Search

cum se fura - search results

If you're not happy with the results, please do another search

2 339

Trăim în republica miraților.
A îngrijoraților.
A celor preocupați, ce privesc cu atenție la ce se întâmplă, gata să sară în foc pentru țărișoara lor.
Trăim, de fapt, în patria indiferenței cronice, a nepăsării și a ipocriziei.
A minciunii.
Ce știre, ce noutate, ce șoc….
Un copil cu cuțit la școală. Un copil cu droguri în buzunar.
O mamă ce își aruncă pruncul la tomberon.
O cucoană parfumată, drogată, ce omoară oameni pe trecerea de pietoni.
Păi, la ce vă așteptați, după 30 de ani de haos?
După 89, repetenții au spart tot, au aruncat țara în aer apoi au dat iama in ”Ioropa” să își cumpere, din banii furați de tăticul, BMW uri ruginite, ce trosneau la fiecare curbă.
Apoi, s-au întors acasă și au început să ne calce, pe trecerile de pietoni, în timp ce ne scuipau.
Venise vremea lor.
Fraierii care au învățat? Să dispară din peisaj!
Scăpați de legi și reguli, cu tv ce le urla obsesiv că e vremea libertății absolute, repetenții au înțeles că, de acum, ei sunt jupânii.
Pe cealaltă parte, urmașii torționarilor de pe la Pitești și Sighet, secretarii de partid din linia a doua, au înțeles că, poate, e și timpul lor.
Împreună, și-au dat mâna peste țară și au luat-o, ”pă persoana fizică”.
Repetenții de ieri au devenit interlopi, dar își spuneau investitori, că dădea bine pe cărțile de vizită, scrise cu auriu și majuscule.
Și primul lucru bifat: educația la gunoi. Școala, aruncată în derizoriu.
Dascălii? Prăpădiții care mâncau carte pe pită și le făcuseră viața grea, au ajuns unde ”meritau”: la coada societății și bugetului.
Iar noi, azi, ne mirăm.
Păi nu asta s-a vrut? Un popor îndobitocit, care primește papa bun din plastic, bea apa neagră cu bule, mănâncă obsesiv gogoși, precum polițiștii buni din filmele americane și, mai ales, nu pune întrebări.
Nu are dileme.
Dacă primește și alcool, e perfect, e mai ușor să îi manevrezi când sunt nițel afumați.
Emisiuni TV cu asistente dezgolite și gângave, ce se mărită ”bine” și uite așa am rezolvat și adolescentele, cu scopul în viață…
Nu asta s-a dorit?
Cât mai puțină muncă, deloc dacă s-ar putea, cât mai multă distracție, cât mai puțină carte.
Drepturi căcălău, nicio obligație.
Dascălii, transformați în supușii comitetului de elevi și părinți, își adaptează tabla înmulțirii în funcție de ce vrea dl. Goe.
Dacă beizadeaua vrea virgula între subiect și predicat, să fie primit.
Geografia e cum ”vrea” mușchii părinților, iar istorie nu facem, că nu are rost.
Noi suntem istoria și noi decidem cine și ce a făcut acum o mie de ani, că doar e timpul nostru…
Ne mirăm și ne văităm și ne smulgem părul din cap.
Și atât.
Iar dacă mai poate fi ceva salvat, trebuie să aștepte, pentru că noi avem, de fapt, acum, o singură problemă:
”Ce facem, bro, de 1 mai? Băgăm un grătărel, o berică și ne plângem de ce țară de rahat avem.”

Autor: Adriana Stoicescu,
Sursa: FLUX 24

3 331

N.V. Domnule profesor ION COJA, ați pus pe site zilele acestea câteva texte foarte dure la adresa evreilor, texte scrise de un misterios Larry Romanoff din Shanghai! Vă invit la un comentariu mai larg pe marginea acestor texte!
ION COJA: Sunt texte despre vinovăția evreilor față de lumea în care trăim! Subiect dezbătut în mii de texte! Am citit și eu câteva zeci și aș spune de la bun început care sunt autorii accesibili mie, cărora le dau cel mai mult credit, demni de încrederea noastră. Ar fi Alexandru Soljenițân, Paul Goma și „acest” Larry Romanoff.
Poate că ar trebui să-l adaug și pe Cornel-Dan Niculae. Repet, este vorba de autori la care eu am avut acces, ale căror texte mi-au parvenit fără să fac vreun efort de documentare. Ca o concluzie generală, aș spune că acum mi-e mai clar ce anume „i-a mânat în luptă” pe evrei, de au comis atâtea asasinate, atâtea nenorociri: o sete teribilă de răzbunare! De aici trebuie pornit!

N.V.: Poate că ar trebui să lămurim înainte de orice care este poziția domniei voastre față de evrei. Ce sentimente și mai ales resentimente ați adunat în sufletul dumneavoastră la adresa evreilor de-a lungul celor 80 de ani de existență? Mulți ani înainte!… Ce impulsuri vă mână într-o discuție pe acest subiect?
ION COJA: De răzbunare nu poate fi vorba. N-am nicio poliță de plătit! Dacă m-am aflat deseori pe poziții opuse față de unii evrei – repet, față de unii evrei, a fost numai datorită sentimentului meu că mă aflu de partea adevărului, a binelui, a dreptății, și că intru în adversitate cu niște promotori ai neadevărului, ai nedreptății, ai minciunii. Adversari evrei, deseori maghiari sau chiar români ori de altă nație.
Personal, am motive de recunoștință față de câțiva evrei, în frunte cu maestrul meu, profesorul Alexandru Graur. Destinul meu a fost puternic determinat de sprijinul primit de la acest mare profesor. Se poate conta pe obiectivitatea mea! Sunt imparțial, ca tot românul! Și încerc să înțeleg comportamentul acelor evrei care au avut o prestație efectiv diabolică, cum sunt evreii adunați sub eticheta „evreii lui Stalin”! Este cumplit ce au putut să facă. Desigur, nu putem neglija existența unor „evrei angelici”, veritabile modele de comportament uman, dar acești evrei angelici nu se prea găsesc la nivelul evreilor care „conduc lumea”! Acolo unde se manifestă în toată voia evreii diabolici, cei care au făcut milioane de victime în Rusia comunistă, care au decis bombardamentele nucleare din Japonia sau crimele din Basarabia!

N.V. Despre ce sete de răzbunare a evreilor poate fi vorba?
ION COJA: Contenciosul ruso-evreiesc, de pildă, este foarte încărcat și cuprinde momente de abuzuri ale autorităților țariste față de evrei, față de interesele acestora, persecuții și vexații împinse până la cunoscutele pogromuri tolerate sau chiar încurajate de autorități! S-a produs în rândul evreimii o reacție pe care o putem numi efervescență revoluționară, care a culminat cu organizarea și victoria revoluției bolșevice, al cărei caracter a fost net anti-rusesc! Se răzbunau evreii inclusiv pentru distrugerea imperiului kazar petrecută cu o mie de ani mai înainte! Un mileniu de resentimente, de ură adunată! Un mileniu de ură!

N.V.: După logica dumneavoastră evreii sunt îndreptățiți să se răzbune peste tot unde au suferit persecuții! Adică în mai toate țările! Nu cumva ar trebui să pornim discuția de la motivele care i-au stârnit pe ne-evrei să nu-i mai suporte la un moment dat pe evreii care au căutat un azil, un refugiu în țara respectivă? Popoare și culturi foarte diferite au avut aceeași reacție față de evreii pe care la un moment dat au acceptat să-i găzduiască: i-au marginalizat, i-au izolat sau chiar i-au alungat de pe teritoriul țării. Deci punctul de plecare ar trebui să fie felul de a se comporta al evreilor cu populația gazdă, conduita evreilor, practicanți ai unor reguli secrete pe care ne-evreii, când au ajuns să le cunoască cât de cât, le-au respins cu indignare, oroare și dispreț!
ION COJA: Corect! Să vedem așadar cu ce îi „deranjează” evreii pe ceilalți? Desigur, cu multe! Fără să ierarhizăm aceste diferențe, aceste păcate, aș începe cu pretenția evreilor că ei sunt poporul ales, căruia Dumnezeu i-a promis că va ajunge să stăpânească lumea, să facă din restul omenirii o armată de sclavi ascultători față de stăpânii lor evrei. Această pretenție nu poate stârni simpatie și admirație față de evrei.

N.V.: Cred că ar trebui să începem discuția noastră cu motivele pentru care mujicul simplu se considera îndreptățit să participe la un pogrom, la o răzmeriță împotriva evreului la care ajunsese dator vândut! Și aici ar fi vorba de lăcomia și viclenia evreului, însetat să aibă, să deposedeze pe cei din jur prin manevre deseori ingenioase, dar aproape totdeauna imorale, necinstite. Evreii au o tradiție, o cultură a incorectitudinii în relațiile cu „ceilalți”, cu ne-evreii. Talmudul e plin de sfaturi și imperative în acest sens. Evreii sunt opriți de Talmud să fie corecți față de ne-evrei, dar sunt sfătuiți să se poarte corect cu ne-evreii atunci când nu au încotro și ar avea de suferit pentru faptele lor incorecte. Când pot face un rău unui ne-evreu fără să fie descoperiți sunt obligați de Talmud să nu piardă ocazia de a lovi într-un ne-evreu! O mentalitate ticăloasă, pe care un om normal, un creștin bunăoară, nu o poate înțelege și accepta. La nivelul omului de rând, capabil să participe la un pogrom, cred că acest aspect este de maximă relevanță! Bunăoară acuzația de deicid, de ucidere a lui Iisus Hristos, nu explică antisemitismul unor țări ca Japonia, țări ne-creștine, care s-au descotorosit de evreii lor la un moment și apoi au avut de suferit răzbunarea iudaică. Teribila răzbunare iudaică!
ION COJA: Nu cunosc motivele pentru care evreii au devenit indezirabili în Japonia. Bănuiesc că este aceeași vestită incorectitudine, lipsa de loialitate față de țara gazdă! Pretutindeni evreii au o agendă proprie, așa cum au și o guvernare proprie, secretă, ale cărei obiective sunt necunoscute pentru ne-evrei. Inclusiv în Statele Unite, țară condusă de fapt de acest guvern secret evreiesc. Situația aceasta nu poate stârni decât lipsă de încredere. Aceasta nu se manifestă decât în situații limită, când ne-evreii nu mai au încotro și își exprimă pe față resentimentele față de lumea iudaică!

N.V.: Să ne întoarcem la pretenția evreilor că Dumnezeu le-a promis să ajungă stăpânii lumii! Iar situația în care se află evreimea azi o putem aprecia ca fiind în pragul îndeplinirii acestui vis milenar. Mai au puțin și se pot declara stăpânii lumii! Cel puțin ai lumii care se auto-intitulează democratică! Occidentul și acoliții săi! Cum comentați?
ION COJA: Mai întâi aș observa că este vorba de un Dumnezeu „al evreilor”! Eu cred că evreii nu sunt monoteiști, ei afirmă în mai multe rânduri că Dumnezeul lor este mai puternic decât ceilalți Dumnezei, de aceea este capabil să-i facă pe evrei stăpânii lumii!… Nu e clară această teologie, dar faptul că până de curând evreii nu făceau prozelitism ar dovedi că nu au fost niciodată monoteiști! Monoteismul îl face pe om generos, bucuros de a se avea bine cu ceilalți semeni! Este curios cum a putut să prindă la evrei ideea că au un Dumnezeu numai al lor! Ce i-a făcut oare să dea crezare unei idei atât de absurde?
Nota bene: Aș raporta această credință la faptul că evreii au fost de când se știu repudiați de celelalte popoare pentru comportamentul lor aș zice „nativ”! Au urât și au fost urâți! Au găsit cumva o compensație în promisiunea că vor fi stăpânii lumii? Stăpâni ai acestei lumi de care erau respinși?! Este aici un mecanism sufletesc complicat pe care trebuie să-l reconstituim pentru a înțelege bizareria acestei credințe: Dumnezeu ne preferă pe noi în dauna restului lumii! De ce ne-ar iubi așa de mult Dumnezeu? Pentru că ceilalți nu ne iubesc de fel?!… Ciudată motivație! Ciudat Dumnezeu!

N.V.: Într-adevăr este de domeniul evidenței că popoarele cu care evreii au venit în contact nu au ajuns niciunul să-i iubească pe evrei, să-i accepte, să le urmeze modelul de organizare a vieții! Cumva acesta este punctul de pornire pentru a putea înțelege restul?
ION COJA: Pentru evrei va fi fost consolator să li se spună/să afle că în schimbul sentimentelor pe care le stârnesc printre ne-evrei se bucură de dragostea unui Dumnezeu „cel mai puternic” dintre toți Dumnezeii, iar acel Dumnezeu le-a promis marea cu sarea! Așadar, ca evreu poți să stai liniștit: ai un contract beton cu Dumnezeul cel mai Dumnezeu! Dacă vrei să o duci bine, rămâi evreu! Ești în echipa câștigătoare!

N.V.: Ați afirmat cândva că evreii nu cred în viața de apoi!
ION COJA: Cred în continuare că evreii nu se „complică” cu asemenea credințe! Ideea că există o viață de apoi, la care au acces cei care au respectat niște principii morale bine stabilite, nu se împacă cu propaganda făcută de Talmud lipsei de moralitate, incorectitudinii! Când știi că totul se rezumă la existența ta, acum și aici, te simți liber să faci orice ticăloșie, singura grijă este să nu te prindă procurorul! Un procuror pe care, la nevoie, îl poți cumpăra! Viața este ușoară pentru cine nu crede în Judecata de Apoi… Cred că aici se află una dintre explicațiile succesului pe care religia iudaică l-a avut la kazari! Puși să aleagă, liderii kazari nu s-au simțit atrași de Iisus sau Mahomed, de moralitatea preceptelor creștine și musulmane, ci s-au simțit în largul lor la ideea că nu vor da socoteală niciunui Dumnezeu! I-a atras Dumnezeul iudaic care nu-i amenința cu judecata divină, cea fără greș! Le dădea frâu liber la furat și ucis! Kazarii erau deja cunoscuți ca un popor crud, pus pe jaf și omoruri în masă! Li se potrivea mănușă „libertatea” promisă de religia mozaică. Libertatea de a minți, de a fura, de a ucide! Cum să nu te faci evreu?!

