în autobuze! Eu sunt un tip care atunci când vine în București nu merg cu automobilul, că nu vreau să mă enervez. Parchez mașina și merg cu taxi, merg cu metroul, merg pe jos. Și mă uit mai ales când merg pe jos. Nu mai râde nimeni. Toată lumea stă cu capul plecat în jos. Înainte pierdeau femeile autobuzul,, se ţineau după el și râdeau. Ei bine, nu mai râde nimeni. Eu sunt un bun observator al vieții, al oamenilor. Mă duc în piață și mă uit la oameni, mă uit la femeile care cumpără, văd cum își drămuiesc oamenii, vezi câte o cucoană care-și poartă o căciulă de astrahan învechită, cu un guler învechit și cum își face calculele să ia două fire de pătrunjel. Mai ia cucoană, zice ală, care nu e țăranul adevărat, intermediarul cel care vinde în piață, și zice hai cucoană că-ți mai dau un fir la banii ăștia. Umilitor! Asta mă doare!

Sabina Iosub: Personal, în ce vă găsiți bucuria?
Tudor Gheorghe: În speranța că ce fac eu poate să-i înveselească și să-i bucure pe compatrioți. Acum lucrez la un spectacol care sper că o să le placă și o să le facă mare plăcere, dar pe unii o să-i întristeze. Dar, măr rog, asta-i viața!
Sabina Iosub: Când îl vedem?
Tudor Gheorghe: În primăvară! Bine, o să-i întristeze pe… Hai că nu vreau să intru în amănunte că vreau să fie o surpriză! Și o să fie o surpriză! Tu o să iubești foarte mult spectacolul asta, te asigur!tudor gheorghe 4

Sabina Iosub:
Așa cum le-am iubit pe toate până acum! Mă uit că se apropie sărbătorile, că încercăm, parcă e un clișeu, să fim mai buni, mai deschiși. Până la urmă cât reușim, de fapt, să fim mai oameni?
Tudor Gheorghe: Din păcate trăim într-o perioadă de o prefăcătorie maximă. Nimic nu este adevărat. Nici măcar sărbătorile astea dacă au fost tabloidizate. Aceleași banale cântări. Adu-ți aminte, erai mai miculuță, dar sunt siguri că-ți aduci aminte ce impact au avut colindele lui Hrușcă, Dumnezeiești cântate, imediat după ”90. Ce frumos, era o splendoare, îți dădeau lacrimile pe stradă când le auzeai. Acum le-au banalizat, încet-încet, au luat câte o fetiță cu fustiță și silicoane, au mai băgat alte două fetițe siliconate grămadă pe Moș Crăciun pe o canapea cântându-i nu știu cum și au banalizat totul. Ăștia mititeii nici nu mai știu ce să creadă. Când văd Crăciunițele că dau din picioare și din ele la diverse emisiuni nici nu mai știu ce să creadă.

DAI ÎNTR-O ZA, SUNĂ LANŢUL
Sabina Iosub: Îmi aduc aminte niște versuri. „Vin colindătorii cum veneau odată, să colinde în seara asta minunată…
Tudor Gheorghe: Cântecul ăsta s-a difuzat, asta mă bucură într-un fel, nu știu cine a spus că versurile aparțin lui Radu Gyr și că e o melodie veche. Nimeni nu I-a dat peste bot sa-i zică, ba da cred că Măruță, stați puțin că ăsta-i un cântec pe care-l cântă domnul Tudor Gheorghe, iar versurile și muzica sunt ale lui (râde). Dar ei nu știu. Eu mă simt onorat că intru în folclor. Dacă începe lumea să-ți cânte cântecele nu mai contează, dar le-am scris eu. E bine că se cântă, mi-am depășit orgoliile astea.

Sabina Iosub:
„Am murit degeaba, ce-ați făcut din țară, tot în frig și-n foame, tot cu mâini întinse, pe la porți străine ce ne stau închise.” Cât de autentic, cât de real, cât de actual…
Tudor Gheorghe: Sabina, eu asta am scris-o acum 15-20 de ani. Am presimțit că aici vom ajunge. Anul asta nu am mai făcut spectacolul cu Degeaba, ăla rău, dar îl voi face la anul. Se va chema mai mult ca sigur tot „Degeaba”.
Tudor-Gheorghe-afis p
Sabina Iosub:
Domnilor de astăzi să v-apuce frica!” Îi apucă vreodată frica?
Tudor Gheorghe: Au început să le fie frică, dar până nu se schimbă mai multe nu se va întâmpla nimic. Râd! Cât facem pentru un tun de 100 de milioane. Păi facem 3 ani, ne mai dă cu suspendare, mai facem o carte și apoi ieși afară și trai nineacă pe banii pe care i-ai furat. Până nu le-o lua averile…. Sabina, pe tata l-au condamnat în 1958 la 22 de ani pentru că a fost picolo într-un restaurant legionar. A spălat vasele un an de zile într-o cârciumă a legionarilor. După Rebeliune s-a întors acasă plin de păduchi la 15 ani. Sigur, după aia prin anii 60 i-au trimis o hârtie prin care Justiția își cere scuze, dar nouă ne-a luat tot atunci. Ne-a aruncat pe drumuri. Ne-a confiscat tot, iar mama a rămas, țărancă simplă cu 4 clase și 3 copii, în drum. Noroc că eram într-un sat și oamenii au zis „hai, măi, cum să o dăm pe dada Fănica afară din casa ei?” Și au închis ochii și au lăsat-o acolo și au zis că au băgat un tractorist de la SMT să stea acolo la noi, dar era un om cu bun simț de la țară care zice „stau mamaie la matale până se termină”. „Da, măi, stai că mai am o cameră, stai colea.” La sat era altfel. Eu nu vorbesc de mine, vorbesc de familii de boieri adevărați care au fost aruncați pur și simplu din case și dați pe stradă afară. Au înnebunit, s-au sinucis, bărbații au fost aruncați pe la canal pe la Gherla pe la Aiud și omorâți acolo. Știu foarte bine istoria asta. Boierii de astăzi, vin acolo, se plimbă cu cătușele, ni-i arată, e foarte important – ni-i arată. N-ar trebui să arate nimic, o știre scurtă au fost arestați cutare, cutare, cutare, punct. Pedeapsa maximă, ai furat de la stat, averea confiscată. Atât! Dar nu se face asta pentru că sunt legați. Vorba tatei, dai într-o za, sună lanțul!

DARURILE CELE MAI IMPORTANTE ERAU O PERECHE DE GHETE
Sabina Iosub: Vă duc puțin în copilărie. Ce vă e cel mai drag de atunci?
Tudor Gheorghe: Copilăria. Tot. Până la intrarea în adolescență eu am avut o copilărie fericită. După aia a venit tragedia vieții noastre și ne-a fost mai greu, dar firea mea pe care mi-a dat-o Dumnezeu să trec cu zâmbetul pe buze peste toate nenorocirile m-a făcut să cred ș iată că am ajuns ce am ajuns și cred ca prostul și acum că se poate și mai bine.
tudor gheorghe 6
Sabina Iosub: Închideți ochii o clipă și mergeți în copilărie de un Crăciun. Cum arăta?
Tudor Gheorghe: Straniu! Straniu, pentru că vezi, la mine în sat… noi suntem obișnuiți cu frumusețea asta a Crăciunului în extraordinarele regiuni ale țării, bogăția lor, colindul, Maramureșul, Bucovina, Gorjul. La mine în sat, aci spre Dunăre jos, totul era de o austeritate teribilă, adică în afară de bucuria tăierii porcului să zicem și cântatul ală când venea trompetele și cântau Deșteptarea anului care era un moment emoționant, nu-mi aduc aminte de colinde, nu veneau colindători la noi, nu aveam din astea. Habar nu am, mi-aș fi adus aminte. Nu am avut niciodată pom de iarnă. Nu că n-ar fi avut tata posibilitatea să ia un brăduț și să-l pună, dar nu era tradiția noastră.

Sabina Iosub: Și atunci Moșu’ cum venea?
Tudor Gheorghe: Păi Moșu’ mi se spunea că vine. Darurile cele mai importante erau o pereche de ghete – ceea ce era extraordinar. Să-ți aducă Moșul o pereche de ghete, pfoaaai, era mare lucru. Nu aveam noţiunea jucăriilor și nici a fructelor exotice. Bomboane și din astea utile, pulovăraș, eu știu, câte o haină, dar bocancii, ei bine bocancii aia sunt de bază. Înțelegi, la noi asta era. Aaa, și a doua zi te pomeneai cu ceilalți și ziceai „Ce ți-a adus moșu’, bă?” „Păi mi-a adus o sanie!”. Astea erau la noi bucuriile, foarte pragmatice așa fără fast.

Sabina Iosub: Ce vă doriți să va aducă anul viitor?
Tudor Gheorghe: Nu mi-aş dori să-mi aducă decât aceeași putere de muncă, liniște, liniște interioară pe care o am, pentru că asta depinde de tine ca sa-ți creezi spațiul de care ai nevoie ca să trăiești. Dacă te bagi în troacă, te mănâncă porcii. Dar dacă știi să te izolezi de restul și să crezi că ceea ce faci tu e bine, nu-i bagi în seamă pe cei care-ți vorbesc cum vorbesc și îți vezi de ale tale. Și eu, Slavă Domnului, am unde să mă refugiez că Câmpia Română e mare, e frumoasă și variată.

Sabina Iosub: Aveţi un mesaj pentru cititorii Jurnalului Naţional?
Tudor Gheorghe: Ce poți să le transmiți de Sărbătorile astea decât să creadă că odată și odată și pe strada lor va răsări soarele. Nu spun când!

0 835
Teroriștii ISIS s-au plâns prin interpusii – turnatori ai poliției franceze că tiganii  din Paris le-au sustras mai multe sacose, intre care si centuri cu explozibil care, intrate in mana unor nepriceputi, pot exploda in mod necontrolat! Deși toată  lumea se aștepta  ca rețelele ISIS să fie complet destructurate  de serviciile  secrete, totul s-a schimbat în momentul în care primul  tigan (român?) din Paris   a subtilizat o centură de explozibil, pentru a o vinde  la  fier vechi…
Văzând că se pot obține bani buni si… altfel, prin taxa de rascumparare  tiganii au devenit în scurt timp spaima  teroriștilor care se plâng aproape zilnic că sunt agresați fizic și terorizati verbal de aceștia.
“Nu ne-a venit să credem  când la noi a venit o ruda musulmana apropiata a unui  terorist pentru a  depune   plângere după ce varul sau a fost furat ziua în amiaza mare lângă Catedrala Notre-Dame„. tigani paris
Era furios și a declarat presei tabloide că este inacceptabil să se  întample așa ceva într-un oraș asa de civilizat. ”În ce lume  trăim?’ tot urla el”, a declarat  șocat Francois G., agent de poliție in arondismentul 112. Martorii oculari susțin că zonele aglomerate din centrul Parisului  sunt acum evitate de catre teroriști, speriați de grupurile anti-tero care activează în  zonă. Cand aud in spatele lor un magraon spunand printre dinti: „Dai si mie 5 franci”, arunca banii si fug de rup pamantul!
Pe doi teroriști i-au furat ieri cu metoda Maradona, iar  al treilea a fost jefuit la urcarea în metrou. Au invatat si politistii cuvintele “Băiatu’, Băiatu’, hai cu noi in Romanika,” expresii de care se sperie cel mai rau teroriștii… a declarat o sursă  din primărie.
Din pacate, aceasta inedita si imbatabila arma romaneasca nu-i poate goni PE TERORISTI inapoi, de unde au venit, pentru ca generoasele legi europene le asigura imigrantilor protectie umanitara internationala… Pollitical correct !!

