Sunt europarlamentari, mă! Nu! 80% din ei sunt antihristi. Niste golani, borfași conduși de niște întunecați. Întunecații care vor tăcere. Vor să fie doar serviți de niște sclavi ce nu pun nici o întrebare. Doar execută! De ce se plàng acum? Vai, au ajuns în parlamentul antihristului niște unii. Care nu se supun. Care fac tărăboi. Care pun întrebări. Durere mare. De ce vă doare golanilor? Că oricum sunt puțini, minoritari și cumva fără importanță. Dar sper să vă pună pielea în băț. Sper să urle atât de tare, încât să cadă toate culorile alea negre ca voi, cu care ați ascuns toate nenorocirile alea de contracte de “grasimi sublime” aducătoare de moarte. Să rămâneți naibii în fundul gol și să vă vadă lumea cât de mizerabili sunteți și cât de hoți! Să vadă lumea cum ați furat miliardele de la națiunile Europei, unde stăpânesc sclavii voștri. Toate se termină într-o zi. Sper să vină ziua aia cât mai repede, măi, dragilor democrați tirani. Și sper ca plata să vă fie pe măsura faptelor. Acu’ înjurați la franțuji. De ce? Că s-au trezit și nu mai vor demoni la conducere?! Taman ei, ce să vezi! Probabil au înțeles și ei că Franța creștină e pe moarte și vor să o salveze. Până la urmă e datoria lor de neam. Ei și cu revoluțiile lor, cu contractele lor sociale! Cea mai mare minciună posibilă. Poate vor să rupă Contractul, cine știe?! Omulețul ăla mic zice că face, desface etc.. Nu mai face nimic microane, că ești din ce în ce mai mic! Ai distrus suficient Europa, căci Franța e musulmană de mult! Din cauza asta vrei ca și Europa creștină să moară? Niciodată! La gunoi cu tine. Parlamentul golanilor, antihriștilor și demenților va dispărea! Tot ce e rău dispare, darămite ditamai bordelul politic! Vine vremea… Sper ca oamenii să înțeleagă până la urmă că cel mai mare rău în lumea asta este ca cineva “să-ți vrea binele cu orice preț”. Chiar și cu prețul vieții și al libertății! Pe care l-am plătit! Cu toții!
Au trecut 88 de ani de la profeția ciobanului Petrache Lupu. E incredibil cum a putut acest om vedea ceea ce ni se întâmplă nouă azi! O stradă din localitatea Maglavit, județul Dolj, îi poartă azi numele, iar o statuie înălțată lângă Primărie amintește de acest cioban orfan, fără carte şi aproape surd şi mut, căruia i s-a arătat Dumnezeu, în primăvara anului 1935. Momentul a dat naștere unuia din cele mai ample fenomene religioase din România, cuprinzând, de-a lungul anilor, sute de mii de oameni, deopotrivă intelectuali, preoți, politicieni și țărani.
Iată profeția: „Un mare imperiu va cuprinde Europa şi România sfântă va fi cucerită fără să se tragă cu tunul. Mai mult, poporul mințit şi ademenit, va dori chiar el să fie cucerită ţara lui Decebal şi a lui Traian. Mari nenorociri se vor abate atunci asupra românilor. Se vor băjeni cu milioanele, vor fi multe inundații şi cutremure mari, secetă mare, furtuni înfricoșătoare venite din senin. Doi ani de zile, România, Europa, și toată lumea o să fie un calvar. Țara o să fie trădată chiar de cei care o conduc, iar banul o să fie singura religie a oamenilor. Degeaba preoţii şi vlădicii or să ridice Crucea lui Hristos, că nu vor mai fi ascultaţi şi lumea o să râdă de ei. Hoții or să fie domni şi curvele, doamne! Mai mulți ani, România o să fie bârlogul tâlharilor şi va avea felinarul roşu drept stemă. Războiul o să ne bată la ușă şi disperarea îşi va găsi sălaş în sufletul românilor. Când o să piară ultimul trădător de țară și toţi românii se vor pocăi, toți se vor întoarce de peste tot acasă, atunci o mare minune se va întâmpla şi Maica Domnului o să-şi întindă Acoperământul Sfânt peste Grădina Ei, salvându-ne pe toţi, pe toţi românii, şi aducând pace, bunăstare şi bucurie. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”
Tot ce spunea Petrache Lupu atunci se întâmplă acum Prostocrația cleptomană care ne conduce de 35 de ani a ajuns la “performanța” unei datorii de peste 178 de miliarde euro. Părinții și bunicii noștri au strâns din dinți, au suferit, au tăcut, dar au fost obligați de regimul comunist la toate restricțiile și obligațiile posibile pentru ca România să își achite toate datoriile externe, istorice și curente. S-a întâmplat în 1988. A fost o realizare unică în istorie și în lume. Azi, prostocrația cleptomană care ne conduce destinele de 35 de ani a ajuns la “performanța” unei covârșitoare datorii de 178 de miliarde de euro. Peste jumătate din PIB… În urmă cu doar 5 ani, datoria era la jumătate. Evident, nu ne-a întrebat nimeni dacă intrăm de bună voie în acest joc nebunesc al hiper-îndatorării cu turbo-viteză…Ne-am vândut țara singuri ,,lupilor externi’ care au școlit pe unii dintre noi,ajunși conducători. Mă întreb ce-o fi acum în sufletul acelor oameni ,bunicii nostrii și chiar noi generația noastră ,care văd acum, retrospectiv, că suferința și abnegația lor din perioada comunistă, care le-au marcat tinerețea, au fost degeaba.* * *
Mult mai important este, însă, ce se întâmplă cu generațiile copiilor și nepoților noștri. Oare cei care azi sunt deja trecuți de majorat or fi fiind conștienți de ceea ce se întâmplă? Că ei și copiii lor vor fi buni de plată timp de 30 de ani de acum încolo? Că vor trăi de-acum încolo într-o țară aservită creditorilor? Că datoriile s-au făcut pentru himere pseudo-științifice? Că s-a furat cu miliardele de euro? Că vagoane de bani s-au aruncat pe fereastră pe achiziții imbecile? Oare or ști ei că premierul de azi al României nu știe ce s-a întâmplat cu 100 de mld lei (20 mld euro) împrumutați cu hiper-dobânzi în plandemie? El, al doilea cel mai informat (către serviciile secrete) om din România? Probabil că nu. Apatia și concentrarea pe iluzii și simulație digitală îi oprește pe mulți să vadă realitatea de mai sus. Dar unii îi vor trage de mânecă. Poate se vor trezi. De unde și strigătul: unde ne îndreptăm? Câteva mici exemple: SUA su UE sifonează ,banii prin ,,fonduri’ sau vânzări de armament. Nici n-am văzut bine bateriile Patriot plătite cu bani grei, că americanii ne pun să le donăm Ucrainei. Tâlvăr, a susținut apăsat că „România rămâne pe deplin solidară cu Ucraina. Vom continua să oferim sprijin multidimensional pentru susținerea efortului defensiv ucrainean împotriva agresiunii ruse”. Asta imediat după convorbirea cu Lloyd Austin, care promisese că va discuta personal cu țările care dețin unități Patriot pentru a le dona Ucrainei. Chestiunea e simplă: bateriile ălea inutile ne-au costat o groază de bani. Problema României e că fără inutilitățile Patriot e efectiv în fundul gol. Adică nu are ce pune ca antiaeriană deoarece tot ce-a avut din dotarea sovietică a fost scurs la ucraineni. Nu știu de ce îmi miroase că, prin reprezentanții noștri (care, de fapt, sunt 100% slugile lor), vom fi la fel de proști ca grecii care acum sunt în fundul gol în fața Turciei, bazându-se pe garanțiile SUA că nu vor fi atacați. Nu sunt atacați militar, ci diplomatic, dar în spatele diplomației strălucesc „săbiile noi-nouțe ale sultanului” (o armata de peste 1,000,000 de milirei, cae mai mare armată din NATO. n.r.) și astfel, întreaga diplomație are o cu totul altă greutate.
Revenind la noi, România a plătit în avans la SUA o groază de arme, pe care Tâlvăr le donează Ucrainei. Sunt, probabil, aceleași arme pe care producătorii din SUA le vând regimului lui Zelenskyi, încasând banii din ajutorul „acordat” Ucrainei. Și uite-așa, România se alege cu praful de pe tobă, iar banii dați în avans se dovedesc frunze-n vântul corupției globaliste de mireasmă americană. America este pe moarte! Și odată cu ea libertatea, democrația și drepturile omului. Uitați-vă ce se întâmplă în campusuri…,revolta studenților evrei.. .Ieri a fost votată în Congres cu majoritate zdrobitoare o lege împotriva “antisemitismului”. Devine infracțiune și ești pasibil de arestare și condamnare dacă,declari;-.. că există o conspirație mondială condusă de evrei;americanii să nu spună nimic de rău despre evrei Legea asta sună ca un prohod al libertății cetățenilor americani.( Marc Aurel) În UE numai ce dictează ,,URSULA’ este valabil <nu se mai discută de lrespectarea legii.a drepturilor omului.a democratiei etc,De ce am ajuns ..cârpă’ UE care șterg pe jos? Ei dictează ; CINE.CE.CUM.Toate acestea fac parte dintr-un plan diabolic și au fost scrise cu mulți ani în urmă într-o carte,,,,,,LEGĂMÂNTUL SECRET’’ .Voi reda câteva fragmente din carte. „Le vom păstra durata de viaţă scurtă şi minţile lor slabe în timp ce ne prefacem că facem contrariul. Vom folosi cunoştinţele noastre despre ştiinţă şi tehnologie în moduri subtile, astfel încât ei să nu vadă niciodată ce se întâmplă. Vom folosi metale moi, acceleratoare de îmbătrânire şi sedative în alimente şi apă, de asemenea, în aer. Vor fi acoperiţi de otrăvuri oriunde se vor întoarce. Vom promite că vom găsi un leac din multele noastre fonduri, şi le vom da mai multă otravă. Otrăvurile chimice vor fi absorbite prin pielea idioţilor care cred că anumite produse de igienă şi înfrumuseţare prezentate de marii actori şi cântăreţi, le vor aduce tinereţea veşnică pe chip şi trup, şi prin gurile lor însetate şi înfometate, le vom distruge minţile şi sistemele organelor interne de reproducere. Din toate acestea, copiii lor se vor naște ca morți, cu handicap, și noi vom ascunde de la ei aceste informatii. Otrăvurile vor fi ascunse în tot ceea ce-i înconjoară, în ceea ce beau, mănâncă, respiră şi poartă. Trebuie să fim ingenioşi în a distribui otrăvurile. O să-i învăţăm că otrăvurile sunt bune – cu imagini amuzante şi tonuri muzicale la Tv. Cei pe care-i caută vor fi de ajutor. Îi vom înrola pentru a ne împinge otrăvurile. Vor vedea că produsele noastre sunt folosite în film şi se vor obişnui cu ele şi nu vor şti niciodată adevăratul lor efect. Când vor naşte, vom injecta otrăvuri în sângele copiilor lor şi îi vom convinge că-i ajutăm! Vom începe mai devreme, când minţile lor vor fi tinere, vom ţinti în copiii lor cu ceea ce copiii iubesc cel mai mult, lucruri dulci. Când li se vor descompune dinţii, îi vom umple cu metale care le vor ucide mintea şi le va fura viitorul. Atunci când capacitatea lor de a învăţa le va fi afectată, am creat medicamente care îi vor face mai bolnavi şi le vor provoca alte boli, pentru care vom crea şi mai multe medicamente. Îi vom face docili şi slabi în faţa noastră, prin puterea noastră. Ei vor creşte deprimaţi şi obezi, şi când vor veni la noi pentru ajutor, le vom da mai multă otravă. Le vom concentra atenţia asupra banilor şi bunurilor materiale, astfel încât ei să nu se conecteze niciodată cu sinele lor interior. Le vom distrage atenţia cu curvie, plăceri externe şi jocuri video, astfel încât să nu fie niciodată una cu unitatea. Minţile lor ne vor aparţine, iar ei vor face cum spunem noi. Dacă vor refuza, vom găsi modalităţi de a pune în aplicare tehnologia care alterează mintea în vieţile lor. Vom folosi frica, aceasta va fi arma noastră. Vom stabili guvernele lor şi vom stabili opunere în interiorul lor. Vom deţine ambele părţi. Ne vom ascunde mereu obiectivul, dar ne vom continua planul. Ei vor face munca pentru noi, iar noi vom prospera din truda lor. Familiile noastre nu se vor amesteca niciodată cu ale lor. Sângele nostru trebuie să fie pur (pentru că aşa este). O să-i facem să se omoare între ei când ni se vor împotrivi. O să-i ţinem separaţi de unitate prin dogmă şi religie. Vom controla toate aspectele vieţii lor şi le vom spune ce să gândească și cum. Îi vom ghida cu amabilitate şi îi vom lăsa să creadă că se ghidează singuri. Vom instiga la ură. să se urască între ei, prin fracţiunile noastre. Când o lumină va străluci printre ei, o vom stinge prin batjocură sau moarte, ceea ce ne convine cel mai mult. Îi vom face să-şi sfâşie inimile reciproc şi să-şi omoare propriii copii. Vom realiza acest lucru, folosind ura ca aliat al nostru, furia ca prietenul nostru. Ura îi va orbi în totalitate şi nu vor vedea niciodată că în conflictele lor, noi vom fi conducătorii lor. Vor fi ocupaţi să se omoare unul pe celălalt. Se vor scălda în propriul sânge şi îşi vor ucide vecinii, atâta timp cât vom vedea că ni se impotrivesc . Vom beneficia foarte mult de acest lucru, căci ei nu ne vor vedea, căci ei nu ne pot vedea. Vom continua să prosperăm de la războaiele lor şi de moartea lor. Vom repeta acest lucru până când obiectivul nostru final va fi realizat. Vom continua să-i facem să trăiască în frică şi furie, le vom da imagini şi sunete. Vom folosi toate instrumentele pe care le avem pentru a realiza acest lucru. Uneltele vor fi furnizate de munca lor. O să-i facem să se urască pe ei înşişi şi pe vecinii lor. Vom ascunde întotdeauna adevărul divin de la ei, că suntem cu toţii unul. Asta nu trebuie să ştie niciodată! Le vom prelua pământurile, resursele şi bogăţia pentru a ne exercita controlul asupra lor. Îi vom păcăli să accepte legi care le vor fura mica libertate pe care o vor avea. Vom stabili un sistem de bani care îi va închide pentru totdeauna, ţinându-i pe ei şi pe copiii lor în datorii.