N.V. Într-adevăr este o problemă cu kazarii, un mister: cum a reușit o comunitate umană relativ numeroasă să fie câștigată pentru o religie și un mod de viață care nu se bucura de un prestigiu deosebit! Cred că putem spune că civilizația așa zis iudaică nu prea avea cu ce să fie atractivă, nu are cu ce să se laude ca performanță culturală. Nu există o civilizație antică iudaică, care să fi lăsat moștenire omenirii niște arte facte impresionante, glorioase, niște monumente care să materializeze geniul constructor iudaic bunăoară. Cel mai important rege al iudeilor, David, nu a lăsat nicio consemnare a existenței sale. Apare în niște texte ulterioare, în niște legende, care nu sunt confirmate de nicio dovadă istorică contemporană. Înșiși vestiții Psalmi atribuiți unei tradiții iudaice se dovedesc a fi „plagiați”, având autori niște ne-evrei, aparținând altor culturi. Nu am competența de a intra în detalii, dar este o diferență foarte mare între valoarea literară a Psalmilor și celelalte texte din Vechiul Testament, se vede clar că nu sunt opera aceleiași „mâini”, ale aceleiași mentalități! Repet mirarea: ce i-a putut face pe kazari să se declare evrei? Este un mister pentru mine încă nedezlegat!
ION COJA: Oricum, trebuie precizat că marii criminali evrei care pot fi identificați în istorie sunt, aproape toți, kazari. Nu sunt urmașii evreilor „biblici”! Există chiar un dispreț al evreilor kazari față de adevărații evrei! Ba chiar se poate vorbi de o dispută, de o adversitate, kazarii atentând la existența fizică a evreilor biblici, supuși unor asasinate care, desigur, au fost puse pe seama ne-evreilor. Vezi așa zisul pogrom din ianuarie 1941 de la București. Bănuiala mea este că dacă chiar au existat victime printre evrei, aceia au fost evrei sefarzi. Iar evreii care au participat la diversiunea numită „rebeliune legionară” au fost evrei comuniști kazari. Au profitat de ocazie și au incendiat și vechea și frumoasa sinagogă sefardă din București, monument istoric care le stătea pe suflet evreilor aschenazi, kazari. Despre disputele dintre evreii sefarzi și evreii aschenazi se vorbește foarte puțin, este un secret al misterioase lumi iudaice…

N.V.: Uitați că în Vechiul Testament evreii biblici se remarcă și ei prin practicarea genocidului, era în strategia lor să-și extermine adversarii până la ultimul copil! Se pare că sunt primii care aplică în istorie această strategie decât care nu poate exista alta mai criminală, mai bestială! Deci evreii biblici instituie în acest sens o tradiție care stabilește o continuitate deplină cu asasinatele săvârșite de „evreii lui Stalin”! Nu sunt mai breji unii decât alții! Sunt la fel de evrei!
ION COJA: Domnule coleg, ești mai informat decât mine, bănuiesc, asupra unui subiect: Cartagina! Vestita cetate
feniciană! Fenicienii erau semiți! Cât erau de evrei fenicienii aceia care s-au luptat pe viață și pe moarte cu Roma lui Cato? Eu am impresia că ura, setea de răzbunare a cartaginezilor la adresa Romei s-a transmis evreilor care încă de pe vremea lui Cicero erau o problemă pentru felul cum se organizaseră la Roma într-o structură discretă, dar extrem de eficientă, prin care deveniseră intangibili! Cicero o spune, într-una din celebrele sale pledoarii! Cicero le luase frica, evreii deveniseră, cum sunt și azi, un subiect tabu! Acționau mult pe ascuns și nu suportau să le fie lezate interesele. Evreii la Roma antică, iată un subiect despre care nu știm multe lucruri importante.

N.V.: Romanii au cucerit Cartagina și n-au mai lăsat piatră peste piatră! Dar n-au comis un genocid. I-au lăsat pe cartaginezi să se împrăștie în toată lumea! Mulți au ajuns și la Roma! Genocidul nu avea niciun loc în mentalul latin, arian! Mai apoi, creștin!
ION COJA: Eh, acesta ar fi un subiect: ura evreilor față de arieni, față de creștini! Cumva au simțit că existența rasei albe, caucaziene, stă în calea lor în încercarea de a obține supremația planetară? Au aplicat regula „pe cel mai inteligent dintre adversari ucide-l!” În momentul de față este evidentă strădania liderilor evrei de a produce mari deplasări demografice prin care rasa albă să fie metisată cu exemplare umane inferioare. Dacă vor reuși, în câteva generații vom dispărea ca rasă „superioară”! Cât erau de evrei semiții cartaginezi? Ura lor împotriva Romei s-a transmis evreimii?
Nu trebuie uitate nici cele două războaie mondiale care au pricinuit mari hecatombe umane, milioane de morți, majoritatea fiind arieni, indo-europeni! Rasa care, fără să știe, le face concurență evreilor. Noi nu știm, dar evreii nu pierd nicio clipă din vedere că meciul lor pe această planetă este cu noi, rasa care a făcut până acum cel mai mult pentru civilizație!

N.V.: Hitler a acționat cu gândul la interesele majore ale evreimii! S-au scris cărți pe acest subiect, eu propun reluarea subiectului cu argumente accesibile bunului simț și evidenței!
Simplificăm deci lucrurile și ne întrebăm care a fost rezultatul final al trecerii lui Hitler prin istoria lumii? Răspunsul este ușor de dat: moartea a milioane de germani și slavi, de europeni, imense pagube materiale pentru zeci de țări creștine! Popoarele ariene au avut cel mai mult de suferit! Adică popoarele cu care evreii se consideră în competiție de mii de ani, într-o dispută de care noi, indo-europenii, rasa albă, nu prea suntem conștienți! Nimeni nu ne avertizează!
Pagubele evreimii care au fost? Evreii nu au participat la război în multe țări, cum a fost România sau Germania, le era interzis serviciul militar! Dacă lăsăm deoparte așa zisul holocaust, pierderile în vieți omenești ale evreimii au fost neînsemnate! În ambele războaie mondiale!

ION COJA: Atitudinea lui Hitler de a nu accepta capitularea și de a-i trimite pe front pe tinerii germani nu poate fi explicată decât prin grija lui Hitler, până în ultima sa zi de guvernare, de a spori numărul germanilor uciși! La un loc, de o parte și de alta a frontului, al Doilea Război Mondial s-a încheiat cu un declin demografic sever pentru popoarele ariene: zeci de milioane, majoritatea tineri, care a secătuit potențialul genetic arian! Dacă cineva a urmărit acest scop, Hitler a avut contribuție esențială în atingerea acestei ținte! Cine putea fixa această țintă evenimentelor petrecute în acei ani? Cine alții decât liderii supremi ai sionismului, ai iudaismului?!

N.V.: Revin la antichitatea iudaică: în sinea lor, liderii evreimii vor fi fost conștienți de lipsa de consistență a performanței lor ca civilizație specifică. În comparație cu Egiptul, cu Babilonul, cu Grecia sau Roma, cu ce se puteau prezenta evreii la un examen de excelență? Azi sunt invocate unele isprăvi iudaice a căror autenticitate este îndoielnică, sunt mulți istorici evrei care le contestă. Însăși evreitatea lui Iisus naște discuții. Mă bate gândul că apariția lui Iisus a produs prima mare selecție între evrei: evreii care nu au vrut să fie mai departe „fiii minciunii”, evreii angelici, au devenit primii creștini, iar ceilalți, evreii diabolici, pe care nu-i deranja minciuna și nedreptatea, uriciunea, sunt străbunii evreilor de azi. Repet, printre evrei continuă să se nască evrei „angelici”! Dar ei sunt o minoritate nesemnificativă la nivelul ierarhiei evreiești superioare, cea care decide marea și secreta strategie/conspirație sionistă, iudaică! Greșesc?
ION COJA: E greu de dovedit că aveți dreptate, dar nu este deloc exclus să existe un sâmbure de adevăr!

N.V.: M-am întrebat mereu cum de fratele sfântului Petru, Andrei, avea un nume deloc ebraic! Andrei pare un nume de goim! De indo-european. Greșesc? Cât de evrei au fost primii creștini? Inclusiv apostolii?
ION COJA: Auzim întruna vorbindu-se de tradiția sau cultura iudeo-creștină! Mi se pare o contradicție în termeni să pui alături cele două lumi! Firește, nu-i uit mai departe pe evreii angelici, care n-au lipsit niciodată, dar ar fi o greșeală să ignorăm preocuparea constantă a liderilor evrei, cei neștiuți de ne-evrei, care toată ziulica lor croiesc la planuri și strategii anti-creștine, de dobândire a supremației mondiale. Am fi naivi să pierdem din vedere această obsesie iudee, care-i definește. De aici trebuie pornită orice discuție despre evrei: Cine îi conduce, cum și cu ce ținte? Și mai ales de ce fac aproape totul în cel mai deplin secret? De ce se feresc să-și facă publice deciziile conclavului de înțelepți ai Sionului?! Sau cum s-or fi numind cei care conduc evreimea spre victoria finală: îngenuncherea creștinilor, eliminarea religiei cultului pentru frumos, bine și drept! În aceste condiții a vorbi de o colaborare, de o simbioză iudeo-creștină, este o mare prostie, înseamnă să ne lăsăm păcăliți mai rău ca niște copii: nu te poți face tovarăș cu un partener care ascunde mereu de tine planurile sale, intențiile sale cele mai profunde!

N.V.: Nu trebuie uitat comportamentul evreilor când au ajuns în fruntea statului sovietic, în 1917, sau a guvernelor satelite din Europa de est după 1945: au instituit ateismul de stat, o formă de interzicere a religiei creștine! Prigoana împotriva creștinilor a fost cea mai aspră în politica de răspândire a ateismului științific comunist! Nu au fost combătute celelalte religii, ci aproape numai creștinismul! Da, cred că aveți dreptate: conceptul de lume iudeo-creștină este o diversiune. O vastă țesătură de minciuni. O abatere a atenției noastre de la esența problemei: ura iudaică, ura lor inumană față de ceilalți, față de rasa albă, față de noi, față de mine și față de tine, iubit cititorule!
ION COJA: Revenim mereu la mirarea lui Nicolae Iorga: De ce atâta ură?

N.V.: Ne urăsc pentru că existăm!
ION COJA: În aceste condiții este de neînțeles pasivitatea noastră, a rasei albe. Nicio instituție europeană, creștină, nu ia atitudine deschisă față de strădania iudaică de a metisa rasă ariană, de a provoca propriu zis dispariția noastră de pe pământ! Nu prin dispariția fizică, ci prin dereglarea continuității biologice în interiorul rasei albe. În câteva generații nu vor mai exista descendenți autentici ai rasei albe, ci corcituri rasiale lipsite de identitate. Deja strategii sioniști au provocat mișcări demografice masive care au schimbat echilibrul rasial în țări occidentale precum Anglia, Olanda, Franța, Germania. Nici măcar nu se mai ascund! Iar noi nu reacționăm nicicum, nici societatea civilă, nici guvernanții noștri! Nicio entitate europeană nu-și ia răspunderea de a se pronunța în numele nostru, al rasei ariene, împotriva acestui atac fățiș la existența noastră. Mass media nu face din această provocare un subiect de dezbatere publică, iar mediul academic tace cu suficiența-i bine cunoscută!
Quousque tandem?

A consemnat Nikita Vlahos
Sursa: IonCoja.ro

0 144

Situații de pace și război
La 2-3 decembrie 1989, la Malta s-a angajat verbal – nu în scris -, un „acord secret” între SUA, URSS și țările occidentale europene, care menționa retragerea forțelor militare ale Uniunii Sovietice din toate statele aflate în sfera ei de influență cu permisiunea de schimbare a regimurilor socialiste de stat. S-a convenit ca Occidentul și SUA să penetreze piețele economice din aceste țări.
În urma discuțiilor liderilor de state s-au mai purtat negocieri între URSS și Germania, în schimbul unor sume mari de bani, 500 miliarde mărci aur; s-a permis reunificarea Germaniei (partea de Vest cu partea de Est). Din punctul de vedere al unor specialiști și analiști politici, pacea în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial a fost controlată de învingătorii războiului: URSS, SUA și Marea Britanie.
Aceste trei puteri mondiale, timp de 50 de ani, au supervizat situația din Europa și au apărat sferele de influență ale marilor puteri, iar celelalte state ale lumii au respectat acele înțelegeri, care nu permiteau modificări nici atunci, nici acum. Documentele interstatale secrete puteau fi completate cu detalii, dar nu modificate.
NATO nu-și extinde forțele militare și influența asupra țărilor cu influență rusească, în Europa nu se modifică frontierele, se permit acorduri comerciale între state cu regimuri democratice.
Acordul verbal secret de la Malta a destabilizat situația statelor și granițelor din lume. Imediat după 1990, au început conflictele militare, devenite războaie, s-a început modificarea frontierelor. În aceste perioade s-au înregistrat mai multe conflicte, inclusiv în Republica Moldova-Transnistria, implicând Armata a 14-a rusă și OSCE, Kaukaz-Cecenia, Georgia-Abhazia, Armenia-Nagornâi Carabah.
Cel mai cumplit conflict a apărut în Iugoslavia-Cosovo, Herțegovina. Să ne amintim cumplitul atac al NATO (organizație militară defensivă) care a dezmembrat pe cale militară un stat mare european, Iugoslavia.

Astăzi continuă războiul în Ucraina. Suferința poporului ucrainean (frați cu rușii) este mare, sunt distrugeri mari în sectorul industrial-militar, energetic, metalurgic, construcții de mașini, feroviar, de comunicații și aprovizionare. Au suferit considerabil marile unități militare, infrastructura, clădiri publice, sunt afectate în număr mare fabricile și uzinele agro-alimentare, termocentrale. Mii de bărbați militari sunt uciși în război, zeci de mii sunt luați prizonieri și duși la muncă.
Acum 50 de ani în urmă, în perioada de făurire a societății socialist-comuniste, ucrainenii erau nedespărțiți de frații ruși, de slavi, de Rusia Sovietică, participând activ și proporțional la toate etapele de dezvoltare a URSS, „exploatând” împreună celelalte popoare sovietizate, trăgând la „sacul lor” bunurile altor popoare.
Zeci de mii de cetățeni ai RASS Moldovenească au muncit la întreprinderile industriale, la minele de cărbune, în transporturi, construcții civile ale Ucrainei. Tinerii de 14-30 de ani au muncit înainte și după război pentru Ucraina, care fost ajutată și de bieloruși, kazahi, caucazieni. Ucraina s-a ridicat, s-a modernizat și cu ajutorul considerabil al altor popoare sovietice.

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană a preluat, fără niciun drept, teritorii care nu-i aparțineau: Crimeea, Bugeacul de Sud, Limanul Nistrean și Cetatea Albă și nordul Bucovinei. Acum, în situație de război, era bine să întoarcă aceste teritorii, furate de ucraineni și ruși.
La ridicarea economică și bunăstarea Ucrainei au contribuit și evreii sovietici care, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial s-au întors de dincolo de Urali și din republicile Asiei Mijlocii, protejați de regimul bolșevic al lui Stalin.
Bolșevicii evrei erau școliți și aveau universitățile făcute, au ocupat funcții de conducere în politica, economia și administrația statului, funcții de secretari ai partidului comunist. Astăzi, aflați la cârma statului ucrainean, evreii ucraineni dețin 70-80% din puterea economică a acestuia și au pus țara la dispoziția oligarhilor evrei europeni și americani.
Situația actuală cu evenimentele războiului, care pune semne de întrebare, este și participarea activă a evreilor ucraineni la conflictele politice și militare ale războiului cu Rusia, un subiect important fiind dezvăluit de mass-media rusească și internațională.