0 586
Care a fost primul act de corupție de după căderea lui Nicolae Ceaușescu,?
– Andrei Pleșu l-a cadorisit pe Gabriel Liiceanu cu tot patrimoniul Editurii Politice !
Primul act de corupție de după Revoluție pare să fi fost comis de Andrei Pleșu,
ACESTA, în calitate de ministru al Culturii, prin Ordinul 82/20 februarie 1990, a desființat Editura speciala a CC al PCR ,cu cel mai mare patrimoniu material şi financiar de atunci  si a înființat Editura Humanitas, căreia i-a transferat întreg patrimoniul Editurii Politice! Şi pentru că Gabriel Liiceanu a fost ”oropsit” de comuniști, i-a dictat acestuia şi un salariu de aproape 6.000 de lei,cat salariul unui prim-secretar de judet !!.
Documentul de mai jos a fost ascuns până acum opiniei publice, el nefiind niciodată publicat în Monitorul Oficial, deși toată lumea știe că, practic, Gabriel Liiceanu a fost împroprietărit grosolan de catre statul român cu un patrimoniu foarte valoros la vremea aceea si unde au fost directori ,ideologii de frunte ai PARTIDULUI, precum Leonte Tismeneschi/Tismaneanu, Leonte Rautu, Walter Roman, Stefan Voicu.
În acest fel, se poate spune că, prin grija fostului ministru al Culturii Andrei Pleşu, startul unei competiţii ce avea să înceapă curînd între edituri a fost „furat” de acţiunea celor doi prieteni.Pleşu A.  ;IICEANU
Patrimoniul Editurii Politice era format din spaţiile situate la nivelul I A din Casa Scânteii, precum şi mijloacele fixe şi mobile existente la acea dată. Nimeni nu a spus niciodată cîţi bani erau în contul celei mai bogate edituri din România, ştiindu-se că Editura Politică era chiar editura PCR!  (Se vorbeste  de peste 100 milioane  de lei inclusiv cu ce mai aveau de incasat de pe reteaua  de vazare din intreaga tara,alte milioane ce s-au incasat in primul trimestru al anului 1990!! n.n.)
La foarte scurt timp, Gabriel Liiceanu a devenit chiar proprietarul Editurii Humanitas, implicit al patrimoniului preluat cu japca de la fosta Editură Politică ,prin.
Ordinul 82/20 februarie 1990, Intrucît conţinea prevederi patrimoniale, trebuia să fie publicat în Monitorul Oficial, însă, pînă acum, el a rămas îndosariat la Ministerul Culturii.
Nu întîmplător, în aceşti 25 de ani de la emiterea acestui Ordin semnat de Andrei Pleşu, filosoful de la Tescani şi-a publicat IN REGIM DE VEDETA toate cărţile la Editura Humanitas, înfiinţată chiar de către dumnealui prin Ordinul de mai sus.
Rămîne de lămurit un singur lucru. Un act al statului român (nepublicat în Monitorul Oficial) mai este lovit de nulitate după 23 de ani?

Publicat de Ion Spanu

0 670

REVOLUTIA DIN DECEMBRIE a INSTAURAT GUVERNUL lui Iliescu!

DRAMA DE LA COLECTIV  a INSTAURAT GUVERNUL  lui  Johannes !!
Nenorocirea petrecută în Clubul Colectiv din Bucureşti un eveniment  cu impact emoţional anume potentzat, asupra întregii societăţii româneşti – a generat o serie de răsturnări sistemice în mediul social, politic şi instituţional de la noi, stimuland o reacţie publică in parte manipulata , de amploarea unei posibile noi revoluţii. Această mişcare aparent spontana de stradă apărută în Capitală, precum şi foarte palid, în pieţele publice ale catorva oraşe, a ocupat aproape dirijat primele pagini ale cotidianelor din ţară şi din străinătate,”modeland” discret portretul unei revendicări politice ce înainta progresiv  către accentele extreme ale revoltei specifice galeriilor de fotbal,prezente acolo in mod agresiv !
Activate special… mai ales de „anumiti” lideri…”EVIDENT MOTIVATI” , ei  impingeau „masele” aproape de punctul critic al radicalizării şi exagerării… ce dadeau impresia unor „mase populare” de odinioara... mature politic, cu mesaje tzintite, sa-i placa „lu dom’doctor… sau dom’presedinte”!  CANGREAN În opinia multor comentatori, puhoiul de protestatari – in functie de …unghiul filmarii, au apărut, pe monitoarele lumii si ca victime vulnerabile ale manipulări. Erau mase expuse alienării UNEI SOCIETATI „NECOAPTE’”,  aflându-se sub iluzia unei renaşteri anuntate si cerute de presedintele Johannis, dar tot mai vizibil, cu un efect întârziat… ca sa nu spunem fisiit!!.

„Vectori” de opinie, altfel corecţi politic, dar… priceputi instigatori de profesie, erau totusi recrutati dintre stângişti, dreptişti, centrişti, macovisti, multiculturalişti,  liber-schimbişti, atei şi detractori, care s-au străduit în tot acest timp al revoltelor să acapareze tensiunea străzii şi să deturneze nemulţumirea generală spre ţinta unui linşaj public, bine experimentat în România încă din `90 încoace. Este vorba despre un eveniment de stare pe care îl putem numi simplu: «DEZORIENTARE» ! În agonia unei adânci buimăceli, generalizate la scara  ţării, durerea avea să-şi strige furia in strada , clamând arbitrar dreptul legitim de a nominaliza vinovaţii momentului.În frământările străzii nu au lipsit polemicile aprinse, tonul ascuţit al luptei pentru idealuri politice diverse, acuzele la adresa oricui, suspiciunea, bănuiala, presupunerea. S-a afirmat chiar şi faptul că episodul tragic consumat în clubul bucureştean a fost generat în mod deliberat de autori oculţi, în scopul acaparării şi instrumentalizării reacţiei publice  orietate într-un sens politic.2015-11-8-20569285-0-lucrul-asasinatului-bine-facut

Dincolo de fumul gros, îmbâcsit, al petardelor mediatice,  au rămas imense semne de întrebare cărora încă nu li s-a dat răspuns. România persistă pe mai departe în bezna unui strigăt afectat profund de evenimentul declanşator al deflagraţiei mediatice, care a trimis atitudinea românească în bucla redundantă a autismului politic.Cateva săptămâni la rand nimeni nu a mai auzit nimic despre ce anume se mai întâmpla prin Europa, nimic despre rata alarmantă a violurilor comise de imigranţi în ţările de adopţie, sau despre câţi terorişti se ascund printre refugiaţi. În contextul multipolar al lumii, extrem de importantul Summit NATO convocat la Bucureşti  va rămâne tot atât de ne-mediatizat precum o şedinţă a vreunei asociaţii de bloc din Ferentari.  România, avea să fie eclipsată de mult aşteptata retragere  a unui prim-ministru acuzat,cam fara probe, de corupţie. Împotriva lui  Ponta strada avea să-şi dea verdictul  din spatele frontului favorabil de imagine, paralizat de evenimente. Oarecum clarificate de jocurile ne-puterii, mulţimile lehamisite încearcă o proclamaţie de o legitimitate îndoielnică: „Jos Parlamentul ! Jos oamenii politici ! Nu mai vrem politică! Nu mai vrem partide! Jos Patriarhul! Nu mai vrem Biserică! Vrem spitale, nu catedrale!”, exprimând o dezamăgire potentzata inconstient de un Presedinte cu idei rigide ,care socoteste aberant ca, la Colectiv s-a vazut cum…Coruptia ucide! Nu neglijenta profesionala, nu incompetenta si superficialitatea unor neispraviti,nu lipsa de raspundere si interes, ori mentalitatile paguboaseale unor functionari, ci doar Coruptia... care ucide – inca nedovedita ca atare !!CANCER
Neputinţa de a găsi soluţii, amestecată cu judecata presupuşilor vinovaţi ai deflagraţiei de la clubul Colectiv, a dat frâu liber furiei şi reflexelor primare care vor fi modulate atent în terenul fertil al disoluţiei finale...Acuzate: Instituţiile de stabilitate, Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul, ISU, Autorităţile locale, Administraţia Patriarhală au fost chemate la ordine. Biserica, în întreaga sa anvergură, a fost interogată în stradă pentru complicităţi politice, pentru privilegii, excese, absenţe sau atitudini arogante, oamenii ei străduindu-se din greu să-şi dezmintă implicările ori neimplicările.În acest iureş de ipoteze, mulţimea trebuia să gândească mai atent ce anume vrea să afirme, ce anume vrea să confirme sau ce să conteste. Zgomotul amestecat al străzii scotea definitiv din calcul recursul la luciditate. România, văzută ca teritoriu ofertant ori ca spaţiu cu un imens potenţial uman şi material, arată acum – pentru încă o dată – precum o masă eviscerată, întinsă dinaintea jivinelor antrenate politic să mimeze reintrarea în normalitate. Încă mai sunt multe de vândut din această ţară, încă mai e mult de furat de pe-aici, încă mai avem ce lăsa prăduirii şi jafului. Din acest motiv, unii cred că ne trebuie un guvern neasumat politic pentru a înstrăina tot ceea ce a mai rămas nevândut, fără să-şi asume ulterior vreo vină sancţionată plebiscitar. În acelaşi ton al destructurării se încurajează manifestarea făţişă a unei societăţi civice drastic îndreptate împotriva valorilor, antrenată să accepte balastul a-cultural al pseudo-europenităţii, multiculturalismul extrem, disoluţia religiei, revoluţia sexuală, mGANDESTEonogenia parentală, criminalitatea abortivă etc. Biserica, una dintre vocile lucide care ar putea vorbi despre astfel de îngrijorări, trebuia redusă la tăcere. Potenţiometrul societăţii creştine – al patriotismului real şi al românismului autentic – trebuie adus la şoapta imperceptibilă a unei adormiri convenabile,  sub acuzaţia de naţionalism, şovinism, rasism.