Îi vom acuza de crime şi vom prezenta o poveste diferită lumii, pentru că noi vom deţine toată mass-media. Vom folosi mass-media pentru a controla fluxul de informaţii şi sentimentele lor în favoarea noastră. Când se vor ridica împotriva noastră, îi vom zdrobi ca pe nişte insecte, pentru că ei sunt mai puțin de atât. Ei vor fi neajutoraţi pentru că nu vor avea arme. Îi vom recruta pe unii dintre ei pentru a ne face planurile, le vom promite viaţa veşnică. Recruţii vor fi numiţi „iniţiaţi” şi vor fi indoctrinati să creadă ritualuri false de trecere către tărâmuri mai înalte. Membrii acestor grupuri vor crede că sunt una cu noi, dar nu vor ști niciodată adevărul. Ei nu trebuie să afle niciodată acest adevăr pentru că se vor întoarce împotriva noastră. Pentru munca lor vor fi răsplătiţi cu lucruri pământeşti şi cu titluri mari, dar niciodată nu vor deveni nemuritori şi nu ni se vor alătura, niciodată nu vor primi lumina şi nu vor călători printre stele. Nu vor ajunge niciodată în tărâmurile superioare, pentru că uciderea lor va împiedica trecerea spre tărâmul iluminării. Asta n-o să afle niciodată. Adevărul va fi ascuns în faţa lor, atât de aproape ! Oh, da, atât de mare va fi iluzia libertăţii, încât ei nu vor şti niciodată că sunt sclavii noştri.” Aici am ajuns,nu mai ai voie să mai spui nimic;taci și execuți’
De când SUA au redus transferul de bani către Ucraina, UE a devenit principalul donator și furnizor de arme. Dar nu doar armele, muniția și personalul devin rare. Finanțarea războiului cauzează, de asemenea, probleme tot mai mari.
Cine va plăti pentru el? De când a început războiul, în urmă cu doi ani buni, Ucraina a primit fonduri în valoare totală de „88 de miliarde de euro de la UE și de la statele sale membre.”(1) În plus, țara a mai primit miliarde de la SUA și de la alte state din Occidentul politic, ceea ce înseamnă că suma totală a plăților și a livrărilor de arme se ridică acum la sute de miliarde. Cu toate acestea, banii nu sunt suficienți pentru a ține piept Rusiei, cu atât mai puțin pentru a câștiga războiul. De când SUA au încetat să mai trimită ajutoare, obiectivul s-a îndepărtat și mai mult. Acum, Uniunea Europeană (UE) caută să compenseze deficitul prin furnizarea de noi fonduri pentru Ucraina, în valoare totală de 50 de miliarde de euro, astfel: „Un sprijin bugetar direct suplimentar de 38 de miliarde de euro urmează să curgă până în 2027 inclusiv, alte șapte miliarde de euro pentru investiții și cinci miliarde de euro pentru reforme în administrația publică. Două treimi din suma totală vor fi împrumuturi cu dobândă redusă, iar restul granturi”(2). Așadar, războiul devine din ce în ce mai european. Acest sprijin devoalează sume uriașe de bani. În plus, cheltuielile pentru apărare în cadrul NATO și al statelor europene urmează să fie majorate, deoarece se consideră că NATO este nevoie să fie pregătită pentru un război total cu Rusia. Ei se văd pe ei înșiși într-un „conflict existențial”. Președintele francez Macron pare să exprime opinia predominantă în cadrul alianței atunci când afirmă, necontestat, că „Putin nu se va opri în cazul unei victorii în Ucraina”(3). Dar de unde vor veni miliardele necesare pentru toate aceste sarcini? SUA își pot asuma datorii aproape nelimitate, atâta timp cât legiuitorii și investitorii de pe piețele financiare le fac jocul. Așa ceva este mai dificil pentru europenii din UE. Acordul de la Maastricht stabilește limite legate de datoria lor și un cadru pentru deficitele statelor distincte. Deși se acordă întotdeauna excepții, în general statele individuale nu își asumă prea multe datorii în detrimentul celorlalți, pentru a nu pune astfel în pericol stabilitatea internă a asociației de state. Prin urmare, la 21 martie 2024, șefii de stat și de guvern s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta despre reînarmare. „Ar fi necesar să fie explorate surse inovatoare pentru a crește cheltuielile de apărare”(4). Deoarece timpul este esențial, instituțiile responsabile ale UE au primit sarcina de a „explora toate opțiunile pentru a obține fonduri”(5) până în iunie. Întrucât publicul german, în special, a reacționat întotdeauna dezaprobator la acest aspect, s-a spus în mod expres că era vorba despre despre „datoria comună”(6) pentru rearmare.
De unde să luăm…? Situația financiară a majorității țărilor europene nu este tocmai roz, deoarece Occidentul politic s-a împușcat singur în picior cu sancțiunile împotriva Rusiei. Costurile energiei explodează, la fel ca și prețurile multor materiale de bază pentru industria europeană, pe care companiile chimice, de exemplu, le puteau obține la prețuri mici din Rusia, cu doar câțiva ani în urmă. O consecință a penuriei este o creștere uriașă a prețurilor, în special pentru sursele de energie și alimente. În această situație, BCE nu a avut altceva mai bun de făcut decât să majoreze și ratele dobânzilor, exacerbând astfel și mai mult situația economică. La urma urmei, teoria pură a inflației spune că prețurile în creștere reprezintă inflație, iar aceasta este combătută prin creșterea ratelor dobânzii. Este teoria modernizată a sângerării, aplicată economiei. Scoți sânge de la un pacient care este deja slăbit de boală și apoi te întrebi de ce starea lui se înrăutățește. BCE, în turnul său de fildeș, departe de realitate, nu recunoaște că prețurile crescute nu sunt rezultatul unei cereri excesive, explicația de manual pentru inflație, ci rezultatul unei penurii cauzate de sancțiuni. În loc să îndemne politicienii să ridice sancțiunile ruinătoare, ei măresc ratele dobânzilor conform teoriilor despre inflație. Rezultatul este un declin al activității economice, scăderea vânzărilor și creșterea numărului de insolvențe. Oamenii își reduc consumul pentru că nu-și mai pot permite multe cheltuieli. Fenomenul pune în mișcare un cerc vicios: multe companii își reduc producția sau o transferă parțial sau chiar total în străinătate, deoarece acolo costurile energiei, în special, sunt mai mici. Și asta cu impact asupra finanțelor publice, deoarece veniturile fiscale scad. Germania a fost necesar deja să reacționeze la situația financiară de la sfârșitul anului trecut prin reducerea programelor de finanțare și prin realizarea de economii în buget, în special după decizia Curții Constituționale Federale. Însă Germania nu este singura din UE cu probleme bugetare. Finanțele publice franceze sunt, de asemenea, „aparent într-o stare mai proastă decât se aștepta”(7). „Mediul economic mai slab din Germania și din China, de exemplu”(8) cântărește puternic asupra veniturilor fiscale, ceea ce înseamnă că „deficitul în 2023 a fost semnificativ mai mare decât cel planificat de 4,9%”(9). Noua datorie pentru 2023 a fost de aproximativ 5,5%, „ceea ce face inevitabile reduceri bugetare dureroase”(10). Multe țări din UE se află în aceeași situație ca și francezii, Parisul având „cea mai mare datorie, de peste trei trilioane de euro”(11).
Și nu furați? De ce nu, de fapt? Există fondurile somptuoase ale băncii centrale rusești, în jur de 200 de miliarde de euro, care sunt înghețate la centrul SWIFT din Bruxelles. Acestea produc chiar și o dobândă de aproximativ 3 miliarde de euro în fiecare an. Nu îndrăznesc încă să exproprieze activele rusești, dar cred că pot colecta dobânzile pentru ei și pentru Ucraina, conform propriei lor înțelegeri juridice. Nouăzeci la sută din aceste 3 miliarde din dobânzi sunt destinate achizițiilor de arme pentru Ucraina.
Cele 3 miliarde sunt doar o picătură în ocean, având în vedere planurile ample de înarmare din statele UE. Este vorba de 100 de miliarde de euro. Suma a fost avansată pentru prima dată de premierul estonian Kaja Kallas. În luna decembrie a anului trecut, ea a propus ca UE să emită obligațiuni comune de apărare. Comisarul european Thierry Breton a cerut apoi, la începutul anului, aceeași sumă pentru crearea unui „uriaș fond de apărare”(12). Statele europene și-au majorat deja cheltuielile pentru apărare din 2014, dar odată cu începerea războiului din Ucraina, acestea au crescut cu încă 20%, de la „220 de miliarde de euro în 2022, la 290 de miliarde de euro anul trecut”(13). Suma corespunde doar la 1,5 la sută din producția economică a tuturor statelor UE. Dacă se dorește atingerea obiectivului de 2 la sută, va fi necesar să se strângă încă 100 de miliarde de euro în fiecare an. Prin urmare, nu este de mirare că este nevoie să fie căutate „surse inovatoare”, având în vedere proiectele de anvergură și situația bugetară dificilă din statele europene.
Prietenia se încheie cu bani Există mari dezacorduri între statele europene în privința modului de finanțare a reînarmării. Multă lume se întreabă dacă finanțarea respectivă este în conformitate cu tratatele europene și cu principiile acestora. Pentru a realiza proiectul, industria de armament „este necesar să aibă un acces mai bun la finanțare publică și privată”(14), adică mai multe surse de bani. Două abordări sunt în discuție. Una este emiterea de obligațiuni UE, care ar fi necesar apoi să fie garantate de fiecare stat în parte. Soluția este cerută în special de Franța, dar respinsă cu strictețe de Germania, cu argumentul că „UE nu este un stat federal”(15) în care datoriile unei țări sunt compensate de o altă țară. Mai ales având în vedere datoria enormă a Franței, emiterea de obligațiuni UE ar reprezenta un risc ridicat. O altă abordare este implicarea Băncii Europene de Investiții (BEI). De subliniat aici că mandatul de finanțare al băncii a acoperit până în prezent doar proiecte civile sau cu dublă utilizare. Adică proiecte care sunt atât de natură civilă, cât și militară. Creșterea cheltuielilor pentru apărare este în mod clar un proiect militar fără o componentă civilă. Aceasta nu este doar o chestiune de voință, ci are și motive practice. În calitate de bancă principală a UE, creditorii BEI sunt statele distincte. Ele stabilesc liniile directoare pentru practicile de creditare ale băncii, care până acum au fost orientate către dezvoltarea echilibrată a pieței interne a UE. Ceea ce nu se aplică în cazul reînarmării UE. În plus, Austria, Malta, Irlanda și Cipru nu sunt membre NATO, ceea ce înseamnă că cerința NATO de 2% nu este relevantă pentru ele, deși ar fi nevoite să o cofinanțeze. Dar chiar și pentru unele țări NATO din UE, prioritățile sunt diferite. Țările din sudul Europei se tem de o modificare a finanțării de la promovarea proiectelor climatice la consolidarea cheltuielilor de apărare, în detrimentul lor. Iar asta se datorează faptului că unele țări sunt „mai îngrijorate de schimbările climatice decât de războiul din Ucraina”(16), după cum a spus fără menajamente un reprezentant spaniol. Chiar dacă statele UE ar putea conveni asupra unui regulament privind armonizarea investițiilor în Apărare cu regulamentele BEI, acest fapt ar însemna a face calculele în absența „gazdei”. Gazda este reprezentată de investitorii de pe piețele financiare. Până în prezent, BEI s-a bucurat de un rating de top acolo, ceea ce i-a oferit condiții favorabile pentru banii investitorilor. Ratingul băncii ar putea fi pus în pericol dacă BEI finanțează acum producția de armament. Deoarece „cine finanțează războiul crește riscul”(17). În multe produse de investiții ale investitorilor instituționali, cheltuielile pentru producția de armament sunt excluse. În acest caz, fondurile nu ar mai avea voie să investească cu BEI, ceea ce ar duce la pierderea unei baze considerabile de clienți. Alternativ, statele proprietari ai BEI ar fi necesar să își mărească depozitele la bancă. Ceea ce, probabil, este dificil de realizat, având în vedere bugetele deja restrânse. Mulți visează acum să recurgă la activele rusești înghețate. Însă BCE, în special, avertizează că inițiativa ar deschide o cutie a Pandorei și ar crea precedente care s-ar putea întoarce împotriva UE însăși. La urma urmei, tocmai siguranța investițiilor în UE este cea care o face atât de populară în rândul investitorilor străini. În plus, statele UE au investit, de asemenea, bani în străinătate, care ar putea fi înghețați. În plus, există și alte active europene, cum ar fi investițiile făcute în instalații de producție din întreaga lume, care nu pot fi pur și simplu aduse acasă.
Surse și comentarii
(1) Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) din 21 martie 2024: Uniunea Europeană plătește Ucrainei 4,5 miliarde de euro (3) FAZ din 16.3.2024: Puncte de vedere proprii (4) FAZ din 22.03.2024: În căutarea a 100 de miliarde de euro (5) ibid. (6) ibid. (7) FAZ din 22 martie 2024: Deficitul bugetar al Franței, semnificativ mai mare decât era prevăzut (8) ibid. (9) ibid. (10) ibid. (11) ibid. (12) FAZ din 22 martie 2024: În căutarea a 100 de miliarde de euro (13) ibid. (14) FAZ din 23.3.2024: De ce BEI nu poate finanța pur și simplu armament (15) ibid. (16) ibid. (17) ibid.
Zilele trecute am mers cu un șofer care mi-a fost clar că era din Orientul Mijlociu. L-am întrebat dacă e sirian. Nu, era irakian. Evident că l-am întrebat ce mai e prin Irak. Mi-a spus că e ceva mai bine de când au plecat americanii. „Au furat tot ce se putea fura”, se plângea el, „…au distrus tot. Au tras în oameni nevinovați, fără motiv, că le spunea cineva (informatorii -n.m.) că acolo sunt teroriști și omorau tot”. Ciudat, nu știa de cazul Julian Assange și imaginile de coșmar în care soldații americani au măcelărit din elicopterul militar grupuri de civili, inclusiv pe cei care veniseră să ridice răniții. A fost ca o vânătoare în care victimele nu aveau nicio șansă, un fel de joc pe calculator pus în practică pe oameni vii. Pentru acele imagini, Assange a plătit și plătește cu libertatea, din 2010 până acum. După ce au distrus câteva state viabile, inclusiv Irakul, în urma unor manipulări colosale – regimul Saddam era acuzat că are arme nucleare, pe care nu le-au găsit nici după au făcut toată țara praf – Statele Unite au realizat o lovitură de stat în Ucraina (Euromaidan), prin care un guvern legitim a fost înlăturat prin forță. Au sperat ca să introducă Ucraina în NATO, caz în care Rusia ar fi fost eliminată din jocul puterilor mondiale. Ce a urmat știe toată lumea. Singura problemă a României este să nu devină, ca și Ucraina, un braț cu care globaliștii din spatele senilului Biden (al cărui băiat, Hunter, este unul dintre spoliatorii economiei ucrainene, un dement sexual corupt) vor să “sângereze” Rusia. Dacă România, unde se concentrează armate continuu, devine teatru de război, așa cum se dorește, vom avea aceeași soartă cu Irakul sau Ucraina. Asta dacă nu se va ajunge la conflict nuclear. Deși nu îmi doresc asta sub nicio formă, pentru că ar duce la aruncarea Europei cu sute de ani în urmă și la hecatombe umane, Occidentul Colectiv al elitelor davosiene vor să ducă Marea Resetare, după experimentul mondial Covid, la punctul final. Ce putem face noi, cei fără nicio putere? Pe lângă faptul că trebuie să denunțăm mereu acest proces indus de haos organizat, să ne adresăm cu sufletul zdrobit celui care ne este Tată, Fiului și Sfântului Duh. Rugăciunea rămâne o armă pe care nu cred că o folosim – cel puțin eu – îndeajuns.