În perioada lui Putin, prim-ministrului israelian Netanyahu, în vizita sa la Moscova, i s-a predat o întreagă arhivă a fostului Н.К.В.Д. (N.K.V.D.) referitoare la crimele naționaliștilor ucraineni împotriva evreilor din Ucraina, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, pe durata căruia au fost omorâți 900.000 de evrei. Ulterior, actuala conducere a Ucrainei, alcătuită 80% din evrei, s-a axat pe direcția politică extremist-naționalistă, conducând mișcarea politică din Ucraina către autodistrugere.
Și acum întrebarea: nu cumva, în subsidiarul cauzelor conflictului din Ucraina se află și dorința evreimii internaționale de a-i pedepsi pe urmașii biologici ai asasinilor celor 900.000 de evrei, în al Doilea Război Mondial? (Justițiarul, prof. univ. Corvin Lupu).

Sine die, apar o serie de alte întrebări:
– nu cumva americanii bogați, care au preluat activele statului ucrainean, dacă vor mai stăpâni ceva în Ucraina, doresc o Ucraină cu mișcare naționalistă distrusă și compromisă?
– nu cumva proiectul iudeo-globalist de distrugere a naționalismului internațional se desfășoară în Ucraina prin implicarea evreimii în conducerea mișcării naționaliste?
Este bine cunoscută istoria instaurării puterii sovietice în 1917 în Rusia, mai târziu în Ungaria; acțiunile „Фронтотдел – Front-Otdel”-ului (Secția de Front) din Odesa, alcătuit din evrei, care fabricau scenarii revoluționare împotriva Sfatului Țării din Chișinău, împotriva liderilor naționaliști din Kiev, Odesa, Nicolaev etc., dar și împotriva României Regale.
Actualul Președinte al Ucrainei, Zelenski, prezentat în lumea euro-atlantică drept erou și apărător ucrainean în fața „agresorilor”, „bandiților” ruși, în realitate este cu totul altfel. Printr-un scenariu ca-n unele filme de proastă factură, acest fost actoraș comediant evreu, Volodimir Zelenski, elogiază conducerea „eroică” luptătoare pentru libertatea și dreptul unei națiuni căreia el nu-i aparține.
Se erijează a fi un fel de „revoluționar internaționalist” precum Ernesto Che Guevara, dar Zelenski și oamenii din anturajul său îi manipulează pe ucraineni după cum primesc ordine. Conducătorii evrei ai Ucrainei nu-i iubesc pe etnicii ucraineni, dorindu-le dispariția, iar ziariștii neutri calificându-i pe V. Zelenski și personajele din conducerea Ucrainei drept asasinii și groparii statului.
Prin continuarea războiului cu Rusia, Ucraina se va depopula fără precedent, peste zece milioane de oameni părăsind țara. Desigur, Occidentul, fiind în mare criză de forță de muncă calificată, se bucură să-i absoarbă. Ucrainenii sunt bine școliți, instruiți de sistemul de învățământ sovietic și ucrainean similar celui occidental, știindu-se că sistemul rusesc a produs specialiști de tot felul, ingineri și muncitori buni, bine calificați, invadarea Europei, inclusiv a României, cu ucraineni fiind o migrație planificată.

Situații în teatrele de operațiuni. Pierderi materiale și umane
Analizând documentele și informațiile comentatorilor militari din teatrul de operațiuni, situația pe fronturile Herson, Zaporojie sunt mai moderate, pe când pe frontul Donețc, acțiunile militare s-au derulat activ și agresiv din ambele tabere militare. Folosind aviația și artileria, împreună cu trupele motorizate terestre, forțele militare ale Federației Ruse au atacat activ punctele de rezistență și de comandă ale Armatei Ucrainene din zona nordică, spre sud, și anume: Seversk-Soledar, Pocrovscoe, Artiomovsc (Bahmut), Opâtnoe, Vodenoe, Klevșcevca, Kurdiumovca, Torețk, Mariinca, Ugledar.
Pe parcursul operațiunilor militare, forțele armate ruse au nimicit forța vie a inamicului, tehnica militară poziționată pe liniile de apărare, după care infanteria (pehota), cu susținerea blindatelor, a preluat, prin lupte, pozițiile ucrainenilor, a „curățat” localitățile menționate de soldații inamici. Au fost bombardate liniile de aprovizionare, drumurile pe care se asigura înaintarea rezervelor ucrainene, concomitent era folosită și aviația militară rusească, escadrile de elicoptere.
Ritmul de mișcare a unităților rusești este lent, este precaut, se luptă fără grabă, de la câteva sute de metri până la un kilometru pe zi, în directă dependență de relief și condiții climatice. Au fost zile, săptămâni, în care pozițiile de luptă nu s-au schimbat, soldații au rămas în tranșee, pe de o parte și de alta, ripostând inamicului cu aruncătoare de grenade și tiruri de arme automate.
Conform surselor rusești, pierderile ucrainenilor ar fi de 150 oameni/zi, iar în unele zone de luptă, pierderi mult mai mari de 300-400 morți și răniți. Pierderile ostașilor ruși pe segmentele, pozițiile de luptă, ar fi mult mai mici – de 10-20 oameni/zi.
În plan tactic s-au produs schimbări nesemnificative pe pozițiile de luptă. Ucrainenii au atacat masiv cu trupe, dar fără niciun rezultat, pentru că rușii foloseau eficient sistemele PC30 (sistemele reactive). Ucrainenii au folosit în lupte de apărare arsenalul reactiv tip „GRAD”, însă eficiența lor față de inamicul rus a fost mai slabă, țintele nu au fost doborâte. Ba mai mult, sistemul antirachete rusesc a fost mult mai eficient, distrugând parțial sau total sistemele de rachete „GRAD” sau „HIMARS”.
Cu toate acestea, situația în zona Donețc-Harcov rămâne încordată, trupele ucrainene aduc mereu rezerve pe linia întâi de apărare, se apără bine și atacă, având în dotare armament performant provenit de la occidentali. În porțiuni ale frontului ruso-ucrainean, artileria ucraineană bate eficient țintele rusești și preponderent în zonele aglomerate ale orașului Donețc, care practic este la 60-70 km de linia frontului.
Până la 20 decembrie 2022 (300 zile de război) ucrainenii au aruncat asupra populației civile din auto-numita Republică Populară Donețc, circa 89.650 de unități explozive, obuze, din care 12.100 de rachete reactive propulsate PC30 tip GRAD, 15.700 unități de obuze 155mm de fabricație străină (Germania, SUA).
Sunt distruse și avariate 9.224 de case, 2.200 de obiective de infrastructură din care: 118 spitale, instituții medicale, 446 școli și grădinițe de copii, 857 obiective sociale, 720 obiective mici și mari termoenergetice și gazificare. Sunt distruse 1100 unități de transport. În această perioadă de 300 de zile au fost uciși 1.094 persoane civile, din care 132 copii de diferite vârste, au fost răniți 3.482 de oameni. Pagubele economice sunt foarte mari.
Pierderile umane militare, forța vie a structurilor militare a Republicii Populare Donețc, alipită Federației Ruse, sunt considerabile.
Pierderi militare ale forțelor armate a Federației Ruse de la începutul operațiunii militare speciale până la 30.12.2022, din informația Ministerului Apărării a Ucrainei:

– Morți și răniți militari ruși – 115.290 persoane;
– Avioane – 286 unități;
– Elicoptere – 276 unități;
– Tancuri, tehnică militară distrusă în operațiuni de război – 3.106 unități;
– Autoblindate, tehnică specială – 6.183 unități;
– Automașini militare, autotransportoare – 4.846;
– Sisteme de artilerie – 2.094 unități;
– Sisteme de artilerie reactive, autopropulsante RCZO – 437 unități;
– Nave militare, vedete – 18 unități.

În data de 21 decembrie 2022 s-a încercat asasinarea înaltului demnitar de la Moscova pentru probleme de administrare și trupele ruse, staționate în orașul Donețc. Printr-un bombardament al ucrainenilor, folosind sistemul american de artilerie „Excalibr”, a fost lovită reședința, complexul hotelier și restaurantul „Seș-Beș” unde își sărbătorea ziua de naștere fostul vice-prim ministru și șef al complexului militar „Roscosmos” al Federației Ruse, Dmitrii Rogozin.
Acest demnitar rus care are experiență în „formarea de republici separatiste”, a susținut activ agresiunea rusă în Republica Moldova (1991-1992), fiind un antiromân dovedit.
Ca rezultat al bombardamentului ucrainean au fost avariate patru încăperi ale clădirii restaurantului, iar Dmitrii Rogozin a fost rănit. Șeful administrației republicii Donețc, Vitalie Hoțenco, a fost și el rănit ușor, dar paza de corp a suferit răni grave, ulterior decedând. Deputatul Dumei de Stat a Federației Ruse, Alexei Juravliov, a fost victimă a undei de șoc și a fost rănit ușor. Au mai fost răniți ușor consilierii, ospătarii, muzicanții, în total 6 persoane.

Informații referitoare la situația militară din Ucraina la data de 30 decembrie 2022
Din informațiile Ministerului Apărării al Federației Ruse, pierderile militare ale Ucrainei sunt următoarele (perioada 24.02.2022-30.12.2022) :

– Avioane – 350 unități.
– Elicoptere – 188 unități.
– Drone , alte aparate de zbor -2.694 unități.
– Sisteme de rachete antiaeriene (ZRK) – 399 unități.
– Sisteme de artilerie reactive, autopropulsante RC30 – 934 unități.
– Tancuri, blindate și alte mașini blindate BMP, BTR – 7.191 unități.
– Automobile militare, autotransportoare și altă tehnică specială – 7.707 unități.
– Artilerie și aruncătoare de mine – 3.700 unități.

Organizația „Иди и смотри” (Mergi și privește), a declarat că în Ucraina ar fi înregistrate circa 60.000 de morminte ale militarilor ucraineni, în afara celor căzuți din zonele de luptă, neridicate sau îngropate la voia sorții. Se mai constată o cifră mare de soldați, ofițeri dispăruți și neidentificați – 35.382 persoane.
De la începutul operațiunii militare speciale până la 30.12.2022, din diverse surse se menționează pierderi umane în urma luptelor de circa 130.000 militari ucraineni (localitatea Artiomovca a fost distrusă 90%, fiind lăsată fără locuitori, apă și energie. Ostașii ruși au numit această localitate a ucrainenilor Bahmuth, „tocător de carne vie” (Миасорубка), deoarece aici au căzut circa 10.000 de militari ucraineni, dintre care 250 ofițeri).

Informații suplimentare legate de mersul războiului
Conform înțelegerilor, Ucraina va primi din Germania: 18 unități sisteme de artilerie 155 mm, rachete RCH – 155 unități, rachete 3PKIRIS-T-100 unități, mașini blindate „Dingo” – 20 unități, blindate tip BRAM – 2 unități, mortier blindat – 2 unități, camioane mari 8×8 – 19 buc., grenade de 40 mm pentru aruncătoare grenade 30.000 unități, obuze de 155 mm – 5.000 unități, ambulanțe – 4 unități, picape – 80 unități, camioane – 7 unități, sisteme antidrone – 90 unități.
Din SUA (21.12.2022), președintele Vladimir Zelenski va primi pentru Ucraina ajutoare financiare și materiale considerabile, și anume: 1,85 mlrd USD și 850 mln USD. Livrările vor cuprinde muniții de război, inclusiv echipament de comunicații, optică, haine pentru soldați, veste antiglonț, etc.
Un al doilea pachet de ajutoare militare (achitate din banii contribuabililor ucraineni) conțin: 45.000 unități obuze 152 mm., 20.000 unități obuze 122 mm., 50.000 un. obuze reactive pentru sistemele de rachete RCZO „Grad”, 100 unități. obuze pentru tancuri și altă tehnică militară din depozitele americane și țările tratatului de la Varșovia.
Franța va transmite Kievului – 2 unități sisteme de rachete tip ZRK de rază scurtă și rază medie, până la 6 km. Sunt predate Ucrainei: 6 unități tunuri TRF de 155 mm., trase de autoblindate, unitățile militare franceze au rămas cu 13 unități de tunuri.
Maroc va preda Ucrainei unele echipamente și piese de rezervă pentru tancuri T72 (piese și echipamente învechite).
Polonia s-a angajat să mai trimită 3 sisteme reactive ZRKC-125 „Hevi”.
Anglia va vinde Ucrainei 125 unități tunuri antiaeriene, radare și sisteme de luptă cu dronele.
Ajutând Ucraina, 27 de state au cheltuit din propriile bugete 97 miliarde USD, ceea ce constituie două bugete militare ale Rusiei, iar pentru armata ucraineană lucrează circa 500 de sateliți, care fixează toate mișcările armatelor ruse și ucrainene.
În data de 16 decembrie 2022, Adunarea Generală ordinară ONU a primit proiectul Federației Ruse de „eroizare a nazismului”, unde s-a votat pentru proiectul propus „DA” 120 de țări, 50 de țări au fost „împotrivă” și 10 țări s-au „abținut”.
Ministerul Apărării al Federației Ruse planifică restructurări în armată.
Concret: organizarea Districtelor militare în regiunile teritoriale Moscova și Leningrad (Petersburg), reformarea a 7 divizii motorizate de infanterie, 2 divizii desant, 5 divizii de infanterie marină.
Se lucrează la organizarea a 8 regimente de aviație grea (bombardiere) și 6 brigăzi de aviație ușoară de vânătoare, 5 divizii de artilerie. Actualele unități de aviație vor fi completate cu 80-100 de elicoptere.
În curând, Armata Rusă va avea 1,5 milioane militari, din care 695.000 pe bază de contract.
Rusia se pregătește pentru un război mare și lung.
Circa 100.000 de soldați și ofițeri au fost decorați cu ordine și medalii, din care 120 militari au primit cel mai înalt titlu – „Erou al Rusiei”.