Strategiile operatorilor secularizării, agenţi convenienţi aflaţi în evidenţa statelor de plată din gestiunea unor ONG-uri anticreştine, vizează în fapt ideea ca mulţimile eclectice din piaţa publică românească trebuie să rămână în frecvenţa seducţiei din punct de vedere moral. Focalizaţi pe efecte, nimeni nu trebuie să cunoască formula chimică a crimei de la Colectiv, necum să cunoască adevăraţii autori ai dezastrului. Autorii reali ai acestei oribile „erori” care a dus la pierderea vieţii atâtor tineri  –  se vor ascunde în durerea acestui neaşteptat final. Ducând mulţimile până dincolo de limite, la punctul critic de fierbere al revoltei şi al disperării, adevăraţii vinovaţi vor rămâne pururi ecranaţi în spatele unor diverse culpabilităţi puse pe seama sistemului, pe seama autorităţilor, pe seama corupţiei sau pe seama balcanicului peşcheş birocratic ori – culmea – pe seama Bisericii „retrograde”.Acelaşi lucru se petrece cu noi, toţi ceilalţi, care aşteptăm  să se schimbe ceva în România, ca să nu mai plece în pribegia străinătăţii tinerimea acestei ţări pustiite.până când naţiunea se va însănătoşi deplin, tânjind la o viaţă normală, alungând fricile şi dezamăgirile acestui dezastru politic şi social.

Biata tinerime română, silită să-şi trăiască la nesfârşit paradigma dezorientării, in loc  să se constituie partener politic al acestui timp,trebuie sa dobândeasca  alonja unui competitor activ în concertul social – politic global,  Bucuria tinereţii va trebui valorificată maxim de la pupitrul tehnic al modelării stimulilor imediaţi. Tratând-o cu profundă ignoranţă şi cu dispreţ, corporaţiile media, formatorii de opinie, vectorii politici vor crede că pot rezolva prezenţa de neînlăturat a tinerimii operând asupra instinctelor. Restul e previzibil. romania trezestetePe principiul „pâine şi circ”, tentaţiile vor trebui să elimine din cale adevaratele principii, modele, valori, in care  cultura rămâne doar o chestiune de resortul dezinhibiţiei; Iar ordinea şi probitatea, luciditatea  trebuie degrabă aruncată la coşul de gunoi al istoriei… Pe acest fond al dezolarii, mijloacele de presă vor antrena constant reflexul autocompătimirii, ideea că suntem o ţară mică, slabă, vulnerabilă, că nu avem capacitatea autoguvernării, că cea mai bună soluţie ar fi cedarea de suveranitate în favoarea organismelor partenere, timp în care politicienii autohtoni se vor strădui din răsputeri să se compromită – ori să ne compromită – şi să vulnerabilizeze definitiv simţul realităţii  istoriei (!?). A ignora aceste raţiuni reprezintă bomba cu ceas a unei destructurări iminente, pentru al cărei „efect incinerant” – în plan moral – ne vom face vinovaţi toţi aceia care, prea uşor, renunţăm la identitatea culturală românească şi creştinească. Pentru acest aşteptat dezastru  se vor face vinovaţi toţi aceia care conduc această ţară, adică oamenii politici şi în măsură egală se vor face vinovaţi toţi aceia care – prin platitudine si indiferenţă, nu-şi asumă seriozitatea revenirii în matcă. Speranţa renaşterii şi a rezistenţei în faţa valului destructurării identitatii noastre, raman tot tinerii acestei ţări!

(dupa o generoasa idee lansata de Preot Lucian Grigore)

1 1252
Cel care scrie aceste rânduri cunoaște personal două dintre personajele din povestea de mai jos, pe Mircea Andrei,  și pe Gheorghe Carp, fostul comandant de la UM 1305, care m-a băgat prosteste la arest o noapte, în 1986. Veți fi foarte frustrați după ce veți citi  în ce societate am trăit până acum. Și vom continua să mai trăim câțiva ani de zile. Cu toată „revoluția” produsă de procurorii DNA și cu lupta de gherilă dusă de unii de prin servicii.Din pacate,numerosi procurori din teritoriu cât  angajați SRI joacă în continuare în altă piesă, trăiesc în altă realitate.
N-aș fi scris aceste rânduri dacă nu-l zăream la televizor pe Mircea Andrei lângă „infecția umana” de Paul Lambrino. Fapt care mi-a stârnit niște suspiciuni, alimentate și de un comentariu apărut la materialul CUTREMUR.Priviți cine este avocatul ”Prințului” Paul! Amănunte INCENDIARE dintre averea lui Mircea Andrei și frații mafioți Ciancimino din Palermo, care au
Mircea ANDREIoperat Groapa de Gunoi Glina. Însă Mircea Andrei la momentul intrării fraților Ciancimino în acționariatul de la Glina a ieșit din afacere.Asta nu înseamnă că Mircea Andrei, fostul procuror, n-a rămas prietenul și asociatul unui personaj extrem de dubios, Victor Dombrovschi aka Victor Douglas!
Dombrovschi
și Sergio Pileri, locotenentul lui Ciancimino, membru de frunte al Cosa Nostra, au fost arestați anul trecut, în iulie, la București, după mai bine de cinci ani de la declanșarea la Palermo de Procuratura Anti-Mafie, a unei ample anchete ce privea organizarea de activități criminale si spălare de bani Cei doi, prin groapa de gunoi de la Glina, spălau banii mafiei italiene

Cine este românul Victor Dombrovschi?
In primul rand,
prietenul fostului procuror Mircea Andrei ajuns senator PDL și super-milionar în euro(?!). Plecat din România în 1977, Dombrovschi a trăit în Australia timp de 17 ani până în 1994 când s-a întors  la furat în România cu un pașaport nou, pe nume : Victor Douglas. Primele referințe despre el apar în anul 2001 când împreună cu  Viorel Gheorghiu (ginerele lui Bebe Ivanovici !!) şi cu descurcaretul fost procuror Mircea Andrei (ulterior avocat și politician APR, PNL, PLD, PDL, PMP) înfiinţează compania Gaz Sud SA la care director comercial era colonelul în rezervă Ion Badea, fostul şef al unităţii de analiză din SRI.
În timpul guvernării Năstase
, firma obţine autorizaţii de intermediere exclusivă a livrării de gaz natural de la Romgaz către populaţia din jurul Bucureştiului, ceea ce o transformă într-o afacere super-profitabilă. Victor Dombrovschi
În 2.11.2007, cu un portofoliu de contracte şi concesiuni impresionante, compania este våndută către Ligatne Limited, ,numai Mircea Andrei, între timp devenit senator,  încasând pentru acţiunile sale 20.000.000 de euro, conform declarației sale de avere.Fabuloasa afacere!!
Viorel Gheorghiu  fost deputat PSD , impins acolo de tata-socrul Bebe Ivanovici şi finul de cununie al lui Gheorghe Carp, fondatorul celebrului „doi şi-un sfert“ !cEl a fost comandant în 1989 al regimentului de blindate de pe Şoseaua Olteniţei , cel care a distrus baricada anticomunistă de la Inter în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989.
Ce clienti avea Mircea Andrei ? Pai el a fost avocatul lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Liviu Luca la firmele Giurgiu Nav, si  Petromservice, actualmente PSV Company, aflată în insolvenţă, precum şi la Geoasset, firmă ce deţine licenţa de exploatare a zăcămåntului calcar cu brucit, cel mai mare de acest fel din Europa,adica mina de la Budureasa – Valea Mare.Senatorul Dar Mircea Andrei a fost şi avocatul ofiţerilor SRI Ovidiu Soare şi Gheorghe Dumitrache, condamnaţi definitiv pentru  luare de mită. Condamnatul Gheorghe Dumitrache nu este nici el un oarecare, fiind chiar cuscrul lui Liviu Luca, partenerul de afaceri al lui SOV.
Singurul personaj din caracatiță care a fost nevoit să-și declare averea, ocupând o funcție publică, a fost senatorul Mircea Andrei.
INTRAT IN GRATIILE BASESCULUI, ACESTA LA PUS SEFUL PDL din jud. Arges. Averea sa este impresionantă. Acesta deţinea
Viorel Gheorghiu în 2009, conform declaraţiei de avere,  10.231.000 de euro aflaţi în bănci din Romånia şi Elveţia, trei apartamente în Bucureşti  o casă långă Poşta Dorobanţi, clădirea în care se află Policlinica Batiştei, şi casa vecină acesteia. Ca orice om care îşi respectă statutul, Mircea Andrei mai deţinea bijuterii, tablouri, pietre de mină şi timbre în valoare de 225.000 de euro, precum şi două maşini de lux cu valoare de peste 200.000 de euro. La capitolul terenuri, declaraţia de avere contabilizează 10 ha în judeţul Giurgiu şi unul în judeţul Prahova. Ah, şi să nu uităm de cele 6 ha din Parcul Snagov, pe care Mircea Andrei le deţinea alături de vechiul său partener de afaceri Sorin Roşca Stănescu, alta canalie, strecurat in fostul PNL!
În 2006, Dombrovschi înființează o nouă firmă:  ICB & Management SRL din Ghermăneşti- Ilfov, de consultanţă pentru afaceri şi management. Cu cine? Chiar  împreună cu celebrul general SIE în rezervă Nicolae Iană, şi fostul deputat PSD Viorel Gheorghiu, finul generalului Carp. Societatea  la care Dombrovschi deţinea 28% se ocupa tot de deşeuri, IBC propunându-şi să ecologizeze minele din Valea Jiului, lacurile din Ilfov etc. Afaceri cu statul, de milioane !!
Multilateralul Dombrovschi a vizat și stațiunea Neptun: unde a deţinut Restaurantul Bulevard din Neptun, care între timp a falimentat, SC OVO Neptun International Ltd, administrator al  restaurantului  Calul Bălan  şi Fantilig PTY Ltd Australia SRL, care deţine Bowlingul din Neptun. Cu fraţii Sergio şi Giuseppe Pileri – cercetaţi în Palermo pentru asociere de tip mafiot şi spălare de bani a lucrat şi colonelul (r) SRI Corneliu Păltânea, condamnat definitiv pentru luare de mită. Foști securiști s-au îmbogățit și cu Vântu, și cu Dombrovschi…. La vremuri noi, tot ei ! (JOHAN SASU)