Poliția Română cumpără un sistem care verifică automat numerele de înmatriculare
Inspectoratul General al Poliției Române va achiziționa un sistem de recunoaștere automată a plăcuțelor de înmatriculare pentru autovehicule, vizate fiind cele susceptibile a fi fost folosite în comiterea de infracțiuni, dar și pentru depistarea șoferilor cu permisul de conducere suspendat sau cu amenzi neplătite. Astfel, noul sistem de supraveghere totală va face ca șoferii cu permisul de conducere suspendat sau cu amenzi și autovehicule folosite în comiterea de infracțiuni să fie mult mai ușor de identificat. Acest sistem, denumit LPR, reprezintă un compus de infrastructură hardware și software, echipamente pentru recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare și comunicații tip APN privat. Sistemul video va fi instalat pe 1.200 de autospeciale Dacia Logan și Duster având acoperire națională, oferind polițiștilor ocazia să intervină imediat, atunci când situația o impune. LPR funcționează prin captarea imaginii unei plăcuțe de înmatriculare și transformarea acesteia în caractere numerice prin tehnologia de recunoaștere a caracterului optic (OCR). Numărul plăcuței de înmatriculare poate fi folosit ca un identificator unic pentru a ajuta utilizatorul final în scopuri de securitate, gestionare și informații utile. Nu numai că poate recunoaște plăcuța de înmatriculare, ajutând la identificarea vehiculelor neînregistrate sau chiar furate, dar poate și să eticheteze autoturismele cu amenzi sau amenzi neplătite. LPR se poate folosi, de asemenea, pentru a căuta vehicule furate, persoane căutate și șoferi cu drept de a conduce suspendat. Pentru cei interesați ofertele se deschid în 20 iunie.
Istoria este plină de impostori semianalfabeți, care s-au erijat în profeți ai popoarelor, în adevăruri absolute deținute la purtător, când de fapt interesele lor arau mult mai prozaice și mai personale. Savonarola era unul dintre aceștia, Stalin era un altul, Hitler evident, dar astăzi și Zelensky. Deși n-a citit istoria celui de-Al doilea Război Mondial, după cum recunoaște că abia acum s-a apucat de ea, vrea cu celeritate să stârnească Al treilea Război Mondial. Deși știe foarte bine că va fi unul nuclear, însă nu-l interesează acest aspect. Dacă regimul său, căci despre asta este vorba acum, nu despre recucerirea cu orice preț a teritoriilor estului Ucrainei locuite de ruși, dar și deținute de aceștia cu decenii și chiar cu un secol în urmă. Că izvorul corupt de decrepitudine al Washington-ului a dat permisiunea de a fi folosite rachetele americane limitat, pentru a bombarda interiorul Rusiei și chiar Moscova nu ne miră, este pentru că știm că de supraviețuirea lui Joe Biden depinde supraviețuirea lui Zelensky, altfel toate secretele afacerilor corupte ale familiei Biden în Ucraina vor ieși la suprafață. Care nu mai poate câștiga în fața lui Trump după mascarada de proces democrat la care a fost supus republicanul, astfel că numai un război mondial îi mai pate salva mandatul, altfel va înfunda pușcăria alături de fi-su pentru afacerile lor corupte cu Ucraina antebelică și cu regimul oligarhilor siloviki al lui Zelensky. Hilaritate până la râs homeric ne provoacă imprecațiile cabotine ale actorașului de mâna a șasea despre apărarea democrației. O democrație pe care el a suspendat-o în țara sa când el a suspendat alegerile democratice pentru președinție, pentru că scăzuse sub 30 de procente, în timp ce fostul comandant al armatei ucrainene, Zalujnîi, era la undeva în jur de 70% din încrederea electoratului.
Paiața kieveană azvârle bolboroseli sulfuroase la adresa binefăcătorilor săi Precum o paiață într-un târg rural Zelensky se stropșește neghiob și țâfnos la liderii occidentali care nu-i dau voie să atace Moscova cu armele lor, pentru că asta ar însemna ce-a de-a treia conflagrație mondială. Ba, paiața lățită grotesc peste destinele ucrainenilor vrea să organizeze de unul singur un summit de pace, împreună doar cu prietenii săi, alți neghiobi progresiști care au ajuns la conducerea țărilor occidentale. Adică tratat de pace fără Rusia, o premieră imbecilă în analele diplomației mondiale, diplomația proștilor și iresponsabililor desigur. Necunoscător al istoriei ultimului război mondial, de fapt conoscător a mai nimic din sfera intelectuală, Zelensky îi acuză acum pe ruși de violurile și deportările de care exact naziștii, idolii săi din tinerețe și ai orientării ultranaționalistă de extracție nazistă căreia îi este dedicată suflarea ucraineană astăzi de când cu maidanul lor portocaliu neomarxist, erau vinovați în timpul invaziei Uniunii Sovietice. Iar cei mai sălbatici și sîngeroși torționari ai lagărelor naziste, cei mai nelegiuiți violatori în masă, care făceau parte din armata sovietică la întoarcere înspre Berlin în 45, erau exact ucrainenii. Desigur însă că Zelensky citește istoria doar selectiv, adică absoarbe exact numai ce-i convine, cum făcea și idolul său de-o viață, Adolf Hitler. Doar că s-a apucat prea târziu de parcurgerea ei beneficiind și de un intelect cu mult sub medie, aspect care nu-i va conferi prea multă clarviziune politică din perspectiva istoriei secolului trecut. Dar să vedem ce-a putut să debiteze sfertodoctul din capul regimului dictatorial de la Kiev, preluat de presa occidentală și de Știri pe Surse: Certat de Zelensky în urmă cu o săptămână, Escrocul Joe este acum „vital” „Acesta este un pas binevenit care ne va permite acum să protejăm mai bine Ucraina şi pe ucraineni de teroarea rusă şi de încercările de extindere a războiului„(sic! Adică bombardarea Moscovei, care va genera probabil ștergerea de pe fața pământului a Kievului de către ruși contribuie la protecția Ucrainei și la împiedicarea extinderii războiului!! N.n.), a scris vineri seara preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe reţeaua de socializare X, mulţumindu-i omologul său american Joe Biden pentru „sprijinul său vital”. „Trebuie să continuăm să facem tocmai aceşti paşi decisivi şi eficienţi pentru a garanta avantajul strategic al lumii democratice(sic! Declamă dictatorul ucrainean, care menține legea marțială pentru a nu organiza alegeri prezidențiale în Ucraina!! N.n.) în această confruntare, în care nu doar viitorul Ucrainei se stabileşte”, a insistat Zelenski. Potrivit liderului ucrainean, o invazie rusă pe scară largă a Ucrainei este similară cu cel de-al Doilea Război Mondial, dar la o scară mai mică.(sic! Păi, în acel război mondial invazia a fost înfăptuită de Hitler și Wehrmacht-ul său, adică părintele său ideeologic din tinerețe și din present, nu de ruși!! N.n.) Zelensky a vorbit despre „ideologia fascismului rus”(sic! În antiteză cu ideologia neonazismului progresist ucrainean!! n.n.), totul în cadrul unui interviu pentru ziarul The Guardian. Zelenski consideră că „metodele brutale” ale lui Putin, inclusiv „execuțiile în masă, înmormântările și violurile”, sunt comparabile cu modul în care a luptat Germania nazistă.(sic! Adică precursoarea regimului neonazist ucrainean de astăzi!! N.n.) Zelensky consideră că negocierile cu Rusia sunt „nerealiste” și că un acord de pace cu Moscova ar fi „o capcană, deoarece Putin, potrivit liderului ucrainean, „nu poate fi de încredere”.(sic! Cu toate acestea propune conferințe de pace, fără învingătorul la masă!! N.n.) Zelensky, în nesfârșita sa incultură și vanitate, crede că vede adevăruri istorice fără să le fi citit În timpul ofensivei asupra Kievului din 2022, a remarcat președintele Ucrainei, armata rusă a folosit chiar „aceleași rute” ca armata lui Hitler.(sic! Nulitatea subintelectuală de Zelensky nu știe că rutele invaziei naziste nu s-au schimbat, adică tot trei direcții, de Nord, de Centru și de Sud, acoperite de cele trei grupuri de armate germane, sunt singura opțiune tactică pe care se poate înainta în Ucraina. Și rușii ulterior în contraofensivele lor foloseau tot trei fronturi, ulterior grupuri de fronturi, tot de Nord, de Centru și de Sud. La începutul războiului și în cursul înaintării rușilor către Kiev armata rusă a atacat tot din trei direcții, tactica clasică, de care Zelensky se mira de parcă ar fi fost căzut din lună, sau de pe scena sitcomului său ridicol de televiziune!! N.n.) Soldații ruși au folosit chiar „aceleași rute” ca și armata lui Hitler în campania lor de a cuceri Kievul și de a domina țara, a spus el. Dacă Rusia ar câștiga în Ucraina, Putin ar căuta să remodeleze și mai mult granițele Europei prin atacarea altor națiuni, , a declarat Zelenski. „Acesta este adevăratul al treilea război mondial”. a subliniat el: „Nu cred că Putin este nebun. El este periculos. Este mult mai înspăimântător. Vedeți, el nu se va opri(sic! Această profeție vine de la un nătâng care nu știe o iotă de istorie!! N.n.)”. Zelenski a dezvăluit că citește cărți despre istoria secolului al XX-lea(sic! Cam târziu nenică!! N.n.), câteva pagini înainte de culcare(sic! În ritmul ăsta o să-l apuce pensia prin vreun paradis tropical și tot nu va fi epuizat nici măcar introducerea!! N.n.), care explorează „mentalitățile” unor figuri ale războiului rece, precum Winston Churchill(sic! La Ialta Churchill a acceptat deposedarea Poloniei de teritoriul Galiției și alte teritorii până la Linia Curzon, în favoarea Ucrainei, parte a Uniunii Sovietice! n.n.) și Iosif Stalin(sic! Stalin a fost cel care a impus lărgirea Ucrainei mult peste granițele sale firești, prin anexarea de teritorii poloneze, românești, ungurești, etc.! N.n.), și relațiile dintre cele două superputeri, plus Cuba.(sic! Ha! Ha! Ha! Zelensky vrea să recupereze anii de năstrușnicii adolescentine și de înavuțire prin spălare de bani, ani fără vreo preocupare intelectuală, prin lecturarea unor rezumate pentru școlari despre cel de-Al Doilea Război Mondial, sub păturică atunci când se duce extenuate la culcare după stupiditățile pe care le-a îndrugat o zi întreagă!! N.n.)
Până și corupta Casă Albă îl blochează pe Zelensky în tentativa sa de a arunca lumea în aer Însă, în interviul acordat în The Guardian, Zelenski a precizat că trebuie să poată folosi arme „puternice” cu rază lungă de acțiune, care ar putea lovi ținte în interiorul teritoriului rusesc – o linie roșie pe care Casa Albă a refuzat să o ridice.(sic! Da, pentru că decrepitul președinte al Casei Albe vrea doar să prelungească războiul și să-l amplifice, nu să provoace Rusia la distrugerea Americii în proces!! N.n.) Zelenski a precizat că dorește să folosească arme cu rază lungă de acțiune, cum ar fi rachetele Storm Shadow fabricate în Marea Britanie. El a spus că, în ciuda rapoartelor care susțin contrariul, Marea Britanie nu a dat „100% permisiunea” de a face acest lucru. Este puțin probabil ca nici schimbarea de joi să schimbe această poziție. În realitate, Downing Street îi așteaptă pe americani, a sugerat Zelenski. „Am ridicat această problemă de două ori. Nu am primit o confirmare din partea lui [David Cameron, ministrul de externe]”, După mintea tulbure a lui Zelensky, China îi perturbă surogatul de summit de pace prin absență „Să perturbe summitul(sic! China ar dori, cică! n.n.), să facă totul pentru ca anumiţi lideri să nu ajungă la summitul pentru pace, să îi instige, să îi preseze, aceasta sigur nu asigură pacea. Şi acesta nu este doar un ajutor acordat Rusiei; este, de fapt, o susţinere acordată războiului” „Dar cei care mor sunt ucrainenii, iar rușii au fost cei care ne-au omorât oamenii, ne-au violat femeile și ne-au furat zeci de mii de copii, s-a aberat Zelensky, potrivit Știri pe Surse.(sic! Același popor, aceeași rasă sălbatică precum a ucrainenilor, care fac exact ce au făcut ucrainenii rușilor, românilor, ungurilor, polonezilor rămași în Ucraina după Potsdam, timp de 70 de ani, prin siluiri, deportări, deznaționalizări, oprimări ale credinței, limbii strămoșești, a tradițiilor și a identității naționale a acestor minorități! N.n.)
Allen Coliban, primarul Brașovului, mai are puțin timp până ce va exploda în presă metoda prin care a câștigat alegerile acum patru ani, metodă perfectată de Coldea și la Timișoara, dar mai ales la București. În special la Sectorul 1 al lui Clotilde Armand. Se pare că matricea electorală, și anume furatul cu sacii de voturi, descoperită la respectivul sector după apariția unor înregistrări în presă a fost utilizată și la Brașov. Altfel este complet ilogic cum a reușit un anonim absolut să-l depășească pe George Scripcaru chiar în ziua votării. Asta că pentru la depășit nu ziua, ci…noaptea. De la Brașov nu au apărut înregistrări, însă denunțurile lui Coldea pot fi coroborate cu listele de vot de la fiecare secție de votare, cu centralizarea informatică și prin renumărarea voturilor valabil exprimate. Mai mult, se pare că și dosarele instrumentate de fostul șef al DNA Brașov, procurorul Deca, împotriva lui Scripcaru s-au confecționat tot la ordinul lui Coldea, ajutat de Codruța Kovesi, dosare care s-au prăbușit ulterior în instanțele diferite unul câte unul. Zvonurile indică anume că procurorul Iorga Moraru ar fi demarat verificarea modului în care Fritz la Timișoara, Coliban la Brașov, Nicușor Dan și Clotilde Armand la București ar fi ajuns primari din outsideri și a diferențelor mari dintre numărătoarea oficială a votului la Brașov și numărătorile paralele. Disperarea este mare la USR pentru că exact părintele fondator al partidului ar fi dat în primire întreaga schemă de câștigare a alegerilor în marile orașe ale țării.