Sursa: yogaesoteric.net

0 161

FC Braşov a câştigat “la scor de neprezentare” deplasarea de la Timişoara, contra Ripensiei. Stegarii s-au impus cu scorul de 3-0 (2-0) prin golurile marcate de Dan Spătaru, Tomislav Sorsa şi Milcho Angelov.
Meciul a început cu un incident nefericit pentru ambele formaţii. În minutul 2 Rareş Lazăr şi Nicolae Şofran de la Ripensia s-au dat cap în cap şi au fost transportaţi la spital. Din fericire pentru stegar, nu sunt probleme grave, i-au fost puse câteva copci, însă jucătorul nostru este înafara orcărui pericol.
Am înţeles că accidentarea lui Lazăr nu e chiar simplă. L-am pierdut până la finalul sezonului. Un jucător important. Îmi doresc să fie cât mai repede ok”, a spus Dan Alexa la finalul meciului.
Tabela de marcaj a fost modificată pentru prima dată de tânărul Dan Spătaru, care a finalizat din voleu, o centrare perfectă, de pe partea stângă, a lui Alexandru Tudor Saim (min. 13). 2-0 pentru galben-negrii s-a făcut după o mare greşeală în defensiva bănăţenilor. Un fundaş advers a vrut să trimită mingea cu capul către portar, dar croatul Tomislav Sorsa, pe fază, “a furat mingea”, a driblat goalkeeper-ul şi a înscris simplu, cu poarta goală (min. 40).
Şi repriza a doua a fost în totalitate la discreţia stegarilor care au ratat o sumedenie de ocazii prin Ştefan Blănaru, Zoran Mitrov şi Vasile Constantin. Cu toate acestea, “tabela a fost închisă” de bulgarul Milcho Angelov, care a fost angajat perefect şi singur cu portarul a finalizat de la marginea careului mare, 3-0 (min. 71).
Un meci pe care l-am controlat. Am reuşit să dăm gol repede. O victorie meritată, pe lângă cele trei goluri am mai avut ocazii. Şi Ripensia a avut momentele ei bune de joc, dar până la urmă cred că a fost o victorie meritată”, a mai spus Dan Alexa.
FC Braşov a jucat în formula: Andrei Ureche – Marius Burlacu, Ivan Fustar (cpt.) (Bradley Diallo min. 75), Tudor Oltean – Tomislav Sorsa, Dan Spătaru, Diogo Izata (Vasile Constantin min. 65), Rareş Lazăr (Alexandru Tudor Saim min. 10), Daniel Dumbravă – Adi Chică-Roșă (Zoran Mitrov min. 65), Milcho Angelov (Ştefan Blănaru min. 75).
Cu această victorie FC Braşov se menţine pe primul loc în Seria B a play-out-ului, cu 40 de puncte, şi victorii pe linie în play-out. În schimb, Ripensia Timișoara, la fel ca și concitadina Poli, se pot gândi deja la viitorul sezon în liga inferioară.
D.D.

0 148

Habarniștii care ne reprezintă la nivelul instituțiilor UE (indiferent din ce stat membru sunt) încalcă cu desăvârșire tratatele UE, iar slugile alese din țară execută și vând orice ca să le vină bani în borcanul cu miere (să se mânjească și ei puțin pe degete și să se lingă pe buze)
Potrivit Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), statele membre i-au atribuit UE competente numai in anumite domenii si numai in anumite limite.
Orice competență care nu este atribuită UE prin tratate aparține statelor membre.

Art. 4 alin 2 din TUE prevede: ”Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Aceasta respectă funcțiile esențiale ale statului și, în special, pe cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale. În special, securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru.”
Se poate observa, astfel, că în mod expres se prevede în TUE că securitatea națională este responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru, UE neputând să își bage nasul și să legifereze în acest domeniu.
Cu toate acestea, de ceva ani buni, invocând impropriu ca temei de drept art 114 din TFUE privind apropierea legislațiilor, Comisia Europeană propune, iar habarniștii din Parlamentul European și Consiliu aprobă tot felul de ”legi europene” care reglementează în domeniul securității naționale, invocând diverse pretexte, că de fapt ar fi vorba de ”piața comună” și că de aia adoptă ei la nivel european diverse reglementări obligatorii pentru statele membre.
Bineînțeles că acesta nu este singurul domeniu în care UE își bagă nasul și reglementează, fără să îi fie stabilite competențe prin tratate.
Că tot este la modă ”digitalizarea” și implementarea haotică, heirupistă, fără cap și fără coadă a tehnologiilor, fără niciun studiu de impact, fără luarea în considerare a potențialelor efecte negative și fără luarea unor măsuri pentru preîntâmpinarea lor, tot la modă este și securitatea cibernetică.
Nu demult, anul acesta, s-a adoptat o lege ”cu cântec” a securității și apărării cibernetice în România (nr. 58/2023), lege prin care s-a modificat și legea securității naționale, introducându-se amenințările sau atacurile cibernetice printre amenințările la adresa securității naționale a României.
În Expunerea de motive a acestei legi, se invocă că s-au transpus directivele UE NIS și NIS 2. Totodată, s-a invocat că proiectul de lege s-a inițiat pe Componenta C7- Transformare digitală, reforma 3 din PNRR.
În conținutul acestei legi se face trimitere la Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică).
Dar ce să vedeți?
Chiar Comitetului Economic și Social European în avizul pe care l-a dat cu privire la acest Regulament a invocat: ”Securitatea cibernetică este esențială atât pentru PROSPERITATEA ȘI SECURITATEA NAȚIONALĂ, cât și pentru însăși funcționarea democrațiilor, libertăților și valorilor europene. „Securitatea cibernetică este un ecosistem în care legile, organizațiile, abilitățile, cooperarea și implementarea tehnică trebuie să fie în armonie pentru a fi cât mai eficiente”, se declară în indicele global al securității cibernetice al ONU, adăugându-se că securitatea cibernetică „devine din ce în ce mai importantă pentru factorii de decizie din diverse țări”.
Însă, au folosit ca pretext ”piața unică a securității cibernetice”, că altfel nu aveau temei să poată să reglementeze nimic la nivel european.
Cu toate acestea, habarniștii din Parlamentul și Consiliu l-au votat.
Binenteles că în orice domeniu există bunuri și servicii necesare, bunuri si servicii care se vând și se cumpără.
Folosind această ”chichiță” a pieței unice și invocând ca temei ”aproprierea legislatiei pe piata internă/unică” se legiferează de către UE în orice domeniu, inclusiv în cele care nu i-au fost atribuite competențe prin tratatele UE.
Parlamentele naționale nu se opun când analizează astfel de proiecte de ”legi europene” când le sunt transmise spre analiză, Parlamentul European e format din niște unii aleși de cetățeni, dar care habar nu au ce caută pe acolo, iar cetățenii dorm pe ei.

Peste luni și ani de la adoptarea aberațiilor la nivel european, cu încălcarea tratatelor UE, când se trezesc cetățenii cu diverse norme și măsuri aberante care li se aplică, se miră de unde li se trage.
Când li se spune că vine de la UE, dau vina pe UE.
Nu prea e vina UE, e vina noastră, a cetățenilor, că am ales numai habarniști, profitori și geambași care sunt dispuși să vândă orice dacă primesc și ei 2 lei să bage la burtică. În plus, cetățenii nu trag de mânecă niciunul dintre ”aleșii” ăștia ca să îi întrebe: ce votează, de ce votează, în baza cărui temei, că nu a fost nimeni ales să facă ce are chef pentru simplul fapt că a fost ales.
„Alesul” poate să își exercite mandatul numai în anumite limite și cu respectarea Constituției (dacă e vorba de Parlamentul National) sau a Tratatelor (dacă e vorba de Parlamentul European), dar dacă cei care i-au ales (mandatat) nu îi întreabă ce fac ei pe acolo, de ce n-ar face ce au chef și să nu respecte nimic?
Dacă îi dai un mandat unui alt cetățean să îți închirieze casa, dar el în fapt ți-o vinde, îi sari repede în cap.
În schimb, aleșii care prin puterea pe care noi le-o dăm atunci când îi alegem, dându-le astfel mandat de a da legi care vizează nu numai casa, ci viața noastră în totalitatea ei, nu prea sunt deranjați de nimeni să îi întrebe ce fac ei în exercitarea mandatului ăla pe care l-au primit de la cetățeni.
Mai mult, SRI-istii care se vor în tot și toate prin România, treaba aia a lor care constă în apărarea securității naționale a României au cam aruncat-o la coș și acceptă ca România să fie hârtia igienică a oricui.

În cocina care a devenit UE, niște state pot să se dezvolte frumos, iar după ce se îngrașă bine, pot să zică la revedere UE și să își facă exit-ul. La momentul ăla, România trădată și furată pe toate părțile de toți ăștia plătiți cu vârf și îndesat să o apere se va trezi că nu mai are nimic și a fost numai o vacă de muls.

Autor: Elena Radu
Sursa: flux24.ro

1 133

La începutul anului  2010, președintele României, Traian Basescu, îngrijorat de situația pensiilor, pretinzându-se un politician cinstit,  declara că nu are nimic cu pensionarii, însă pentru a nu ajunge în situația de a nu mai avea bani de pensii, în perioada următoare  aceastea vor trebui micșorate.

Preacinstitul președinte Traian Băsescu, care câștigase alegerile cu sloganul „Să trăiți bine!”, uită să prezinte românilor faptul că situația dezastruoasă se datora camarilei portocalii având reprezentanți de vârf pe preacinstita Elena  Udrea și preacinstiții Adrian Videanu, Radu Berceanu, Gheorghe Ștefan…  
Preacinstitul Traian Băsescu a apreciat în mod deosebit  militarii activi, generali și ofițeri din cadrul Direcției Generale de Informații a Apărării, constituiți într-un Comitet de inițiativă, condus de ministrul apărării, pentru sprijinul realegerii acestuia ca președinte. Grupul criminal constituit, conform Curții Militare de Apel București, a avut misiunea de a determinarea și identifica modalități de influențare a voturilor, în mod deosebit a celor din diaspora.
În martie 2023 a fost redeschisă urmărirea penală împotriva  acestor nedemni purtători ai uniformei militare.

Obsesia preacinstitului Traian Băsescu, a reprezentat-o  rezerviștii militari, pe care  matrozul, probabil aflat într-o stare de euforie bahică, îi caracteriza astfel:” În general, suntem împotriva pensiilor speciale care sunt furt. Indiferent cine are pensii speciale fură bani. Nu sunt pensii rezultate din contribuție.
Sigur, îi vedem la televizor, ne povestesc cum sunt ei cu arma la picior, dorm cu pușca în pat și de asta trebuie să aibă pensii speciale, uitând să ne spună că marea lor contribuție la securitatea României a fost că arau la munci agricole înainte de Revoluție, strângeau porumb prin Insula Mare a Brăilei și deodată și-au dat seama că le trebuie pensii speciale

În disprețul său suveran, Traian Băsescu, comandantul suprem al Armatei Române, a  catalogat pensile militare ca find „nesimțite”, cu toate că, la vremrea respectivă, militarii români aveau printre cele mai scăzute  pensii din țările membe  N.A.T.O. Preacistiții politicieni Boc și Șeitan, slugile preasupuse ale lui Traian Băsescu, vor declanșa o operațiune aberantă de recalculare/scădere a pensiilor militare, care se va finaliza cu  distrugerea sistemului de pensii militare.
La aprobarea O.G.1/ 2011, moment semnificativ din lupta pensionarilor militari pentru apărarea drepturilor legal cuvenite, când un singur vot ar fi fost suficient pentru respingerea acestui act normativ, cei trei generali ajunși parlamentari – Gabriel Oprea, Eugen Bădălan și Nicolae Mircovici – au votat în favoarea acesteia. S-a dovedit că imaginea de luptători vajnici pentru cauza dreaptă a pensionarilor militari, pe care și-o construiseră în perioada anterioară, a fost falsă, aceștia fiind doar niște ticăloși, care pentru menținerea privilegiilor și-au trădat foștii camarazi.

Perioada 2010-2023 a fost marcată de un atac permanent, bine coordonat, la adresa Armatei, în mod deosebit a pensionarilor militari. Aceștia au fost nevoiți să suporte consecințele  măsurilor aberante pe care toți reprezentanții clasei politice le-au  prevăzut în legi și ordonanțe de urgență adoptate cu încălcarea prevederilor legale. Numeroase recalculări, revizuiri, actualizări, neacordarea drepturilor legal cuvenite, au dus la blocarea instanțelor de către pensionarii militari, care, prin zeci de mii de procese, încercau să înlăture urmările abuzurilor comise de conducătorii vremelnici ai țării.  
Mai mult, în perioada când Gabriel Oprea a fost ministrul apărării, în urma recalculării făcută la plesneală, cu adeverințe eliberate ilegal, pentru ca pensile  militarilor să fie calculate pe principiul contributivității, s-a ajuns la aberația ca subofițeri și maiștri militari să aibă pensii mai mari ca generalii armatei române.
În această perioadă în denigrarea pensionarilor militari un rol important l-a jucat presa aservită, căreia  i s-a alăturat inclusiv trustul de presă al armatei.
Pensionarii militari nu vor  uita niciodată conferințele de presă organizate de gen. mr. Maria Lupu sau intervențiile comandorului Tiberiu Frățilă pe toate posturile de televiziune care explicau savant cum cresc pensile militare, prin scădere. Pentru prestațiile lor rușinoase vor fi recompennsați cu grade și funcții, dar pentru noi pensionarii militari și ei sunt doar niște ticăloși, slugi preaplecate ale unor preacinstiți politicieni.

Preacinstitul Traian Băsescu – pe timpul mandatelor sale – comandant suprem al Armatei Române, a declanșat operațiunea de batjocorire, denigrare și umilire a militarilor români, singurii cetățeni care au jurat să-și apere țara chiar cu prețul vieții. Din păcate, operațiunea este în plină desfășurare și astăzi. În scandalul izbucit din cauza solicitării de către U.E. a reformării pensiilor speciale din România, apare o luare de poziție surprinzătoare din partea preacinstitului europarlamentar Gheorghe Falcă. Acesta a declarat că  „Reforma pensiilor speciale trebuie adoptată, cu riscul de a supăra militarii!”.
M-aș fi așteptat că o astfel de poziție să fie adoptată de precinstitul Traian Băsescu, la rândul lui europarlamentar. Acesta însă, surprinzător sau nu, tace. Tace pentru că și-a pierdut orice credibilitate după ce a fost declarat turnător la Securitate. Tace și pentru că  mai sunt pe rolul instanțelor niște procese extrem de dificile, pentru el și pentru apropiații săi. În aceste condiții a ieșit la rampă, finul său, precinstitul politician Gheorghe Falcă, care nu uită că trebuie să-și respecte nașul, conform valorior creștine. Pe politicianul Gherghe Falcă, la 27 iulie  2012, socrul său, Gheorghe Seculici îl aprecia  ca fiind „cel mai mare mincinos”  și „un mare gunoi”.

2012 – acest „mare gunoi” (Gherghe Falcă), a încearcat să devină ofițer al Armatei Române, fiind avansat de la gradul de caporal la gradul de maior de către tartorul avansării oamenilor politici și a jurnaliștilor, alt preacinstit politician, preacinstitul Gabriel Oprea. Au fost aproximativ 450 de astfel de cazuri de încălcare flagrantă a legilor.
Un jurnalist aprecia la vremea respectivă că „Între toți, apare, ca prostul târgului, Gheorghe Falcă, singurul «colonel» avansat la gradul de maior”. Corneliu Dobriţoiu, ministrul de atunci al apărării naționale, a anunţat cu fermitate că va declanşa procedura în Justiţie pentru anularea acestor avansări. Nu a făcut acest lucru și tare mi-e teamă că preacinstitul  caporal Gheorghe Falcă apare în evidența persoanelor mobilizabile de la C.M.J. Arad cu gradul de maior (r).
Interesant este și faptul că Dosarul  293/P/2014, realizat de D.N.A., privind  acordarea unor grade militare unor persoane fără legătură cu activitatea militară nu a fost finalizat nici  până astăzi.
Dacă militarii cinstiți ai Armatei Române, excepție făcând generalii corupți, după cariere militare exemplare, abia reușesc să asigure familiilor lor un trai decent, acest „mare gunoi”, în mod deosebit după ce a intrat în politică, a acumulat o avere impresionantă.

Inginerul modest, venit în Arad în 1995, stătea cu chirie, fiind posesorul unui Oltcit.  Preacinstitul politician Gheorghe Falcă, bugetar până în 2019, a devenit  un om extrem  de bogat, cu apartamente, case, maşini de lux, bijuterii de zeci de mii de euro. Averea imobiliară este impresionantă: în 2002 familia Falcă  era posesoarea unui apartament, dobândit în 2002, după nuntă și a unui apartament proprietatea soției; în 2005, achiziționează o casă de peste 242 de metri pătrați în central orașului (achiziția  s-a lăsat cu dosar penal pentru fapte grave de corupţie şi abuz în serviciu); cumpără, în 2009, o casă de 360 de metri pătraţi şi un teren de 530 de metri pătraţi, cu 135.000 de euro, bani fiind  împrumutați de la soacră; în 2010, achiziționează o vilă  de 598 metri pătraţi, pe care vândut-o imediat propriei firme, „Pro Arhitectura”, contra sumei de 316.224 lei.
În 2007, botezul ficei sale, care a avut ca naș pe prea cinstitul Traian Băsescu, la care au participat peste 200 de persoane, a sporit averea familiei Falcă cu 56.000 de euro.
În iunie 2019, preacinstitul politician Gheorghe Falcă, pentru a marca cei 15 ani de  petrecuți în administrația locală, a organizat o mega petrecere în comuna Vladimirescu, la care au participat aproximativ 4.500 de invitați: politicieni, oameni de afaceri, funcționari din administrație. Cu câteva zile înainte, același personaj a organizat o recepție pentru toți angajații Primăriei Arad, care s-a desfășurat la Palatul Cultural.
Acest prea cinstit politician, este îngrijorat de faptul că pentru România pierderea banilor primiți prin P.N.R.R. înseamnă că unii politicieni nu se  gândesc la cetățeni, la dezvoltarea României, ci apără doar la o clasă socială care are pensii nu pe contributivitate. Reforma pensiilor speciale trebuie adoptată cu riscul de a supăra militarii, afirmă cu fermitate acest “mare gunoi”.
Acesta, în calitatea sa de parlamentar european român, ar fi trebuit să susțină poziția statului român, expirmată de prim ministrul Nicolae Ciucă, conform căreia pensile militarilor români  nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii de serviciu, așa cum sunt în toate țările membre N.A.T.O. și U.E. Nu a făcut acest lucru. Mai mult, el s-a raliat pozițieii oficialilor de la Bruxelles care consideră că pensiile militare din România ar trebui diminuate.

Nu contează pentru preacinstitul politician Gheorghe Falcă că astfel de măsuri ar duce la depopularea Ministerului Apărării, Ministerului de Interne și a servicilor secrete, implicit  scăderea catastrofală a capacității de apărare a statului român. Nașul și finul, unul mai cinstit ca altul, prin acțiunile desfășurate au dovedit că și-au făcut datoria cu supușenie absolută în fața străinilor, aducând grave prejudicii imaginii militarilor români și Armatei Române. Pentru militarii români cei doi nu sunt decât decât niște ticăloși, pe care îi vom trata  ca atare!

Autor: Col. (rtg) Remus Macovei
Sursa: art-emis.ro

0 171

Dacă ai citit multe cărți, nu înseamnă că ai dobândit mai mult caracter. Poți să fii în același timp un erudit și o lichea. Sau un lacheu.
Dacă ești (sau îți spui) Teolog, nu înseamnă că ești automat Omul lui Dumnezeu. Că Îl iubești pe Dumnezeu sau Îl porți în tine. Că ești, adică, Teofil sau Teofor.
Sfântul Ștefan și Sfântul Pavel au învățat amândoi la școala marelui învățător Gamaliei. Erau amândoi tobă de carte.
Cu toate acestea, ce diferență între ei! Ștefan, plin de duh sfânt, blând și smerit, a fost primul dintre mucenici și s-a învrednicit a-L vedea pe Hristos în Ceruri cum se ridică în picioare, ca omagiu pentru jertfa sa.
Saul (până să devină Pavel) era orb și criminal. Prea plin de erudiția sa, era incapabil să Îl vadă pe Dumnezeu din cauză că vederea îi era obturată de propriul Ego. Pentru adevărul său personal era capabil de cele mai monstruoase crime.
A participat la uciderea lui Ștefan, convins că Îl servește pe Dumnezeu.
A fost nevoie de Șocul de pe Drumul Damascului ca să i se ia solzii de pe ochii inimii și a vedea cu adevărat.
Dar Pavel a fost de la început Vas Ales. Nu o lichea sau un terchea-berchea cu diplomă, gata să lingă blacheuri pentru onoruri de tinichea.

* * *

Săptămâna Patimilor este cea mai intensă perioadă din an pentru un creștin ortodox. Sunt zilele cele mai încărcate și mai pline de taină.
Pentru a-L urma pe Iisus pe Golgota, pentru a te răstigni, pătimi, muri, îngropa și învia împreună cu El este nevoie de o Stare de Grație. De liniște, reculegere și rugăciune. De priveghi în Grădina Ghetsimani.
Altminteri, toată Sărbătoarea Paștelui, când nu e chiolhan, rămâne o Pioșenie de mucava.
Or, tocmai această Stare de Grație, de liniște și reculegere, a fost agresată de propunerea grupului de intelectuali și ierarhi de a „îndrepta” Pascalia.
În orice altă perioadă ar fi fost deschisă această discuție, aș fi fost mai puțin circumspect. Aș fi acceptat că poate fi vorba de o orbire egolatră, ca la Pavel, fără a-i nega posibile bune intenții.
Dar NU în Săptămâna Patimilor. NU atunci când ortodocșii stau în genunchi la picioarele Crucii, în timp ce Hristos suferă.
Acțiunea intelectualilor – urmată, vai!, de câțiva ierarhi – este o bombă aruncată în Biserică, în cea mai sfântă perioadă a anului.
O mașină infernală care îi izgonește pe oameni din jurul Crucii.
Este un atac terorist care ne fură Învierea. Ne răpește Paștele.
Nu poate fi o întâmplare că e vorba de aceiași indivizi care au încuviințat și încurajat raptul Paștelui în 2020. Acum, vor să confiște Învierea definitiv.
Din această cauză, nu cred în buna intenție a propunerii. Nu cred că aruncarea ei în spațiul public, în Săptămâna Patimilor, a fost o gafă săvârșită din orgoliu sau din alte motive meschine.
Cred că este vorba de o Misiune și de o Acțiune Concertată.
Aici, nu este Saul care dă cu pietre crezând că îl servește pe Dumnezeu.
Este un grup de Lichele care și-au vândut sufletul pentru 30 de arginți. Niște Lachei care execută un ordin drăcesc.

Autor: Adrian Pătrușcă 
Sursa: activenews.ro

1 253

Cunoscuta agentie internațională USAID, brațul ideologic al guvernului SUA de impunere a manipulărilor anti suveraniste în orice regiune a lumii, a publicat pe site-ul său un anunț cu privire la angajarea unui consilier superior privind dezvoltarea democratică și buna guvernanță a Republicii Moldova.
Atașăm anunțul pentru a nu fi discuții cu privire la autenticitatea informației. Cine citește cu atenție cele 10 pagini va observa un limbaj absolut aberant. Nu numai că limba engleză folosită de guvernul american a devenit o nouă limbă, birocratică și fără nici un fel de sens logic pentru cititorul de rând, dar ea ascunde extrem de multe capcane, pe care numai cei crescuți în ecosistemul școlar al ideologiei de lemn de la Washington pot să îl înțeleagă. 
Este extrem de interesant că SUA continuă să schimbe fața republicii Moldova după chipul și asemănarea sa. Impunerea unui așa zis consilier privind democrația si buna guvernanță în Moldova, cetățean american plătit cu bani americani și aflat sub autoritatea directă a guvernului american va modifica esențial și defintiv definiția națională, istorică, culturală și identitară a micii republici de peste Prut. 

Reamintim că Republica Modlova a fost și este teritoriul istoric românesc furat prin dictat german ( dictatul Molotov-Ribbentrop fiind de altfel confirmat după căderea URSS, prin refuzul ferm al Berlinului de a permite Bucureștiul să își recupereze teritoriile furate de Germania nazistă).
Prin noua mișcare a SUA, Chișinău se va afla sub dubla impunere externă: una americană prin numirea unui guvernator provenit direct din laboratoarele ideologice ale SUA și de sigur cea europeană, vorbitoare de germană, care va impune aberațiile politice de tipul celor pe care le vedem astăzi executate de către Kiev.
Perioada de selecție a acestui nou vice-roi la Chișinău este scurtă, conform anunțului, candidaturile pentru acest post american se pot primii la adresa USAID doar din 31 Martie până la mijlocul lui Aprilie, anul curent. Ceea ce, în limbajul de lemn american, perfect reprezentat de către celebra USAID, înseamnă că aparatul imperiala american are deja un candidat, publicarea anunțului fiind doar o necesitate legală, îndeplinită automat.
Daca cineva, care chiar dorește să ajute Moldova să devină suverană și independentă, cu identitatea sa proprie, are ideea de a își trimite candidatura, în chiar interiorul anunțului se observă o paletă largă de motive pentru care democratica USAID poate să îi invalideze dosarul, fără măcar să îl deschidă. Curat democratic coane Fănică!

Ca atare, vom avea la Chișinău, pe lângă celebra Maia Sandu, președinte democratic ales și cu ample derive politice de extremă la adresa minorității majore de limbă rusă din chiar interiorul țării sale, un amabasador german care se asigură că Moldova nu va devia de la impunerile Uniunii Europene și desigur, noul instalat guvernator american, cel al USAID, care sub numele democrației și bunei guvernanțe, va impune ideile fixe și puține ale aparatului birocratic american. În aceste condiții, am și eu o întrebare, mai are vre-o șansă Moldova de peste Prut să devină o țară suverană și dezvoltată? 

Acum în Aprilie, se împlinesc exact 20 de ani de la invazia SUA a Irakului, operațiune de război ilegală și ilegitimă declanșată prin invenția unor minciuni și falsuri patente, susținute fără rușine de cei mai înalți demnitari americani,  de la Casa Albă până la Consiliului de Securitate ale ONU.
Când ne uităm la Irak astăzi vedem un deficit absolut de democrație, o subdezvoltare economică severă (țara este mult mai subdezvoltată astăzi față de momentul invaziei americane), o lipsă totală de reconstrucție a infrastructurii industriale, de transport, medicale, sociale sau de învățământ, distruse de bombardamentele sălbatice executate de către SUA și diverșii săi aliați de strânsură. 
Mai observăm că tribunalul de la Haga nu cere inculparea pentru crime de război a tuturor celor care au provocat uciderea a sute de mii de civili irakieni nevinovați în timpul ocupației ilegale americane. 
Să credem cumva că mica republică a Moldovei va avea peste 20 de ani de guvernatorat USAID mai multă pace, mai puternică suveranitate, mai profundă democrație, mai multe fabrici și uzine, mai multă electricitate și mai multe școli, decît acum?
Cazul Irakului condus, pentru mai mult de un deceniu, de diverși vice-regi americani, incompetenți până la a a distruge o țară întreagă și atenți doar la făcut averi personale, nu ne dă astfel de speranțe. 
Aviz doameni Maia Sandu care, pentru a cunoaște și ea cele două minute de glorie precum omologul său ucrainean, este decisă să accepte noi imperiali, fără educație sau respect față de valorile moldave, numiți de puterile străine la Chișinău.

Autor: HD Hartmann
Sursa: FLUX 24

1 113

De când Bogdan Aurescu, omul lui WK Iohannis, se substituie unei țări întregi?
De unde știe el că românii nu vor reunirea teritoriilor românești furate peste noapte de sovietici? Tocmai când comemoram masacrarea mai multor mii de români la Fantâna Albă, acest Aurescu, rătăcit de preș. Iohannis prin politica și Guvern, declara pentru BBC că nu se vrea unirea cu Moldova.

Bogdan Aurescu, ministrul de externe de la București spune pentru BBC că România NU VREA UNIREA cu R. Moldova!

Bogdan Aurescu a oferit un interviu pentru BBC, care încerca să afle care este poziția politică a României față de problema unirii.

Întrebarea BBC: Dar vă doriți și să vedeți Moldova ca parte din România? Ați dori, în final, ca Moldova să se unească cu România?
Bogdan Aurescu: „Dorim să vedem unirea Republicii Moldova cu România în interiorul Uniunii Europene, prin obținerea, de către Republica Moldova, a statutului de membru UE, ca stat independent. 
Noi asta este ceea ce susținem”.

După o asemnea declarație premierul Ciucă trebuia să semneze demiterea individului, că demnitar al statului nu poate fi numit. Dacă nu a făcut-o și dacă nu o va face este și el complice cu acest specimen străin intereselor românești.
Daca după atâtea zile (peste o săptămână) de la această declarație preș. Iohannis nu a cerut demiterea lui B. Aurescu înseamnă că este și el complice dacă nu chiar el a orientat (dispus) direcția de politcă externă.
Oare pe ce se bazează preș. Iohannis cănd dispune unui ministru (în situația în care ministrul Aurescu execută un ordin de la cel care conform Constituției are în responsabilitate politica externă a statului) o asemenea pozitionare pe o problemă atît de dureroasă pentru români?
A făcut preș Iohannis referendum pe problema reunificării cu Republica Moldova? De unde știe el ce dorește poporul român? (Vlad T.)

0 101

Funcționarii statului au LIBER LA FURAT pînă în 50 de mii de euro.” Aceasta e noua minciună, pe cît de mare, pe atît de grețoasă, pe care o ventilează cu succes aceleași, mereu aceleași, personaje și instituții politice și mediatice care populează sinistru societatea românească.
Pe scurt: cu o mare întîrziere, Senatul a adoptat o modificare (obligatorie) la Codul Penal prin care abuzului în serviciu i s-a stabilit un prag valoric de prejudiciu – 250.000 de lei – de la care acesta devine infracțiune.
Pfoaaa!!!
Corul tremuricilor eticii și echității anticorupție a (re)intrat automat în dispozitiv și a trecut la activitatea de intonare a refrenelelor mucegăite ale Revoluției Muii:“Dragniiiaaa, Ordonanța 13, Noaptea ca hoții, Liber la Furat etc.”
Din această pricină corală, toți – dar absolut toți! – marii bărbați politici românești s-au pitit după cireșii zgribuliți ai acestei primăveri răcite de încălzirea globală. Cine n-a găsit cireș pentru pitire s-a ascuns pe unde a găsit, iar, din alergare spre refugiu, cei mai mari dintre marii bărbați politici românești au promis că la Camera Deputaților vor scădea pragul de la 250.000 la 9000 de lei. Ceea ce, după cum se poate observa într-o imagine subalăturată, nu e de natură să-l liniștească pe de-a pururi mîhnitul apostol politico-civic Chirilă Tudor. Și se pare că nici pe Drulă, liderul progresismului din județul nostru european.
Care este minciuna, porcească, în acest film cu mulți, cu foarte mulți proști? Ea stă ascunsă, cu bună știință, într-un element cît se poate de important, dar despre care tremuricii corali nu scot o vorbă. Legea prevede că, dacă prejudiciul produs de cutare abuzator în serviciu este mai mic cu 1 leu sub oricare prag (250.000 sau 9000), atunci amenda impusă de lege poate ajunge și la 200.000 de lei. Plus, desigur, recuperarea integrală a prejudiciului. Dacă ai comis-o sub 250000 de lei, dai înapoi suma prejudiciului + 200.000. Mai mult, recidiva este, bineînțeles, agravantă și faci direct pușcărie – de la 2 la 7 ani.
Așadar, NU!!! Nu e legal să furi 249.999 de lei.
Nici 8999.
Iar abuzul în serviciu nu este furt. Însă pentru pătrunderea acestui misteriu de drept este nevoie de un exercițiu intelectual de care personaje cum sînt cele din imaginile subafișate nu sînt capabile.
Nici ele, nici zecile de mii de folouărși care dau laicuri entuziaste acestor minciuni sulfuros-populiste trase de liderii lor politici și de opinie.
Prin populismul primitiv pe care îl practică, aceste personaje și instituții mențin la cote periculoase un obscurantism autoregenerativ de mare angajament social. P
roblemuța e că, prostit cu atîta impetuozitate și ticăloșie idioată, mai devreme sau mai tîrziu poporul va reacționa violent contra celor în care și-a pus speranțele, iar ei își bat joc de el cu metodă.
Cînd?
Frumusețea e că nu știi niciodată cu exactitate cînd. Dar, sigur, se întîmplă.

Autor: Sorin Faur

0 294

În mai multe articole[1] de-ale mele[2] am precizat că noţiunea „jidan/jidani” este forma fonetică deformată, dar istorică şi ştiinţifică, provenită din germanicul din „Das Jüden”.
În limba română, foarte multe neologisme de origine academică latină care încep cu „j” sau care-l conţin pe „j” se pronunţă ca atare, „j”: just, justiţie, justiţiar, justiţiabil, justiţialist, injust/ă, injustiţie, Justinian/Iustinian; majestate/maiestate; majestuos/maiestuos.
Sunetul semnificat de litera nemţească „ü” – redat în scrierile mai vechi şi prin litera „y” – pronunţat prin diftongul „iu”, s-a aglutinat, prin eliminarea vocalei u, în sunetul „i”. Astfel că germanicul „Jüden” – care în germană se pronunţă „iúden” – a dat în româneşte pe „jidani“, consemnat ca atare şi în Dicţionarul lui Lazăr Şăineanu, care era jidan şi care nu se ruşina de acest cuvânt.
De fapt, cuvântul „jidani“ este adaptarea în limba română a cuvântului „Jüden“, care a fost preluat din celelalte limbi cu pronunţie fonetică a scrierii din ţările Europei Centrale şi de Est – din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Rusia etc. – de unde au venit jidanii în Ţările Române: Moldova, Transilvania şi Muntenia.
Diferenţierea dintre „evreu”[3] şi „jidan” se face şi lingvistic, la fel ca în limba română, inclusiv în alte limbi:
* în limba franceză, „evreu” = „hébreu”, unde sunetul „v“ a devenit „b”, de unde şi „limba ebraică“, pentru „limba evreiască”, dar „jidan” = „juif”;
* în limba spaniolă, „evreu” = „hebreo”, dar „jidan” = „judio”;
* în limba rusă, „evreu” = „еврей”, dar „jidan“ = „jid“, sufixat cu -ov (jidov, preluat şi în limba română!);
* în limba italiană, „evreu” = „ebreo”;
* în limba engleză, „jidan” = „jew”;
* în limba germană, „jidan” = „Jüde”; etc.
Aşadar, în limbile engleză şi germană, pentru „evreu” nici nu există, în uzul curent, varianta biblică şi europeană „evreu”, „hébreu“/hebrew, ci doar „jidan” = jew, Jüde! Şi aceasta, deoarece în Marea Britanie şi Germania, fiind mai îndepărtate de Palestina, evreii autentici nu prea au ajuns, ci doar jidanii, veniţi din Europa de Est: din Rusia, Polonia (Galiţia), Cehoslovacia (Boemia-Moravia), Ungaria şi, fireşte, Germania, căci doar treceau Canalul Mânecii.

Ceea ce este curios, dar şi favorabil cercetării mele, fiind în consens cu cele pe care le susţin aici, este faptul că, dacă foloseşti motorul de căutare şi de traducere Google, atunci când ceri traducerea în engleză şi franceză a expresiei „Evrei de vânzare”, apar sintagmele „Hebrew for Sale” şi „Hébreu à vendre”. Dar dacă ceri găsirea titlului „Yehuda Bauer Hebrew for Sale?” şi „Yehuda Bauer Hébreu à vendre?”, se afişează numai „Jews for sale? by Yehuda Bauer“ şi, respectiv, „Juifs à vendre?: les négociations entre nazis et Juifs”.
Cu alte cuvinte, şi motorul Google, contemporan nouă şi abia inventat – dar „cult în cap”, cum zice Marian Vanghelie, un veritabil self-made man al ţiganilor – ştie că Hitler a avut de vânzare nu evrei, ci jidani: nu a avut de vândut un milion de „Hebrews/Hébreus” pe zece mii de camioane, ci un milion de „Jews/Juifs” – din cele şase milioane pe care le exterminase, dar, care rămăseseră tot şase milioane, conform unei caricaturi care-l reprezintă pe Albert Einstein scăzând 3.000.000 din 6.000.000 şi dându-i la rest tot… 6.000.000!

Desigur, în literatura de specialitate, apar sporadic şi formele „hébreu”/hebrew, mai ales în denumirea unor ziare, cum voi arăta mai în continuare. În mod evident, prin forţa lucrurilor, în literatura problemei – exprimată, îndeosebi, în limbile franceză şi engleză, dar, de aici, prin inerţie şi mimetism, în alte limbi – s-a preluat forma proprie a cuvântului avută în conotaţia noţiunii germane, Das Jüden, adică „Jews/Juifs“, care, în limba română trebuie tradusă prin termenul general „iudei“, dar trebuie avută în vedere lecţiunea particulară redată prin grafia „jidani“, întrucât noţiunea generală şi ambiguă de „iudei“ îi desemnează atât pe „evrei“, cât şi pe jidani.
Ca atare, în textul cercetării mele, când a fost vorba de traducerea textelor din engleză sau franceză, noţiunile „Jews/Juifs” le-am tradus, în funcţie de contextul istoric şi geografic, prin „iudei”, îndeosebi când era vorba de evreii de până la anul 740, e.n. – când khazarii au devenit jidani, prin adoptarea subită, la ordinul lui Bulan, a religiei mozaice, cu rugămintea ca cititorul să facă această reservatio mentalis, anume că autorii străini nu fac distincţia între „evrei” şi jidani – deci îi consideră pe toţi ca fiind iudei, tratându-i după forma cultului religios adoptat, iudaismul, şi nu după neam, după matricea lor genetică, turco-mongolă şi nu semită, adică după sânge, deşi, conform paremiologiei româneşti, „sângele apă nu se face!”.

O altă dovadă istorică irefutabilă care atestă că jidanii nu sunt evrei decât prin însuşirea religiei mozaice este faptul că jidanii nu au cunoscut niciodată limba „ebraică”. Jidanii şi-au format, în decursul secolelor de convieţuire cu popoarele europene pe care le-au păcălit să-i suporte, limba idiş[4], grafiată şi idish sau yiddish[5]: un amestec indistinct de cuvinte din limbile germană, polonă, rusă, „ucraineană“ (care ea însăşi era o aglutinare de dialecte ale etniilor trăitoare pe teritoriul respectiv, denumit imprecis u kraina, însemnând „la margine”, unde se refugiau cei ce voiau să scape de pedepsele consemnate de legile ţărilor vecine sau de persecuţia unor satrapi locali) etc.
Elocvent este că pe site-ul Wikipedia, unde este postat link-ul pentru „Yiddish language“, la începutul textului este pus avertismentul: „Not to be confused with Hebrew language[6]!
A nu se face confuzie cu limba ebraică“. Nu, nu facem această confuzie! Tocmai de aceea explicăm, pe îndelete, că jidanii sunt una, iar „ebraicii“, „evreii“ alta.
Jidanii din Europa (de la Atlantic până în Munţii Urali şi până dincolo de ei, în republica ex-sovietică Birobidjan[7], unde s-a încercat concentrarea jidanilor din vestul Uniunii Sovietice!) vorbesc limba idiş, care este o corcitură, ca şi „cultura idiş“, ce conţine elemente furate din limbile popoarelor principale pe care le-au parazitat – german, rus, polon, maghiar, ceh, lituanian etc. – şi de unde au emigrat (au „aliat“) în Palestina, transformată în Israel.
Dar aici, toţi jidanii, ca să fie cât mai repede şi mai autentic transformaţi în „evrei“, sunt obligaţi să înveţe rapid limba ebraică, pe care ei, jidanii, întrucât sunt descendenţii khazarilor, nu au ştiut-o niciodată, fiindcă nu erau evrei!
Şi deşi este notoriu faptul că jidanii nu cunosc limba ebraică şi nu vorbesc decât limba idiş, nu i-a întrebat nimeni pe jidani sau pe vreun lider de-al lor – de exemplu, pe impostorul Elie Wiesel, sau pe Şerban Leibovici: „De ce nu ştii evreieşte, dacă pretinzi că eşti evrei?!”.
Mai mult, aşa cum recunoaşte şef-rabinul Moses Rosen, Şerban Leibovici, jidanul comunist participant la Congresul Mondial Jidănesc, ţinut la Montreux, în 1948, nu ştia nici limba idiş: „Limba idiş, singura în care Şerban s-ar fi putut înfăţişa, îi era cam necunoscută!“ (cf. „Primejdii, încercări, miracole“, pag. 70).
Conchidem, deci, că toţi participanţii jidanilor la acel congres vorbeau numai idiş ca limbă numitor-comun de comunicare; limba „ebraică“ le era necunoscută aproape tuturor!

Totodată, sociologia limbii mai oferă un argument esenţial dat de logica intrinsecă a limbii. Întrucât khazarii şi-au însuşit, prin directiva conducătorului, cultul iudaic, au fost numiţi „iudei” – nu „evrei”. Dintre ţările Europei, jidanii au dus-o cel mai bine în Germania. Ca atare, limba germană a constituit unul dintre ingredientele de bază la formarea limbii idiş. De aceea s-a împământenit germanicul Das Jüden, iudei, care a luat forma jew/jews, cu derivatele sale, în arealul anglo-saxon şi juif/juives în limba franceză, cu variantele sale în limbile neoromanice, şi care a devenit jidan/jidani în limba română, preluat, cum am relevat la început, din limbile popoarelor din Europa Centrală şi de Est, de unde ne-au invadat jidanii, începând de pe la anul 1830. Dar forma „iudeo“, chiar dacă este pronunţată ca atare, este grafiată şi „judeo-…“ în unele cuvinte compuse: „judeo-bolşevic”, „judeo-maghiar”, „judeo-comunist” etc., dar este pronunţată în ambele variante, „judeo-bolşevic“ sau „iudeo-bolşevic“, „judeo-comunist” sau „iudeo-comunist”.

Elocvent este şi faptul esenţial, pe care trebuie să-l ştiţi şi să îl reţineţi: că „evreii“ autentici, zişi de neam, sefarzii – numiţi aşa fiindcă în limba ebraică Spania era numită Sefard, şi, de aceea, mai sunt numiţi şi sefardimi, care au fost foarte puţini în România şi au rămas şi mai puţini, fiindcă au fost excedaţi de jidani, de aşchenazi – le poartă o ură deplină şi definitivă jidanilor şi nu vor să se amestece cu jidanii nici sub pământ!
Într-adevăr, în Bucureşti, de exemplu, există trei cimitire „evreieşti“: unul este cimitirul sefard, mai mic – lângă Cimitirul Bellu -, iar celelalte două, uriaşe, sunt ale ashkenazilor: unul pe Bulevardul Ion Mihalache (fost „1 Mai”) şi altul pe Şoseaua Giurgiului. Dar şi mai elocvente sunt aserţiunile făcute de reputatul psiholog american Kevin MacDonald, în formidabila sa carte „Influența evreilor în lume”: „Marea majoritate a jidanilor (Jews) din S.U.A. sunt jidanii aşchenazi”[8].
Şi încă: «Jidanii au fost unici, ca grup american de imigranţi, prin ostilitatea lor faţă de cultura creştină a Americii şi prin eforturile lor agresive de a schimba această cultură”.
După opinia lui Ford, din cartea sa, „Jidovul internațional”, Statele Unite importaseră, în decursul a patruzeci de ani, 3.500.000 de imigranţi jidani cu un puternic simţ al identităţii lor şi vorbitori de idiş.
În timpul unei foarte scurte etape, jidanii au avut o influenţă imensă asupra societăţii americane, mai ales în ceea ce priveşte eforturile lor de a elimina expresiile creştine din viaţa publică, eforturi începute încă din 1899-1900, când au încercat să elimine cuvântul „creştin“ din Proiectul de Legi al Virginiei: „Hotărârea jidanilor de a şterge din viaţa publică orice urmă a caracterului predominant creştin al S.U.A. este, în prezent, singura formă activă de intoleranţă religioasă din ţară»” (op. cit., pag. 68 – s.n., V.I.Z.).
Aici şi în celelalte citate, indicii bibliografici notaţi la exponent aparţin textului din cartea lui MacDonald, nu textului meu, care, cum s-a văzut, sunt trecuţi între paranteze drepte, în grafie normală.

Henry Ford şi-a publicat studiile sale antijidăneşti în 1920; deci, cele patru decenii la care se referă sunt cuprinse în intervalul 1880-1920. Din cele 3,5 milioane de jidani imigraţi în S.U.A. şi număraţi de către Ford trebuie să-i scădem pe cei vreo 300 şi ceva de jidani care s-au întors în Rusia, împreună cu Leon Troţki, în calitate de „revoluţionari de profesie”, şi care veniseră pentru a fi puşi în funcţii de conducere a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, formând nucleul dur al jidănimii acaparatoare a conducerii viitoarei U.R.S.S.!
Acelaşi comportament agresiv au manifestat jidanii de când s-au infiltrat în România, ocupând şi aici posturile de conducere, şi la fel de agresiv procedează şi acum, după „democraţia” instalată în decembrie 1989.
Presiunea făcută de jidanii conduşi de escrocul vamal[9] Marco Maximilian Katz – care a avut impertinenţa să înfiinţeze un centru de monitorizare a presei româneşti pentru depistarea „antisemitismului“ –, de către cei de la „institutul” „naţional” „Elie Wiesel” – care ne denigrează pe banii noştri şi, de aceea, trebuie denumit „antinaţional” -, de către cei de la centrul altui impostor, tardiv-răposatul Simon Wiesenthal -, care, toţi, au ţipat la Academia Română şi au cerut eliminarea cuvântului jidan din vocabular pentru că ar fi insultător pentru jidănime, este absolut condamnabilă, iar concesiile făcute de Academia Română din cauza acestei presiuni sunt ruşinoase, antinaţionale şi antiromâneşti.
Ar trebui să-şi schimbe numele în Academia jidovită din România.
Aceleaşi presiuni intolerante şi inadmisibile au comis aceleaşi stabilimente jidăneşti în cazul difuzării la TVR3 a unui străvechi colind românesc, categorisit ca „antisemit”.
De aceea, pentru a respecta adevărul istoric şi pentru a-i respecta pe „evrei”, pe evrei (câţi mai sunt ca număr, câţi mai sunt „evrei” ca religie mozaică străveche şi nu s-au jidănit, şi ei, prin influenţa rabinilor jidani/aşchenazi talmudişti, şi câţi mai sunt „evrei” ca genom, ca matrice genetică!) să-i denumim ca atare, evrei – sau, mai corect istoric şi etimologic, iudei -, iar pe jidani, jidani. Cu o precizare: că, în limba română, cuvântul „jidov” – însemnând şi „uriaş”, prin nu ştiu care etimologie – este mult străvechi românesc, spre deosebire de omonimul său omograf „jidov”, împrumutat de la ruşi, care înseamnă jidan, care l-a dat şi pe „jidovit”, cu sensul de „jidănit”[10].

Autor: Colonel (rtg) Vasile Zarnescu
Sursa: art-emis.ro

———————————
[1] Vasile I. Zărnescu, „Înnegresc ţiganii imaginea României?“, AlterMedia, 2 noiembrie 2007, pe http://www.altermedia.info/romania/2007/11/02/innegresc-tiganii-imaginea-romaniei/  şi  http://bratuldefier.blogspot.ro/2009_03_01_archive.html și
http://islamulazi.ro/forum/index.php?showtopic=2060
[2] Vasile I. Zărnescu, „Problema holocaustului (2)”, AlterMedia, 28 octombrie 2008, pe http://www.altermedia.info/romania/2008/10/28/problema-holocaustului-2/
idem, „Holocau$tul, jidanii şi palestinienii”, AlterMedia, 22 ianuarie 2009, pe http://www.altermedia.info/romania/2009/01/22/holocautul-jidanii-si-palestinienii/
[3] Cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Evrei#Etimologie –  vezi şi Paul Goma, Săptămâna Roşie 28 iunie-3 iulie 1940 sau Basarabia şi evreii, Editura Vicovia, 2009, pag. 425-426.
[4] Cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_idi%C8%99
[5] Cf. http://en.wikipedia.org/wiki/Yiddish_language
[6] Cf. http://en.wikipedia.org/wiki/Hebrew_language
[7] Cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Autonom%C4%83_Evreiasc%C4%83.
[8] Kevin MacDonald, INFLUENŢA EVREILOR ÎN LUME. Editura Vicovia, Bacău, 2006, pag. 53; https://archive.org/details/UnderstandingJewishInfluence_355
http://www.amazon.com/Understanding-Jewish-Influence-Kevin-MacDonald/dp/1593680171
[9] Cf. http://www.ziaristionline.ro/2011/02/21/cine-este-acuzatorul-parintelui-justin-parvu-marco-maximilian-katz-implicat-intr-o-spaga-de-25-milioane-euro-pentru-guvernul-nastase/
http://www.ziaristionline.ro/2011/08/11/academia-romana-jidanul-ramane-in-dex-katz-nu-este-de-acord-document/ [10] Sursa – https://ris.org.rs/diferenta-dintre-evreu-iudeu-si-jidan/ – 28 aprilie 2015.

    0 97

    Plecând de la legea și tremenul de „avertizor de integritate” atât de plastic descris de limba engleză prin „whistleblower”, într-o traducere aproximativă, cel care suflă în fluier, care este un informator, o persoană care aduce la cunoștința publicului sau autorităților activități imorale sau ilegale petrecute într-un departament guvernamental, o organizație publică sau privată, ori o firmă, unde legea nu face o distincției foarte clară între persoană responsabilă cu simț civic, delator, sau turnător, voi merge mai departe și voi propune conceptul de „Avertizor de Catastrofă”.
    Acest concept se refere la acei oameni de excelență, vizionari, profesioniști de înaltă clasă, care să avertizeaze asupra unor fenomene generale sau chiar globale, unde dacă se continuă pe drumul respectiv vom intra cu toții într-un big shit.
    Este vorba de decizii politice și economice, de capitalism imperialist, de colonizare financiară, de dictatură, de război militar, de pandemii produse deliberat, de industria și piața de droguri în creștere continuă, etc., care vor genera colapsuri sociale masive, pe suprafețe mari ale Globului.
    Astea sunt problemele cu adevarat dramatice, și mai puțin cele că se mai fură ici și colo cate un milion de euro din bugetul de stat sau de la vreo bancă mafiotizată…, mă rog mai multe milioane!
    Problema fundamentală este:
    1. Cine aude avertizarea, și
    2. Cine ia contramăsurile adecvate pentru a stopa catastrofa?

    Dacă sunt tot ăia care generează catastrofa, atunci liric vorbind am tufut un cal în izdă…!
    El Comandante.

    Autor: Jean Maurer
    Sursa: facebook.com

    0 148

    Cred că ION s-a defectat. Știți care Ion, Ion cel mai inteligent consilier de la „Victoria”. Am auzit că – vezi Doamne- nu ar fi fost el cel care a vorbit cu premierul, că de fapt vorbea cineva din spatele cortinei cineva care îl dirija, cam cum încerca să îl dirijeze serviciul secret american, pe tataie Biden, pe covorul roșu.
    Eu nu cred. Nu cred eu că domnul premier s-ar fi pretat la așa ceva, să vină pe post și să ne prezinte o făcătură. Nu, nu și nu.
    Mândria pe care am văzut-o pe fața-i distinsă și destinsă când ni l-a prezentat pe ION, nu era contrafăcută, chiar se bucura. De fapt dacă mă gândesc bine,  nu l-am văzut niciodată atât de satisfăcut, nici când… nici când… nici când… Bucuria era reală, deci chiar credea că vorbește cu o persoană cu inteligență artificială. Indubitabil. Dar să trec peste asta.
    Astăzi, domnul premier a ieșit pe post, a ieși și a spus prostii. La câți consilieri are nu era de așteptat să facă așa greșeli, dar dacă la ceilalți la fel de artificiali ca ION, dar nu la fel de inteligenți mă așteptam să îi dea sfaturi de doi bani, că nu e prima oară, acuma de când de-a dreapta Domnului stă ION, chiar că nu mă mai așteptam la astfel de bâlbe politice. Iată de a declarat doamnul premier, legat de „rorirea premierilor”, acea găselniță politico-mafiotă căci numai mafioții mai făceau astfel de înțelegeri și își împărțeau zonele de influență și afacerile: „Rocada urmează să se petreacă aşa cum am susţinut de fiecare dată, conform protocolului semnat în momentul constituirii coaliţiei şi aş nuanţa un pic, în sensul în care nu o să îmi dau demisia, pentru că am primit un mandat, am să predau un mandat. Am primit mandatul de la preşedintele României, atunci când va veni timpul, voi preda mandatul preşedintelui României”.
    Măi Ioane, măi consilierule, ție nu ți se pare că oamenii ăștia, dacă sunt oameni, joacă șah cu soarta românilor? Auzi domne, fac rocada. Păi rocada în șah se face între tură și rege. Cine e tura și cine e regele aici ?
    Eu nu văd decât doi nebuni care cred că fac ce vor ei cu Constituția și își schimbă jucăriile când se plictisesc de ele.
    Ce vor să facă ei e curată nebunie, pentru că nu există juridic posibilitatea rocadei. Se sparge tabla de șah.
    În plus domnul premier declară că el nu își dă demisia, deși este singura variantă constituțională posibilă, pentru a „preda ștafeta”. Tu ce zici Ioane, cine are dreptate?
    Să vedem ce spune Constituția României despre investirea guvernului, cine acordă mandatul și cum se schimbă guvernul. Iată ce se spune despre investitură: Articolul 103
    (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
    (2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
    (3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
    Vezi tu Ioane  ce scrie Constituția?
    Președintele desemnează un candidat. Nu scrie că președintele acordă mandat. Citește, Ioane, citește. Deci, Ioane dragă, tizul tău, Ionel, nu a primit mandatul de la președinte, așa cum bănuiesc că l-ai consiliat tu, ci de la Parlament, așa cum spune Constituția.
    Parlamentul este cel care a aprobat programul de guvernare și fiecare ministru în parte,  a mandatat guvernul să conducă pe baza programului aprobat. Și, Ioane, fiecare guvern guvernează pe baza programului pe care i-l aprobă Parlamentul la investire, nu se predă ștafeta, programul de guvernare și sarcinile, așa cum lasă să se înțeleagă că ar vrea actualul premier. Dacă cineva crede că guvernul Ciolacu nu va mai fi nevoit să vină cu un nou program de guvernare, înseamnă că ori e prost, ori nu gândește.
    Acuma să vedem Ioane dragă, ce spune Constituția despre schimbarea guvernelor.
    La articolul 106 din cartea aia mică, scrie că
    Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.
    (2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.
    (3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.
    (4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.”

    Auzit-ai Ioane? Calitatea de membru al guvernului se pierde prin demisie, revocare, și alte chestii mai nasoale. Președintele nu îl poate revoca deci nu îl poate schimba el pe premier, așa cum zice domnul premier, că își depune mandatul, iar tata-președintele îl schimbă de haine. Poate de scutece, dacă face pe el, dar nu din funcție. Nu scrie nicăieri în Constituție, Ioane dragă, că calitatea de membru al guvernului, inclusiv de premiei, că și el tot membru al guvernului e, s-ar piede la babaroase, la mica înțelegere, la loz în plic sau se trage la căciulă. Deșteptarea Ioane! Constituția nu prevede instituția rocadei. Schimbarea guvernului nu se poate face în afara prevederilor constituționale Ioane, că nu suntem în Ucraina. Că au vorbit  doi șacali să se lingă unul pe altul până intră oile în staul, e una, dar schimbarea premierului și guvernului se fac conform Constituției, IOANE !

    Așadar, dragă IOANE și dragi Români ne aflăm în fața unui mare impas. Premierul Ciucă a anunțat clar că nu își dă demisia. Dacă el nu își dă demisia, partidul nu îi retrage încrederea și votul, deci nu își pierde dreptul  electoral, nu decedește și nu i se dovedește incompatibilitatea, situația e gravidă și prezintă umflături pentru că orice altceva s-ar face, este neconstituțional, deci lovit de nulitate. Așadar, nea Ciolacule, dacă Ciucă al nostru nu demisionează, matale nu devii premier. La asta nu te-ai gîndit nu ? Se va lungi predarea/primirea, cum se lungește decizia guvernului  pe legea privind pensiile speciale dar și cea a C.C.R.  privind neconstituționalitatea  O.U.G. 59. Vei vedea și tu ce simt militarii acuma, adică să stai cu gura la gard și să te simți trădat, țăpit, furat, batjocorit. Acuma să te ții Ciolacule, că ești băgat în rahat până în gât și nu mai poți da înapoi dar nici înainte.  

    Tu ce zici IOANE 2023

    Că tot veni vorba de militari și pensiile speciale, uite un subiect de reflecție: când s-a  pus problema ntroducerii pensiilor speciale în P.N.N.R. și eliminării/modificării acestora, toată lumea zicea că, citez :” pensiile militare nu sunt pensii speciale”. Acuma, când vine vorba de pensii speciale, de jalonul 215 din P.N.R.R. și de  Comisia Euroopeană, toată lumea, dar toată lumea vorbește doar de pensiile militare, îndiferent că le vrea tăiate, modificate, sau nu.
    Citiți toate declarațiile tuturor politicienilor și moderatorilor TV și veți vedea că atunci când vorbesc despre jalonul 215, toți fără excepție,  vorbesc despre pensiile militare.
    Nu e ciudată schimbarea asta?
    De fapt nu este o schimbare, așa a fost de la început, toți se gândeau la ele de la bun început,  dar au vrut să distragă atenția jupuiților de serviciu de la adevăratele lor intenții. Până la urmă se va ajunge la modificarea acestora indiferent din câte mante.  
    Ia ascultați ce spune Boloș acuma: ” Noi putem avea proiectul aprobat şi să fie în vigoare această lege a pensiilor specile dar dacă Comisia, după ce trimitem cererea de plată numărul 3, încă va mai avea observaţii, este posibil să avem modificări ale acestei legi privind pensile speciale.
    Nu contează de câte ori modificăm şi ajustăm aceste decizii, trebuie să fim înţelepţi şi să ne uităm la finalitatea acestor decizii, şi în cazul de faţă discutăm de bugete importante de bani pentru investiţii.”

    Deci, că va fi azi, că va fi mâine, că va fi prin L4/2023 sau altă inițiativă legislativă, tot acolo se va ajunge, iar pensiile militare vor fi din nou jupuite.
    Culmea este că alte țări au reușit să aducă modificări la P.N.R.R., Bulgaria a renunțat la decarbonificare pentru că au ajuns la concluzia că au nevoie de energie, chiar și pe cărbuni, Lituania a reușit să amelioreze reformele fiscale, chiar dacă erau trecute în PNRR, doar noi, sau mai bine zis politicienii noștri nu pot să modifice sau să propună, nici măcar să ceară, amendamente la Jalonul 215, nu pentru că nu ar putea sau nu ”aprobă” comisia, ci pentru că nu vor politicienii din România, ei se ceartă pe ciolan, nu îi interesează soarta pensionarilor, căci așa cum a recunoscut Boloș, „Nu contează de câte ori modificăm” adică de câte ori ne batem joc de oameni.
    Revin la tine Ioane,  că văd că l-ai consiliat greșit, ca să nu zic prost, pe domnul premier și l-ai pus să spună prostii, că el nu demisionează, că lui i-a dat domn președinte mandatul, că el i-l dă înapoi lui Iohannis să facă ce vrea cu el. Ioane, băiatule sau inteligentule, pune mâna pe Constituție tată.
    Învață Ioane, învață!
    Nu e nevoie să o plagiezi, măcar citește-o! Și după ce o citești adună-i tu inteligentule, pe toți consilierii, secretarii de stat, președinții de partid și miniștrii din coaliție și spune-le și că poveștile lor cu „nu ne lasă to’așa Comisie, sau mătușa U.E., să modificăm P.N.R.R.-ul, nu mai ține, pentrucă :
    – dacă la alții se poate se poate și la noi;
    – la noi, P.N.R.R. -ul în totalitate nu există, oficial nu a fost asumat și aprobat de nimeni, este o simplă ciornă pe care chiar ei, teligenții  de la guvernare vor să o completeze.
    Păi dacă ar fi fost semnat, aprobat, parafat, cum să îl mai completeze măi Ioane? Tu nu vezi că își dau cu stângul în dreptul pelicanii ăștia?
    Lumea începe să se sature de ei și s-ar putea să se supere mujicul și să ne trezim că se schimbă guvernul fără demisie, fără predare de mandat, fără rotativă, fără ceartă între parteneri de afacere. Înțelegi ce spun!
    Spune-le tu IOANE, dacă chiar ești o inteligență, fie ea și artificială, poate înțeleg de la tine, că de ce spunem noi,  nu mai ține nimeni cont. Dar dacă cumva mă înșel și ești de fapt doar un robot programat care nici măcar nu vorbește singur și vorbește altul în locul lui, așa cum zice lumea răutăcioasă, IOANE dă-ți demisia, taică, că te prinde tăvălugul și pe tine! Hai că se poate !

    Autor: Col. (r) Marin Neacsu
    Aranjament grafic – I.M.
    Sursa: art-emis.ro

    Bibliografie web:
    https://www.news.ro/politic-intern/marcel-bolos-pensiile-speciale-comisia-insista-nemultumita-trebui-fie-luata-decizia-nivelul-coalitiei-guvernului-calea-urmat-consecintele-asumate-produce-destabilizare-1922404722502023031421070552
    https://www.stiripesurse.ro/nicolae-ciuca-precizari-dupa-declaratiile-lui-marcel-bolos-nu-o-sa-imi-dau-demisia-am-sa-predau_2846125.html

    0 177

    Marele proiect liberalo-social democrat, de a stăpâni împreună Palatul Victoria încă patru ani s-a fâsâit. Ciolacu recunoaște, într-un interviu acordat lui Ciutacu, că PSD și PNL vor merge pe cont proproiu la următoarele alegeri. PNL nu este prea confortabil în acest moment în sondajele de opinie – susține liderul PSD, partid ce face parte, alături de PNL și UDMR, din actuala coaliție de guvernare. In ultimele sondaje PNL-iștii au un „scor electoral” mult sub PSD, fiind depășiți de AUR.
    Marcel Ciolacu a fost întrebat despre cum ar putea să arate ecuația politică după anul electoral 2024. Rspunsul, mai degrabă o fugă de clarificări ne-a arătat că Ciolacu nu este nici mama Omida și nici liderul clarvăzător: „Nu știu, haideți să ducem programul de guvernare pe care îl avem în acest moment, programul pe care o să îl adaptăm din iunie încolo, și (…) eu vă promit că în 2024 vin și vă explic exact ce vrem să facem”, a spus Marcel Ciolacu.
    Președintele PSD a mai spus că, din declarațiile publice ale liberalilor, a înțeles că aceștia (PNL) nu doresc o alianță cu social-democrații, în 2024.
    V-am spus, putem avea o coaliție sau o alianță. Am înțeles din răspunsul celor de la Partidul Național Liberal că nu se dorește acest lucru. Mă bucur că mi-au spus din timp, că la un moment dat voiam să îi strâng pe colegii mei într-un Consiliu Politic Național să discutăm acest aspect. Acum nu mai e nevoie. Am văzut și eu răspunsurile publice”, a mai declarat liderul formațiunii social-democrate.

    Candidatul PSD pentru Cotroceni tot în ceață
    Chestionat pe tema viitorului candidat la președinție din partea PSD, Ciolacu a declarat: „Eu știu foarte bine ce am spus. Eu am spus, ca orice om politic, că e posibil orice, să avem o coaliție, să avem o alianță din 2024.
    Alianță înseamnă mai multe, și candidați comuni. Eu nu am spus niciodată că Ciolacu este candidatul sau este Ciucă premier – și Ciolacu și Ciucă sunt niște oameni trecători, vremelnici prin anumite funcții.
    Cred că cel mai important rămâne Partidul Social Democrat, cel mai mare partid din România, și Partidul Național Liberal, care nu e prea confortabil în acest moment în sondajele de opinie, dar e problema dânșilor, nu este problema noastră”, a menționat Ciolacu, duminică seară, la România TV.
    Legat de marimea PSD este tot mai vizibil că liderii social-democrați trăiesc din amintiri. Niciodată PSD, după criza din 1992 cănd fostul FDSN a cam trebuit să o ia de la zero (atunci Petre Roman a furat FSN-ul), nu a stat mai prost, dezamăgint propriul electorat atât din opoziție cât si de la putere (alături de PNL și UDMR). Marile scandaluri de corupție în care sunt amestecați lideri PSD lovește în plin partidul. Niculae Bădălău, fost vicepreședinte al Curții de Conturi, reținut și arestat pentru corupție în luma noiembrie 2022, Ionel Arsene ar fi trebuie să meargă direct la închisoare din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, dacă nu ar fi fugit în Italia (între timp s-a predat autorităâilor italiene)…
    Fără să o spună direct șefii PSD au și opțiunea de alegeri parlamentare anticipate în toamna anului 2023. Conform Protocolului coaliţiei de guvernare, Nicolae Ciucă ar urma să aibă mandat ca premier până pe data de 25 mai 2023, când postul va fi preluat de premierul nominalizat de PSD, până la alegerile generale din 2024. În caz contrar PSD a amenințat cu alegeri anticipate. Românii ar putea merge la vot în 2023, în cazul în care se vor organiza alegeri parlamentare anticipate susține fostul premier Mihai Tudose. Cu alegeri anticipate este deacord și liderul UDMR, Kelemen Hunor.
    În altă ordine de idei, datorita ascensiunii partidului AUR, în spațiul public au apărut discuții potrivit cărora partidele de la putere și-ar dori organizarea de alegeri anticipate, de teama ca în 2024 partidul lui George Simion să NU obțină chiar majoritatea (în prezent are 24-26% din preferințele electoratului).

    Vezi video: https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=314&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FPartidulSocialDemocrat%2Fvideos%2F172136662312855%2F&show_text=true&width=560&t=0

    Horian D.R.

    0 148

    Weekend-urile sunt ore de lucru full time pentru bancherii internaţionali intraţi în panică din cauza fundamentelor din ce în ce mai anemice. Weekend-ul care tocmai a trecut a fost „dedicat” Elveţiei, unde dramoleta Credit Suisse risca să bubuie urât. De aceea s-au căutat metodele cele mai potrivite pentru a ajuta entitatea aflată cu un picior în groapă. Metoda găsită, cu toate că e clasică, e cât se poate de interesantă. 
    Pentru a putea fi salvată, Credit Suisse se va vinde către UBS cu un preţ ridicol. În utima clipă, UBS a anunţat că este de acord să plătească un preţ puţin mai mare de 0.5 franci pe acţiune, în condiţiile în care vineri acţiunile Credit Suisse au închis la 1.86 franci!!! 
    Spun asta ca să înţelegeţi valoarea „pieţei libere”. E doar prima parte a acţiunii. Pentru achiziţie, guvernul elveţian oferă  o „primă” de 9 miliarde de franci pentru eventualele pierderi pe care UBS le va suferi ca efect al tranzacţiei. De asemenea, Banca Centrală a Elveţiei oferă o linie de credit de 100 miliarde de franci(108 mld. $) entităţii nou create. Punând cap la cap, constatăm limpede că numai cumpărătură nu se numeşte ceea ce-a făcut UBS, ea de fapt neinvestind niciun ban. 

    „Să tot faci afaceri aşa!” – aţi fi tentaţi să spuneţi. Doar că realitatea e alta: UBS a fost forţată să accepte tranzacţia, arătându-i-se realitatea sumbră în faţă. În cazul în care Credit Suisse pică, ei sunt următorii, deoarece, până la urmă, structura activelor celor două instituţii e similară, doar percepţia fiind diferită. În realitate UBS a acceptat să preia o gaură neagră al cărei cost nu-l poate estima, gaură neagră pe care să o alăture celei pe care şi ei o au în scripte. Şi-ar mai fi ceva: tranzacţia s-a făcut pentru ca statul elveţian să poată acorda un ajutor(care să fie considerat îndestulător) Credit Suisse, transformând UBS într-un vehicul pentru ajutorarea băncii falite. 

    Sunt eu nebun când vorbesc despre găuri negre? Păi de ce n-a căzut şi UBS-ul dacă are găuri negre? Hmm, simplu: nu s-a expus sau, mai bine spus, nu a fost atât de expusă. De ce spun de găuri negre? Pentru că la structura actuală a finanţelor mondiale e imposibil ca o bancă, indiferent de mărimea sa, să nu aibă în structura activelor preponderent găuri neagre într-o proporţie necuantificabilă. Trebuie să înţelegeţi că trăim în lumea în care mantra finanţelor este că cel mai sigur activ e datoria americană!!! Cu dedolariazarea începută, structura nesustenabilă a datoriei americane este din ce în ce mai vizibilă, iar mantra amintită din ce în ce mai penibilă. De altfel s-a văzut limpede cum băncile regionale americane s-au prăbuşit tocmai din cauza deţinerii de datorie americană, adică activul „cel mai sigur din lume”.

    Credit Suisse era un pilon important al structurii bancare internaţionale, pe care o putem asemăna cu o clădire având o arhitectură impresionantă, menită a masca cea mai mare fraudă din istorie.  Prăbuşirea Credut Suisse ar fi fost echivalentul prăbuşirii unei coloane de rezistenţă a acestei structuri imaginare, deci de neacceptat deoarece ar fi tâtât după ea întreaga structură. Iată de ce prăbuşirea băncilor regionale americane e dezirabilă; ele seamănă mai mult cu elemente de decor sau de acoperire. Însă, dărâmarea acestora semnalizează existenţa unor probleme grave în structura de rezistenţă a clădirii. 

    Şi cum să nu existe în condiţiile în care se întâmplă ceea ce se întâmplă. După cum limpede observaţi, băncile sunt salvate cu banii contribuabililor, într-o disperare care semnalează că e ceva putred la nivel adânc, însă atât de grav încât riscă să dărâme totul, nu doar băncile. Să înţelegem mai bine de la bază. Cum au ajuns băncile într-o situaţie atât de critică? Toţi arată cu degetul către FED care s-a apucat să se ia la trântă cu inflaţia crescând dobânda de intervenţie. O chestiune care e totuşi de manual. Ce spunea însă Paul Volcker, fost şef al FED şi cel care este considerat omul care-a pus capăt inflaţiei din în 1987? „Fiecare ciclu de înăsprire practicat de FED se termină într-un dezastru, pentru ca apoi să se introducă şi mai multă relaxare”.  Ups, păi asta contrazice toate teoriile monetare care statutează aşa-zisa „mecanică a banului”. 

    Mă rog, teoria e teorie, dar în practică vedem o panică excepţională. FED-ul a reluat „politica de acţiune coordonată” pe care am început s-o vedem pe vremea Marii Crize din 2008: Băncile Centrale ale SUA, Canadei, Angliei, Japoniei, Elveţiei şi BCE au anunţat acţiuni coordonate de furnizare a lichidităţii în pieţe prin acordurile de swap în dolari. Mai mult, s-a modificat frecvenţa şedinţelor pentru operaţiunile swap cu scadenţă: de la şapte zile la frecvenţă zilnică. Asta arată adevărata panică. Practic, Băncile Centrale ale lumii dolarului sunt online non stop. De fapt acesta e începutul pe care l-am văzut atât în 2008 cât şi în 2019. Urmează reducerea dobânzii de intervenţie şi reluarea politicii masei monetare infinite. Cât însă mai poate rezista o asemenea fantasmă?

    De fapt mai constatăm ceva din actuala criză bancară. În SUA, Biden – aflat în disperare totală –  a deschis o linie de comunicare directă cu Warren Buffet. Scopul e simplu, anume salvarea cadavrelor bancare care încep să pută. Nu ştiu exact dacă la influenţa „Oracolului” sau pe cont propriu, FED-ul a decis să lanseze aşa-numitul „Bank Term Funding Program”(BTFP) în cadrul căruia se pot acorda credite băncilor pe termen de un an!!! E o nebunie absolută. Băncile comerciale vor apela la FED pentru a obţine finanţare, punând garanţie activele riscante pe care le au. Cu alte cuvinte, îşi mută gaura din ograda proprie în cea a FED. Care FED e oricum cam falită, dar e salvată de capacitatea sa de a printa „bani internaţionali”. 

    De altfel, asemenea politici sunt unele intervenţioniste, în care statul(sau „entitatea centrală”) e cel care decide ce şi cum, intrând abrupt în jocul economic. Faptul că asemenea politici se aplică la nivelul băncilor – principalele roţi motoare ale societăţii capitaliste – ne arată limpede că sistemul este unul profund viciat, care nu mai are nicio legătură cu capitalismul autentic, fiind mai degrabă o copie din ce în ce mai fidelă a URSS. Spirala lipsei de performanţă este bonusată prin mascare de către stat, exact ca în economiile centralizate ale Estului Europei din perioada socialistă. Iar asta începe să se manifeste la toate nivelurile societăţii: din ce în ce mai puţină performanţă şi creativitate, din ce în ce mai multă haiducie şi o creştere din ce în ce mai mare a economiei paralele, cea necontabilizată. Aşa cum sistemul bancar are în spate „umbra sa” înspăimântătoare, la fel şi economia reală începe să aibă umbrele sale. Umbre care canalizează din ce în ce mai mulţi bani ai statului în aventuri ilegale. Aşa cum comerţul socialist era falit, în umbra sa dezvoltându-se o grămadă de „iniţiative” gri, la fel observăm nu doar în SUA, ci peste tot în zona lor de influenţă. Există canale de distribuţie a drogurilor, dar, la fel, există canale de distribuţie a mărfurilor furate, a celor contrafăcute sau a celor procurate din zone obscure. Totul se dezvoltă natural, în condiţiile în care căile oficiale de izbândă socială sunt tot mai înfundate şi tot mai înglodate în obligativitatea cărării după tine întreaga viaţa a unei datorii nesustenabile care devine obligaţie a statutului social. 

    Cum se va termina totul, ştim. Când se va termina însă e imposibil să estimăm. Accelerarea „cooperării” Băncilor Centrale din sfera dolarului ne arată că bolovanul deja se rostogoleşte, în timp ce socialismul care cucereşte politica de stat a „modelului capitalist” care era SUA ne arată că s-a ajuns într-o fundătură din care e imposibil de ieşit fără un colaps major. Vom vedea însă când. 

    Autor: Dan Diaconu
    Sursa: trenduri.blogspot.com

    Numarul: 7464 | Data: 2024-09-24


    ROMANIA MARE 100 ANI







    INFOBRASOV.NET 2004-2024

    Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
    Aprilie 2004 - Aprilie 2024

    Titlurile saptamanii












    SE INTAMPLA IN BRASOV















    Noutatile din SPORT