0 680

In sfirsit, se intimpla ceea ce trebuia sa se intimple… Perioada de proba a trecut; unele dintre tarile UE mai slabe economic au reusit sa performeze intre timp, aratind ca sint in stare sa treaca la moneda euro – de pilda Estonia; altele, intre care e si Romania, nu se califica, nu numai pentru euro, dar nici macar pentru Schengen (ca Ungaria, de exemplu, care a intrat)…
Se va naste asadar o Europa „cu doua viteze”, concentrica, mai realist desenata: in centru, nucleul mai dezvoltat al celor 19 tari alese; iar in jurul lor, un inel de siguranta, facut din restul tarilor asazis primite in UE, dar impinse acum in planul secund…
Criteriul de selectie a fost ales sa fie moneda euro, in vederea constituirii unei Banci Central Europene – visul mai vechi al Tantei Merkel…
Aceasta reimpartire a Europei va produce treptat un efect centripet asupra tarilor privilegiate, aflate in cercul prim, care isi vor spori integrarea si cooperarea intre ele, cu efecte, se spera, benefice.
Pentru al doilea cerc va actiona, dimpotriva, o forta centrifuga: adica ele se vor indeparta treptat de centru, vor slabi efortul de integrare (din moment ce au vazut, cu frustrare si dezamagire, ca centrul nu le iubeste indestul…), si o vor lua usor-usor razna, adica nu vor mai respecta intocmai angajamentele europene luate prin tratatele semnate; dupa cum, in chip reciproc, nici Europa centrala nu le va mai cere, cu aceeasi acribie, ca ele sa se tina de promisiunile facute atunci cind au intrat, voioase si pline de speranta, in UE…
Adica, de exemplu, li se vor ingadui un deficit bugetar mai mare de 3%, o inflatie cam dupa bunul plac, cote de somaj „realiste”, ceva coruptie, ceva deficit de democratie, ceva instabilitate politica…ARMATA-UNGARĂ vs REFUGIATI
Li se vor extrage in schimb tinerii, mai ales cei cu studii universitare (medici, ingineri, IT-isti), dar si cei apti pentru muncile de jos (pe care europenii sadea nu mai vor sa le faca), situatie ce va fi prezentata drept o sansa de realizare pentru tineretul acestor tari periferice; in realitate, asta va fi o adevarata nenorocire pentru viitorul lor, caci li se va reteza resursa tinara si calificata, care va merge sa lucreze la centru, asigurind acolo dezvoltarea locala. Astfel decalajul dintre cele doua inele, in loc sa scada, va spori in viitor…
Ni se vor da ceva bani in ajutor, ca si pina acum (pe care politicienii nostri vor incerca in continuare sa-i sfeteriseasca, cu mai mult sau mai putin succes): pentru autostrazi, pentru agricultura, pentru mediu… Dar e clar ca interesul centrului pentru periferie va scadea considerabil, dupa aceasta „lasare de lest”: Europa asta periferica ii incurca pe cei bogati in statisticile dezvoltarii, stricind mediile; centralii se loveau mereu de proastele performante economice ale balcanicilor, de exemplu…
Acum se va reface vechea impartire intre tari europene bogate si tari sarace, discriminare care vine de departe din istorie, si care nu avea cum sa dispara peste noapte, numai pentru ca s-au semnat niste hirtii de aderare la un program comun…

angela-merkel-2 Acesta va fi de altfel zaharelul oferit in viitor: daca veti fi cuminti si harnici, si veti face ceea ce vi se va cere (de pilda, sa ne dati resursele, finantele, comertul, forta de munca, sa primiti exportul nostru catre voi, sa cumparati in magazinele deschise de noi in Romania marfa noastra, sa ne iubiti si sa ne ascultati), atunci veti putea primi cindva (cind o sa dovediti ca ati meritat) mai intii admiterea in spatiul Schengen, apoi eventual moneda euro… Atunci se va chema ca integrarea voastra a inaintat cumva… Dar asta se va decide la centru, cind va veni acel moment astral…
 Si evident, nu slabim intre timp presiunea pe politica externa si pe cea militara, unde integrarea perifericilor ne trebuie neaparat: e nevoie de geografia acestor tari de margine (vezi Deveselu antirusesc), si de ceva soldati de trimis prin tari ale lumii cu probleme… Aici tarile din inelul doi ne pot fi de un real folos (caci ne dau teritoriul si oamenii), lucru pentru care le multumin, le mingiiem pe cap, si le laudam prin foruri internationale, si in vizitele facute din cind in cind la Bucuresti sau la Sofia, de cite un secretar de stat american sau european, de obicei de la armata sau de la externe… harta euNu e nimic de facut aici; nu numai ca nu putem protesta, simtindu-ne, asa un pic, discriminati, dar va fi cazul sa chiar multumim ca mai sintem totusi bagati in seama, si ca va fi totusi mai bine decit inainte de UE…
De pilda, putem calatori fara vize prin Europa (dar nu si in State…), putem exporta surplusul de somaj, si putem hrani iluzia unei integrari mai mari, cindva, in viitorul nostru luminos… Hai sa fim totusi drepti: nu e vina Europei ca la bilantul facut dupa anii acestia de proba am iesit prost la vopsea, si am fost trintiti la examen. E vina noastra, mai exact a clasei noastre conducatoare, ca n-am reusit pina acum sa stirpim coruptia (care a crescut in ultimii 15 ani cit casa…), sa ridicam nivelul veniturilor interne (avem cele mai mici salarii si pensii din Europa), sa ne construim macar jumatate din autostrazile absolut necesare pentru ca Europa sa poata trece si pe la noi prin tara, sa oprim (cum?…) tiganii nostri sa mai fure si sa mai cerseasca la Paris sau la Londra (intrebare: de ce tiganii unguri nu fura si ei prin Europa, ca sa putem da vina in toata linistea pe etnia lor, si nu pe Romania noastra, de unde ei provin?)…
Daca puneam la punct macar o parte din toate aceste restante, cu alt respect s-ar fi uitat azi Europa la noi… Asa, primim ceea ce meritam: statutul de tara (europeana, e drept) de mina a doua, retrimisa la marginea continentului, de unde am avut impresia ca ne vor scoate altii (si nu noi insine), odata ce am pasit triumfatori in parlamentul de la Bruxelles
Dar pina la urma, tot vine de se arata pricea: On n’est jamais si bien servi que par soi-meme… Sau, pe romaneste: Nimeni nu poate sari peste umbra lui… 

0 558

La începutul lunii iunie 2012, actorul Mircea Diaconu, proaspăt numit la conducerea Ministerului Culturii, a şocat opinia publică declarând că vrea să decoperteze muntele pe care se află Sarmizegetusa Regia, chiar în acea vară, pentru a pune în valoare trei etaje de istorie străveche. Nu se înţelegea care istorie străveche, pentru că ministrul nu a explicat, la vremea respectivă, despre ce vorbeşte. După trei săptămâni, în loc să înceapă decopertarea la Regia, Diaconu a fost dat afară din minister şi din guvern, iar proiectul său a fost “înmormântat”.
După doi ani de tăcere, actualul europarlamentar Mircea Diaconu a dezvăluit în exclusivitate pentru Libertatea care a fost motivul demiterii sale: “Când am pronunţat Sarmizegetusa Regia, m-au dat afară din minister”.

Bratari dacice De ce?
Plecând de la scrierile unor autori antici, cum că dacii ar fi tăiat şi zidit munţii de la Orăştie, realizând la Sarmizegetusa Regia un uriaş complex civil şi militar, în anul 1993, Guvernul României a comandat un studiu multidisciplinar la faţa locului, pentru a vedea dacă datele se verifică şi în teren.
Specialişti în mai multe domenii – magnetometrie, hidrologie, topometrie, teledetecţie, arheologie etc. – au muncit câţiva ani şi au realizat studiul. Rezultatele, care nu au fost date publicităţii niciodată, sunt uluitoare.

Tezaure furate cu hărţile ministerului
În 1995, cercetătorii au terminat studiul, cu hărţi cu tot, şi care l-au predat, în două exemplare, beneficiarilor: Ministerul Lucrărilor Publice şi Ministerul Culturii. Urma să se iniţieze o amplă campanie de săpături arheologice şi să se realizeze un centru turistic excepţional.
Numai că studiile au dispărut, iar în anul 2005 a izbucnit un scandal politic în jurul a 15 brăţări dacice din aur sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa. După cum au spus anchetatorii, brăţările au fost găsite în siturile de la Grădiştea de către hoţii de comori şi scoase apoi clandestin din România.
Au ajuns în Statele Unite, unde un colecţionar american de bună-credinţă a anunţat oficialităţile că aceste artefacte se comercializează pe piaţa neagră.

COLIER DESCO[ LANGA BV mart. 2014 2.1 Ulterior, statul român a recuperat o parte din ele şi a demarat o anchetă. Una peste alta, hoţii de comori au ştiut cu exactitate unde să sape după aurul dacic de la Sarmizegetusa – adică nu au bâjbâit pe coclauri, au mers la punct ochit, punct lovit – pe baza hărţilor făcute pe banii României, documente pe care bandiţii le-au primit de la reprezentanţii administraţiei, cei care le “păzesc” şi acum de ochii opiniei publice!
Nimeni nu poate aprecia, nici măcar cu aproximaţie, câte tezaure au fost furate în total de la Sarmizegetusa Regia în ultimii 20 de ani în baza acelor hărţi.
“Ştiu de acel studiu. Tocmai de la el am pornit. Dar, cum am deschis gura, m-au dat afară imediat. Sarmizegetusa Regia a rămas rana mea…”, s-a destăinuit Mircea Diaconu.
Acuzaţia fostului ministru al culturii în legătură cu acest caz este deosebit de gravă: “cineva” de la conducerea României împiedică aflarea adevărului legat de siturile arheologice de la Orăştie.
Oare de ce?

Nume grele de politicieni în afacerea «brăţărilor dacice»
Dosarul brăţărilor dacice a cuprins 15 podoabe antice de aur descoperite în Munţii Orăştiei de căutătorii de aur şi scoase clandestin în afara ţării începând cu anul 2002.
După ce un colecţionar american a alertat autorităţile române că pe piaţa neagră a SUA se vând obiecte de patrimoniu ale României, autorităţile din ţara noastră au demarat, în 2005, o anchetă penală.
Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia a dispus trimiterea în judecată a 13 inculpaţi.kosoni
Aceştia erau acuzaţi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, şantaj, efectuarea de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi de sustragere a două tezaure alcătuite din 15 brăţări dacice de aur, evaluate la 1,5 milioane de euro. În dosar au apărut, în mod uluitor, şi numele unor grei ai societăţii româneşti:
Adrian Năstase, ..Ioan Talpeş, ….Dan Iosif, …..Sergiu Nicolaescu …..şi Marian Iancu.
Dan Iosif
a fost suspectat că ar fi făcut legătura între lumea interlopă a valorilor antice şi unii colecţionari bucureşteni.
Marian Iancu a figurat în declaraţii ca fiind unul dintre cumpărătorii unei brăţări de 80.000 de euro, pe care a făcut-o cadou unui prieten. Şi ceilalţi “granzi” au fost nominalizaţi în dosar ca fiind cumpărători. Toţi au fost scoşi ulterior de sub acuzaţii.
În dosarul brăţărilor dacice au fost condamnate până, la urmă, 12 persoane, care au primit pedepse între 7 şi 14 ani….dar..cine…
.??

Aurul, padurile, gazele, petrolul, energia electrica .., pana si artefactele – martori ai  lumilor trecute  sunt scoase la mezat de smenii „vremilor noi „!

„…Ruină-i sub hârtia poleită,
Sub crăngi de brad trosneşte putregaiul…” 

                           Alexandru Vlahuta

Sursa nasul,tv – Daniel Roxin

0 620

Motto: Cugetaţi, cugetaţi, cugetaţi…

PRELIMINARII LA DISPARIŢIA UNEI NAŢIUNI. Serial documentar pentru televiziune. Schiţa scenariului.
SEZONUL I – România şi românii.