Încrengături ale Rețelei Coldea la Brașov Știri pe Surse a preluat din presa locală brașoveană comunitatea de interese în care sunt implicați acoliții lui Coliban în legătură cu Florian Coldea. „FC” sau Comandantul Suprem, asa cum i se spunea, a scris zeci de pagini de denunturi. Printre ele, în top, Coliban, clanul Clem, atât consoarta Camelia cât și sora arhitecta, Miron Adriana și prietenul din liceu al lui Coliban, Bogdan Ciungara. Ciungara care este asociat în Swiss Hotel cu fostul general Ionaș Alexandru. Presa brasoveana relateaza demult despre subiect. Cercul se închide când veți afla ca asociatul lui Coldea în diverse firme este Iulian Aitean, unul dintre ofițerii care l-au adus pe Radu Mazăre din Madagascar. Iulian Aitean, brașovean și el, este fiul generalului Ionaș Alexandru. Mai puneți în ecuație și ca Dorina Coldea (soția lui FC) este colega cu Dragoș Jaliu. Ambii sunt cadre didactice ale aceleiasi facultati. Cine e Dragos Jaliu? Fostul asociat al lui Dan Barna în SC Grupul de Consultanță și Dezvoltare DCG SRL, societate care este fostul angajator al Adrianei Miron administratorul public al orasului
Procurorii DNA deja au pornit audierile Lucrurile nu se opresc aici. DNA a audiat deja mai multi consilieri locali cu privire la achiziția suspectă a unei clădiri” supraevaluate. Verificarea corectitudinii alegerilor din 2020 din marile orașe ale țării amintite se pare că va rămâne la latitudinea DNA-ului central. În cauză se vor verifica și listele cu delegați USR de la fiecare secție de votare, pentru că se pare că mulți nu erau prezenți legal acolo în ziua votării și în noaptea care a urmat.
Și cine este mai rău decât anticoruptul corupt? Anticoruptul intransigent, incoruptibil, pe sistemul „fiat justitia, pereat mundus.” Singurul (cred) conducător de rang înalt care a avut supranumele de Incoruptibil a fost Robespierre, figura reprezentativă pentru inaugurarea Terorii ca mod de guvernare. Puterea corupe, puterea neîngrădită corupe neîngrădit, puterea absolută corupe absolut. Acestea sunt niște lucruri banale, ți-e și jenă, parcă, să le reiei… Dar cam asta a fost viața noastră, mai ales în epoca anticorupției binomice: manevre grosiere, în disprețul unor adevăruri evidente și a ideii de stat de drept, conduse de niște sociopați, slujite de niște șobolani cu numele de „presă”. Și tolerate sau acceptate de „lumea bună.” „Da’ fură, corupții și penalii fură! Da’ am citit io că domnu Liiceanu a făcut calculelele, calculitele, ăh, calculotele, alea, și i-a dat că treij de miliarde e furate de corupți, ngă!” Domnu Liiceanu nu a ajuns încă la partea din filosofie unde scrie că se fură în două feluri: legal și ilegal. Se fură mărunt și se fură grandios, cu papion și avocați, pe bază de „consultanță fiscală”. Sunt sigur că în ce a calculat domnu’ Liiceanu nu se regăsesc pierderile cauzate din privatizările anapoda din anii 90, împroprietăririle abuzive, dar și pierderile prin optimizări fiscale folosite de multinaționale. Sunt sigur că domnu’ Liiceanu nu vede corupția grandioasă, a marilor decidenți și marilor jucători, contractele oneroase, raporturile și contractele asimetrice, pierderile pe care le suferim pentru că, uite nah, niște retaileri își permit să scoată de pe raft producători locali care nu vor să-și vândă marfa pe 1 leu ca să fie dată de 10 ori mai scump. Retaileri care, în schimb, pun frumos pe rafturi cărțile de la Humanitas, căci în corupția grandioasă întotdeauna o mână invizibilă spală o mână ceva mai vizibilă. Csf, ncsf, atâta s-a putut, etc, samd.
Trebuie cerut de urgență cine a decis ca UDMR-ul, un ONG, sa fie acceptat ca partid, deși legea interzice instituirea unui partid pe criterii etnice. Astfel, un ONG a fost lăsat să conducă țara 34 de ani. Nicăieri, în nici o țară, nu a existat așa ceva. Cei din partidele politice care au acceptat acest lucru, impotriva Constituției, trebuie să răspundă pentru asta, fiindcâ este primul semn de mare tradare impotriva țării si a poporului român. De asemenea, trebuie desecretizată adevărata înțelegere dintre cei care au negociat întrarea noastră în UE și NATO, ce cuprinde ea de fapt și de de s-a negociat de fapt renunțarea la Constitutie și la independenta țării, deși nici Constituția, nici populația nu a permis acest lucru. De aici trebuie pornit si apoi să ne explice cum de în 34 de ani au falimentat România , constant, conștient. Ei trebuie să răspundă unde sunt banii împrumutați care, deși au fost luați în numele țării, nu au fost folosiți de către țară și în beneficiul ei. Cei care au luat împrumuturi și nu le pot justifica pentru țară și populație sa fie obligați să-i dea înapoi, fiindcă, de fapt au fost furați în numele României. Și sa răspundă penal pentru trădare de țară. Reprezentanții de vârf ai maghiarilor și dorința lor de a trăi în pace cu românii. Poate doar cu cei care își trădează țara: Vakar Istvan, membru marcant UDMR invocă în campania sa electorală înțelegerea dintre români și maghiari ca element esențial al viitorului. Ii readuc aminte cum m-a tratat pe mine fiindu-mi șef, ca manager a unei instituții românești, fiindcă nu am vrut sa-mi trădez țara. După această îl rog public să răspundă la aceste acuze, împreună cu șeful său, președintele Tise și sa explice public plângerile penale făcute de către mine impotriva lor și bogățiile lor făcute din salariul de funcționar public. Vakar Istvan, pe vremea când eram manager a Teatruluii Puck, împreună cu Csoma Botond, secretarul comisiri SRI in Camera Deputatilor, a Romaniei, nu a Ungariei, a încercat sa ma oblige să accept un act de donație cu fonduri venite din Ungaria, care nu s-ar fi dus asa cum s-ar fi cuvenit și cum spunea legea, în Teatrul de Păpuși, al cărui manager eram, ci la un ONG cu etnici maghiari, care apoi, ca toate ONG-urile maghiare, ar fi luptat pentru independenta Transilvaniei. Aceștia au sprijinit familia Pecican, ea pe jumatate unguroaică, el semnatarul „Declarației româno-maghiare in anul centenarului” să imi facă un dosar de 39000 de euro, dosar ajuns la presedinta Curtii de Apel Cluj, Dana Gărbovan. Pentru că nu am acceptat furtul facut impotriva institutiei pe care Vakar o păstorea, ca șef al comisiei de evaluare, acesta m-a furat și astfel m-a lăsat fără apărare în fața mai multor dosare care îmi fuseseră intentate de către apropiați ai lui și în care mi se cereau zeci de mii de euro, conform prieteniei româno-maghiare invocate.
Pentru a mă pedepsi, ca român care își apăra țara, l-a mituit pe președintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tișe Paunel, care pentru a-l acoperi a comis, împreună cu funcționarii publici din subordine, fapte penale impotriva mea. Toate aceste fapte penale au fost acoperite de către judecători, avocați, executori judecătorești. Ceea ce inseamna ca intregul sistem politic, judecatoresc, administrativ, este la cheremul UDMR, conform prieteniei româno-maghiare. Desi am fost monitorizat de catre serviciile românești, acestea au participat și ele la actele abuzive impotriva mea, sprijinind UDMR-ul nu pe mine, cel care iși facusem treaba exemplar ca actor, regizor, manager. Politia de asemenea, a comis abuzuri impotriva mea. Toate acestea arată că, de fapt, toți cei care ne conduc sunt cumparati la bucată de către UDMR si serviciile secrete maghiare si că de fapt actioneaza impotriva propriului popor, ei fiind cetateni români, plătiți de către români sa-i administreze. Poate asa va explicati ceea ce se întâmplă cu intreaga Românie, cum politicienii romani, au acceptat un ONG, UDMR-ul, să conducă România. Pentru a mă apăra și a demonstra trădarea de țară comisă de catre aceștia, am fost obligat sa fac de două ori greva foamei, sa pichetez sediul Curții de Apel Cluj timp de 5 luni, am fost obligat sa deschid peste 15 dosare în civil și sa fac 12 plângeri penale. Am sesizat CSM si Inspecția Judiciară. Normal, toți fac parte din același sistem, se apăra unii pe alții și încearcă sa treacă aceste alegeri, pentru ca apoi să instituie un regim dictatorial pentru a se apăra de furia oamenilor care vor fi muritori de foame sub conducerea lor. Sub conducerea lor, România, care în 89 nu avea datorii, este datoare cu 170 miliarde dolari, nu avem învățământ, educatie, cultură, economie, sănătate. Nu s-au construit spitale, am fost vaccinați forțat, fiind mințiți, iar acum este o explozie de morți suspecte și cancere. Cu toate acestea, deși datoriile le vom plăti noi, cei care vor rămâne dintre noi, ei s-au îmbogățit, iar România va dispărea de pe hartă, iar populatia care va rămâne va fi sclavâ in propria țară. Ne este ștearsă istoria și geografia și sunt introduse istoria și geografia altor popoare, sunt aduse populații straine, fapt impotriva Constituției si a legilor țării, iar mâna noastra de muncă este obligată sa plece fortat in strainatate. Dar aceste legi ale țării sunt încălcate tocmai de cei care le aplicâ , cei care sunt plătiți din banii noștri să ne apere, ceea ce înseamnă că toți participă la aceste acte de trădare, fiind cu toții cetățeni români, obligați de Constituție să respecte legile țării. Sa mai discutăm despre statuile românești date jos de Boc și Consiliul local Cluj, cu ajutorul lui Maczalik, cel premiat de către Budapesta, ceea ce este iarăși un fapt penal? Așadar, domnule Vakar, până dai public explicațiile pe care ți le cer, nu mai vorbi de înțelegere între români și maghiari, fiindcă voi sunteți cei care aduceți ura și neînțelegerea, asa cum au făcut Ungaria și Austria întotdeauna cu populația română. Cu sprijinul trădătorilor. Nu întâmplător faceți parte dintr-o lojă masonică a Cavalerilor templieri care își are sediul la Viena. Ceea ce înseamnă că lojile masonice românești care știu asta și vad ce faceți, va acceptă, știind ca luptați impotriva României. Ceea ce înseamnă că și ele sunt antamate la distrugerea României, deși toți de acolo spun ca sunt oameni de bune moravuri, deși se cântă acolo imnul României, deși se jură pe Biblie. Știu ca viata mea este în mare pericol, dar și dacă voi muri, veți muri și voi odată cu mine. Iar oamenii vor vedea cu toții cine îi conduce de fapt, cum i-ati mințit, cum de fapt sunteți plătiți din afară ca să distrugeți România, sa faceți genocid la comandă impotriva românilor, pentru ca cei care vă plătesc să prospere, folosindu-se de voi ca de niște Iude, care ați vândut pe cei care v-au votat pe 30 de arginți. În scurt timp voi întra în greva foamei din nou și aștept să dați explicații întregii populații a Clujului și a țării pentru faptele facute, pentru plangerile penale făcute. Va cere asta un om care a adus numai mândrie orașului și țării si pe care voi ati incercat sa-l ucideți pentru asta.
Republica Socialista Sovietica Evreiasca a fost un proiect nerealizat al unor evrei comunisti, care venea sa-l continuie pe un altul mai vechi, al comunitatii evreiesti, acela de a realiza un Israel european [1]. Radu Mihai Crisan spune ca „ideea crearii unui Israel european pe teritoriul românesc data din timpul ministrului de interne francez Isaac Adolphe Cremieux (1796 – 1880) care a fost un mare sustinator al acesteia!”[2]. Despre acelasi lucru vorbeste si Paul Goma, care arata ca la Conferinta de Pace de la Paris (1919 – 1920), presedintele american Woodrow Wilson a sustinut un plan de formare a unui Israel european alcatuit din: “Galitia, Slovacia, Maramures, Bucovina, Moldova, Basarabia, si o parte a Ucrainei – capitala la Lemberg (Lvov)” [3] În momentul în care a aparut la evrei ideea creerii unui stat evreiesc european, protocronistii evrei au inventat o teorie care sa le dea dreptul sa solicite un astfel de lucru. Astfel ca, teoria unor protocronisti evrei sustine ca evreii ar fi colonizat Dacia cu câteva secole înaintea colonizarii romane[4]. Altii sustineau si sustin ca evreii erau în Dacia în numar mare înca înaintea formarii poporului român[5]. Dintre inventatorii si sustinatorii unor astfel de teorii trebuie amintiti: Schwartzfeld Elias, Johan Kaspar Bluntschli sau Bernard Stambler care în prezent sunt contrazisi de lucrarea “Izvoare si marturii referitoare la evreii din România 1986, XXI-XXII” – Gyémánt 2004[6]. Ideea crearii unui Israel european pe teritoriul românesc si-a facut simtita prezenta atât la Conferinta internationala de la Berlin din 1878 cât si la cea de la Paris de dupa primul razboi mondial, prin presiunile facute asupra României ca sa „accepte încetatenirea neconditionata a oricarui evreu” care voia sa se stabileasca în România. De mentionat este faptul ca venirea evreilor în România dupa 1830 a facut ca în Moldova în principalele orase majoritatea populatiei sa fie evreiasca[7]: Orhei=57,8%; Soroca=56,9%; Balti=55,9%; Hotin=50%; Chisinau=45,9% [8] si Falticeni=57%; Dorohoi=53,6%; Iasi=50,8%[9]. Mai mult, în 1933 premierul I.G. Duca a semnat un acord international prin care accepta intarea în tara a înca 300 000 de evrei [10].
Unul dintre instrumentele folosite pentru îndeplinirea planului a fost partidul comunist. De aceea, la izbucnirea revolutiei comuniste din Rusia din 1917 când statutul Basarabiei începea sa se schimbe, evreii au încercat sa se împotriveasca. Ei militau pentru “caracterul unitar al Rusiei libere” si au fost împotriva chemarii armatei române de a opri haosul “revolutionar” care domnea. Mai trebuie evidentiat faptul ca în perioada 1917 – 27 martie 1918 evreii au cerut ca în comitetele revolutionare sa se vorbeasca doar în rusa. Pozitia minoritatilor etnice în ceea ce priveste statutul Basarabiei în perioada 1917-1918 ne este prezentata de istoricul Rodica Svetlicinâi, care afirma ca germanii, polonezii si evreii sustineau autonomia Basarabiei, iar bulgarii si ucrainenii voiau unirea cu Ucraina. Acelasi istoric ne spune ca: “pe parcursul anilor 1918-1924, estimarea pe nationalitati arata ca germanii si polonezii acceptau guvernarea româneasca, pe când rusii, ucrainenii, gagauzii, evreii si bulgarii doreau sa se uneasca cu Uniunea Sovietica[11]. Astfel ca unii dintre membrii Sfatului Tarii, în prima lui configuratie, doreau ramânerea Basarabiei în componenta Rusiei si s-au opus chemarii armatei române pentru a restabili ordinea. Acestia erau membrii Bundului: Grindfeld Nadejda, Grinfeld Veniamin, G. Grinberg, Grinstein, Lando Gutman, dar si N. S. Rabei (Rabbei), A. Z. Rabinovici, Seinberg, precum si Iakir Iona si Levenzon Filip[12]. Organizatia politica nationala evreiasca Bund, propaga doua idei de baza: autonomia national culturala evreiasca si mentinerea Basarabiei în componenta Imperiului Rus[13].