8 EPISOADE:

1. Extincţia populaţiei. Emigrare masivă, forţată de slăbirea rapidă şi dramatică a economiei naţionale şi de existenţa unei săracii care plasează România pe locul doi în Europa, cu 40% din totalul populaţiei aflat sub pragul de subzistenţă – nu­mă­rul românilor plecaţi la muncă în străi­nătate, numai pe parcursul anului 2009, a fost de circa 3.000.000 de persoane, urmaţi apoi anual de alte sute de mii -. Exodul creierelor – medici, ingineri, informaticieni, cercetători, specialişti din toate domeniile -. Natalitate în picaj accentuat– Romania se află în al 26-lea an de declin demografic. Dacă la începutul anului 1990 România avea 23,2 milioane de locuitori, în anul 2015 are o populaţie de sub 20 de milioane -. Creşterea ratei sinuciderilor – persoane s-au sinucis pe zi, în 2011, înRomânia, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”.Sistemul medical în colaps – lipsa fondurilor de la bugetul de stat şi a medicilor etc. Practicarea unui sistem de învăţământ total neperformant – dacă în 1930, potrivit recensământului, în România numărul analfabeţilor era de 9,8 milioane de persoane, iar în perioada comunistă, analfabetismul fusese aproape eradicat, în prezent, România a ajuns din nou ţara cu cei mai mulţi analfabeţi din Europa, cu peste 2 milioane. Labacalaureatul din iunie 2012, la 54 de licee din România niciun elev nu a reușit să promoveze examenul maturității. În 2013, rata medie de promovabilitate la examenul de bacalaureat a fost de 55,4% -.

CONCLUZII: “Ubi bene, ibi patria” (Unde este bine, acolo este patria) –sentinţă formulată de poetul roman Marcus Pacuvius (220-130 î.Hr.), citat de Cicero în Cartea a V-a din “Tusculanae Disputationes”, anul 45 î.Hr. Acest dicton latin, parafrazat sub formula „Ubi panis, ibi patria!„(Unde este pâine, este patria), a fost declarat map ghiare 1deviza emigranţilor de pretutindeni, de scriitorul J.Hector St.John de Crevecoeur, în cartea sa „Letters from an American farmer”, publicată la Londra, în anul 1782.

2. Neantizarea teritoriului naţional. Vânzarea şi concesionarea de terenuri cetăţenilor străini, în baza unor legi inacceptabil de permisive. – S-a terminat cu „Nu ne vindem ţara!”-Jupuirea României prin retrocedări frauduloase de bunuri imobile – case, terenuri/munţi, păduri etc. – chiar şi sate întregi(!) cu bisericile şi cimitirele lor, pădurile defrişate masiv imediat după dobândirea lor în instanţă-.Despăgubiri uriaşeurmare a unor supraevaluări exagerate – permise de o legislaţie special concepută pentru jaf şi acordate inclusiv cetăţenilor străini, printre care chiar şi moştenitori ai unor hortişti şi criminali de război(!).

CONCLUZII: „Corruptissima republica plurimae leges” (Statul cel mai corupt are şi cele mai multe legi), dicton al istoricul Publius-Cornelius Tacitus (55115 d.Hr.).

În “strategia “ haotică a politicilor economice româneşti de după ’90, sigura certitudine predictibilă a fost corupţia. Desfiinţarea industriei– site-ul http://www.ziar15minute.net/2013/04/04/ prezintă o listă, cuprinzând 1256 de mari întreprinderi româneşti, cu peste 1000 de angajaţi pe unitate, unele ajungând la mai mult de 10.000 de salariaţi, care au fost distruse, falimentate sau privatizate fraudulos de către guvernele care s-au perindat la conducerea ţării în ultimii 25 de ani -. Întreaga suprafață a României concesionată străinilor pentru exploatarea tuturor resurselor naturale (petrol, gaze, aur etc.), în condiţii dezavantajoase statului român. Cheltuieli imense din bugetul de stat pentru achiziţii păguboase dictate din exterior – fregate, avioane, armament etc. -. Un sistem financiar bolnav, cu o economie subterană uriaşă – în anul 2013, reprezenta 40 de miliarde de euro -, cu un mecanism de impozitare fiscală neeficient – în 2010 evaziunea fiscală a fost de 10 mld. Euro – şi având funcţionari corupţi până la cel mai înalt nivel – vezi cazul fostului şef al ANAF Sorin Blejnar -, cu împrumuturi uriaşe la bănci precum FMI şi BM – aflată la zero în 1989, la începutul anului 2010, România avea o datorie externă totală de 80,2 mld. Euro/numai într-un an, 2009, România a împrumutat 17,9 mld. Euro -.

CONCLUZII: Românii trăiesc drama unor fenomene economice care parcă fac parte dintr-o nedescoperită încă “Lege a distrugerii accelerate”. Ceea ce s-a construit în România în zeci de ani, dispare în luni, săptămâni şi zile. În 1916, poetul Octavian Goga aprecia în jurnalul personal că, în România, clasa politică era compusă în totalitate din secături. Câţiva ani mai târziu, referindu-se la aceeaşi categorie de persoane, dramaturgul Victor Eftimiu declama: „M-am saturat de lichele, dati-mi o canalie!”. O explicaţie a dezastrului economic în care a ajuns astăzi România este şi faptul că, printre cei care conduc politic destinele ţării de peste doua decenii, evoluează în exclusivitate secături, lichele şi canalii.
Gaura (neagră) din steag, simbolul, plin de semnificatii (sumbre) al “revoluţiei” din decembrie 1989

http://www.danceyou.info/tag/constitutie

caracatita-PDL-300x2144. Corupţia endemică. Şeful statului (!) – 68 de dosare penale: acuzaţii de fals, uz de fals, abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, bancrută frauduloasă, delapidare etc.-, prim-miniştri (!), miniştri, funcţionari la toate nivelurile, magistraţi, procurori, politicieni din întreg spectrul politic, parlamentari, baroni locali, “ciocoi” de toate dimensiunile şi culorile sunt cercetaţi sau chiar condamnaţi în afaceri monstruoase de corupţie şi de jefuire a avuţiei naţionale – în decembrie 2014, 32 de şefi de Consilii Judeţene, din totalul de 41, erau anchetaţi sau arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie –. Şi, „cireaşă pe tort”, multe dintre aceste infracţiuni sunt muşamalizate de o justiţie politizată, selectivă, uneori implicată direct în fapte de corupţie de mare gravitate – a se vedea cazul procurorului şef(!) al DIICOT, Alina Bica şi cel al judecătorului la CCR( !), Toni Greblă. În privinţa „dispariţiei” Flotei României (peste 100 de nave comerciale, România pelocul 9 în topul mondial, în 1989), procurorii anticorupţie au decis neînceperea urmăririlor penale (NUP) pentru 7 persoane implicate, pe motiv că o expertiză proprie(!) a DNA a stabilit “un prejudiciu zero”(!), iar pentru fostul preşedinte Traian Băsescu, pe motiv că “faptele nu există”(!). Ce se poate deduce din aceste hotărâri ale procurorilor DNA? Eventual, ipoteza absurdă că un Triunghi al Brmudelor înghite nave româneşti, astfel că, pe cale de consecinţă, nu există vinovaţi („fapta nu există”) şi nu sunt pagube materiale („prejudiciu 0”). În mintea procurorilor DNA, singurii „iniţiaţi” ai naţiei, navele sunt undeva în zona esoterică a portului Constanţa, dar nu le vedem noi, proştii de români. Aşa ceva…?!?!

CONCLUZII: “România este mare, cine fură ăla are!”, „Ţara noastră îi bogată, fură tăţi şi nu să gată!”- ziceri din popor„Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi!” – lozincă scandată la demonstraţiile de stradă.

 http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16996675-
România este percepută drept una dintre cel mai corupte ţări din Europa

http://www.dantomozei.ro/2014/04/1

5Distrugerea patrimoniului cultural naţional. Furtul la dimensiuni monstruoase,mai ales în perioada vidului legislativ de după 1989 – monede dacice, artefacte, obiecte de artă populară, tablouri, icoane, mobilier religios, bijuterii, elemente și chiar structuri din case populare – vezi şi afacerea GOJDU. -. Ministerul Culturii nu are o “Listă a monumentelor istorice” la zi, cu o evidenţă clară asupra fiecărui monument în parte – Aceasta deficienţă gravă, denotă lipsa evidentă de voință a factorilor decizionali, cu efecte devastatoare, în care distrugerile sunt aproape permise -.Restituiri ilegale de bunuri de patrimoniu. Neglijarea intenţionată a promulgăriiunei legislaţii protective pentru patrimoniul cultural naţional – lăsând cale liberă jafului generalizat-. Fonduri nesemnificative, ca şi inexistente, alocate de la bugetul de stat – Ministerul Culturii are doar șase angajați care se ocupă de întregul patrimoniu cultural al României,la care se adaugă specialiştii de la cele câteva filiale din teritoriu. Zeci de şantiere arheologice au fost pur şi simplu abandonate.

CONCLUZII: “Patrimoniul cultural din România este o chestiune de siguranță națională”-citat din interviul SPAGA H ROacordat de Şerban Sturdza, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, ziaristului Vlad Ignat şi publicat în ziarul Adevărul (27 martie 2013) şi în revista Historia (aprilie 2013).
Piese, de câte 1-1,5kg. (!) bucata, turnate din aur provenit d
e la monede Koson topite.
Au fost vândute în străinătate ca fiind brăţări dacice şi, o parte (13, cântărind 12,633 kg), au fost răscumpărate ulterior, prin acţiuni ale Ministerului Culturii, cu sume exorbitante (6 milioane de Euro).
Excrocheria îşi face efectul şi acum!

http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/bratarile-dacice-turnate-in-secolul-xx-109776

http://pensiunea -scarisoara.ro/

În 1920, Consiliul Orășenesc Brașov a donat (!?) Castelul Bran, bun de patrimoniu inestimabil, reginei Maria. E un blestem faptul că în România s-au găsit nemernici prădători de ţară, de-a lungul tuturor timpurilor şi în toate structurile sociale. La moartea sa, regina nu a lăsat castelul ţării căreia i se cuvenea, ca bun de patrimoniu de neînstrainat şi l-a trecut în testament în proprietatea fiicei sale Ileana.
După 1948, Castelul Bran a fost naționalizat și a intrat în proprietatea statului român, fiind amenajat şi administrat ca muzeu de istorie și artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată cu bani din bugetul statului român, în 1993.
La 18 mai 2006, după o perioadă de proceduri juridice foarte controversate, castelul este retrocedat. La data de 1 iunie 2009, intră pe deplin în posesia habsburgilor moștenitori: Dominic, Maria Magdalena și Elisabeta, fiind astfel definitiv înstrăinat.
Principalul vinovat al acestei acţiuni incalificabile împotriva patrimoniul cultural al României este fostul ministru al culturii Adrian Iorgulescu, implicat şi în alte afaceri necurate asemănătoare: retrocedarea Castelului Peleş, cazul aşa-ziselor brăţări dacice de aur etc.
Dar, e vinovată şi clasa politică de după 1989, în întregimea ei, pentru elaborarea legislatiei actuale, inadmisibil de permisivă când e vorba de avuţia naţiei.
La 15 ianuarie şi 26 februarie 2007, istoricul Mihai Pelin scria în „Cronica Română”: „ Acum, Dominic de Habsburg vrea să vândă ceea ce i s-a oferit în conditii perfect ilegale… Ce ar mai trebui ca lui Adrian Iorgulescu să-i intre în cap că se joaca cu focul? Actualulguvern îl apară şi-i cântă în strună, dar n-ar fi exclus ca un alt guvern să-i ceară socoteală pentru escrocheriile puse astăzi în operă. Şi chiar dacă nici aşa ceva nu va surveni, omul oricum va rămâne în istorie ca unministru pe care l-a durut undeva de soarta patrimoniului cultural naţional şi de soarta culturii, în general… În schimb, în Parlament se vorbeşte despre formarea unei comisii de anchetă, care să cerceteze condiţiile evident suspecte în care a fost cedat unui cetăţean străin un bun remarcabil de bran-Spatrimoniu cultural şi istoric. Ii dorim succes, deşi ne îngrijorează faptul că această comisie va lucra sub girul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi corupţiei a Camerei Deputaţilor, prin zelul căreia s-au acoperit destule matrapazlâcuri.” Ceea ce, din păcate, s-a şi întâmplat cu adevărat.

6Slăbirea Bisericii Ortodoxe Române – Ortodoxia este percepută ca religie naţională în Romania, în primul rând datorită faptului că 86,8% din populație este de această confesiune (conf. recensământului din 2002) –Scoaterea religiei din şcoli. Acceptarea pe teritoriul României a activităţii tuturor cultelor, sectelor, mişcărilor religioase esoterice – gen Biserica Scientologică -, şi a grupărilor spirituale –gen MISA -“Mişcarea pentru Integrarea Spirituală în Absolut”, iniţiată de GregorianBivolaru şi bazată pe practici sexuale neotantrice)-. Presiuni şi sprijin material din partea unor cercuri oculte din exterior pentru dezvoltarea în România a mişcărilor de emancipare a homosexualilor – având ca efecte directe disoluţia instituţiei familiei şi subminarea moralei creştine. Atacuri sistematice în mass-media –propagarea de informaţii denigratoare – şi în zona creaţiei artistice – filme, piese de teatru, artă plastică – blasfematoare: – Piesa de teatru„Evangheliştii” scrisă de Alina Mungiu Pippidi, în 1992, ridiculizează întreaga istorie a mântuirii. Iisus Hristos este prezentat ca un om fără personalitate, un pretext pentru o mare farsă religioasă, un profet supus manipulării şi apetenţei sexuale. Sfântul Apostol Pavel este în piesă un farsor şi un ucigaş, iar evangheliştii sunt nişte impostori plătiţi să scrie la comandă despre evenimente inexistente. Pe scenă, secvenţele vulgare sunt numeroase şi culminează cu un act de sex oral(!) între Iisus şi femeia păcătoasă, care în Biblie este prezentată ca o pildă luminoasă de pocăinţă, spălând cu lacrimi picioarele Mântuitorului. Juriul Galei UNITER a desemnat „Evangheliştii” drept „cea mai bună piesă românească” a anului 1992, întrucât ar reprezenta un „proiect de resuscitare(!)  a dramaturgiei româneşti”. Piesa a fost pusă in scenă la Ateneul Tătăraşi din Iaşi. – Filmul„După dealuri”, scenariul şi regia de Cristian Mungiu, este inspirat de romanele semnate de Tatiana Niculescu Bran despre cazul din 2005 al unei tinere care a murit la o mănăstire izolată din România, după o exorcizare. În fapt, este vorba despre acţiunile unui călugăr şi ale câtorva călugăriţe, ale căror fapte psihopatice, prin generalizarea indusă, sunt proiectate explicit asupra imaginii bisericii ortodoxe. Criticul de film Mircea Valeriu Deacă susține că“reperul principal al filmului ar fi icoana bisericească”. Pelicula a avut premiera la 19 mai 2012, la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, unde Cristian Mungiu a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu.

http://roncea.ro/2012/11/21/

CONCLUZII: În Pastorala de Crăciun din 2014, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen, a spus: „Credinţa noastră nu este un articol de import. Ea este sufletul cu care s-a născut poporul român. Este temelia vieţii noastre sufleteşti, e centrul ei de greutate, este siguranţa noastră în faţa neprevăzutului nostru istoric. Şi nu avem noi dreptul, şi nicio generaţie nu-l are, de a înstrăina sau profana, după gustul timpului, acest străvechi şi manip 2.1.sfânt patrimoniu naţional al tuturor veacurilor şi generaţiilor româneşti … Or, eliminarea religiei din şcoli este un atentat  la fiinţa noastră naţională, la credinţa neamului nostru românesc, este o ofensă a maiestăţii divine”.

7. Discreditarea sentimentului naţional. Ridiculizarea noţiunii de patriotism. Aruncarea în derizoriu a valorilor naţionale. Crearea psihozelor facebookiste –componentă a manipulărilor cu ţinte globaliste -. Intoxicarea tradiţiilor naţionale şi a folclorului românesc – fenomenul “bălălău”, manelismul -. 

CONCLUZII:
A
. „Un popor fără tradiţii este un popor fără viitor “ – politicianul columbian  Alberto Lleras Camargo.
B. Din filozofia şi din morala manelistă: „Ban pe ban pe ban, pun ban pe ban/Fac afaceri mari în stil american/Că cel mai mult şi cel mai mult/Un lucru în viaţă mi-a plăcut/Să am euro şi parai/Dar fără să ridic un pai.” (Florin Salam); „Fur la tata bani cu sacu/Şi-i dau toţi să fiu al dracu/Şi când îmi vine mie pe chelie/O ţin din beţie în beţie/ Vagabond de meserie… Dacă vrei să-ţi fie bine/Atunci scapă-mă de tine/Dar dacă te joci cu focul/Am să-ţi fac electroşocuri.” (Nicolae Guţă).

8. Diabolizarea poporului. Promovarea pe plan mondial a unor imagini deformate în mod grotesc despre românicu generalizări defăimătoare şi profund umilitoare. Românii, cei mai fioroşi hoţi, tâlhari şi criminali. Holocaustul din România hipertrofiat. Comunismul cel mai nemilos din lume. “Revoluţia” din ’89, cea mai sângeroasă.
Dictatorul cel mai odios – Oare cine şi de ce a hotărât executarea acestuia în ziua sfântă a Crăciunului?
Nivelul de inteligenţă al românilor printre cele mai scăzute –Un studiu ştiinţific, publicat în 1940, de prof. C. Rădulescu-Motru, demonstra că românii aveau la acea dată o inteligenţă normală şi o rapiditate în gândire peste medie. O altă cercetare, realizată în 2010, de profesorul Richard Lynn (Universitatea din Ulster), îi plasează pe români, în ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă al popoarelor europene, pe locul 27 din 29 de ţări;
Trădătorii/vânzătorii de ţară cei mai eficienţi. Oportuniştii cei mai jalnici.

CONCLUZII :hmd

1.   Dacă este să dăm crezare acestor cercetări privind nivelele de inteligenţă, atunci nu putem decât să constatăm că locul codaş ocupat acum de noi în clasamentul european, mai ales la categoria de alfabetizare ştiinţifică – aproape jumătate dintre români (42%) cred că Soarele se învârte în jurul Pământului, în timp ce 7 procente nu ştiu ce să spună sau nu vor să răspundă –, se datorează unei degradări continue a societăţii româneşti.

2.   Ultimele două opinii sunt pe cale de a fi larg acceptate. În primul rând, de cei care cred că ne merităm soarta. Că multe dintre nenorocirile de mai sus, inclusiv pocirea imaginii, ni le facem cu mâna noastră. E drept, uneori, acţionăm şi ca o consecinţă directă a unui semnificativ impuls. “Prietenii” ştiu din partea cui – vine provocarea -, de ce – este declanşată – şi cum – se manifestă –.

EPILOG.

Tendinţele aproape suicidare ale evoluţiei României, în acest prim sfert de secol 21, vin ca o mănuşă pe mâna tot mai viguroasă a NOII ORDINI MONDIALE – NOVUS ORDO SECLORUM -. Vestea bună (good news) – dacă ne încălzeşte cu ceva, eventual că moare şi capra vecinului – este că nu suntem singurii în această situaţie. Vestea proastă (bad news) este că noi suntem în vârful lănciilor şi nu este nici o noutate (no news) că ţintele ce urmează a fi străpunse – „glasul sângelui”, apartenenţa la o rasă, la un popor, la o cultură, la o religie– au o duritate redutabilă, care le-a permis să reziste de la începuturile omenirii până în prezent. Originea etno-culturală este considerată, mai ales în cercurile naţionaliste, ca fiind „ultima linie de rezistenţă împotriva haosului”.

Articolul complet se poate accesa la urmatoarea adresa:

https://archive.org/stream/VasileMaiereanPreliminariiLaDisparitiaUneiNatiuni#page/n1/mode/2up

Autor: Vasile MAIEREAN.

0 1262

Mihai Tânjală , fostul director al Combinatului Chimic Nitramonia Făgăraş, era dat în urmărire generală din 2012,pana a fost găsit şi arestat în insulele Cayman,din Marea Caraibelor. Fost deputat de Fagaras, parlamentarul era căutat după ce în 2012 a fost condamnat definitiv la cinici ani de închisoare pentru corupţie.
Dupa arestare ,autorităţile române cer acum extrădarea lui Mihai Tânjală, fost ofiţer de contrainformaţii înainte de 1989, iar după 1990 intre cei ce a pus bazele serviciului secret al ministerului de Interne, cam ciudatul „Doi şi-un sfert”. Caci Tânjală a apărut si în ecuaţia privatizării demolatoare a Nitramoniei, alături de Valerică Simirică, asociaţi „profesional” în cadrul firmei americane S&T Oil Equipment and Machinery.
Pana la urma Nitramonia a fost privatizată (cum a fost…) în 2003, când firma a fost preluată de compania Fletcher Group, controlată de un alt controversat om de afaceri turc. Licitaţia a fost însă câştigată pe baza unor documente false, motiv pentru care ea ar fi trebuit anulată. simirica-si-tanjala1
Procesul de privatizare nu a fost însă reluat deoarece au apărut… „investitorii strategici” de la S&T (firmă reprezentată de Tânjală !) care a fost mai mult decât bucuroasă să preia activele companiei Fletcher Group, printre care şi contractul de privatizare al Nitramoniei. Contractul a fost însă reziliat în 2005, AVAS susţinând că firma americană nu a respectat clauzele contractuale privind asigurarea capitalului de lucru şi realizarea de investiţii.
În 2007, compania a dat în judecată statul român, acuzând autorităţile că au procedat la o expropriere abuzivă care ar fi dus la imposibilitatea punerii în practică a investiţiilor asumate prin contractul de privatizare a firmei Nitramonia Făgăraş. Nici mai mult, nici mai putin, Tânjală şi Simirică cereau Statului achitarea unor daune de 150 de milioane de dolari ! Lor nu le-a mers, dar altora, cum sunt  fratii de la European Drynk… da!. A fost tzara asta furata ca la balamuc!