Dupa unirea Basarabiei cu România de la 27 martie 1918, evreii au continuat sa lupte si sa spere, si datorita lobby-ului facut au reusit ca la Conferinta de Pace de la Paris (1919 – 1920), presedintele american Woodrow Wilson sa sustina un plan de formare a unui Israel european alcatuit din: “Galitia, Slovacia, Maramures, Bucovina, Moldova, Basarabia, si o parte a Ucrainei – capitala la Lemberg (Lvov)”. Cum planul lui W. Wilson nu a putut fi îndeplinit, toate energiile s-au canalizat spre varianta unei republici sovietice, astfel încât “începând cu 23 august 1939 – pactul Stalin-Hitler! – printre evrei a început sa circule promisiunea ferma ca în curând Tovarasul lor Stalin va preface Basarabia româneasca în Republica Socialista Sovietica Evreiasca.” De aceea, atunci când prin dictatul din 26 iunie 1940, Rusia sovietica (U.R.S.S.) a reocupat Basarabia, dar a furat si Bucovina de Nord, “evreii din Chisinau îi întâmpinasera pe sovietici cu lozinci ca: “Bine ati venit! V-am asteptat 22 ani!”. Mai mult, “dupa 28 iunie 1940, evreii cereau: <>) si TransNistria (Ucraina dintre Nistru si Bug)”[14]. Alexandru Safran (rabin sef în România), a recunoscut cu jumatate de gura cele intamplate declarand in 1946: „Ultimatumul sovietic de la 26 iunie 1940 si anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru la Uniunea Sovietica a fost întâmpinata cu bucurie de unii evrei din aripa stânga si comunisti”. Totusi Stalin s-a tinut de cuvânt si conform cu spiritul propriei politici a nationalitatilor pe care o promova, a fondat în 1928, în URSS la granita cu China, Regiunea Autonoma Evreiasca, gândita ca un camin national evreiesc. Anterior, “a existat proiectul crearii pe teritoriul Crimeei a unei republici autonome pentru evreimea sovietica, însa cum evreii nu au dorit sa-si transforme tara într-un port-avion ne-imersionabil al URSS”, s-a ajuns la varianta enuntata mai sus[15].
Note – 1.Saptamâna rosie, Paul Goma, p. 93 (Editia august 2006) – 2.Secretul sabiei de foc, Radu Mihai Crisan, p.56 – 3.Saptamâna rosie, Paul Goma, p. 93-94 (Editia august 2006) – 4.Saptamâna rosie, Paul Goma, p. 97 si 99 (Editia august 2006) – 5. De unde ne vin evreii ! http://bisericasecreta.wordpress.com/2007/08/23/de-unde-ne-vin-evreii/ – 6.Izvoare si marturii referitoare la evreii din România 1986, XXI-XXII – Gyémánt 2004, p.9 – 7. Secretul sabiei de foc, Radu Mihai Crisan, p.56 – 8. Activitatea social politica a minoritatilor nationale din Basarabia, Rodica Svetlicinâi, p.16 – 9. Comunitatea Evreiasca din România, Emmanuel DYAN – 10. Secretul sabiei de foc, Radu Mihai Crisan, p.56 – 11. Activitatea social politica a minoritatilor nationale din Basarabia, Rodica Svetlicinâi, p. 42 si 61-62 – 12. Saptamâna rosie, Paul Goma, p. 93 si 97-98 – 13.Activitatea social politica a minoritatilor nationale din Basarabia, Rodica Svetlicinâi, p. 17 – 14. Saptamâna rosie, Paul Goma, p. 90- 94, si 154 (Editia august 2006) – 15. „Clipa Siderala” a Ucrainei – Cîrdasia sovieto-germana, A. Savin
Image result for Republica Socialista Sovietica Evreiasca
Crimele comunistilor evrei comise impotriva romanilor in 1940 Crimele si ororile comise de comunistii evrei impotriva românilor este un subiect care descrie atrocităţile si trădările făcute de comunistii evrei impotriva românilor in perioada evacuării din Basarabia si Bucovina in special in vara lui 1940. Aceste fapte sunt parte a Holocaustului Rosu. Subiectul pune in context istoric problema revizionismului istoric iudaic. Acesta nu incetează să rescrie istoria românilor in funcţie de interesele străine românilor. Inventând antisemitisme false, apoi pictând pe români in culorile mincinoase ale unui oprobiu dezlănţuit contra unui neam intreg revizionismul istoric iudaic neagă Holocaustul rosu prin care zeci de milioane de crestini dintre care peste două milioane de români au pierit sub bolsevici, condusi de cadre iudaice. Scriitori de rea credinţă au putut descrie, pentru a ilustra minciuna că România ar fi “ucis, ucis, ucis”, jandarmi români operând in teritoriile ocupate de teroarea horthystă! Când minciuna lui Elie Wiesel este dezvăluită de Eugen Ionescu in direct la televiziunea franceză, acuzatorul incepe să oscileze si se dă singur in vileag declarând sforăitor că “oricum ascultătorii nu se preocupă de istorie”. Ei bine, istoria preocupă intens pe români, care, desi iartă crestineste, au suferit prea mult pentru ca să uite vreodată :[1] Trebuie precizat că NV Transilvaniei a fost sub ocupaţie maghiară ca urmare a Dictatului de la Viena, din 30 august 1940 si până la 25 octombrie 1944, ziua când Transilvania este eliberată in intregime[2].
Context istoric Incă din vremea lui Mihail Kogălniceanu, numărul tot mai mare de refugiaţi evrei care se agitau pentru denigrarea României prin Alianţa izraelită au obligat instituţiile democratice ale ţării să ia act de efectele dezastruoase ale trădării neamului românesc de către acesti refugiaţi. Pentru economia românească, dinamica iesirilor de capital sub controlul noilor refugiaţi (atingând intr-o singură generaţie numărul de câteva sute de mii) se făcea tot mai simţită. Situaţia era fără iesire mai ales din cauza intervenţiei conjugat anti-românesti a puterilor străine, manipulate de Alianţa izraelită. In fine, prin arendarea pământurilor moldovenesti in mod concentrat sub controlul acestor refugiaţi, care au folosit sălbăticie contra ţăranilor români, s-a ajuns la marea răscoală din 1907, in urma căreia mii de români si-au pierdut viaţa. Winston Churchill a explicat intr-un articol faimos din anii 1920 că evreimea organizată s-a divizat in timpul primului război mondial intre bolsevism (ale cărui ravagii acum la aproape optzeci de ani de la evenimente se pot măsura in zeci de milioane de victime si un atac fără precedent impotriva crestinismului) si sionism, care este o miscare ideologică fascistă, rasistă si de purificare etnică[3]. Ambele grupuri de ideologi, agenţi si teroristi au trădat statul român, care le oferise protecţie si adăpost timp de multe generaţii. Bolsevicii, luptând direct si fără oprire contra românilor, prin sabotarea Unirii, prin uneltiri si prozelitism, au ameninţat fiinţa naţională românească, statul naţional român, biserica naţională, si civilizaţia crestină. pentru a inţelege acest fapt este suficient a constata dezastrul programat al crestinilor in Rusia bolsevizată, unde milioane de crestini au fost martiri, apoi toate bisericile au fost desacrate sau distruse, in timp ce nici o sinagogă nu a fost atinsă. Sionistii urmăreau ruperea unei părţi din teritoriul naţional român si vinderea lui prin alipirea de imperiul bolsevic. Prima incercare istorică a evreilor de a se regrupa a fost in Basarabia românească, pe care cetăţenii români evrei basarabeni, trădând interesele ţării, au făcut totul pentru a o aduce sub bolsevici, chiar sub numele de Republica Socialistă Sovietică Evreiască[4][5][6].
Desfăsurarea evenimentelor Potrivit istoricului Dinu C. Giurescu, trupele sovietice intră in Basarabia si Bucovina, “incă din noaptea de 27 spre 28 iunie”, la ora 3 a.m., străpungând teritoriul românesc prin cinci puncte. In acelasi timp, grupuri specializate organizează acţiuni antiromânesti in vederea creării panicii, dezorganizării si confuziei generale. Astfel de acţiuni au loc in orasele: Chisinău, Cernăuţi, Soroca,Tighina, Reni. Starea de spirit a populaţiei basarabene, incă de la inceputul evacuării armatei, administraţiei si civililor români, este consemnată de sursele sovietice astfel: “…rusii indiferenţi; evreii aclamă intrarea Sovietelor in Basarabia. Românii de la sate surprinsi de evenimente, nu inteleg ce se petrece”. Documentele strânse arată că “actele de agresiune si batjocorire” intreprinse impotriva armatei române care se replia incepând cu data de 28 iunie 1940, au fost iniţiate si desfăsurate de armata sovietică in colaborare cu bandele formate mai ales din minoritari, “intre care si o suma de evrei”[7].
Faptele In timpul celui de-al doilea război mondial doar maresalul român Ion Antonescu, ministrul de externe Mihai Antonescu, si Miscarea Legionară i-au susţinut pe sionisti, preferând să-i vadă pe cetăţenii români evrei mai degrabă plecaţi din România in Palestina decât rămasi, ca să fie trădători, activi in chip de agenţi comunisti ai puterilor străine cu care România era in război. România este astfel singura ţară care nu a deportat pe evrei[8], [9], [10] un număr considerabil dintre acestia regăsindu-se in Palestina. Desi au fost număraţi printre victime de mai multe ori de holocaustologii ce folosesc incă mijloacele de propagandă comunistă, chiar aflându-se, prin aceasta, in plin negaţionism al holocaustului rosu (al căror teoreticieni si practicieni erau ca fosti profesori de marxism) evreii români după invazia sovietică erau mai numerosi decât inainte de război! [11]. Un autor sionist deosebit de discreditat de poziţia sa manifest anti-românească este Matatias Carp. Cele trei volume sub semnătura sa sunt singura sursă de date privind populaţia evreiască, secret de stat. Lucrarea sa este publicată imediat după invazia sovietică, in acest context, pentru a fi citată in extenso azi, la peste 60 de ani de la evenimente… Mai mult, istoricul Dinu C. Giurescu remarcă faptul că cele trei volume scoase in 1947 la Bucuresti, de către Matatias Carp, sunt “fără trimiteri la fondurile de arhivă”[12]. Alexandru Safran, fost rabin sef, intr-o declaraţie din 1946 recunoaste faptul că anexarea Basarabiei si Bucovinei de Nord de către sovietici “a fost intâmpinată cu bucurie de unii evrei din aripa stângă si comunisti”. In timpul evacuării din Basarabia si Bucovina de Nord a armatei române si a populaţiei refugiate române, provocată de ultimatumul din 26 iunie 1940 prin care Uniunea Sovietica a cerut României cedarea acestor provincii amintite, populaţia evreiască de aici a iniţiat si desfăsurat o serie de manifestări si asasinate antiromânesti: -uciderea si batjocorirea ofiţerilor si militarilor români; -jefuirea si maltratarea refugiaţilor români; -asasinarea oficialilor români din diferite instituţii publice si devastarea acestora; -distrugerea si denigrarea insemnelor oficiale românesti[13].
Aceste fapte grave antiromânesti nu au fost intâmplătoare, ci ele au fost programate si organizate cu mult timp inainte, existând in Basarabia 118 organizaţii teroriste si un Plan de bolsevizare a României in care comunistii evrei erau implicaţi foarte mult[14]. Incepând cu data de 28 iunie 1940, evreii de pe tot cuprinsul Basarabiei si Bucovinei de Nord si-au manifestat bucuria că au devenit cetăţeni sovietici, unii dintre ei s-au inarmat si fluturau niste liste negre dorind să-i pedepsească pe cei notaţi acolo. Aceste liste negre vor fi folosite mai târziu pentru denunţarea românilor care erau consideraţi “trădători de ţară” faţă de Rusia, intre ei si mulţi membri ai Sfatului Tării. Alte liste destinate execuţiilor au fost redactate chiar de intele ctualii evrei comunisti ca: avocat Carol Steinberg, avocat Etea Diner, dr. Dorevici. Mai mult, avocatul evreu Steinberg, a condus un grup de evrei ce loveau cu pietre armata română aflată in retragere[15]. La Cernăuţi, imediat ce a fost anunţat ordinul de evacuare, evreii au iniţiat si desfăsurat acţiuni antiromânesti: aurupt si scuipat steagurile tricolore românesti, iar pe monumentul Unirii au pus steagul rosu sovietic. După ce au vandalizat insemnele oficiale românesti, evreii au distrus crucea de pe catedrală si “au inlocuit-o cu steagul rosu si portretul lui Stalin”. Au mai fost consemnate devastări si impuscături. Tot la Cernăuţi, evreii si puscăriasii eliberaţii, i-au atacat pe românii care se refugiau, jefuindu-i si maltratându-i. Preotul bisericii catolice si câţiva gardieni au fost impuscaţi de evrei. In timp ce preoţii si teologii români erau maltrataţi iar militarii umiliţi de evrei, alţi evrei de pe margine stăteau si fotografiau aceste scene. Ziarul “Universul” relatează faptul că populaţia ucraineană din Cernăuţi a manifestat un comportament corect faţă de populaţia românească ce se refugia, in timp ce populaţia evreiască a avut o atitudine atât de neomenească incât i-a revoltat si pe comandanţii armatei de ocupaţie rusesti. La Chisinău, evreii plasaţi in intersecţii au atacat refugiaţii români si i-au jefuit, ba mai mult, au aruncat atât asupra lor cât si asupra militarilor români aflaţi in retragere, cu pietre, cu oale cu apă clocotită, si conţinutul oalelor de noapte. Sub protecţia unor soldaţi rusi, evreii au batjocorit militarii din armata română, ofiţerilor fiindu-le smulse tresele, iar unor ostasi lis-au tăiat nasturii de la pantaloni, după care intr-o primă fază li s-a dat drumul in hohote de râs, pentru ca mai apoi, să fie luaţi de soldaţii rusi. In momentul aterizării la Chisinău a unui grup de 20-30 de avioane rusesti, “imediat evreii au arbora drapele rosii” si au inceput să manifeste pe stradă. Lor li s-au alăturat si comunistii proaspăt eliberaţi din inchisoarea locală. Impreună, “manifestanţii evrei si comunistii” au strigat lozinci antiromânesti si defăimătoare la adresa armatei române: “Jos Armata Română!”, si impotriva regelui, “Jos Carol!”, precum si de susţinere a ocupantului sovietic “Trăiască Stalin si Armata Rosie!”. De asemenea, ei au blocat străzile, nepermiţând refugiaţilor români accesul spre gară. Incercând să facă ordine pentru ca populaţia să poată ajunge la gară si să se refugieze, comisarii Pascu Nicolae, Mateescu Constantin, Severin si Stol, au fost prinsi de evrei si executaţi prin impuscare in pină stradă. Alte incidente s-au inregistrat pe strada Alexandru cel Bun, unde funcţionarii români refugiaţi care doreau să ajungă la gară au fost opriţi de “o masă compactă de evreis i rusi” care postându-se pe trotuare ameninţau si aruncau cu pietre. La Soroca, primăria si poliţia au fost ocupate de evreii comunisti aflaţi sub comanda avocatului evreu Michel Flexer (Flexor). La poliţie, acesta a ţinut un discurs prin care a defăimat autorităţile si administraţia românească, apoi i-a asasinat pe comisarul Murafa si pe ajutorul acestuia Eustaţiu Gabriel in faţa statuii Generalului Poetas. A fost jefuit tezaurul administraţiei financiare, din camionul in care era transportat iar Dirigintele Oficiului Postal, Vartolomei, avocatul Gheorghe Stănescu si locotenentul Pavelescu, insoţit de mai mulţi subofiţeri au fost prinsi de evrei si li s-au rupt galoanele. Administratorul Ion Gheorghe si căpitanul Georgescu au fost impuscaţi. Pavelescu si Vartolomei au scăpat dând 50-60 de mii de lei unor evrei. Subofiţerul Ene a fost impuscat pe la spate in timp ce incerca să fug, iar avocatul Stănescu a fost coborât din masină si imp uscat de avocatul evreu Pizaresky Alexandru. Maiorul Virtic Gheorghe comandantul jandarmilor din Soroca si căpitanul Ramadan, dorind să plece cu o masină au fost prinsi de evrei, au fost dezarmaţi si li s-au rupt galoanele. Preoţii care voiau să se refugieze din oras au fost opriţi de evrei si intorsi din drum. La Vijniţa, cei care au provocat dezordini au fost evreii comunisti cărora li s-au alăturat si ucrainenii. Astfel, seful sanatoriului din localitate, dr. evreu Winer a rupt drapelul românesc, păstrând numai fâsia rosie pe care si-a legat-o peste piept strigând că “a sosit ceasul evreilor”. Tot el a interzis personalului românesc să părăsească sanatoriul. In momentul intrării armatei sovietice in oras, aceasta a fost asteptată de populaţia evreiască in frunte cu evreul Satran. Perceptorul si preotul au fost atacaţi si jefuiţi de un grup de evrei condus de avocatul Raufberger. Fapte grave s-au mai inregistrat la Românesti in judeţul Lăpusna, unde elevii evrei i-au agresat pe profesori, la Reni unde s-au inregistrat incidente intre evrei cu banderole rosii pe mâini si autorităţi, la Tighina unde jandarmii români au fost dezarmaţi de evrei, si li s-au luat si uniformele, si la Cetatea Albă unde evreii au dat foc la primărie. La Lipcani, peste Prut de Rădăuţi, evreii strigau “Trăiască Rusia Sovietică si Stalin!”
In data de 29 iunie 1940 regele Carol al II-lea isi notează in jurnalul personal “că mai ales evreii” sunt cei “care-i atacă si-i insultă pe ai nostri” si că acestia i-au batjocorit pe ofiţerii români. Presa străină relatează si ea despre cele intâmplate in Basarabia si Bucovina de Nord: Corriere della Serra scrie că in ziua de 29 iunie aproximativ 3000 de evrei care au trecut pe la Reni in Basarabia au atacat atât refugiaţii civili, cât si armata română pe care i-au bătut cu pietre, i-au impiedicat să-si continuie drumul, i-au jefuit, le-au luat armamentul si le-a distrus mijloacele de transport. Mai mult chiar, căutau să-i instige si pe localnicii români impotriva acestora. Si Gazzeta dell Popolo confirmă situaţiile grave create de evrei consemnând că la Galaţi, comunistii evrei locali impreună cu cei veniţi din alte părţi, au provocat dezordine, atacând forţele de poliţie si garnizoana, rezultând 15 morţi. Tot Gazzeta dell Popolo vorbeste si despre Cernăuţi arătând că după evacuarea militarilor români, evreii in număr de câteva zeci de mii, după ce au comis numeroase delicte, au eliberat deţinuţii din inchisori, i-au inarmat si “au inceput cu furie să masacreze pe românii aflaţi pe străzi, au jefuit băncile, casele particulare, au incendiat bisericile si palatele”. Corriere della Sera relatează si el despre cele intâmplate la Galaţi vorbind despre faptul că evreii veneau din toate părţile la Galaţi pentru a trece in Basarabia si după ce i-au dezarmat pe soldaţii din gardă, au atacat orasul, trăgând nebuneste, devastândvitrinele si agresând cetăţenii români. Notele făcute de armata română constată la data de 30 iulie 1940 că evreii din Basarabia nu s-au refugiat si că au rămas, instigând la acţiuni antiromânesti si făcând manifestaţii comuniste. Refugiaţii din Basarabia au declarat că cei care le-au făcut greutăţi pe parcursul evacuării au fost comunistii locali, in majoritate evrei si că acestia i-au torturat, i-au lovit cu pietre, le-au jefuit bagajele, i-au impiedicat să se deplaseze, le-au luat animalele si le-au devastat vehiculele folosite pentru deplasare. La Chisinău, incă inainte de apariţia trupelor rusesti, evreii din baroul local si-au legat la mâini banderole rosii si i-au supus pe funcţionarii români la tot felul de violenţe. In toate gările de la chisinău si până la Ungheni, bandele de evrei inarmaţi cu pistoale si bâte loveau populaţia română pentru a o impiedica să urce in trenuri. Si in Bucovina, la Cernăuţi, inainte de intrarea soldaţilor sovietici, evreii au făcut manifestaţii antiromânesti, au devastat biserici si au asasinat personalităţi românesti si ofiţeri. Se mai raportează că un grup de evrei comunisti cu vârste de 15-16 ani au săvârsit crime si acte de barbarie, ucigând soldaţi, ofiţeri si jandarmi români cu propriile baionete, după ce iniţial ii dezarmaseră. Tot la Cernăuţi, grupuri de muncitori au devastat clădiri si cămine studenţesti, au eliberat deţinuţii din inchisori si au maltratat armata si populaţia română care se refugia.
La Stampa din ziua de 1 iulie 1940 prezintă articolul “Ororile si devastările comise de evrei in Basarabia si Bucovina” in care vorbeste de manifestările de bucurie ale evreilor faţă de armata de ocupaţie sovietică si consemnează faptul că la Cernăuţi s-a constituit un guvern provizoriu din evrei comunisti. Acelasi gen de iniţiative a avut loc si la Reni, Ismail, si in alte locuri. O notă a armatei din 1 iulie 1940 confirmă faptul că incă inainte ca armata sovietică să-si facă apariţia, populaţia evreiască din Cernăuţi a devastat bisericile si i-a asasinat pe mulţi dintre sefii autorităţilor locale. Se raportează si că Brigada de Cavalerie aflată sub comanda domnului Postelnicu a trecut cu greu Prutul, având lipsă ofiţeri si soldaţi precum si echipament din cauza greutăţilor, sicanelor si umilinţelor la care au fost supusi de către armata sovietică in colaborare cu bandele de civili formate din “bolsevici si jidani”.
O sinteză a zilei din 2 iulie 1940, arată că evreii au organizat in difetite orase comitete revoluţionare in vederea preluării puterii. La Cernăuţi, evreul Salo Brul a devenit comisar al poporului, primar si viceprimar sunt tot doi evrei, Glaubach si respectiv Hitzig, iar prefect este evreul Meer. Sovietul comunal din Chisinău, este condus de un evreu originar din Husi, si anume, avocatul Steinberg. Comitetul local infiinţat la Chilia Nouă il are ca sef pe un evreu medic din oras, dr. Rabinovici. La Soroca este indicat ca fiind “conducătorul acţiunii teroriste” un evreu gardian public in serviciul poliţiei locale, pe nume Leizer Ghinsberg. Alţi doi evrei fosti ziaristi la Adevărul si Dimineaţa au luat posturi importante in Basarabia. Ei sunt Terziman si Cândea. Sunt consemnate atentate si asasinări impotriva oficialităţilor si impotriva românilor civili, din partea evreilor comunisti. Bandele evreo-comuniste din Chisinău futurând steaguri rosii, acţionau in gări pentru a-i determina pe călători să coboare din trenuri. Refugiaţii români care nu puteau să se apere au fost jefuiţi de acestia, si doar cei care au avut arme au putut să le respingă atacurile. Tot la Chisinău, intervenţia unui detasament de jandarmi i-a salvat pe studenţii teologi de a nu fi linsaţi de o bandă de evrei comunisti, asta după ce jandarmii au fost nevoiţi să facă uz de armă. Insă doi inspectori financiari, Preotescu si Pădureanu, nu au mai putut fi salvaţi, fiind impuscaţi. De asemenea, teroristii evrei i-au mai ucis pe perceptorul si notarul din Ceadâr-Lunga, judeţul Tighina, pe preotul Bujacovski din Tighina, pe fostul senator colonelul Adamovici, pe seful poliţiei din Abaclia, tot din judeţul Tighina. La Cazaclia si Ceadâr-Lunga au mai fost omorâţi notari, preoţi si poliţisti. Evreii din Reni, ce purtau banderole rosii, i-au impuscat pe doi marinari români, ceea ce a determinat o ripostă a autorităţilor si au fost lichidaţi, in urma confruntărilor, circa 15-20 de evrei comunisti.
Fapte atroce s-au petrecut la Cetatea Albă, unde preoţii au fost schingiuiţi de bande comuniste de evrei. Preoţilor le-au fost arse bărbile cu ţigări aprinse, iar bisericile au fost devastate. La Cernăuţi, bandele de evrei au atacat cu pietre două autocare cu soldaţi români, iar atacul lor a fost respins numai prin folosirea armelor. La Brăila, fraţii Birnbaum ameninţau că „multora dintre români le-a sunat ceasul” si că ei ii au pe câţiva in vedere pentru ca să se răfuiască cu ei. In alt caz, o persoană pe nume Iancu, zis si Jean, ameninţa si el că in scurt timp pe Palatul Regal va flutura drapelul rosu sovietic. O telegramă din data de 3 iulie 1940, venită de la graniţă, informează că populaţia evreiască manifestă o atitudine ostilă tot mai pronunţată in zona Prutului si că acest fapt face ca localităţile locuite de evrei să fie focare comuniste periculoase. Ziarul maghiar Pesti Ujsag din 3 iulie 1940, scos la Budapesta, face referire la „presa italiană care condamnă uneltirile evreilor din România” arătând că ziarele italiene consemnează că “Evreii au provocat incidente sângeroase prin atitudinea lor provocatoare “. Alte informaţii transmise de armată relatează că la Cernăuţi au fost vandalizate mai multe biserici, printre cea mai importantă Sf. Nicolae. La Bolgrad, evreii comunisti care manifestau pe străzi, purtau steaua evreiască in 6 colţuri si o banderolă rosie. Un grup de evrei a atacat cu focuri de armă depozitul de muniţii din Rădăuţi, insă atacul a fost respins de către gardă, iar atacatorii s-au retras lăsând doi morţi in urmă. Acţiunea de asasinare a românilor din orasul Cetatea Albă a fost condusă de evreul Abram Carolic. Intre victime, au fost protopopul judeţului Crisan Folescu, preotul Petru Siniţă, seful gării si ajutorul acestuia. Tot la Cetatea Albă, evreii comunisti au oprit un tren si au incercat să dezarmeze un divizion de artilerie, si numai intervenţia sovieticilor a im piedicat acest lucru. Si la Volintiri, grupurile de evrei comunisti i-au terorizat pe români, fiind ucise mai multe persoane printre care grefierul Stirbu Iosif. La Bălţi, bandele de evrei au creat panică printre românii care se refugiau, fiind trase focuri de armă asupra lor. Tot in acest timp, au fost rupte crucile bisericilor si arborate in locul lor, steagurile rosii sovietice. La Chisinău, ziarele Sovietskaia Bessarabia si Bessarabskaia Pravda scoase de ocupaţia sovietică, sunt conduse de redactori evrei. La Ismail, morarii si brutarii evrei au instigat bandele de teroristi evrei impotriva manutanţei locale răspândind zvonul că armata a rechiziţionat făina. Au fost asasinaţi lt. Alexandrescu si plt. mj. Jianu. Manipulaţi de instigările evreo-comuniste, la acţiune au participat si soldaţi aparţinând manutanţei. La Reni, un grup de comunisti evrei impiedică populaţia ce dorea să se imbarce pe vaporul Carpaţi pentru a se refugia in ţară, lovindu-i cu bătele. Vaporul a reusit totusi să plece doar după ce s-au tăiat parâmele de ancorare. In comuna Ashita, evreii au impuscat in picioare doi soldaţi români care rămăseseră in urmă. La Chilia Nouă, bande de evrei comunisti au devastat bisericile, au arborat steaguri sovietice pe instituţii si au impiedicat populaţia românească să se refugieze. Un soldat originar din Piatra Neamţ, care era rănit a fost ingropat de viu, la ordinul si sub indrumarea comisarilor sovietici evrei, care au ignorat rugăminţile acestuia de a nu fi ingropat pentru că avea acasă 4 copii. Un alt soldat român care era bolnav, si care era transportat cu o căruţă a fost impuscat pentru că agresorii voiau căruţa. Cererile ofiţerilor români de a le lăsa acea căruţă pentru a putea transporta soldatul bolnav, nu au fost luate in seamă, si unul dintre agresori a tras câteva gloanţe sfărâmându-i ţeasta. – Va urma –
Note 1↑ Elie Wiesel, contra intereselor României, Teofil Ivanciuc, p.18 2↑ Cronologie privitoare la membrii familiei regale. Cronologia se bazeaza pe cartile “Istoria Romanilor de la origini pana in prezent” de Vlad Georgescu, ed. Humanitas, Bucuresti 1992 si “Monarhia in Romania 1866-1947” de Ioan Scurtu, ed. Danubius, Bucuresti 1991, si pe presa romana de dupa 1989 3↑ Zionism versus Bolshevism: A Struggle for the Soul of the Jewish People, nr. din 8 februarie 1920, al ziarului “Illustrated Sunday Herald” 4↑ Numeroase surse din arhivele locale 5↑ Secretul sabiei de foc, Radu Mihai Crisan, p. 56 6↑ Săptămâna Rosie (Ediţia august 2006), Paul Goma, p. 154 7↑ Evreii din România (1939-1944), Dinu C. Giurescu 8↑ A Study of History, 12 volume, Oxford University Press 9↑ Surse evreiesti 10↑ Rabinul Clujului Moshe Carmilly 11↑ Ioanid, Carp 12↑ Evreii din România (1939-1944), Dinu C. Giurescu 13↑ Cercetarea are la bază: rapoarte oficiale ale armatei române, articole din presa vremii, jurnale personale ale oficialilor si civililor, mărturii, toate prezentate in eseul “Săptămâna Rosie” de Paul Goma 14↑ Săptămâna Rosie (Ediţia august 2006), Paul Goma, p. 94-96 15↑ Săptămâna Rosie (Ediţia august 2006), Paul Goma, p. 164, 177, 219
Cea de-a doua parte a secolului al XXI-lea a adus un suflu nou pentru ceea ce devenise cancerul economiilor, respectiv sistemul sanitar, indiferent de ţara la care ne-am fi referit. De sute de ani, extins dincolo de orice logică funcţională, extrem de birocratic, un fel de gaură neagră a oricăror bugete, asigura doar prin forţa destinului vindecări sau recuperări, iar chi-nurile de toate felurile prin care treceau solicitanţii de servicii medicale deveniseră de multă vreme teme de satiră socială… Acum însă totul se rezolvase într-un mod absolut revoluţionar prin implementarea unui program unic de analiză, supraveghere, coordonare şi rezolvare a oricărui tip de solicitare. Era un program foarte simplu de accesat, deşi complexitatea şi capaci-tăţile sale funcţionale erau ceva mai greu de înţeles. Este drept că nici nu era nevoie să fie înţeles! Devenea suficient faptul că acţiunile sale aveau nu numai un traseu optim, ci şi rezultate, care între timp deveniseră mai mult poveşti. Totul începea de la vârsta de optsprezece ani, atunci când orice om primea cartea de identitate şi devenea, pe deplin, cetăţean al respectivei ţări. Odată cu acest act pentru care semna în faţa unui reprezentant al autorităţii primea şi un device electronic de forma unui manşon care se putea posta, de regulă, pe braţ, iar la exterior era prevăzut cu un ecran pe care puteau da comenzile dorite, dar şi primeai răspunsurile solicitate. Aparent simplu şi uşor de folosit, de fapt dispozitivul era un adevărat miracol al tehnologiei. Interiorul său era prevăzut cu tot felul de senzori şi sonde care puteau transmite datele fiziologice necesare unei evaluări ample, iar la nevoie putea face şi analize ale sângelui sau ale urinei, pentru aceasta având o mică nişă unde puteai pune o picătură cu o pipetă aflată şi ea în completul „manşonului”. Desigur, putea fi derulat şi folosit ca instrument de explorare pentru afecţiunile oculare ori pentru a transmite date reale despre fracturi sau disfuncţii abdominale. Datele erau trimise programului, iar acesta consultând imensele fişiere aflate la dispoziţie stabilea cu precizie diagnosticul, apoi întocmea reţetele cu necesarul de medicamente şi acestea erau trimise unei farmacii aflate în proximitatea pacientului. La rândul, ei farmacia livra prompt medicamentele printr-o dronă care, normal, te anunţa când soseşte şi filma înmânarea sau, dacă era cazul, prin curier, dar tot cu filmare, ca să nu existe dubii asupra timpului de livrare. În situaţia când era nevoie de injectarea unor medicamente era livrată şi o seringă specială, un fel de pistol care introducea substanţa, intramuscular sau intravenos, prin presiune. Fără ace sau dureri şi foarte uşor de manevrat. Dacă situaţia impunea o intervenţie chirurgicală, programul punea imediat în mişcare un mijloc de transport, respectiv o ambulanţă cu un echipaj de paramedici care luau pacientul şi-l asistau până la cea mai apropiată unitate spitalicească specializată strict pe problema în cauză. Erau foarte multe asemenea puncte deoarece fiind strict specializate erau dotate cu cea mai modernă aparatură şi cu personal optimizat care lucra în ture, non stop şi cu eficienţă maximă. Dispăruseră din sistem reţelele medicilor de familie, dar şi structurile parazitare precum Casele de sănătate, Colegiile medicilor ori Direcţiile de acelaşi gen. Cheltuielile se reduseseră enorm, iar birocraţia dispăruse odată cu tonele de hârtii care erau completate de personalul medical din trecut. Desigur, programul în vasta sa coplexitate avea ataşată şi o rutină de analiză finaciar-contabilă, cea care stabilea şi corelaţia între costuri şi eficienţa procedurilor de recuperare a unui pacient. Funcţie de verdictul acestei rutine, programul iniţia traseul de urmat, adică cel de recuperare sau, funcţie de situaţie, varianta cealaltă. Omenirea trăia pentru prima oară în istoria ei miracolul unui sistem sanitar dedicat în primul rând celui aflat în suferinţă, oferindu-i prevenţie, dar şi tratamente corecte, ferindu-l de umilinţa durerilor şi a înrobirii faţă de vechile structuri. Era, fără îndoială tot ce îşi putea dori un om!
Domnul Robert Prescurean-Gâlmanu, îndeplinind condiţiile legale de pensionare a fost trecut în această categorie socială, una aflată în atenţia întegii societăţi care se mândrea cu seniorii ei. Domnia sa lucrase toată viaţa în domeniul transporturilor fiind în ultimii ani controlor de trafic, aşa că avusese o salarizare bună, iar acum avea o pensie decentă. După inerentele zile de derută când s-a dedicat mai mult activităţilor sugerate de familie, a avut inspiraţia să se gândească la monitorizarea propriei sănătăţi, aceasta fiind, aşa cum bine ştia, cea mai de preţ comoară a omului. Zis şi făcut! Într-o dimineaţă şi-a cuplat „manşonul” apoi a transmis către centrul de diagnostice datele referitoare la presiunea sanguină, o mostră de analiză a sângelui şi una pentru urină. După numai cinci minute primea răspunsul şi se bucura enorm. Concluzia arăta că are o stare de sănătate apreciabilă având în vedere vârsta! Era o veste cât se poate de bună şi, având în vedere lipsa altor preocupări, domnul Prescurean hotărî că o analiză din ce în ce mai complexă în fiecare săptămână este un bun prilej de a fi fericit de viaţa pe care o duce. Perfect! Doar că după vreo cinci astfel de solicitări programul a făcut un sondaj mai amănunţit al dosarelor aflate la dispoziţie şi a emis un diagnostic foarte motivat: ipohondrie, pe care l-a însoţit de medicaţia corespunzătoare! Să spunem că pastilele frumos colorate i-au mai animat pacientului existenţa sa ternă, iar faptul că peste cam zece zile îi curgeu bale din gură şi era incapabil să se concentreze pe vreun subiect părea ceva absolut banal. Doar că programul depistă cu acest prilej o severă demenţă senilă galopantă aşa că trecu la alt nivel, mult mai ridicat, de medicaţie. Bun şi acesta, numai că la următorul control de rutină fură depistate grave probleme hepatice, acesta fiind locul unde se procesau medicamentele de sinteză, prin urmare apărea ca prioritară necesitatea unui transplant de ficat. Lucru foarte posibil, doar că subrutina financiară dădu un alt verdict: costuri prea mari, eficienţă redusă având în vedere utilitatea socială a pacientului! În consecinţă, programul intră pe varinata de rezervă! Manşonul trimise câteva descărcări electrostatice care interferară cu câmpul electric al inimii! Rezultatul? Infarct! Absolut firesc la această vârstă, prin urmare ignorat de toată lumea… În acest mod s-a rezolvat cu succes o problemă socială deoarece procentul de pensionari devenise de mai mulţi ani împovărător pentru buget, dar şi una personală deoarece Prescurean a fost scutit de umilinţele unei existenţe nedemne, iar familia lui, uite, se putea mândri cu faptul că acest om de mare ispravă fusese de folos patriei până în ultima clipă. Ce să mai vorbim? Un adevărat triumf pe toate palierele unei societăţi civilizate care poartă de grijă cetăţenilor săi!
Autor: Mihai Batog Bujenita Aranjament grafic – I.M. Sursa: art-emis.ro
Anatol Popescu, președinte și membru fondator al Asociaţiei Naţional-Culturale „BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa, a informat recent că autoritățile ucrainene au „ucis” ideea ca o stradă din orașul Odesa să poarte numele poetului național al României, Mihai Eminescu, transmite BucPress din Cernăuți. „Luptă pierdută pentru o stradă „Eminescu” în Odesa– „Intrarea Hotinului“ și „Strada Bucovinei“ – străzi redenumite în orașul Odesa. „Eminescu“ rămâne, însă, indezirabil!… Urmare a votului electronic deschis din 20 aprilie 2024 din orașul Odesa, strada Polzunov (вул. Ползунова) a fost redenumită în str. Bucovinei (вул. Буковинська), iar intrarea adiacentă Polzunov (провулок Ползунова) se va numi intrarea Hotinului (провулок Хотинський), fapt pentru care îi felicităm inclusiv pe confrații români din regiunea Cernăuți, dar și din județul Suceava (Sudul Bucovinei)!!! În pofida promisiunilor repetate ale autorităților locale din Odesa, în orașul-port la Marea Neagră, din cele 127 de străzi, piațete și piețe, propuse spre redenumire nu s-a găsit niciuna pe măsura și valoarea poetului național al românilor, #MihaiEminescu”, a scris, pe Facebook, Anatol Popescu.
Anatol Popescu: Eminescu, personalitate non-grata în Odesa Comunitatea românească din sudul Basarabiei a întreprins mai multe demersuri în ultimii ani ca unele străzi din orașul Odesa, ca parte a procesualul de derusificare, să primească denumiri românești, în memoria unor personalități din România legate întrucâtva de acele locuri. „Amintim aici, că odată demarat procesul de decomunizare, desovietizare și derusificare a obiectelor de toponimie din orașul Odesa, Asociaţia “BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa a înaintat la 26.10.2022 comisiei istorico-toponimice a orașului solicitarea de imortalizare a unei străzi în centrul vechi al orașului în amintirea șederii la Odesa, în vara-toamna 1885 a clasicului literaturii române, Mihai Eminescu”, a precizat Anatol Popescu. Autoritățile ucrainene au vrut „să-l exileze“ pe Eminescu undeva la periferia orașului, la 5 km de centrul Odesei, însă această variantă a fost respinsă categoric de asociația condusă de Anatol Popescu. „Între timp, propunerea Departamentului de cultură a orașului – actuala intrare Kanatnîi, situat la 500 de metri de sediul Consulatului României a fost refuzată de membrii comisiei toponimice, fiind propusă o altă intrare – Molokov (fostă Zelinskii), la circa 5 km în direcția Sud, de centrul vechi a orașului… Recent, în corespondența ținută cu Departamentul de cultură al orașului Odesa Asociaţia „BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa refuzat categoric varianta intr. Molokov (Zelinskii) și a revenit cu rugămintea de a numi intrarea Kanatnîi în intr. Mihai Eminescu, sau de a redenumi str. Katerynynska, pe care s-a aflat hotelul-gazdă al lui Eminescu din 1885, „Strasbourg”, în strada Eminescu… Prin urmare, constatăm că strada Mihai Eminescu nu se regăsește pe listele publicate miercuri, 24 aprilie 2024, de Consiliul Orașului Odesa. După aproape doi ani de dezbateri s-a constatat, cu părere de rău, că Eminescu continuă să fie personalitate non-grata în Odesa. Drept dovadă, cel de-al doilea bust de bronz al poetului a fost instalat în 2012 la propriu pe gardul Consulatului General al României la Odesa, doar astfel garantându-i-se imunitatea, de care ar trebui să se bucure poetul național al tuturor românilor în sudul Ucrainei. (Primul bust din bronz a fost vandalizat și furat la scurt timp după instalarea acestuia pe Bulevardul Francez în 1999, după care primăria orașului nu a mai acordat misiunii diplomatice române la Odesa niciun metru pătrat, iar bustul donat de ASTRA, despărțământul ”M. Kogălniceanu” din Iași și-a așteptat instalarea pe gardul Consulatului mai bine de 7 ani de zile…)”, mai scrie, pe Facebook, Anatol Popescu.
Ca să fie clar: – eu nu mă dau cu ruj, nu mă pensez, și nu mă epilez. – nu mă interesează ochiul maro al nimănui, și consider că familia tradiţională este singura valabilă. – ce este alb, rămâne alb, şi la fel cu negru. În final, griul nu există și trebuie să se decidă de partea cui trece. – ce este drept, nu este strâmb. Numai cercul este altfel. – dacă ai trădat, te cheamă trădător, dacă ai furat eşti hoţ, dacă lupți eşti luptător, dacă munceşti eşti muncitor, dacă ești bou rămâi o vită, și nu te absolvă niciun acatist sau căinţă. Doar iau notă! – când te caci în chiloţi, schimbi chiloţii și nu şapca. – cuvintele rele dor, dar faptele rele distrug, să nu le amestecăm. – există inteligență, spirit și suflet. Nu ştiu exact ce sunt, dar fără ele eşti un nimeni. Sexualitatea le strică pe toate. – m-am născut fără să fiu întrebat, dar până mor sunt singurul stăpân al vieții mele. Nu aparţin nimănui, și nu sunt proprietarul nimanui. – am o singură naţionalitate, o singură ţară natală, și o singură limbă maternă, indiferent unde trăiesc. Bune sau proaste, sunt de respectat. – dacă sunt obligat să mănânc căcat, și nu am alternativă, îl mănânc, dar niciodată nu voi spune că este ciocolată. – de multe ori am semnalizat că o iau la stânga, dar am mers la dreapta. Intenţia conteaza cel mai puţin. – nu stau capră, decât atunci când îmi scapă săpunul. Dar ghinion, mă spăl cu gel de duş. – nu îmi dau viaţa pentru nimeni, ca să aibă dreptul să mă contrazică. Să şi-o dea el, că eu tot îl contrazic dacă aşa cred că trebuie să fac. – femeia nu este egală cu bărbatul, și nici invers. Pentru că ne încurcăm la cine pe cine fute. – eşti ciocan loveşti, eşti nicovală primeşti. Niciodată nu a fost altfel. – în viaţă iei sau primeşti, nicio legătură cu meritul. – fericirea este acea stare de bine când te doare prin dreptul curului de tot ce este rău. – nu există lumină fără întuneric. Ba există. Legea contrariilor este un căcat. Gradele de comparaţie însă, nu. – răzbunarea este arma prostului. Să nu fim ipocriţi, este o satisfacţie, nu o armă. – dacă inţelepciunea populară este atât de valabilă, atunci popoarele de ce au ajuns în halul în care sunt? – singura dragoste adevărată, este cea faţă de copii și părinţi. Dar se cheamă iubire. Altfel, dragostea este imboldul de a fute (scuze pt. pudici). Prietenia intră la altă categorie. – aş vrea ca ceva legat de mine să rămână etern. Numele, o faptă bună sau vitejească, vreo descoperire sau invenţie. Aşa, și la ce-ți serveşte? – axiomă: soacrele există! El Comandante.
Cu toate că puteam să văd filmul înainte de „difuzarea oficială”, am stat să înțeleg fenomenul. Am urmărit de aproape întreaga rostogolire a bulgărelui care a fost extrem de profesionist instrumentată. S-a lucrat pe nișe, având ca țintă clară publicul „anti-sistem”. Totul, făcut ca la carte. De aceea am așteptat să văd explozia, organizată cu fast la Realitatea. Să începem cu începutul. Filmul, pentru orice om cu ochi cât de cât avizat, e unul prost. O spun de la început ca să nu avem discuții. Nu știu ce-a mai făcut Ciprian Mega la viața sa – aflu că e preot – dar la capitolul film suferă grav. Cu toate că vezi tentative de a surprinde prin intermediul anumitor cadre, în mare regia se scufundă într-un banal cuminte de-a dreptul șablonard. Scenariul, de asemenea, scârțâie întrucât se vede clar o lipsă de experiență în gestionarea firelor narative paralele care, ba sunt prea îndepărtate, ba prea apropiate, rezultând în final o mare varză. Acțiunea e mult prea evidentă, propaganda se citește încă de la primele replici, iar dezamăgirea pe care o simți la final e usturătoare. M-aș fi așteptat la o întorsătură, la ceva mai cu cap, dar, din păcate, s-a dovedit a fi doar o făcătură propagandistică, numai bună pentru capetele seci. Personal am văzut-o ca pe o răfuială popească locală care, pentru bani, a mai întins-o și spre politica mare. Dacă vreți, filmul s-a dorit un fel de „Sluga poporului” de rit koveșist. Dacă ar fi să-i găsesc un echivalent, clar acel film care l-a propulsat pe piticul porno este modelul: același stil de traforaj, aceeași forțare și același mod de creionare a personajelor „mai mult ca perfecte”. Totul de un banal evident, trivial, aproape vomitiv.
Care-i totuși miza filmului? Cât se poate de clar aceea de a o transforma pe Kovesi în legendă, pentru ca apoi „legenda” să coboare pe pământul proștilor pentru încă zece ani de mandat comandat de SUA. Procuroarea care-i personajul principal al filmului e hărțuită de toată lumea, dar ea e cu dreptatea, luptă împotriva hoților și are în lucru un dosar-bombă care implică politicieni și membri ai clerului. Subiectul e introdus pervers deoarece se potrivește 100% cu șablonul indus populației, atacând astfel întreaga structură a BOR despre care sugerează c-ar fi coruptă și homosexuală 100%. Treburile prind bine la proști care, prin asta, cred că filmul se situează împotriva homosexualității și a LGBT-ismului. În fapt, aparentul atac e unul menit a îndepărta publicul conservator, în egală măsură de Biserică și de căutarea unei forțe politice care să-l reprezinte. Nu cred că intenția lui taica-popa regizorul, a fost cea de a ataca biserica în întregul său. El avea mica lui bușeală cu arhiereul local pe care l-a portretizat acolo, doar că, prin modul în care a generalizat grosolan situația, ar merita caterisit. În ceea ce privește Biserica, e clar că treburile au ajuns prea departe, iar Daniel ar cam trebui să-și rezolve situația din propria-i ogradă. Dacă tot nu a înțeles până acum cum a fost băgat la colț în scandalul Colectiv, cum a fost împins precum un pion în afacerea cu vaccinul și cum a devenit „Marele Alb”, atunci cel puțin să-l concedieze pe Bănescu și-o să rămână plăcut surprins de efecte. Nu vreau să-i iau apărarea Patriarhului nostru mult prea ecumenist și mult prea aplecat spre anumite blaturi, dar efectiv nu înțeleg cum poți să te consideri șef dacă așezi toți șobolanii care te mușcă în proximitatea ta! E un semn de slăbiciune, iar șobolanii în niciun caz nu acoperă acea slăbiciune ci, din contră, o expun în forme cât se poate de evidente. Ceea ce se vede limpede și prin acest film. Șabloanele referitoare la preoți sunt repetate în ceea ce privește politicienii, prezentați exact așa cum o face media useristă. Nu neg că politicianul de acum a ajuns o carcasă inutilă, dar acest model de politician este cel creat de acest tip de propagandă, care a forțat o schimbare radicală la nivelul societății noastre, omorând orice elită și netezind totul cu cilindrul compactor. Astfel, acum totul devine extrem de plictisitor și inutil. Colac peste pupăză, criticile la adresa societății sunt împletite cu critici la adresa „partenerilor strategici”. Și aici filmul devine de-a dreptul pervers întrucât îi zugrăvește binișor pe vectorii de presiune europeni și pe cei americani, descrie cât de cât real modul în care aceștia intră cu bocancii în viața politică pentru a dicta politicile și sugerează destul de tușat corupția acestora. Desigur nu se ajunge la prezentarea reală a situației, nu se descriu cantitățile imense de bani care se evaporă de-aici prin intermediul acestui tip de presiune, nu se arată corupția acestora „pe persoană fizică”. Reprezentatul SUA e descris ca un individ care e târât în petreceri, la fel ca și reprezentanta UE(sugerând-o pe Ursula), dar totul se oprește la acest tip minor de corupție când, în realitate, acești indivizi fură cu nesimțire și iau șpăgi la modul cel mai rudimentar. Să vă mai reamintesc modul în care fostul ambasador al SUA(Gitenstein) lua de la Adamescu șpagă pe față de 100 000 $ lunar? Așa ceva nu se descrie în film!
Micile aspecte și critica tovărășească la adresa vectorilor externi au însă o destinație clară: aceea de a demonstra incoruptibilitatea procuroarei. Este, de fapt, zugrăvirea unei imagini a lui Koveși care, biata de ea, a fost învinsă de sistem și așa a plecat de la conducerea DNA-ului. N-am văzut nicio referire în film la modul în care Cicloapa s-a pus cu curul ei cel mare pe dosarul EADS sau despre modul în care în dosarul Microsoft au fost pedepsiți doar intermediarii, atât Microsoft cât și beneficiarul final al mega-schemei de corupție rămânând „curați ca lacrima”. N-am văzut nici măcar o sugestie referitoare la modul ilegal în care erau ascultați și hărțuiți oamenii, n-am văzut nimic despre „suspiciunile rezonabile” și nici despre „câmpul tactic”. Întreg filmul este o ridicare de osanale la adresa lui Koveși, portretizată de personajul principal. De altfel, n-ar trebui să mire pe nimeni adevărata bătaie a filmului, în condițiile în care este susținut transparent de Primăria Oradea și a fost atent introdus în atenție de media marxistă de la noi(Adevărul). Acest mic amănunt ar trebui să ne dea fiori reci pe șira spinării. N-am înțeles entuziasmul Ancăi Alexandrescu, cea care se bate cu cărămida-n piept că luptă împotriva statului paralel. P ăi care-i lupta, doamnă? Aceea de a vă transforma în câmp tactic atunci când sistemul are nevoie? În ceea ce privește Realitatea TV, am văzut o groază de chiftele instrumentate din redacțiile acelui post în epoca Păcuraru. Poate că ar trebui să ne reamintim cum a intrat Alexandra Păcuraru în jurnalismul TV: printr-un interviu așa-zis bombă luat Generalului Izmană. Interviul, care nu conținea decât șabloanele gonflate ale melitarului mult prea sec la creier, avea un singur scop, anume acela de a sugera că Izmană are teza de doctorat a lui Coldea. În cazul în care nu știți, pentru a se sustrage unei analize de plagiat, teza lui Coldea a fost cerută de la Biblioteca Națională de Costoiu, care apoi a făcut-o pierdută. Intrarea în scenă a generalului Izmană a fost instrumentată după ce teza a fost curățată de plagiate și rescrisă. Asta pentru a preveni o situație jenantă în condițiile în care treburile ar fi luat-o razna. Doar că n-au luat-o, semn că câmpul(sic!) tactic al lui Dumbravă a funcționat impecabil. Tot Realitatea TV a fost unul dintre instrumentele sistemului privind vaccinarea obligatorie cu aceeași Alexandra Păcuraru transformată într-o amazoană științificată, luptând împotriva medievalilor și conspiraționiștilor anti-vacciniști. Zău, tovărășico? Faptul că, în fața problemelor de sănătate pe care le-au avut cele două dive ale postului, au sucit-o ca la Ploiești, criticând post factum vaccinurile, nu le absolvă cu nimic. La Păcurăriță nu mă așteptam să nu înțeleagă chestia asta, dar pentru Anca Alexandrescu e jenant în condițiile în care tatăl ei cel puțin avea instinct știind exact care-s forțele și înotând printre ele(sau la braț cu ele) într-un mod mai puțin flagrant. Prin difuzarea filmului „21 de rubini”, Realitatea se dovedește din nou parte a câmpului tactic, în condițiile în care evidențele în ceea ce privește lansarea acestui film duc tot către gruparea statului subteran de rit Coldea. Așadar, cea care s-a cocoțat pe soclul luptei anti-stat paralel s-a trezit brusc băgată până-n gât în plin câmp tactic prin difuzarea celor 21 de arginți rubini. Nu știu dacă a făcut-o din „colaboraționsm” sau din frenezie, însă oricare dintre cele două posibilități e extrem de gravă pentru statutul pe care și-l arogă.
În concluzie „21 de rubini” nu-i nimic altceva decât o propagandă koveșistă mizerabilă, montată într-un scenariu destul de dezlânat și beneficiind de o regie de amator. Gustul cu care rămâi este unul îndoielnic, de „șaorma cu de toate”, în care s-au înghesuit răfuieli mărunte cu aspirații înalte. Prezența filmului la Festivalul de la Moscova este, de asemenea, dubioasă. Nu-mi dau seama cum de-a fost selectat. E și ăsta un semn. În țara unei cinematografii care-a făcut istorie, prezența unui asemenea rebut e suspectă. Dar nu-i nimic de mirare pentru cei care-au înțeles că „lăsați orice speranță” e zugrăvit pe poarta de intrare-n viață.
În cercetările pe care le-am întreprins în ultimii ani privind reziliența națională a României în fața unor șocuri și crize, alături de echipa de cercetare pe care am creat-o la Universitatea din București am încercat să construim un instrument de investigare care surprinde aspecte mai puțin evidențiabile de sondajele de opinie și instrumentele folosite în mod normal pentru evaluarea stării națiunii și dinamicii politice. Astfel, cu aproape 2 ani în urmă am determinat că România are o problemă majoră de reziliență societală națională în fața unei posibile agresiuni externe – să zicem, în cazul unei agresiuni ruse. La vremea respectivă, datele ne arătau că aproximativ doar o treime (1 din 3) dintre românii intervievați manifestau intenția ca ei sau membri ai familiilor lor să participe la acțiunile de apărare a țării. Între timp, mai multe alte sondaje au coroborat această observație. Mai mult, un sondaj recent arată că un număr aproximativ egal iau în vedere strategia de exit (adica pur si simplu 1 din 3 pleaca din tara) în cazul unui asemenea conflict. Nu este nevoie să elaborăm ce înseamnă aceste numere. Dat fiind faptul că în acest moment propaganda și doctrina pe pilot automat care domină fără drept de apel conștiința decidenților și a publicului românesc, răspunde formulaic la aceste probleme cu ideea că „ne apără NATO”, sau că „Occidentul veghează și va avea grijă de noi” pentru că „noi suntem buni occidentali și facem frumos”, este bine să ne punem și o altă întrebare, la obiect. Întrebarea este: Câți dintre americanii sau occidentalii care ar fi intervievați și întrebați dacă și cum vor să intervină în cazul României ar răspunde pozitiv? Să fie numărul lor mai mare decât acel socant „unul din trei” cu care românii înșiși răspund?! Estimările și proxy-urile pe care le avem pentru această întrebare, din datele occidentale, arată că lucrurile nu stau foarte bine în ceea ce ne privește. De ce ne-am mira însa de asta în momentul în care doar 1/3 dintre români declară că ar vrea să facă ceva în apărarea țării? Ce ne face să credem că populațiile occidentale se vor mobiliza în sprijinul României mai mult decât ar face-o românii înșiși? Dar poate că occidentalii răspund mai bine NU la argumentul apărării STATELOR NAȚIONALE în pericol, ci răspund la argumentul apărării DEMOCRAȚIEI. „Democrația este în pericol în țara cutare, prin urmare avem o datorie să o apărăm”. Datele de mai jos ar trebui să reprezinte o trezire brutală la realitate. Panourile prezentate se citesc în felul următor: pe verticală, procentajul din generația respectivă care răspunde pozitiv la întrebarea „Este esențial să trăiesc sau să trăim într-o democrație”. Pe orizontală, grupurile de vârstă: cei născuți în anii ’30, în anii ’40, în anii ’50… Când citim datele de mai jos, să avem în vedere că generațiile nu sunt eterne și că schimbarea structurii demografice, pe măsură ce unele generații se retrag în istorie, va schimba structura generală a intenției populației Occidentale de a se identifica și de a apăra democrația.
Ce înseamnă toate cele de mai sus? Înseamnă că această strategie națională de a ne fura singuri căciula, și de a ne ascunde în spatele Occidentului în ideea că rezolvăm prin externalizare problemele de securitate, de identitate, de continuitate și de bună guvernare ale acestei țări, dacă predăm la cheie guvernanța și responsabilitățile istorice pentru această țară unui ipotetic frate mai mare, este o strategie falimentară. Toate aceste crize din jur trebuie să ne atragă atenția asupra unui singur fapt: guvernarea României, siguranța României, apărarea poporului român, viitorul acestei societăți nu pot să fie rezolvate decât în această țară, de către acest stat și de către această societate. Este adevărat că este nevoie de un parteneriat puternic internațional. Dar baza, fundamentul stă în România, în societatea românească și în modul în care aceasta știe și este capabilă să se autoguverneze. Reziliența sa instituțională, militara, socială și psihologica sunt condiția necesară oricărei alte strategii bazate pe parteneriate externe. Iar în schema mare a lucrurilor, acesta nu înseamnă nimic atâta timp cât trendurile interne și trendurile externe pe care le-am prezentat mai sus nu sunt luate serios în calcul, și până când strategia și viziunea generală cu privire la viitorul acestei țări nu sunt reconsiderate și regândite din rădăcini, în conformitate cu realitățile curente, așa cum sunt ele și nu cum ne închipuim noi că ar trebui să fie, în lumina fabulatiilor propagandistice, ideologice si intelectuale pe pilot automat îmbrățișate cu comoditate și abandon iresponsabil.
Prev