0 641

Tribunalul Brașov a decis, vineri, să prelungească măsura controlului judiciar în cazul președintelui suspendat al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, Ion Diniță, Maria Gheorghieș, Radu Petru Ispas și Gabriel Bâgiu.
Totodată, instanța a respins cererea inculpatului Aristotel Căncescu de încuviințare a părăsirii țării în perioada 1 – 12 decembrie. Mai mult, a respins cererile lui de modificare a condițiilor controlului judiciar, respectiv de „ridicare parțială a sechestrului”.
În cauză, a existat drept de contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, însă pe site-ul Tribunalului Brașov nu reiese ca vreunul dintre inculpați să se fi folosit de acest drept.
Pe durata controlului judiciar, Cancescu trebuie sa respecte mai multe obligatii:
– sa se prezinte la instanta de judecata ori de cite ori este chemat, cancescu coafura
– sa nu paraseasca tara fara incuviintare,
– sa nu comunice, direct sau indirect, pe nicio cale, cu co-inculpatii din cauza sau cu martorii indicati in rechizitoriu,
– sa nu exercite functia de presedinte al C.J. Brasov.
Presedintele mult prea suspendat al Consiliului Judetean fost arestat preventiv pe data de 24 decembrie 2014 pentru ca, pe 28 februarie, sa fie plasat in arest la domiciliu printr-o decizie definitiva a Curtii Supreme. Cancescu a fost pus in libertate si plasat sub control judiciar in data de18 iunie, in urma unei decizii a Tribunalului Brasov, cu interdictia de a-si relua prerogativele de presedinte al Consiliului Judetean.

0 465

PAS CU PAS, proiectul de distrugere a României se derulează implacabil

Motto: Cugetaţi, cugetaţi, cugetaţi…

SEZONUL I – România şi românii.

8 EPISOADE:
1. Extincţia populaţiei.
Emigrare masivă, forţată de slăbirea rapidă şi dramatică a economiei naţionale şi de existenţa unei săracii care plasează România pe locul doi în Europa, cu 40% din totalul populaţiei aflat sub pragul de subzistenţă – nu¬mă¬rul românilor plecaţi la muncă în străi¬nătate, numai pe parcursul anului 2009, a fost de circa 3.000.000 de persoane, urmaţi apoi anual de alte sute de mii -. Exodul creierelor – medici, ingineri, informaticieni, cercetători, specialişti din toate domeniile -. Natalitate în picaj accentuat– Romania se află în al 26-lea an de declin demografic. Dacă la începutul anului 1990 România avea 23,2 milioane de locuitori, în anul 2015 are o populaţie de sub 20 de milioane -. Creşterea ratei sinuciderilor – 8 persoane s-au sinucis pe zi, în 2011, înRomânia, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”.Sistemul medical în colaps – lipsa fondurilor de la bugetul de stat şi a medicilor etc. –Practicarea unui sistem de învăţământ total neperformant – dacă în 1930, potrivit recensământului, în România numărul analfabeţilor era de 9,8 milioane de persoane, iar în perioada comunistă, analfabetismul fusese aproape eradicat, în prezent, România a ajuns din nou ţara cu cei mai mulţi analfabeţi din Europa, cu peste 2 milioane. Labacalaureatul din iunie 2012, la 54 de licee din România niciun elev nu a reușit să promoveze examenul maturității. În 2013, rata medie de promovabilitate la examenul de bacalaureat a fost de 55,4% -.
CONCLUZII: “Ubi bene, ibi patria” (Unde este bine, acolo este patria) –sentinţă formulată de poetul roman Marcus Pacuvius (220-130 î.Hr.), citat de Cicero în Cartea a V-a din “Tusculanae Disputationes”, anul 45 î.Hr. Acest dicton latin, parafrazat sub formula „Ubi panis, ibi patria!„(Unde este pâine, este patria), a fost declarat deviza emigranţilor de pretutindeni, de scriitorul J.Hector St.John de Crevecoeur, în cartea sa „Letters from an American farmer”, publicată la Londra, în anul 1782.

2. Neantizarea teritoriului naţional.
Vânzarea şi concesionarea de terenuri cetăţenilor străini, în baza unor legi inacceptabil de permisive. – S-a terminat cu „Nu ne vindem ţara!”-. Jupuirea României prin retrocedări frauduloase de bunuri imobile – case, terenuri/munţi, păduri etc. – chiar şi sate întregi(!) cu bisericile şi cimitirele lor, pădurile defrişate masiv imediat după dobândirea lor în instanţă-.Despăgubiri uriaşe, urmare a unor supraevaluări exagerate – permise de o legislaţie special concepută pentru jaf şi acordate inclusiv cetăţenilor străini, printre care chiar şi moştenitori ai unor hortişti şi criminali de război(!).
CONCLUZII: „Corruptissima republica plurimae leges” (Statul cel mai corupt are şi cele mai multe legi), dicton al istoricul Publius-Cornelius Tacitus (55–115 d.Hr.).

3. Spolierea economiei naţionale.
În “strategia “ haotică a politicilor economice româneşti de după ’90, sigura certitudine predictibilă a fost corupţia. Desfiinţarea industriei– site-ul http://www.ziar15minute.net/2013/04/04/ prezintă o listă, cuprinzând 1256 de mari întreprinderi româneşti, cu peste 1000 de angajaţi pe unitate, unele ajungând la mai mult de 10.000 de salariaţi, care au fost distruse, falimentate sau privatizate fraudulos de către guvernele care s-au perindat la conducerea ţării în ultimii 25 de ani.
Întreaga suprafață a României concesionată străinilor pentru exploatarea tuturor resurselor naturale (petrol, gaze, aur etc.), în condiţii dezavantajoase statului român. Cheltuieli imense din bugetul de stat pentru achiziţii păguboase dictate din exterior – fregate, avioane, armament etc. -. Un sistem financiar bolnav, cu o economie subterană uriaşă – în anul 2013, reprezenta 40 de miliarde de euro -, cu un mecanism de impozitare fiscală neeficient – în 2010 evaziunea fiscală a fost de 10 mld. Euro – şi având funcţionari corupţi până la cel mai înalt nivel – vezi cazul fostului şef al ANAF Sorin Blejnar -, cu împrumuturi uriaşe la bănci precum FMI şi BM – aflată la zero în 1989, la începutul anului 2010, România avea o datorie externă totală de 80,2 mld. Euro/numai într-un an, 2009, România a împrumutat 17,9 mld. Euro -.
CONCLUZII: Românii trăiesc drama unor fenomene economice care parcă fac parte dintr-o nedescoperită încă “Lege a distrugerii accelerate”. Ceea ce s-a construit în România în zeci de ani, dispare în luni, săptămâni şi zile. În 1916, poetul Octavian Goga aprecia în jurnalul personal că, în România, clasa politică era compusă în totalitate din secături. Câţiva ani mai târziu, referindu-se la aceeaşi categorie de persoane, dramaturgul Victor Eftimiu declama: „M-am saturat de lichele, dati-mi o canalie!”. O explicaţie a dezastrului economic în care a ajuns astăzi România este şi faptul că, printre cei care conduc politic destinele ţării de peste doua decenii, evoluează în exclusivitate secături, lichele şi canalii.

4. Corupţia endemică.
Şeful statului (!) – 68 de dosare penale: acuzaţii de fals, uz de fals, abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, bancrută frauduloasă, delapidare etc.-, prim-miniştri (!), miniştri, funcţionari la toate nivelurile, magistraţi, procurori, politicieni din întreg spectrul politic, parlamentari, baroni locali, “ciocoi” de toate dimensiunile şi culorile sunt cercetaţi sau chiar condamnaţi în afaceri monstruoase de corupţie şi de jefuire a avuţiei naţionale – în decembrie 2014, 32 de şefi de Consilii Judeţene, din totalul de 41, erau anchetaţi sau arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie –. Şi, „cireaşă pe tort”, multe dintre aceste infracţiuni sunt muşamalizate de o justiţie politizată, selectivă, uneori implicată direct în fapte de corupţie de mare gravitate – a se vedea cazul procurorului şef(!) al DIICOT, Alina Bica şi cel al judecătorului la CCR( !), Toni Greblă. În privinţa „dispariţiei” Flotei României (peste 100 de nave comerciale, România pelocul 9 în topul mondial, în 1989), procurorii anticorupţie au decis neînceperea urmăririlor penale (NUP) pentru 7 persoane implicate, pe motiv că o expertiză proprie(!) a DNA a stabilit “un prejudiciu zero”(!), iar pentru fostul preşedinte Traian Băsescu, pe motiv că “faptele nu există”(!). Ce se poate deduce din aceste hotărâri ale procurorilor DNA? Eventual, ipoteza absurdă că un Triunghi al Brmudelor înghite nave româneşti, astfel că, pe cale de consecinţă, nu există vinovaţi („fapta nu există”) şi nu sunt pagube materiale („prejudiciu 0”). În mintea procurorilor DNA, singurii „iniţiaţi” ai naţiei, navele sunt undeva în zona esoterică a portului Constanţa, dar nu le vedem noi, proştii de români. Aşa ceva…?!?!
CONCLUZII: “România este mare, cine fură ăla are!”, „Ţara noastră îi bogată, fură tăţi şi nu să gată!”- ziceri din popor. „Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi!” – lozincă scandată la demonstraţiile de stradă.

5. Distrugerea patrimoniului cultural naţional.
Furtul la dimensiuni monstruoase,mai ales în perioada vidului legislativ de după 1989 – monede dacice, artefacte, obiecte de artă populară, tablouri, icoane, mobilier religios, bijuterii, elemente și chiar structuri din case populare – vezi şi afacerea GOJDU. -. Ministerul Culturii nu are o “Listă a monumentelor istorice” la zi, cu o evidenţă clară asupra fiecărui monument în parte – Aceasta deficienţă gravă, denotă lipsa evidentă de voință a factorilor decizionali, cu efecte devastatoare, în care distrugerile sunt aproape permise -.Restituiri ilegale de bunuri de patrimoniu. Neglijarea intenţionată a promulgăriiunei legislaţii protective pentru patrimoniul cultural naţional – lăsând cale liberă jafului generalizat-. Fonduri nesemnificative, ca şi inexistente, alocate de la bugetul de stat – Ministerul Culturii are doar șase angajați care se ocupă de întregul patrimoniu cultural al României,la care se adaugă specialiştii de la cele câteva filiale din teritoriu. Zeci de şantiere arheologice au fost pur şi simplu abandonate.
CONCLUZII: “Patrimoniul cultural din România este o chestiune de siguranță națională”-citat din interviul acordat de Şerban Sturdza, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România,ziaristului Vlad Ignat şi publicat în ziarul Adevărul (27 martie 2013) şi în revista Historia (aprilie 2013).
Piese, de câte 1-1,5kg. (!) bucata, turnate din aur provenit de la monede Koson topite.
Au fost vândute în străinătate ca fiind brăţări dacice şi, o parte (13, cântărind 12,633 kg), au fost răscumpărate ulterior, prin acţiuni ale Ministerului Culturii, cu sume exorbitante (6 milioane de Euro).
Excrocheria îşi face efectul şi acum!
În 1920, Consiliul Orășenesc Brașov a donat (!?) Castelul Bran, bun de patrimoniu inestimabil, reginei Maria.
E un blestem faptul că în România s-au găsit nemernici prădători de ţară, de-a lungul tuturor timpurilor şi în toate structurile sociale.
La moartea sa, regina nu a lăsat castelul ţării căreia i se cuvenea, ca bun de patrimoniu de neînstrainat şi l-a trecut în testament în proprietatea fiicei sale Ileana.
După 1948, Castelul Bran a fost naționalizat și a intrat în proprietatea statului român, fiind amenajat şi administrat ca muzeu de istorie și artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată cu bani din bugetul statului român, în 1993.
La 18 mai 2006, după o perioadă de proceduri juridice foarte controversate, castelul este retrocedat. La data de 1 iunie 2009, intră pe deplin în posesia habsburgilor moștenitori: Dominic, Maria Magdalena și Elisabeta, fiind astfel definitiv înstrăinat.
Principalul vinovat al acestei acţiuni incalificabile împotriva patrimoniul cultural al României este fostul ministru al culturii Adrian Iorgulescu, implicat şi în alte afaceri necurate asemănătoare: retrocedarea Castelului Peleş, cazul aşa-ziselor brăţări dacice de aur etc.
Dar, e vinovată şi clasa politică de după 1989, în întregimea ei, pentru elaborarea legislatiei actuale, inadmisibil de permisivă când e vorba de avuţia naţiei.
La 15 ianuarie şi 26 februarie 2007, istoricul Mihai Pelin scria în „Cronica Română”: „ Acum, Dominic de Habsburg vrea să vândă ceea ce i s-a oferit în conditii perfect ilegale… Ce ar mai trebui ca lui Adrian Iorgulescu să-i intre în cap că se joaca cu focul? Actualulguvern îl apară şi-i cântă în strună, dar n-ar fi exclus ca un alt guvern să-i ceară socoteală pentru escrocheriile puse astăzi în operă. Şi chiar dacă nici aşa ceva nu va surveni, omul oricum va rămâne în istorie ca unministru pe care l-a durut undeva de soarta patrimoniului cultural naţional şi de soarta culturii, în general… În schimb, în Parlament se vorbeşte despre formarea unei comisii de anchetă, care să cerceteze condiţiile evident suspecte în care a fost cedat unui cetăţean străin un bun remarcabil de patrimoniu cultural şi istoric. Ii dorim succes, deşi ne îngrijorează faptul că această comisie va lucra sub girul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi corupţiei a Camerei Deputaţilor,
prin zelul căreia s-au acoperit destule matrapazlâcuri.”
Ceea ce, din păcate, s-a şi întâmplat cu adevărat.

6. Slăbirea Bisericii Ortodoxe Române
Ortodoxia este percepută ca religie naţională în Romania, în primul rând datorită faptului că 86,8% din populație este de această confesiune (conf. recensământului din 2002) –. Scoaterea religiei din şcoli. Acceptarea pe teritoriul României a activităţii tuturor cultelor, sectelor, mişcărilor religioase esoterice – gen Biserica Scientologică -, şi a grupărilor spirituale –gen MISA -“Mişcarea pentru Integrarea Spirituală în Absolut”, iniţiată de GregorianBivolaru şi bazată pe practici sexuale neotantrice)-. Presiuni şi sprijin material din partea unor cercuri oculte din exterior pentru dezvoltarea în România a mişcărilor de emancipare a homosexualilor – având ca efecte directe disoluţia instituţiei familiei şi subminarea moralei creştine. Atacuri sistematice în mass-media –propagarea de informaţii denigratoare – şi în zona creaţiei artistice – filme, piese de teatru, artă plastică – blasfematoare: – Piesa de teatru„Evangheliştii” scrisă de Alina Mungiu Pippidi, în 1992, ridiculizează întreaga istorie a mântuirii. Iisus Hristos este prezentat ca un om fără personalitate, un pretext pentru o mare farsă religioasă, un profet supus manipulării şi apetenţei sexuale. Sfântul Apostol Pavel este în piesă un farsor şi un ucigaş, iar evangheliştii sunt nişte impostori plătiţi să scrie la comandă despre evenimente inexistente. Pe scenă, secvenţele vulgare sunt numeroase şi culminează cu un act de sex oral(!) între Iisus şi femeia păcătoasă, care în Biblie este prezentată ca o pildă luminoasă de pocăinţă, spălând cu lacrimi picioarele Mântuitorului. Juriul Galei UNITER a desemnat „Evangheliştii” drept „cea mai bună piesă românească” a anului 1992, întrucât ar reprezenta un „proiect de resuscitare(!) a dramaturgiei româneşti”. Piesa a fost pusă in scenă la Ateneul Tătăraşi din Iaşi. – Filmul„După dealuri”, scenariul şi regia de Cristian Mungiu, este inspirat de romanele semnate de Tatiana Niculescu Bran despre cazul din 2005 al unei tinere care a murit la o mănăstire izolată din România, după o exorcizare. În fapt, este vorba despre acţiunile unui călugăr şi ale câtorva călugăriţe, ale căror fapte psihopatice, prin generalizarea indusă, sunt proiectate explicit asupra imaginii bisericii ortodoxe. Criticul de film Mircea Valeriu Deacă susține că“reperul principal al filmului ar fi icoana bisericească”. Pelicula a avut premiera la 19 mai 2012, la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, unde Cristian Mungiu a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu.
CONCLUZII: În Pastorala de Crăciun din 2014, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen, a spus: „Credinţa noastră nu este un articol de import. Ea este sufletul cu care s-a născut poporul român. Este temelia vieţii noastre sufleteşti, e centrul ei de greutate, este siguranţa noastră în faţa neprevăzutului nostru istoric. Şi nu avem noi dreptul, şi nicio generaţie nu-l are, de a înstrăina sau profana, după gustul timpului, acest străvechi şi sfânt patrimoniu naţional al tuturor veacurilor şi generaţiilor româneşti … Or, eliminarea religiei din şcoli este un atentat la fiinţa noastră naţională, la credinţa neamului nostru românesc, este o ofensă a maiestăţii divine”.

7. Discreditarea sentimentului naţional.
Ridiculizarea noţiunii de patriotism. Aruncarea în derizoriu a valorilor naţionale. Crearea psihozelor facebookiste –componentă a manipulărilor cu ţinte globaliste -. Intoxicarea tradiţiilor naţionale şi a folclorului românesc – fenomenul “bălălău”, manelismul.
CONCLUZII:
A. „Un popor fără tradiţii este un popor fără viitor “ – politicianul columbian Alberto Lleras Camargo.
B. Din filozofia şi din morala manelistă: „Ban pe ban pe ban, pun ban pe ban/Fac afaceri mari în stil american/Că cel mai mult şi cel mai mult/Un lucru în viaţă mi-a plăcut/Să am euro şi parai/Dar fără să ridic un pai.” (Florin Salam); „Fur la tata bani cu sacu/Şi-i dau toţi să fiu al dracu/Şi când îmi vine mie pe chelie/O ţin din beţie în beţie/ Vagabond de meserie… Dacă vrei să-ţi fie bine/Atunci scapă-mă de tine/Dar dacă te joci cu focul/Am să-ţi fac electroşocuri.” (Nicolae Guţă).

8. Diabolizarea poporului.
Promovarea pe plan mondial a unor imagini deformate în mod grotesc despre români, cu generalizări defăimătoare şi profund umilitoare. Românii, cei mai fioroşi hoţi, tâlhari şi criminali. Holocaustul din România hipertrofiat. Comunismul cel mai nemilos din lume. “Revoluţia” din ’89, cea mai sângeroasă. Dictatorul cel mai odios – Oare cine şi de ce a hotărât executarea acestuia în ziua sfântă a Crăciunului? -. Nivelul de inteligenţă al românilor printre cele mai scăzute –Un studiu ştiinţific, publicat în 1940, de prof. C. Rădulescu-Motru, demonstra că românii aveau la acea dată o inteligenţă normală şi o rapiditate în gândire peste medie. O altă cercetare, realizată în 2010, de profesorul Richard Lynn (Universitatea din Ulster), îi plasează pe români, în ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă al popoarelor europene, pe locul 27 din 29 de ţări -. Trădătorii/vânzătorii de ţară cei mai eficienţi. Oportuniştii cei mai jalnici.
CONCLUZII :
1. Dacă este să dăm crezare acestor cercetări privind nivelele de inteligenţă, atunci nu putem decât să constatăm că locul codaş ocupat acum de noi în clasamentul european, mai ales la categoria de alfabetizare ştiinţifică – aproape jumătate dintre români (42%) cred că Soarele se învârte în jurul Pământului, în timp ce 7 procente nu ştiu ce să spună sau nu vor să răspundă –, se datorează unei degradări continue a societăţii româneşti.
2. Ultimele două opinii sunt pe cale de a fi larg acceptate. În primul rând, de cei care cred că ne merităm soarta. Că multe dintre nenorocirile de mai sus, inclusiv pocirea imaginii, ni le facem cu mâna noastră. E drept, uneori, acţionăm şi ca o consecinţă directă a unui semnificativ impuls. “Prietenii” ştiu din partea cui – vine provocarea -, de ce – este declanşată – şi cum – se manifestă –.

EPILOG.
Tendinţele aproape suicidare ale evoluţiei României, în acest prim sfert de secol 21, vin ca o mănuşă pe mâna tot mai viguroasă a NOII ORDINI MONDIALE – NOVUS ORDO SECLORUM -. Vestea bună (good news) – dacă ne încălzeşte cu ceva, eventual că moare şi capra vecinului – este că nu suntem singurii în această situaţie. Vestea proastă (bad news) este că noi suntem în vârful lănciilor şi nu este nici o noutate (no news) că ţintele ce urmează a fi străpunse – „glasul sângelui”, apartenenţa la o rasă, la un popor, la o cultură, la o religie– au o duritate redutabilă, care le-a permis să reziste de la începuturile omenirii până în prezent. Originea etno-culturală este considerată, mai ales în cercurile naţionaliste, ca fiind „ultima linie de rezistenţă împotriva haosului”.

Numarul: 7462 | Data: 2024-09-22


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT