CLOSE
Search

cum se fura - search results

If you're not happy with the results, please do another search

0 220

Ursula von der Leyen a transformat discursul privind „Starea Uniunii Europene” într-un spectacol grotesc, propagandistic, de prost gust, cu pasaje delirante. Să analizam manipulările și dezinformările!

Eterna „unitate” de monoli
Inainte de 1990 exista în limbajul de lemn al timpului sintagma „strîns uniți în jurul partidului”. Iată că acest aspect nu s-a modificat, pluralitatea opiniilor fiind întotdeauna taxată de regimurile totalitare. Ursula cu asta a și început: „sîntem strîns uniți împotriva rușilor, reacția «europeană» a fost imediată și deplin solidară cu Ucraina, «atacată» de ruși. Cei 12 ani de măcelărire a populației rusofone din țara vecină pare un brizbiz nesemnificativ, în fond «rușii nu sînt oameni» – după cum ne-a explicat ideologul ucrainean Oleksiy Arestovych”. Iar Ursula achiesează la asta, în aplauzele Parlamentului European.
Mai mult, propaganda „progresistă” a șefei Comisiei ne înștiințează că cei care ar putea avea o opinie diferită în privința Ucrainei, „ne testează” cu scopul de a semăna discordie. „Acesta nu este doar un război între Rusia și Ucraina, este un război împotriva energiei noastre, împotriva economiei noastre, împotriva valorilor noastre, împotriva viitorului nostru”.
Ne aflăm cumva în război cu Rusia? Nicidecum. Faptul că Ursula și Comisia de birocrați nealeși de nimeni se bagă în seamă și urlă că Rusia este în război cu Europa, în timp ce duce un atac frontal împotriva economiei rusești, nu înseamnă că ne-am afla în război cu Rusia. Iar U.E. este o entitate absolut eglijabilă în această poveste.
Să le luăm pe rînd! Energia: nu cumva Rusia este posesorul petrolului și gazului și oferă această marfă la vînzare pe o piață liberă? Obligă cineva vreo țară europeană să cumpere energia din Rusia? Evident că nu. A fost alegerea europenilor să se aprovizioneze de acolo unde au găsit cel mai convenabil preț! Au renunțat la propriile surse energetice ca să nu-i plătească pe mineri, ca să nu își extragă și prelucreze petrolul, ca să-și țină mediul curat, într-un cuvînt ca să nu se murdărească pe mîini, ducînd o viață îndestulată și fără probleme.
În primele 6 luni ale conflictului ucrainean, U.E. a înghițit peste jumătate din cantitățile de gaz exportate de Rusia, mai exact 54%! Tot europenii, apoi, au renunțat la importurile de petrol și gaz rusesc pentru a-l face fericit pe Joe Biden, care nu doar că dorea să vîndă gaz lichefiat Europei, dar dorea să împiedice orice șansă ca Eurasia să devină o forță planetară pe care S.U.A. să nu o mai poată domina. Cu resursele rusești și capacitățile germane, plus sprijinul chinezesc, S.U.A. ar fi dispărut de pe podiumul premianților planetei, nu ar mai fi putut stabili regulile jocului, nu ar mai fi contat ca primă economie etc. Nu că acum am fi foarte departe, chiar și cu sacrificarea U.E.
Datorită „sancțiunilor” impuse Rusiei, economia europeană s-a prăbușit și își va continua prăbușirea, cuprinsă de inflație, datorii, mizerie, în timp ce Gazprom s-a reorientat spre sud și est și și-a dublat profiturile prin ne-vînzarea gazului Uniunii Europene. Puține voci răzbat către spațiul public, sufocate de propaganda „progresistă”, dar mediul de afaceri german, premierul belgian, italienii, olandezii, austriecii, ungurii și mulți alții, au devenit conștienți că un colaps al economiei europene este greu de ocolit în actuala conjunctură.
Problema e că UE este condusă de chibiți nealeși de nimeni (Ursula este cel mai bun exemplu), servili în fața intereselor marilor corporații (am văzut opacitatea achiziționării vaccinurilor de către Ursula), care țin în vitrină cuplul Davos-O.N.U. (alte structuri care scapă oricărui control public) și care impun celebra „Agendă 2030” de distrugere programată a lumii în care trăim.

Comisia Europeană, în toată splendoarea ei
Cît despre valori, ar fi extrem de greu să vorbim în context ucrainean. Ce valori au ucrainenii? Pumnul în gură? Crima? Tortura? Corupția? Nazismul? Minciuna? Ne reprezintă asemenea „valori” în vreun fel? Dar, cea mai gravă întrebare: reprezintă acestea viitorul nostru?

Planul Comisiei Europene pentru a reduce dependența energetică a Europei față de Rusia - HotNews.ro

„Putin va eșua, iar Europa va triumfa”!
„Starea Uniunii Europene” a continuat cu o adevărată odă adusă Olenei Zelenska, soția gnomului măcelar din Ucraina. A agățat clopoței pe crengile unui copac, iar acum clopoțeii vor suna veșnic în vînt, iar victimele inocente ale acestui război vor trăi în amintirile noastre – ne-a spus Ursula. Poetic. Dar fals.
Dacă Uniunea Europeană ar fi cîtuși de puțin interesată de victimele inocente, nu ar pompa miliarde de euro din banii publici, parte din ei provenind din împrumuturi, în efortul de război ucrainean. Nu ar pompa banii în armament, muniție și tehnică de luptă. Ajunge să privim harta și vom realiza diferența uriașă dintre Rusia și Ucraina, dar dacă asta nu ne-ar ajunge, am putea lua în calcul că toată puterea N.A.T.O. alături de a doua cea mai numeroasă armată europeană nu par să facă față unui efectiv de 200.000 de soldați ruși. Ca să nu discutăm, în final, că armata rusească numără cca. 3 milioane de militari, iar Rusia este o putere nucleară.
Dar chiar și fără să recurgă la tehnica nucleară, în cîteva minute doar Ucraina ar putea rămîne fără energie (deopotrivă încălzire și curent electric), fără apă, fără drumuri, fără comunicații. Ar plonja direct în sec. al XIX-lea. Concomitent, o rachetă Kinzhal ar putea transforma Kievul într-o amintire. Dar toate acestea nu s-au întîmplat! Încă.
A prelungi acest război este numai și numai în detrimentul Ucrainei, doar că Uniunea Europeană asta își și dorește: distrugerea țării pentru a putea apoi „investi” alți bani împrumutați pentru a scoate un profit substanțial.
Falsă este și povestea cu ucrainenii care apără eroic „stradă cu stradă și casă cu casă”, în contextul în care operațiunile militare vizează strict zonele populate de rusofoni, adică în estul și sudul țării.
Mai exact zona în care acea populație era exterminată fix „casă cu casă”, familie după familie de puterea de la Kiev! Nu doar de Zelensky și demenții din Azov, ci chiar de dinainte. Să ne reamintim spusele lui Poroșenko? Ai noștri își vor trăi viața normal, vor cîștiga bani, ai lor vor sta ascunși în beciuri, îi vom bombarda, copiii lor nu vor merge la grădiniță, nici la școală, nu vor avea salarii, nici pensii, nici viitor? Asta în timp ce minunații susținători ai americanilor trăgeau din plin în mijloace de transport public, în locuințe, în școli, în spitale, presărînd străzile din Donbas cu cadavre? Timp de peste un deceniu.

Cum a cîștigat Ursula războiul cu Putin?
În primul rînd, cu „cele mai tari sancțiuni pe care le-a văzut lumea”! Cică, „sectorul financiar rusesc este pe dispozitive de susținere a vieții”. Din nou, poetic, dar extrem de fals! Cum falsă este și afirmația: „Am tăiat trei sferturi din sectorul bancar al Rusiei de pe piețele internaționale”. Nu, decuplarea de la sistemul de transferuri bancare SWIFT a fost rapid înlocuită cu sistemul SPFS. Propriu-zis, singurii care au sistat serviciile SWIFT pentru băncile rusești au fost cei din S.U.A., U.E., Canada și Marea Britanie. Toate relațiile financiare cu restul țărilor de pe planetă funcționează normal. Sistemul SWIFT nu este unic în lume. Ceea ce au determinat cei care au decuplat Rusia de la sistemul de transferuri a însemnat pur și simplu trecerea rușilor la un alt furnizor de servicii de transferuri.
Tot circul mediatic privind „părăsirea pieței rusești” a rerezentat ieșirea unora de pe piață (MoneyGram) și acoperirea serviciilor de alți operatori (Zelle, Transferwise, Revolut, SEPA, Paysera, N26 etc.).
Rusia are la ora actuală 329 de bănci deplin funcționale și alte 34 de instituții financiare ne-bancare. Cum anume a zdrobit Ursula von der Leyen aceste instituții, doar ea știe. Rușii încă nu au aflat.
De ce vorbește Ursula despre „trei sferturi”?
Pentru că, îndîrjiții reprezentanți ai U.E., SUA, Canada, UK, nu au mers pînă la capăt cu decuplarea rușilor de la SWIFT și asta pentru că ar fi rămas fără mărfurile rusești pe care UE nu le-ar mai fi putut achiziționa. Ca atare, cîteva dintre băncile cheie rusești (VTB, Bank Rossiya, Bank Otkritie, Sberbank PJSC, Gazprombank JSC) au rămas neatinse de „cele mai dure sancțiuni” de care nu mai auzise lumea pînă acum!
Goldman Sachs, Morgan Stanley, Bank of America Merrill Lynch, JPMorgan, Barclay’s, Deutsche Bank, UBS continuă să funcționeze în Rusia, indiferent de anunțurile făcute că ar urma o retragere de pe piața rusească.
Ursula nu putea să evite să se laude că „Aproape o mie de companii internaționale au părăsit Rusia”. Cu pierderi. O parte au fost înlocuite de companii rusești care au preluat direct infrastructura, logistica, clientela și își continuă activitatea de parcă s-ar fi înlocuit doar literele de pe frontispiciu. Dintre cei care au plecat, o bună parte companii nemțești care se aflau în Rusia pentru a profita de prețurile scăzute ale forței de muncă și de calificarea lor superioară, au fost nevoite să investească în alte țări (Ungaria, Slovacia etc.), înregistrînd pierderi mai mari decît rușii care, din nou, au păstrat fabricile, cu infrastructură, angajați etc. continuînd producția sub brand propriu sau revînzînd afacerea unor terți.
De dragul Ursulei, am putea presupune că rușii au stat și s-au mirat și au plîns în pumni că a plecat investitorul german de la ei. Și? Care este marea realizare „europeană” aici? Cu ce îi profită asta Uniunii Europene?
De departe cea mai gogonată afirmație este că „Industria Rusiei este în zdrențuri”. Serios? Ar fi chiar amuzant dacă nu ar fi extrem de trist că șefa Comisiei Europene este într-atît de proastă! Pentru cultura ei generală, Rusia are la ora aceasta o serie de atuuri pe care U.E. nu le are. Anume, materii prime, prelucrarea resurselor, forță de muncă, energie, piață. Faptul că Mercedes s-a relocat în Ungaria, este adevărat că pentru moment a dus la o scădere a producției de autoturisme în Rusia. Dar, la fel de adevărat este și că cei care au avut de pierdut cel mai mult au fost cei de la Mercedes, nicidecum rușii.
Dacă discutăm despre prăbușirea industriei auto, în loc să vorbească despre Rusia, de ce nu ne prezintă cifrele din U.E.? Sunt extrem de convins că ar fi grăitoare! În primul rînd, pentru că producătorii – în special germani – s-au refugiat în Rusia fix din cauza normelor U.E. și a noilor „standarde” impuse de U.E. industriei. Altfel spus, ca să nu dea faliment.
În iunie 2022, înmatriculările de vehicule comerciale din U.E. au scăzut cu 22,5% față de iunie 2021, numărînd 144.210 unități. Cele mai mari patru piețe din UE au suferit pierderi de două cifre: Spania (-26,9%), Germania (-26,1%), Italia (-21,3%) și Franța (-20,9%). Cum stăm cu „industria e în zdrențe” acum? Nici nu mai are sens să discutăm pasajele delirante cu militarii ruși care fură electrocasnicele ucrainenilor și le duc în Rusia ca să extragă semiconductorii cu care-și țin economia în viață. E de psihiatrie!

Miliardele UE
Ursula s-a lăudat cu asistență financiară oferită Ucrainei, de 19 miliarde de euro (în timp ce a făcut plăți de 85 de miliarde de euro către Rusia doar în ultimele 6 luni!). Dar se poate și mai bine! U.E. vrea să aloce acum 100 de milioane de euro pentru a reconstrui școlile! Asta, în condițiile în care o jumătate de milion de copii ucraineni s-au dus la școală în Uniunea Europeană. Nu mai vorbim de copiii care au plecat în Rusia alături de familii și își încep școala în Rusia lui Putin. Cea mai mare parte a țării nu a fost atinsă încă de confruntări armate. Deci, ce s-a distrus acolo?
Mai interesant aici este că Ursula face caz de faptul că Putin a bombardat școlile! Întîmplător, școlile, spitalele și alte clădiri civile erau utilizate de grupările Azov care utilizau populația civilă drept scuturi umane. După eliminarea acestor combatanți, Rusia s-a apucat imediat de reconstrucție în zonele afectate. De ce? Pentru că zona este locuită de etnici ruși!
Nu e vorba doar despre școli, ci despre ansambluri de locuințe, unități culturale, parcuri, infrastructură stradală etc. Toate acestea au costat probabil mult peste suma despre care vorbește Ursula. Numai că, dacă aceste lucrări s-au executat deja ori se află în lucru, ce anume renovări se vor face din banii europeni? Mai ales, unde? Nu știm, deoarece discursul sare direct la un alt aspect cu care putem stabili o corelație, deși nu directă cu îngrijorarea privind școlile ucrainene: „În martie, am conectat cu succes Ucraina la rețeaua noastră de electricitate. Inițial a fost planificat pentru 2024. Dar am făcut-o în două săptămîni. Și astăzi, Ucraina exportă energie electrică către noi”.
Nu că e minunată frăția dintre popoare? Și toate astea, din vina lui Putin! Pentru că, nu-i așa, muncitorii din Italia, ne spune von der Leyen, imaginați-vă că se scoală devreme, cînd copilașii lor încă dorm și merg la muncă ca să profite de curentul ieftin din primele ore ale zilei și asta pentru că Putin a decis să poarte un război care nu îi privește pe ei! Intens! Emoțional! Așadar, U.E. va arunca 140 de miliarde în subvenții! Aici, Ursula a uitat să spună că dintr-un elan de a stimula și mai mult inflația! Nu e nici un secret, cu cît inflația este mai mare, cu atît mai mică devine datoria acumulată pentru plata acestor subvenții.
Concomitent, companiile din energie vor funcționa cu plafonări ale prețurilor, ceea ce le va produce daune imense. O parte din acești bani vor intra tot la subvenții, spune șefa Comisiei. În paralel, Ursula a anunțat că U.E. va trece de la utilizarea gazului livrat prin gazoduct la cel lichefiat (L.N.G.). Dincolo de asta, energia eoliană va reprezenta o altă prioritate. De prisos să mai spunem că este o aventură costisitoare și deloc eficientă! Dar, pentru Ursula asta ar reprezenta „un salt către viitor”.
„Cu REPowerEU, ne-am dublat obiectivul: dorim să producem zece milioane de tone de hidrogen regenerabil în Uniunea Europeană, în fiecare an, pînă în 2030”, arată punctul următor al planului Comisiei. Va fi constituită o Bancă a Hidrogenului care „va garanta” achiziționarea hidrogenului și va investi 3 miliarde de euro pentru a construi o piață a hidrogenului.„Schimbările climatice” sunt un alt capitol ciudat. Pentru a se lupta cu incendiile „cauzate de climă”, UE „își va dubla capacitățile” adică va achiziționa 10 avioane și 3 elicoptere. Clima: bifată!
Totuși, „copiii noștri” (din nou copiii!) au nevoie de politicile „zero carbon”. Pentru asta, se va crește plafonul admis al datoriilor publice! Adică, alte  măsuri inflaționiste!
Mai mult, Ursula vrea să treacă bună parte a economiei comunitare pe datorie. Suplimentar, constatînd că există o penurie a forței de muncă, educația ar urma să treacă în grija companiilor, un alt accent căzînd pe importul de forță de muncă, de data asta calificată și recunoașterea rapidă a calificării.
U.E. va avea nevoie de litiu și de pămînturi rare. Doar că, o singură țară domină piața (vă las să ghiciți care?) și U.E. riscă să ajungă din nou dependentă de „acea” țară. Exact ca în privința energiei, calea U.E. rămîne neschimbată: de ce să cumperi ceva ieftin, cînd poți cumpăra scump, de la un intermediar, în timp ce dezvolți acorduri cu micii producători de pe piață, cum ar fi Chile, Mexic, Noua Zeelandă, Australia, pentru că India rămîne un mare semn de întrebare. Numai că, la ora asta, China controlează industria globală de prelucrare. Aproape 90% din pământurile rare și 60% din litiu sunt procesate în China. Aliata Rusiei. Dar, zice Ursula, nu ar trebui să fie o problemă, întrucît U.E. își va constitui rezerve strategice. Rezerve de litiu pentru economia unui întreg continent? Nu e cam bizar? Și rezervele acelea nu se și termină?
Și explicațiile suplimentare sînt la fel de bizare. Chipurile, U.E. a lansat „Alianța bateriilor”, iar acum își fabrică două treimi din baterii! Anul trecut a anunțat „Legea europeană a cipurilor”, iar în curînd va avea o fabrică de cipuri! De parcă a construi o fabrică ar fi echivalent cu a avea și materiile prime la dispoziție!

Urslla gonflabila

Înapoi la Ucraina!
Putin, Putin, Putin! Extrem de bizar și faptul că „Starea Uniunii Europene” se referă în proporție de 40-50% numai și numai la Ucraina și la Rusia. Care, deocamdată, nu au nici în clin, nici în mînecă cu Uniunea Europeană. Asta pînă ce UE ar vrea să-și plaseze banii aici! Liderul Ucrainei, susținut de Occident, Volodymyr Zelensky, a intrat în dialog online cu cei de pe Bursa de Valori din New York, spunînd textual celor de pe Wall Street că țara sa este „deschisă” pentru a vinde corporațiilor străine bunuri de stat în valoare de 400 de miliarde de dolari. Ceea ce, ar putea-o face și pe Ursula să iasă la „cumpărături”, cum l-am văzut deja și pe secretarul de stat american Blinken și pe fostul premier britanic Johnson.
Rachetele lui Putin vor să distrugă democrația europeană! Putin vrea să distrugă minunata ordine mondială, bazată pe „securitate, justiție și progres”. De unde știm asta? Bazîndu-ne pe macabra regie de la Bucha pusă în operă de băieții lui Zelensky, bazîndu-ne pe tezele propagandei ucrainene care a uitat că tocmai ei loveau cu rachete N.A.T.O. (HIMARS) centrala de la Zaporodje și nu rușii trăgeau cu obuze în centrala nucleară în care se aflau! Jenant! Dar concluzia e și mai jenantă! Putin nu are în vedere doar încălcarea regulilor internaționale, ci vrea în mod deliberat să le și elimine, spune șefa Comisiei Europene.
Ca atare, U.E. se va lărgi către Balcani, va îngloba Ucraina, Moldova, Georgia, „fără de care nu este întreagă”. Cum bine știm, nu-i așa, Georgia (sau Gruzia) este un etern pămînt european! Vin apoi „parteneriatele”, cu țări precum Rwanda și Senegal, unde se vor fabrica vaccinurile! Iar cînd în U.E. facem lucruri atît de minunate, iată că există „entități străine” chiar în interiorul U.E. care finanțează instituții dedicate dezinformărilor. Iar dezinformările alunecă dinspre internet pînă către holurile universităților. Iată de ce, la Amsterdam s-a închis un centru de cercetare finanțat de chinezi! Bine de știut, chinezii dezinformau, iar asta reprezintă ceva toxic pentru democrația „noastră”.
„Acesta este motivul pentru care vom prezenta un pachet pentru Apărarea Democrației”. Adică înapoi la început, unde discutam despre abolirea pluralității de idei și de opinii! Există, așadar o singură versiune, oficială, ne-toxică pentru democrație, orice altă idee sau concepție contravine „democrației”!

Parlamentul European, mașina de vot a Comisiei
La asemenea „provocări” este nevoie de „domnia legii”, de o „independență a justiției”, de „combaterea agenților de influență străini”, de „combaterea corupției”. Pe scurt, avem întreaga panoplie a oricărui stat deplin totalitar. Nu de alta, dar știm deja din experiențele polonezilor și ungurilor că „domnia legii” înseamnă de exemplu că vrei să ai un corp judecătoresc care să respecte legislația sau că nu vrei să îți îndoctrinezi copii de grădiniță cu ideologie homosexuală. Iar acum, Comisia vrea să reducă cu pînă la 70% din finanțarea Ungariei din fondurile europene dacă guvernul refuză să introducă măsuri acceptabile pentru a potoli preocupările Bruxelles-ului cu privire la standardele democratice și drepturile L.G.B.T.Q.
Un accent separat va fi pus pe „îmbogățirea ilicită”. Nu ar trebui nimeni să-și facă probleme că asta ar viza-o pe șefa Comisiei care a fost deja încurcată în afaceri oneroase încă de pe vremea cînd conducea Ministerul Apărării german ori mai recentele afaceri cu vaccinurile, perfect opace și secretizate. Elita va rămîne neatinsă! Măsurile acestea cețoase de „păstrarea intactă a democrației” care se bazează pe termeni vagi, nedefiniți, nu poate duce decît la abuzuri. Și va duce la abuzuri!
Am văzut deja ce a însemnat în România „lupta cu corupția”. Dosare croșetate la comanda unor indivizi dubioși, eliminarea adversarilor politici, menținerea la putere a celor numiți de structuri în detrimentul celor votați de populație. Cine conduce astăzi departamentul european anticorupție? Ei bine aceeași Codruța Kövesi care s-a ocupat deja de toate acestea în România.
Și, de parcă nu ar fi fost suficient de înfricoșătoare prezentarea și pînă aici, Ursula mai are o propunere: o inițiativă privind sănătatea mintală.
Cu asta, ajungem în comunism, cînd se știa că „doar un nebun poate critica cea mai dreaptă orînduire”, adică cea comunistă, iar consecința – negată cu vehemență – a fost internarea forțată a dizidenților la psihiatrie. Și, zice Ursula, cei care se simt „anxioși” vor trebui să primească atenția cuvenită, anume o atenție „care poate constitui diferența”.

Solidaritate privind migrația
Ah, ce frumos s-a comportat Europa cînd ucrainenii i-au bătut la poartă! La fel trebuie să facă acum și în cazul migranților. Acestora trebuie să le respectăm „drepturile fundamentale”, pe migranți trebuie să-i tratăm cu respect și cu demnitate. Mai mult, e nevoie de o solidaritate transgenerațională!
Nici o vorbă nu s-a scăpat despre incendierea bisericilor, incendierea autoturismelor, decapitări, înjunghieri, violuri, trafic de droguri, trafic de persoane, prostituție, furturi, tîlhării, promovarea ideologiilor extremiste, intoleranța față de creștini și creștinism, abuzarea sistemelor de protecție socială etc. Cum nici despre eventuale măsuri pentru a diminua asemenea situații – din Suedia și pînă în sudul Italiei.
Un raport divulgat de serviciile de securitate germane, care a fost pus la dispoziția Die Welt, arată că migrația ilegală în Germania a crescut cu 47% în acest an. Între timp, în Austria, numărul migranților ilegali este deja comparabil cu cifrele din 2015.
Iată minunatul proiect european pentru anul care urmează.

Ce nu a spus Ursula von der Leyen?
Știu și eu? Nu a vorbit despre „Fantoma Kievului”, despre minunații ucraineni „morți pînă la unul” pe Insula Șerpilor, că Zelensky nu s-a filmat nici trăgînd „liniuțe” și nici lăudîndu-se cu asta în fața ziariștilor. Că a negociat și semnat cu producătorii de vaccin un contract secretizat și că nu a permis dezbaterile despre vaccin pentru binele general, ca să salveze cît mai mulți oameni.
Lăsînd gluma, șefa proto-guvernului european te-ai fi așteptat să spună cîte ceva despre soluții realiste privind rezolvarea crizei de energie, te-ai fi așteptat să vină cu soluții reale și fezabile privind redresarea economiei, a monedei euro, să vorbească despre măsuri de reducere a inflației, limitarea migrației, asigurarea drepturilor fundamentale nu pentru migranții ilegali, ci pentru cetățenii europeni. Adică, la o leafă lunară de peste 30.000 de euro, te-ai aștepta ca Ursula să lucreze și pentru tine, cetățean european.
Te-ai fi așteptat să discute despre conferirea de puteri Parlamentului European, care să devină un organ legislativ și nu o impotentă anexă a Comisiei.
Te-ai fi așteptat să explice relația cu Davosul și cu Agenda 2030, vasalitatea față de SUA, modalitățile prin care ar vrea să rezolve ingerințele britanice în politicile europene, în prelungirea conflictului din Ucraina, te-ai fi așteptat să propună soluții pentru a discuta modalități de a încheia conflictul – cum a făcut Angela Merkel (și chiar nu sînt vreun fan al ei).
Te-ai fi așteptat să ceară elucidarea cauzelor apariției miocarditelor sau a morților „subite”, a trombozelor, cancerelor și tot ce a rezultat în urma afacerii Pfizer. Dar lista este atît de lungă încît nici nu merită discutată mai departe.
Că discursul șefei Comisiei a fost dezastruos s-a văzut și de pe Marte! În primul rînd. șocant prin ceea ce analiștii de afară numesc „fearmongering”, adică un discurs care induce spaime. Cei de la Politico i-au numărat cuvintele și le-au pus pe categorii, ca la orice analiză pe text. De cîte zeci de ori a spus „război”, de cîte ori „Ucraina” etc. Dar au urmat apoi străinii ostili care vin cu lucruri „toxice pentru democrație”. Asociate cu imagini care accesează zona sentimentală, este evident că avem în față un text manipulator, un discurs fals.

Olena Zelenska la prezentarea Stării Uniunii din P.E.
Afară de „ziariștii” de casă (Euronews, Euractiv etc.) nimeni nu a luat în serios „Starea Uniunii Europene”. Mai ales cînd în ton cu cele arătate mai sus, la eveniment a fost invitată nu doar Olena Zelenska, ci și două activiste din Polonia, lăudate că s-au ocupat de refugiații ucraineni. Mult praf în ochi!
Secvențele delirante cu rușii care fug cu electrocasnicele ucrainenilor ca să extragă semiconductori, cum l-a făcut U.E. zdrențe pe Putin etc. sînt o serie de exagerări de ordin propagandistic pentru fanii genului, care oricum sînt deja spălați pe creiere, dar vor să mai audă o dată cît de bine e condusă Uniunea, ca să poată trăi mai departe fericiți în ignoranța și în prostia lor[1].

RoEXIT !

Redactia ART-EMIS
Aranjament grafic – I.M.
[1] Sursa – https://samizdatul.wordpress.com/2022/09/14/starea-uniunii-delir-si-spectrul-infricosator-al-sugrumarii-democratiei/

0 191

Scriam acum doi ani! 18 septembrie 2020! Vi se pare ca s-a schimbat ceva? Poate ancheta despre omul cu Windows să scoată ceva la lumină pentru cei care-si făcuseră din virus o religie?
Va aduceți aminte de cei care apăreau la tv și începeau discursurile cu: „Eu cred în virus!”? Deși semnătura psihopatului numit și Porți era în tot și toate!
Întrebarea este: câți bani s-au sifonat pentru așa zisele spitale pentru boala ideologică numită Dictatură? Unde sunt banii dumneavoastră?
Tot ce uităm și rămâne fără răspuns, se va întoarce! Întotdeauna împotriva celor ce uită!

România ReEducată
P.N.L., realizari cu concursul celorlalte partide: 10 miliarde furate! O țară făcută praf! Probabil „5.000 de specialiști” infiltrați in instituțiile statului, cu epoleți la vedere, sau macar cu angajamente de turnatori la serviciul „Patria a priori”!
O demență totală, ruptă de orice fel de realitate, o nebunie avidă de putere, de abuz de forță, o apetență patologica de dictatura, care frizează nebunia clară, declarată, expusă și mai ales indusă asupra unor întregi paliere ale societății.
Ideea de a distruge totul, spusa cu subiect și predicat, în unele dintre instituții publice, în ședințele de întronare a noilor „șefuleți”, ce amenințau direct ceilalți angajați, urlăndu-le din capul mesei că „noi suntem de la P.N.L., și va facem zob pe toți, că am venit la putere și aici rămânem, până la moarte”, (sper că există și înregistrări), ne face să ne întrebăm cât de aproape le este „moartea”?! Aia politică!
Maniera în care lucrurile se rostogolesc ca într-o avalanșă, călcând în picioare orice lege, ștergându-se cu tălpile mizerabile pe Constituție, ieșind public în declarații în care fac pipi direct pe democrația inexistentă „de facto”, te face să te intrebi: până unde?
Până la capăt! Până se distruge tot: țară, națiune, legi, prunci, bătrâni, economie, tot!
Visul lor dement este să nu mai rămână piatră pe piatră! Să fie totul făcut praf și pulbere, pentru ca ei să aibă „satisfacția că au învins”! Pe cine?

Ura față de români a atins cote maxime și a transformat școlile în adevărate penitenciare – lagăre de exterminare
Cu siguranță, nebunia și sminteala a cuprins o mare parte din societate, mai ales pe cei care au fost „răsplătiți cu prețul de sânge”, plată care-i face complici în totalitate la acest asalt nemaiîntâlnit și criminal, asupra propriei tale țări!
Cât de tare urăsc acești nebuni țara asta?
Cât de adâncă le este dorința patologică de minciună, manipulare, distrugere, crimă și mai ales cât de amarnic urăsc pruncii acestei țări?
Ura lor față de români a atins cote maxime, transformând școlile, liceele în adevărate penitenciare sau lagăre de exterminare. Atât timp, cât tu ca părinte, aparținător al copiilor ești obligat să-ți lași copilul la gardul și poarta școlii, fără să ai dreptul să intri în liceu, școală etc.

Lagarul de la Chitila

Se traduce juridic simplu: dincolo de gard sau poartă, copilul nu-ți mai aparține.
El este proprietatea statului, la fel cum o persoană privată de libertate a devenit proprietatea statului. Statul poate dispune de acea persoana care a devenit un număr, doar ca el, statul să-l supună diverselor pedepse psihice, uneori fizice, prin intermediul instrumentelor gardieni, medici, profesori, învățători etc.
Exact în acest fel, se dispune de pruncii acestei țări, care au devenit dintr-o dată niște numere pentru regimul lui Werner Covid. Experimentele abia urmează!

Profesorii transformați în gardienii dictaturii Werner Tăcerea părinților, tăcerea societății civile, acceptarea oricăror măsuri restrictive asupra elevilor, este exact metoda de coerciție aplicată în regimurile închise de detenție. Obligativitatea pruncilor de a purta masca, doar pentru ca nenorociții ăștia să-și umple buzunarele alea până la glezne, ferestrele blocate, lipsa de apă și de a putea un elev să-și mănânce pachețelul de acasă, amenințările „profesorilor transformați în gardienii dictaturii Werner”, că dacă vor mișca în bănci, vor chema miliția și salvarea care-i arestează in spital, este ceva incredibil.

Tăcerea este cea mai gravă formă de abuz asupra minorilor. Tăcerea părinților cu două botnițe pe gură și pe creier, tăcerea presei vândute, tăcerea „medicilor” care s-au transformat în cele mai urâte personaje pe care le-a avut țara asta vreodată, te face să te întrebi, dacă România nu s-a transformat pas cu pas, într-un lagăr de Românie ReEducată, într-un mare Aiud!
Pentru ca „omul nou” cretin și fără nici un neuron funcțional, amorțit de frica demonică scursă din cutiile ce se numesc televizoare să facă exact ce i se spune, fără să găndească vreo secundă.

Lagărul de la Chitila, vă așteaptă pruncii, pentru a fi ReEducați!
România ReEducată a lui Werner Covid, a ajuns un mare balamuc, în care toată societatea prin lipsa de reacțiune uluitoare, își îndreaptă „generația neiubita” adică pruncii, spre lagărul de exterminare creat de nebunii de la conducere, adică, lagărul acela pe care Werner l-a vizitat în vară. Lagăr cu paturi pentru prunci, cu pozele de la Windows 10 pe perete, din cartoanele făcute în așteptarea numerelor pentru a face experimente medicale.
Dacă aveți vreo îndoială, vi se spulbera cât de curând! Lagărul de la Chitila, vă așteaptă pruncii, pentru a fi ReEducați!

Zoe Dantes
Sursa: art-emis.ro

0 196

Pregătirile pentru „Marea Extincție” se desfășoară de multă vreme. Nu au început în momentul lansării Plandemiei. Lansarea Plandemiei marchează doar trecerea la faza accelerătă și finală a pregătirilor pentru Marea Depopulare. Despre Păpușarii Psihopați Asasini Planetari, oricât de înfiorători vi i-ați imagina, trebuie să știți că au și o latură ludică, iubesc foarte mult jocurile, mai ales cele sângeroase. Distracția lor preferată, să pregătească și să declanșeze măceluri, pentru ca mai apoi să poată savura spectacolul. După încheierea unui măcel, distracția preferată a păpușarilor este să intervină în calitate de „salvatori”. Imediat ce și-au încheiat cel mai drag și reușit măcel planetar de până acum, cel de-Al Doilea Măcel Mondial (ce a fost și un măcel test, de calibrare), păpușarii psihopați și-au zâmbit mefistofelic în bărbi, și-au strâns ghearele veninoase și, considerând că stăpânesc suficient de bine știința măcelurilor globale, s-au așezat la masă pentru a proiecta Al Treilea și Ultimul Măcel Mondial. De ce se presupune că va fi ultimul? Pentru că după încheierea măcelului, păpușarii își vor instaura oficial Guvernul Mondial. Puținii supraviețuitori ai Marii Depopulări, lăsați în viață doar pentru a fi sclavii slujitori și preaslăvitori ai Stăpânilor Păpușari, nu se vor mai putea înmulți haotic, creând atâta disconfort și mâhnire Păpușarilor. Nu, nici vorbă de așa ceva, fiecare nou sclav va mai putea veni pe lume doar cu aprobarea autorităților numite de către Guvernul Păpușarilor.

Ce facem noi în acest timp? Eh, ne mai distrăm, ne mai simtem bine, behăim încrezători și aprobatori la (dez)informațiile oficiale și „științifice”, ne îngrijorăm responsabil pentru „schimbările climatice” și „virușii nenorociți”, condamnăm și înfierăm cu dreaptă mânie telectuală pe toți „conspiraționiștii”, chiar dacă a doua zi suntem nevoiți să recunoaștem (doar în sinea noastră) că aveau dreptate. Mai „salvăm planeta”, stând nespălați cât mai mult cu putință, mai arborăm steagul „prietenilor” ukri la profil și milităm vitejește pentru suveranitatea lor, în timp ce ironizăm cu superioritate pe inculții ce îndrăznesc să creadă că nici nouă nu ne-ar strica un pic de suveranitate. Ne mai amuzăm copios și de medievalii înapoiați ce presupun că psihopații păpușari ne pregătesc foametea și holodomorul. Auzi la ei, conspiraționiști analfabeți și needucați!

Ei cred că mărirea explozivă și criminală a prețurilor energiei și materiilor prime, refuzul guvernelor asasine de a cumpăra gaze și petrol de unde este mai ieftin, pentru că… sancțiuni, în favoarea cumpărării acestora de unde este „corect politic”, la prețuri de zece ori mai mari, închiderea forțată a fermelor zootehnice pentru cele mai puerile și aberante motive, mituirea cu subvenții a fermierilor de către aceleași guverne asasine pentru a lăsa sute de milioane de hectare de terenuri agricole în paragină, incendierea profesionistă a altor sute de milioane de hectare de terenuri agricole pe rod, taman înainte de culegerea recoltelor, închiderea planificată a economiei mondiale pentru pretexte plandemice sau de creștere a prețurilor energiei, pe scurt, ei cred că fleacurile astea ar putea provoca foamete mondială. Auzi la ei, cum se vaită de drobul de sare, ca în povestea lui Creangă. Nu vor medievalii să se împace cu ideea că vom mânca viermi și lăcuste. În treacăt fie spus, chiar admițând că viermii și lăcustele ar fi delicii culinare, oare de unde vom lua necesarul de miliarde de tone de asemenea „delicii”? În concluzie, asistăm impasibili la maturizarea și fortificarea uriașului monstru ce se pregătește să ne devoreze.

Oare cum am putut să decădem atât de mult? În doar trei generații, păpușarii asasini au reușit să îndobitocească miliarde de oameni, cumpărându-i cu mărgele de sticlă colorată și tinichele poleite, oferindu-le doar condițiile de relativă stabilitate și oarece confort, mângâindu-i pe creștet și spunându-le zilnic că sunt inteligenți și frumoși, că sunt liberi și independenți, că trăiesc în democrație, și alte asemenea baliverne. Oamenilor le-a plăcut, au crezut poveștile frumoase și l-au dat uitării pe Dumnezeu. Au ajuns să se închine științei, instituțiilor oficiale, politrucilor, artiștilor, bancherilor, într-un cuvânt, diavolului. Așa că, dacă avem puterea să ne vedem cum suntem cu adevărat, trebuie să recunoaștem că merităm pedeapsa ce ni se pregătește. Poate că a venit vremea să ne căim pentru rătăcirile noastre, să ne rugăm Domnului să ne ierte și să ne lumineze mințile. N-are rost să mai hrănim speranțe deșarte. Păpușarii psihopați sunt deciși să ne extermine. O antilopă înconjurată de o haită de câini sălbatici este absolut sigură că acei câini vor s-o sfâșie și doar print-o minune mai pooate scăpa cu viață. Nici o secundă nu crede că jucăușii câini vor doar să se joace cu ea. Oare noi, oamenii, suntem mai ușor de păcălit decât animalele din junglă? Se pare că da… Singura noastră preocupare din acest moment ar tebui să fie găsirea unor soluții de a scăpa din ambuscada letală pe care păpușarii sataniști ne-au pregătit-o. Oare există șanse reale de scăpare?

Cheia înțelegerii situației actuale constă în paradigma funcționării economiei mondiale. Atâta vreme cât păpușarii mondiali au avut de lucru cu plantarea slugilor lor obediente la vârful conducerii fiecărei „țări suverane, libere și independente”, economia mondială a fost lăsată să funcționeze după principiul „științific” al pieței libere. Sigur că da, e știință pură acest principiu liberal, al jefuirii sălbatice al celui mai sărac de către cel mai bogat și realizarea de profituri oricât de mari, chiar cu prețul călcării pe oricâte cadavre. Principiul jefuirii libere și sălbatice stă la baza prosperității națiunilor „civilizate”, este chiar esența istoriei întregii omeniri. Numai că, oricăt de crud și de nedrept am găsi că este acest principiu al piețelor „libere”, plutocrații păpușari nu mai vor nici așa. Nu mai vor „să facă profit”, lucru de neînțeles pentru oamenii simpli. Oare de ce nu mai vor profit plutocrații? Au înnebunit de tot? Mirarea omului simplu vine din dresajul său. Odată ce ai fost dresat să te închini Zeului Ban, vei judeca totul în termeni de bani, neînțelegând că banii au valoare doar pentru noi, sclavii. Banii nu înseamnă nimic pentru stăpânii planetei, ei fiind și creatorii banilor. Ei pot emite oricât de mulți bani doresc. Indiferent de ce se întâmplă, se pare că un lucru rămâne neschimbat, plutocrații sccelerați rămân stăpânii planetei. Acum plutocrații psihopați vor doar să-și salveze planeta și să se bucure în tihnă de ea, lipsiți de vacarmul agasant al miliardelor de sclavi deveniți acum inutili. Oare am putea să le „furăm” măcar o halcă din planeta pe care au pus stăpânire? Cum am putea s-o facem?

Plutocrații stăpânesc întreaga planetă prin două instrumente, slugile lor plantate în conducerile tuturor statelor și prin organismele internaționale, adevărate instrumente ale diavolului, în frunte cu ONU – Organizația Națiunilor Umilite (sic!). Este un păienjeniș diabolic, șansele unui popor de a se rupe din această plasă mortală fiind aproape de zero. Cum ar putea s-o facă? Sper să nu vă gândiți la glume proaste, gen schimbarea viermilor politruci și trădători prin „alegeri libere și democratice”. Să fim mai inteligenți de atât, să îndrăznim să credem că un grup de oameni curajoși ar reuși să dea o lovitură de stat cu ajutorul armatei sau chiar al poporului, să aresteze toți trădătorii din clasa politică, administrație, servicii, să scoată țara de sub jugul cămătarilor și a instituțiilor internaționale, etc… Ar putea avea un final fericit o asemenea lovitură îndrăzneață? Greu de crezut… Realizați că dacă o asemenea țară ar îndrăzni să-și proclame suveranitate și independența față de păpușari, încă de a doua zi s-ar trezi întru-n blocaj paralizant? Pentu un final fericit trebui îndeplinite unele condiții necesare (și încă insuficiente). Acea țară trebuie să fie foarte mare și foarte puternică economic și militar, să fie extrem de greu de cucerit de către armatele de mercenari ale păpușarilor. Mai este nevoie și ca țara care ar încerca să scape din plasa mortală a păpușarilor să fie extrem de bogată în resurse naturale diversificate și să aibă capacitatea prelucrării acestora, fără să fie nevoită să apeleze la „parteneri” șantajiști externi, întru-n cuvânt, să-și fie sieși autosuficientă.

Vă gândiți la țara la care mă gândesc și eu? Prima țară care ne vine în minte și care ar putea zdrobi integritatea acestui puzlle mortal, pregătit să ne sufoce, sigur că da, este Rusia. SUA nu s-ar putea califica sub nici o formă, n-au cum să-și fie autosuficienți, ei fiind doar o gașcă de jefuitori. Să nu-mi spuneți de nuș’ce alianțe, BRICS-uri și alte asemenea butaforii regizate de către aceeași păpușărime mondială. Alea sunt nutreț pentru rumegătoare. Analizați numai gradul lor de slugărnicie față de organizațiile internaționale criminale și veți înțelege că toate acele țări și alianțe sunt conduse de asasini economici și biologici ai propriilor popoare (inclusiv Rusia). Ați văzut câtă cruzime și lipsă de scrupule au dovedit în plandemie sub conducerea asasinilor de la omeseu? Ați văzut! QED.

În concluzie, Rusia ar fi poate singura țară ce ar îndeplini aproape toate condițiile pentru recăpătarea suveranității. Un singur element îi lipsește, un conducător patriot, curajos și vizionar. Actualul „conducător” este tot o slugă a păpușarilor mondiali și execută planurile întocmite după sccenariul convenit de comun accord, cu mult timp înainte. „Războiul” acesta dintre Rusia și Organizația Teroristă transaltlantică, deși produce zeci de mii de morți și distrugeri cumplite, este o făcătură sulfuroasă, o escrocherie pentru naivi. Bine, pentru analfabeții funcționali „războiul” se duce între între ruși și ukri. Îhî, sigur că da, Slava! Rolul Rusiei este să pară polițistul rău sau polițistul bun, în funcție de partea din care privești.

Războiul acesta este proiectat și executat pentru a oferi scânteile declanșatoare și justificările perfecte pentru toate nenorocirile pregătite de păpușari pentru lansare în viitorul foarte apropiat. De aceea, dacă poporul rus va înțelege că Putin și camarila khazară din jurul său sunt planați în capul lor pentru a-i distruge și nu pentru a-i salva, poate că se vor răscula și vor da jos această adunătură de năpârci. Sau, poate un nucleu din armata rusă va avea această inițiativă. Subliniez, ca nu cumva să se înțeleagă greșit, Putin și gașca ar trebui înlăturați de la putere nu pentru vina pe care le-o impută progresiștii spălați pe creier, aceea de-a fi atacat „minunata și democratica” colonie infracțională rothschildiană, ci dimpotrivă, pentru a fi pus Rusia la dispoziția acelorași păpușari rothschildieni. Adevărat, Putin a făcut-o și o face întru-n fel unic, total diferit de al predecesorului său, slugoiul bețiv Elțîn. Dar asta nu ajută la nimic , dimpotrivă produce multă confuzie și derută printre cei ce vor să înțeleagă adevărul.

Dacă în Rusia (sau în oricare țară comparabilă ca mărime și ca forță) nu se va produce ruperea din unanimitatea supunerii absolut stupide în fața adunăturii de decrepiți ce formează păpușărimea mondială, sfârșitul ni se întrezărește mult mai aproape decât își imaginează cei mai mulți dintre noi.

Prof. Albert Toma
Sursa: art-emis.ro

0 375

Când românului îi ajunge cuțitul la os, zice, disperat: „Cum nu vii tu Țepeș Doamne?…”.
Radiografia stării națiunii pe care v-o prezentăm a fost scrisă de Poetul național și a  apărut într-un articol publicat în ziarul „Timpul”, în 1877.
Citind-o, vă veți întreba: oare nu a fost scrisă de altcineva în  anul 2022?
Vă prezentăm câteva fragmente lăsându-vă să meditați la cele citite și să dați curs actualului Imn Național, să porniți sub cele „Trei culori” ale lui Ciprian Porumbescu pentru a vă lua Țara înapoi de la cei pe care-i veți recunoaște în cuvintele Luceafărului (condamnat și el la uitare de o anumită instituție Gestapo-N.K.V.D.-istă aflată oficial sub protecția directă a prim-ministrului coloniei).
Românilor nu le este permis să-și uite valorile naționale! Niciodată !  (Redacția ART-EMIS).

„Ce caută aceste elemente nesănătoase în viața publică a statului? Ce caută acești oameni care pe calea statului voiesc să câștige avere și onori, pe când statul nu este nicăieri altceva decât organizarea cea mai simplă posibilă a nevoilor omenești? 
Ce sunt aceste păpuși care doresc a trăi fără muncă, fără știință, fără avere moștenită, cumuând câte trei-patru însărcinări publice dintre care n-ar putea să implinească nici pe una în deplină conștiințî? […].
Ce caută? Vom spune noi ce caută.
Legile noastre sunt străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluțiune socială care în Franța a fost, la noi n-a fost încă. Am făcut strane în biserica nationalității noastre, neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioșii și haimanalele, oamenii a căror muncă și inteligență nu plătește un ban roșu, stârpiturile, plebea intelectuală și morală. […] Dar acum, de ne veți fi iertat sau nu, să stăm de vorba gospodărește și să va întrebăm ce poftiți d-voastră? Și, că să știm că aveți dreptul de a pretinde, să întrebăm ce produceți? […].

Eminescu Mihai 1871

Ciudată țară, într-adevăr! Pe cei mai mulți din acești domni statul i-a crescut, adică i-a hrănit prin internate, că după aceea să-și câștige, printr-un meșteșug cinstit, pâinea de toate zilele. Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. După ce acești domni și-au mântuit așa-numitele studii, vin iar la stat și cer să-i căpătuiască, adică să-i hrănească până la sfârșitul vieții. Dar nu-i numai atâta.

Domniile lor vor să facă pe boierii. 3-4-500 de franci pe lună nu-i liniștesc și nu-i fac să se puie pe muncă pentru a deveni folositori nației de pe spinarea căreia trăiesc.
Sunt născuți pentru lucruri mai înalte, pentru deputații, ministerii, ambasade, catedre de universitate, scaune în Academie, tot lucruri mari la care cinstiții lor părinți, care vindeau bragă și rahat cu apă rece sau umblau cu patrafirul și sfistocul din casă-n casă, nici nu visaseră și nici n-aveau dreptul să viseze, căci nu dăduseră naștere unor feți-frumoși cu stele-n frunte, ci unor băieți groși la ceafă și târzii la minte, de rând, adesea foarte de rând.

Căci, din două una: sau acești oameni sunt toți genii și, prin «calitatea» muncii lor intelectuale, merită locul pe care-l ocupă, sau, neproducând nici o valoare, nereprezentând nici un interes general decât pe al stomacului lor propriu, trebuie reîmpinsi în întunericul ce li se cuvine.

Țărani? Nu sunt. Proprietari nu, învățați nici cât negrul sub unghie, fabricanți – numai de palavre, meseriași nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar?
Uzurpatori, demagogi, capete deșarte, leneși care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fuduli, mult mai înfumurați decât coboratorii din neamurile cele mai vechi ale țării.
De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulități pentru orice scânteie de merit adevărat și goană înverșunată asupra elementelor intelectuale sănătoase ale țării, pentru că, în momentul în care s-ar desmetici din beția lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia demagogilor.
Într-adevăr, cum li s-ar deschide oamenilor ochii când unul le-ar zice: «Ia stați, oameni buni! Voi plătiți profesori care nici va învață copiii, nici carte știu; plătiți judecători nedrepți și administratori care vă fură, căci nici unuia dintr-înșii nu-i ajunge leafa. Și aceștia vă amețesc cu vorbe și vă îmbată cu apă rece.
Apoi ei toți poruncesc și nimeni n-ascultă.
Nefiind stăpân care să-i ție în frâu, ei își fac mendrele și vă sărăcesc, creându-și locuri și locușoare, deputații, primării, comisii și multe altele pe care voi le plătiți peșin, pe când ei nu vă dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contră, vă mai și dezbracă, după ce voi i-ați ințolit.
N-ar fi mai bine că să stăpânească cei ce n-au nevoie de averile voastre, având pe ale lor proprii? Sau cel puțin oameni care, prin mintea lor bine așezată, vă plătesc ce voi cheltuiți cu dânșii?

De aceea, alungați turmă acestor netrebnici care nu muncesc nimic și n-au nimic și vor să trăiască ca oamenii cei mai bogați, nu știu nimic și vreau să vă învețe copiii, și n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine și voiesc să vă economisească pe voi toți»”. 

Redactia ART-EMIS

3 424

La emisiunea de duminică seara de la B1TV, domnul BOBBY PĂUNESCU, unul dintre puținii moderatori TV ușor de suportat, a lansat o informație aiuritoare, de necrezut: americanii ne-au pregătit lista completă cu marii delapidatori/oligarhi ai economiei românești, numele fiecăruia, sumele în chestiune și unde se află dosite acestea, în ce Elveție, în ce bancă. Lista va fi publicată până la sfârșitul anului.
Americanii, pe cale oficială, i-au făcut această ofertă și dlui Toader, pe când acesta era ministrul justiției. Un om corect ni s-a părut. Acesta, la vremea respectivă, a făcut și o declarație publică despre oferta americană, declarație rămasă trecută cu vederea. Mai era nevoie de un pas, al guvernului PSD de atunci, care să solicite lista respectivă! Nici guvernul de atunci, nici guvernele care au urmat, nu au făcut pasul atât de firesc în întâmpinarea justiției. S-au făcut că plouă! Oferta americană a răsunat în gol!

De data aceasta cică americanii nu mai așteaptă niciun semn de bună voință din partea clasei noastre politice și până la sfârșitul anului ne vor face cadou lista mult râvnită de marele public! Lista cu cei care ne-au furat din ianuarie 1990 și până azi! Întrebare: nu cumva americanii au și lista celor care, precum Dan Voiculescu și tovarășii din servicii, au furat din banii Țării chiar și înainte de 1990? Lista acestora ne-ar fi tare utilă!

Mă număr printre cei care i-au așteptat pe americanii. Cel mai probabil era ca americanii să vină pe mare, să debarce pe la plaja de „la trei Papuci” și să intre biruitori în Constanța, ca-n Normandia în vara lui 1944, așa cum i-am imaginat și eu în romanul Vin Americanii, din trilogia Șeitanii. …Când eram copil și se auzeau sirenele din port ciuleam cu toții urechile: Nu cumva?! Nu cumva au venit?…

I-am așteptat ani de zile pe americani să vină și să implementeze în România democrația adevărată, statul de drept, statul în care este recunoscută competența și corectitudinea, meritul personal. I-am așteptat să vină și să introducă în România un stil de viață cât mai apropiat de modul de viață american, atât de agreabil, de atrăgător, așa cum ne era cunoscut acest mod din puținele filme americane care reușeau să treacă cortina de fier.

După 1990 am descoperit din ce mai decepționați calitatea umană a oficialilor americani, în frunte cu onor ambasadorii, cei mai mulți dintre ei cu un comportament mafiot, care intrau fără nicio greață într-un parteneriat jenant cu politicienii noștri despre care noi știam bine câte parale fac: niște derbedei, niște haimanale, cu care ți-ar fi fost silă să mergi în același compartiment de tren, în frunte cu oricare dintre președinți. Toți cu probleme penale, de care americanii se făceau că nu știu nimic!

Până la urmă a trebuit să pricepem că America este, în mod firesc, o țară deosebit de complexă, că nu toți americanii sunt americani din stirpea celor așteptați de părinții noștri. Ne-am dumirit definitiv că America nu este populată numai de americani în urmă cu doi ani, când am asistat neputincioși la marea dramă a Americii și a Occidentului: furtul la urne mai ceva ca pe vremea bolșevicilor ruși! Furtul care l-a adus la Casa Albă pe penalul Joe Biden. Mai mare dezamăgire cu greu poate fi imaginată pentru un admirator și iubitor al stilului de viață american!

Plouă din toate direcțiile cu acuzații extrem de grave la adresa Statelor Unite. Acuzații susținute cu dovezi și argumente imposibil de neglijat. N-am încotro și le pun pe site, fără nicio plăcere. Ne legăm ultimele speranțe de revenirea lui Trump, deși mulți dintre simpatizanții săi îi atrag atenția că-și pune în joc viața dacă mai rămâne activ în viața politică, cu  speranțe de revenire la Casa Albă! Se pare că acolo nu este loc pentru un președinte ca Donald Trump, ca John Kennedy… Pentru un american american!

Și cu toate acestea ne parvine, cu totul neașteptată, informația adusă de domnul Bobby Păunescu: americanii au făcut lista cu marii infractori din România și o vor publica până la sfârșitul anului!
Nimeni nu-i mai poate opri! O luăm în serios și profităm ca să ne facem curaj: America nu a pierit! Meciul cu Satana nu s-a încheiat! Mai există americani, mai există acea America profundă care nu intră în cârdășie cu mafioții din toată lumea, ci dimpotrivă, îi identifică ca marele pericol care amenință planeta.

Deocamdată un mister: cine sunt americanii care au făcut lista netrebnicilor din clasa politică românească? Cine sunt americanii atât de americani?!

Greșesc oare luând în serios informația furnizată la B1TV și făcându-mi planuri de viitor într-o Românie eliberată de dictatura mafioților interni și internaționali, alături de o Americă autentic democrată, port stindardul libertății și al legalității pe planeta noastră?
Al credinței în Dumnezeu, tatăl nostru carele este în cer?…
Greșesc oare dacă mai mizez o dată pe șansele americanilor de a-și recăpăta țara? Țară care în momentul de față, de ani buni, le-a fost furată de mercenarii Antihristului!

Ion Coja

0 268

Singurul mesaj pe care vi-l pot lăsa la plecare este îndemnul de a vorbi deschis și insistent despre decesele „inexplicabile” din familiile voastre și din jurul vostru.
Am asistat în ultimii destul de mulți ani la o istericală publică impresionantă pe tema infractorilor care trebuie pedepsiți cât mai drastic, au fost mișcări ample de „apărare a justiției” în exact acest scop declarativ, de a nu scăpa nepedepsiți infractorii.
Drept consecință, am fugărit prin piețe evazionistele cu pătrunjelul și am îndesat în pușcării bătrâne care au furat o găină sau amărâți care au sustras un salam din supermarket.
Cum este posibil ca în paralel să asistăm la tăcerea aceasta de mormânt din partea celor care i-au pierdut pe cei dragi în urma unui genocid la vedere, pus în operă cu banii rezultați printr-un jaf cum nu s-a mai văzut?
Avem cele mai ample și cele mai sinistre fapte penale la care ne-ar fi putut duce mintea și nu doar că nu există răspundere, nu se cere răspundere pentru dezastrul cu consecințe inimaginabile pe termen foarte lung, dublate de altele și mai grave, ireversibile!
Câți orfani vor rezulta în urma a ceea ce în mod incorect este denumit “experiment medical”, dar care din ce în ce mai mult pare să fi fost un plan bine pus la punct cu toată intenția, cu obiective clare în materia recoltei de morți la hectar? Și spun asta fără reținere, urmărind și “măsurile complementare” de “salvare a planetei”, care tot acolo conduc și tot cu bună știință.
Câți părinți au crescut copii pentru a-i îngropa, rămânând singuri în fața sărăciei și a suferinței care vor urma?
În acest context, preocuparea principală a majorității familiilor celor uciși planificat și nu „decedați subit” este să ascundă realitatea cât mai bine, pentru că orgoliul de a nu admite că nu au fost cei mai inteligenți dintre noi când ne-au călcat în picioare pentru că le-am spus adevărul este mai important și decât răspunderea vinovaților, și decât victimele care urmează a fi produse pe aceeași rețetă sau pe altele, “îmbunătățite”, și decât memoria celor care nu mai sunt.
Fiecare moment de tăcere despre același lucru este o lopată de pământ în plus pe mormintele acestor oameni care știu și care spun adevărul cel mai bine.

Anca Radu,
Sursa: art-emis.ro

0 272

Cine luptă pentru Ukraina

5 septembrie 2022|Textele altora
De Lindsey Snell si Cory Popp

„Benjamin Velcro” este un fost militar american și voluntar la Legiunea Internațională de Apărare Teritorială a Ucrainei, unitatea oficială a voluntarilor străini din cadrul Forțelor Armate ucrainene. La începutul lunii august, mass-media rusă a distribuit pe scară largă înregistrări vocale în care Velcro a povestit tortura și uciderea unui prizonier de război rus. „Nu știu de unde naiba era, undeva în Asia Centrală sau Rusia Centrală. Avea vreo 18 ani. Ni s-a spus să nu luăm prizonieri. Pentru că ni s-a spus că suntem doar mercenari și că vom fi executați de Rusia. Deci nu ne pasă, omule. I-am tăiat nenorocitul de Ahile și l-am făcut să înoate peste râul Severodonețk, pentru a vedea dacă poate înota peste râul fără tendoanele lui Ahile. S-a înecat… sau a fost împușcat, nu știu. Cu toții făceam lovituri de antrenament la el.”
Potrivit Velcro, crima de război îngrozitoare pe care a detaliat-o nu s-a întâmplat de fapt. „Tocmai mă întorsesem din invoire. Eram beat. Și tocmai am decis să-l trolez/pacalesc pe acest tip rus pe care l-am cunoscut în Thailanda cu ani în urmă, spunându-i această poveste. Următorul lucru pe care l-am știut, rahatul acela tocmai a explodat în presa rusă.” Velcro, care vorbește fluent rusă, se afla deja în Ucraina când a început războiul în februarie. Logodnica lui, o femeie din Mariupol, tocmai îl părăsise. „Am vrut să fac ceva bun”, a spus el. „Așa că mi-am organizat propriile misiuni umanitare primitive, aducând saci cu provizii medicale peste graniță cu Ucraina și dându-le diferitelor grupuri de voluntari. Dar am vrut să fac mai mult. Am fost în armata SUA, în Irak și Afganistan. Și locuisem deja în Ucraina înainte, așa că acesta nu a fost un fel de turism de război pentru mine.”
Velcro s-a alăturat unei mici unități de luptă de voluntari din Ucraina înainte de a se alătura Legiunii Internaționale ca pilot de drone. Legiunea Internațională
„Ar trebui să clasific oamenii din Legiunea Internațională pe grupuri etnice”, a spus el. „Poporul polonez care vine, văd asta ca pe o prelungire a apărării propriei țări. Ei văd Ucraina drept curtea lor din spate. Și probabil 3000 de euro pe lună este un salariu bun pentru ei. Deci, adunați acești factori și aveți o mulțime de polonezi.
„Ceilalți europeni, în general, sunt un sac amestecat. Ai niște oameni cărora le lipsește serviciul militar. Aveți o mulțime de oameni care sunt doar pierduți, au distrus mult în viața lor și văd alăturarea in Legiunea Internaționala ca pe o modalitate de a se răscumpăra.
„Și apoi sunt oamenii din America Latină. Sunt motivați de bani. Din perspectiva columbienilor… sunt destul de cunoscuți pentru că sunt mercenari în străinătate. Ei câștigă mult mai mulți bani luptând pentru Ucraina decât ar putea visa să facă în propria lor țară.”
„Toată lumea este puțin problematică în Legiune”, a continuat Velcro. „Cred că Primul Batalion al Legiunii Internaționale este un rahat total. Cel mai bun exemplu este Craig Lang. Craig Lang este căutat pentru dublă crimă în SUA și se află în primul batalion. Tipul acela nu ar trebui să fie în Legiune.”

Craig Lang, un veteran al Armatei SUA în vârstă de 32 de ani, a mers pentru prima dată în Ucraina în 2015. S-a alăturat Sectorului Dreapta și Batalionului Azov, două miliții de extremă dreapta care susțin în mod deschis o ideologie neo-nazistă. După ce s-a întors în SUA, Lang i-a ucis pe Danny și Deana Lorenzo în Florida în 2018. Apoi a fugit în Ucraina. Pe lângă acuzații de crimă, Lang este anchetat de Departamentul de Justiție al SUA pentru crime de război pe care le-ar fi comis în Donbas. În prezent este membru al Legiunii Internaționale.
https://www.youtube.com/watch?v=TOwJxlyHQyg „Un alt punct de corupție este purtătorul de cuvânt al Legiunii Internaționale”, a spus Velcro. „Este o fraudă. Ea se numește „Mockingjay”. A fost scoasă în evidență pentru tot felul de fraude în alte țări. Ea nu este cine pretinde că este.”
Emese Fajk, 30 de ani, a folosit bonuri de bancă falsificate pentru a câștiga o licitație de reality show în Australia în 2020. Ea a fugit pe insula Madeira, unde a cunoscut un bogat comerciant de criptomonede, Steve Silva. Ea a falsificat din nou bonuri bancare pentru a-și frauda proprietarul din Madeira cu chiria pe care o datora și a furat electronice de la Silva. Ea a apărut ulterior în Ucraina, unde este ofițer de presă al Legiunii Internaționale.
„Și armele dispar”, a spus Velcro. „Două MP5-uri au dispărut din Legiunea Internațională. Ideea ca armele dispar… în armata SUA, dacă un soldat scăpă o pușcă în timpul unui exercițiu de antrenament și, dintr-un motiv oarecare, se poticnește înapoi la formația sa fără ea, întreaga bază ar fi blocată până când pușca ar fi găsită. Domnul știe câte RPG-uri, grenade și AK-uri doar plutesc în jur. Simt că Ucraina va fi un centru important pentru traficul de arme, dacă nu adevenit deja.”

Extrema dreapta
„Am întâlnit niște oameni din Sectorul Drept”, a spus Velcro. „Vreau să spun, cum poate un grup numit Sectorul Drept să-și nega înclinațiile politice? Cel puțin, cred că toți erau ucraineni de tip banderist.”
Pe site-ul său oficial și pe conturile de pe rețelele de socializare, Sectorul Dreapta, un partid politic cu o ramură armată care s-a format în 2013, a criticat imigranții, comunitatea LGBT și musulmanii. Soldații lor poartă adesea petice cu însemnele naziste. Pentru ei, ca și pentru toate milițiile de extremă dreaptă a Ucrainei, colaboratorul nazist Stepan Bandera este un erou național ucrainean.
„În realitate, cercurile militare aduc în general oameni de dreapta”, a gândit Velcro. „Chiar și în SUA, există niște nebuni, adică, acele revolte din Capitol Hill, mulți dintre acești tipi sunt veterani militari. Era destul de inevitabil. Le deschizi porțile luptătorilor străini într-un conflict și oamenii cu ideologii politice care doresc pregătire vor dori să vină și să primească mai mult din asta.
„Și în Legiunea Străină ucraineană, cu siguranță au existat niște oameni cu păreri dure de dreapta, și nu s-au luat suficiente măsuri pentru a reduce acest rahat”.

Realitățile războiului
„Sunt o mulțime de voluntari străini aici care au probleme”, a spus Velcro. „Vreau să spun, trebuie să fie ceva în neregulă cu tine să vrei să stai aici după ce ai experimentat bombardamentele rusești. Un lucru este să vii aici și să te gândești că o să intri într-un schimb de focuri în stil film cu rușii. Realitatea a ceea ce se întâmplă este că există un schimb extins cu focul de artilerie. Infanteriștii chiar nu fac mare lucru decât să fie uciși sau să incerce sa țină terenul.”
„Confortul pe care l-ai avut ca soldat occidental nu există aici. Îmi amintesc de prima dată când am fost bombardat, un al naibii bombardament. Eram în mijlocul unui câmp în Donbas și nu existau comunicații. Era întuneric și nu aveam ochelari de vedere pe timp de noapte. Ni s-a spus să săpăm dacă ne așteptăm să trăim și că va avea loc un asalt blindat și că soldații ucraineni și-au abandonat postul dintr-un motiv oarecare. Mi-am spus: „Ce dracu’ fac cu viața mea, omule? De ce sunt in aceasta situatie? Aceasta este o nebunie absolută.’ Dar apoi m-am obisnuit cu asta.”
Velcro nu crede că Ucraina are în prezent o șansă realistă de a câștiga războiul. „Rusia are probabil mult mai multe arme decât le poate manipula și susține”, a argumentat el.
„Știm cu toții că Rusia nu se simte ciupită, din punct de vedere economic. Oamenii din clasa de mijloc, cei urbani nu simt deocamdată… încă. Oamenii care spun contrariul sunt deliranti. Trebuie să luați în considerare că există o rată a inflației de 10%… ceva de genul 20% în Franța. Mulți oameni vor înceta să mai dorească să finanțeze acest război.”
Problemele de aprovizionare cu arme au afectat toate segmentele forțelor armate ucrainene, inclusiv Legiunea Internațională. „Există o greață totală și corupție peste tot”, a spus Velcro. „Unele dintre grupurile de voluntari fac acum trafic de arme. Am intrat în camera de aprovizionare și i-am cerut șefului meu de echipă uniforme pentru soldații mei. Și a spus: „Nu avem uniforme”.
„Și am spus: „Omule, se va răci aici. Dacă nu aveți uniforme obișnuite pentru a furniza la acești luptători străini acum, ce se va întâmpla când va îngheța?’ Rețeaua de voluntari se epuizează. Nu poți susține un război care este prost finanțat pentru totdeauna. „Conducem în prima linie cu tehnici neblindate. La un moment dat, Legiunea mi-a cerut chiar să plătesc pentru a ajuta la repararea unui vehicul și am făcut-o. M-am dus la un echipaj ABC News care venise la noi într-un vehicul blindat și i-am spus: „Deci, băieți, primiți vehicule blindate legitime? Mi-aș dori să avem acelea.’ Nenorocitii de guristi de la ABC mi-au aruncat o privire zâmbitoare. „Citind comentariile de pe Reddit și tot felul ăsta de prostii delirante, în care oamenii scriu: „Oh, ei bine, au toate aceste Javelin/ arme antitank”.
Nu, omule, acele Javelin-uri au dispărut. 70% dintre ei au fost concediați la începutul războiului. SUA au trimis un depozit uriaș de Javelin chiar înainte de război, iar SUA au o perioadă de așteptare de 36 de luni pentru ca o Javelin să intre în linie. Deci nu vor mai exista sulițe sau sisteme de rachete ghidate antitanc drăguțe.” Crimele de război din Ucraina
Experiențele Velcro cu Legiunea Internațională din Ucraina susțin un raport recent publicat al Amnesty International, care susține că Forțele Armate ucrainene au staționat soldați și au operat echipamente militare în zone civile.
„De câte ori aud ca o poveste despre rușii care lovesc o școală, pur și simplu ridic din umeri”, a spus el. „Pentru că la un moment dat am fost în garnizoană într-o școală. Școala nu avea copii în ea, așa că nu este ca și cum ar fi pus în pericol copiii. Dar, știi, tot ce este nevoie este ca Ucraina să spună: „Ah! Au bombardat o școală!’ Și asta se cumulează într-o narațiune mediatică al naibii de ușoară din partea lor.”
„Și toată lumea știe că din 2014, Ucraina a fost forțată să ducă un război în care nu avea arme dirijate. Și chiar și cu arme dirijate, putem vorbi despre greșelile pe care SUA le-au făcut recent în Afganistan, de altfel. Dar mă refer, desigur, că Ucraina probabil a bombardat zone civile. Acest tip de daune colaterale este inevitabil.”
Ars, Velcro a părăsit acum Legiunea Internațională. „Sunt prea ars. nu o mai pot face. Nu pot căuta printr-o multitudine de entități guvernamentale străine pentru a găsi o unitate legitimă, care este bine aprovizionată și are oameni care sunt hotărâți… Sunt doar epuizat.”

*Benjamin Velcro a declarat că nu crede că armata ucraineană, în special Azov, are o problemă semnificativă cu extrema dreaptă; „Sunt rare, dar prezente. Cu toate acestea, probabil că undeva în Donbas se află un fost soldat al forțelor de apărare israeliene, un islamist din Cecenia, un neo-nazist francez și un tip bisexual din Taiwan ținând o linie de tranșee.
Ideologia este pur și simplu: „La naiba cu Rusia și să-i omorâm”.

Sursa inițială: https://ishgal.com/everyones-a-little-problematic-in-ukraines-international-legion
Traducerea: CD
Sursa: IonCoja.ro

2 423

“Voi, ăștia care trăiți cu impresia că învingerea Ucrainei va însemna că ne trezim cu rușii la ușă!
Am o veste foarte proastă pentru voi!
Rușii au fost întotdeauna la ușa noastră! Am trăit cu ei în coaste și vom trăi cu ei în coaste cât timp vom mai exista ca țară!
Voi, ăștia care visați ca Ucraina să câștige războiul și rușii să se retragă cu coada între picioare și să își ceară scuze!
Voi ați terminat vreo școală pe bune?! Ați făcut istorie?!
Rușii nu s-au retras cu adevărat niciodată, de nicăieri! Când a fost vreodată Rusia judecată, când a plătit Rusia daune cuiva?!
Când vreodată Rusia a fost pusă în genunchi?! Când?!
Nu și-au cerut scuze niciodată pentru ce au facut! Dimpotrivă, au primit și despăgubiri pentru nenorocirile pe care le-au lăsat în urmă pe unde au fost!
Pe ruși nu îi injuri, nu îi calci în picioare și după aia beți împreună, vă pupați la primărie, dansați, vă faceți frați de cruce și rămâneți prieteni pe vecie!
Cu rușii trebuie să fii atent. Să păstrezi relații de bună vecinătate. Nu spune nimeni să îi pupăm în fund. Ci că trebuie să avem o politică deșteaptă și relații diplomatice cordiale! Să arătăm că îi respectăm și că merităm să fim respectați. Relații cordiale, mă, istericilor! Că războiul se termină, dar Rusia rămâne lângă noi!
Ce, nu v-a mai vândut Vestul rușilor?!
Pactul Ribbentrop-Molotov vă spune ceva?!
Expresia „sferă de influență” nu vă pare cunoscută, tolomacilor?!
Credeți că s-ar da înapoi să ne facă cadou rușilor acum dacă ar avea vreun avantaj promis și garantat de Kremlin din asta?!
Rusia nu a jucat bambilici niciodată în istorie! Asta am făcut-o noi! Noi ne-am furat și ne furăm singuri căciulile!
Pe planeta noastră Rusia este, totuși, o superputere. Și o superputere nucleară, cu resurse naturale pentru care Vestul ar da nu doar o mână și un picior să se înfrupte, ci ar sacrifica țări întregi. Cum face acum cu Ucraina.
Visul cu înfrângerea Rusiei este foarte, foarte frumos, dar în prezent este o utopie – ca să nu spun că e pura demagogie politică occidentală, care vă aruncă praf în ochi!
Cât timp Putin trăiește, va fi tătucul lor. Lăsați naibii gogorițele și truismele sforăitoare și priviți realitatea în față: nu există șanse ca Rusia să fie îngenunchiată decât prin declanșarea unui al treilea război mondial și sacrificarea întregii planete pentru un rezultat incert.

Ar putea fi o imagine cu 4 persoane, uniformă militară şi în aer liber

Pentru că un al treilea razboi mondial va fi un război cu arme neconvenționale, cu arme chimice, biologice, nucleare. Și cum Putin e dement, cum spuneți chiar voi, nu se va sfii să le folosească. Iar răspunsurile NATO vor fi în oglindă.
Chiar și așa, nu e sigur că va exista o Rusie înfrântă!
Mai bine vă gândiți foarte bine ce faceți cu politicienii țării asteia și cât îi mai lăsați să își bată joc de noi!
Mai bine îi întrebati pe guvernanți, parlamentari și președinte ce poziție ar trebui să aibă România în contextul actual. Pentru că războiul se va încheia la un moment dat și rușii vor rămâne ca un cui în talpa noastră, că așa au fost mereu.
Și să vă gândiți și la care ar trebui să fie poziția noastră în fața unei posibile alianțe a Rusiei cu China.
Și amintiți-le tuturor demagogilor și visatorilor ca NATO nu va veni să ne apere pe noi dacă va avea ținte mai importante de apărat! Și va avea!
Între apărarea peninsulei Alaska și a României, ce credeți că va apăra NATO?!
Spuneți-le idioților noștri de politicieni că BRIC se poate transforma oricând și într-o alianță militară pe față!
Și România va fi așa cum a fost cu adevărat mereu: pe cont propriu!
Pentru că indiferent de alianțele semnate, mereu am fost SINGURI!
Nimeni nu ne-a susținut interesele pentru că așa era corect! Totul a avut și are un preț! Un preț extrem de greu pentru națiunea română care acum doarme în papuci și care a lasat și lasă toți hoții, lingăii, corupții, incompetenții, scârnăviile, trădătorii de neam și de țară să o conducă !”

GENERAL, Mircea Chelaru!

0 318

Romania s-a transformat, din nou, in arena in care evolueaza corul bocitoarelor.
Au plans dupa industria furata la bucata, dupa campul devenit desert din cauza hotiei, dupa sanatatea devenita sursa de materie prima pentru institutul de medicina legala.
Au plans de mila justitiei televizate.
Si nimeni nu a facut niciodata nimic, caci doar la asta ne pricepem: sa ne plangem.
De data asta, condus la groapa este invatamantul.
Care invatamant?
Ala pe care l-ati distrus in anii 90?
Ale caror resturi le-ati macelarit constant?
Ati transformat, spre deliciul prostilor, dascalii in anexele saracacioase ale unei societati de “printisori” analfabeti, imbuibati si auriti, ce articuleaza niste sunete si atat.
A fi educat a devenit o dovada de slabiciune.
Cititul e aducator de zambete condescendente.
Suntem fabrici de diplome fara acoperire, un fel de cecuri in alb stiind ca in banca ai fix 0 lei.
An dupa an, ati macelarit programe, ati taiat de pe lista materii, ati inventat manualul de invatare a prostiei si nesimtirii, pe care l-ati denumit pompos “educatie de nu stiu cum”
Elevii isi evalueaza profesorii, parintii ii invata materie, ca, de, avem comitetul intergalactic al copiilor si parintilor.
In mod constant, cu obstinatie si placere sadica, dascalii sunt umiliti si pusi la colt.
Deveniti peste noapte niste paria, care castiga intr-o luna venitul saptamanal al unui fotbalist de divizia C, sunt ultimii pe lista unor politicieni incapabili sa rosteasca 2 fraze, gangavi cu diplome ce dau lectii de semantica, conducand, cica, destinele unei natii puse la pamant tot de ei.

Scoala e ultima preocupare a intregii societati, de vreo 30 de ani.
Iar acum se bate ultimul cui in cosciugul numit pompos „viitorul tarii”.
Vom fi un imens desert, populat de “beduini” cu aur la gat, ascultand la niste boxe uriase manele si scuipand seminte.
Discutiile dintre ei se vor limita la urlete, dorintele, la ce vor mai pune pe masa urmatoare.
Vor altii sa disparem?
Poate.
Dar, fara contributia noastra uriasa la distrugerea a tot ce inseamna Romania, nu se poate intampla asta.
Iar primul pas l-am facut.
Daca mai vreti sa salvati naibii ceva, puneti mana pe carte si cititi.
Onorati invatatorii!
Platiti dascalii, macar cat sa poata sa isi achite chiria si sa puna o paine pe masa!
Numai dupa aceea sa aveti tupeul sa ridicati primii piatra si sa-i acuzati ca nu fac nimic pentru o tara care ne vrea pe toti prosti.

Autor: Adriana Stoicescu

0 190

Alexandr Dughin, ideologul controversat al lui Vladimir Putin, a emis un scenariu surprinzător. După mai bine de trei decenii în care România a fost pro-Occident, Rusia ar vrea să ne atragă de partea sa prin oferirea de sprijin în unificarea țării noastre cu Republica Moldova, teritoriu furat de ruși în anul 1945.
Alexandr Dughin, filozoful de încredere al liderului de la Kremlin, susține că „Uniunea Europeană se poate baza pe suveranitate numai într-o lume multipolară”, iar „România, ca parte a acesteia, va beneficia de suveranitate”.  Cel mai important argument al acestuia pentru ca parteneriatul cu Rusia să devină mult mai agreabil în rândul românilor reprezintă sprijinul pe care Moscova ni l-ar putea acorda.
„Moscova trebuie să se străduiască să înfăptuiască această unificare potrivit intereselor sale, pentru a include acest spaţiu în zona unde deţine controlul strategic nemijlocit”, a sublinit sociologul rus.
Pentru Dughin, cultura românească urmează „modelul tipic ortodox care unește direct aceste pământuri cu Eurasia” și „singurul obstacol” pe care este în stare să-l vadă ar fi „apropierea geopolitică de regiunile catolice”.
În opinia sa, reunirea trebuie să cuprindă și teritoriul separatist Transnistria, „în perspectiva prăbușirii probabile a Ucrainei și separării ei în două părți de est și de vest, care se va petrece mai devreme sau mai târziu”.

75% dintre români vor unirea cu Republica Moldova (sondaj INSCOP)!

„O singură țară”
Zona Ucrainei, Moldovei, României, până în Serbia ar trebui „să se transforme într-o regiune strategică și culturală unitară, de fapt, într-o singură ţară”, de aceea, „Moscova trebuie să fie iniţiatoarea integrării moldo-române pusă, de la bun început, sub semnul ortodox și eurasiatic”, este de părere politicianul îndoliat de moartea fiicei sale.

Potrivit Adevărul, Alexandr Dughin are mulți admiratori și susținători în România, printre aceștia numărându-se Adrian Năstase, Adrian Severin și Dan Puric.
Pe de altă parte, 75% dintre români vor unirea cu Republica Moldova, arăta un sondaj INSCOP din ianuarie 2022.
În schimb, doar 30% dintre moldoveni pledează pentru asta, procentajul mic fiind din cauza populației rusofile.
În ultimii 30 de ani, liderii politici din România și de peste Prut au fost foarte timizi în privința acestui subiect.
Singurii oficiali proeminenți care au susținut categoric scenariul lui Dughin au fost Corneliu Vadim Tudor, Traian Băsescu și George Simion.
Cei doi politicieni din urmă au aruncat, de-a lungul timpului, numeroase săgeți dure către Rusia.

Burghelea Cătălina

0 344

Actualii guvernanți nu s-au lăsat șă până la urmă au spart tradiția mutând începerea anului școlar spre începutul lunii septembrie. O măsură fără studii de impact, la plesneală, ca mai tot ce vine dinspre Ministerul Educației. Oare nu le-a spus nimeni că două săptămâni în plus la sezonul nostru de vacantă, pritre cele mai scurte din Europa, atât la munte cît și și la mare inseamnă imens din punct de vedere economic pentru lucrătorii din turism dar și pentru economia națională?! Așa că elevii încep anul școlar, 2022-2023 cu o noutate, pe data de 5 septembrie, potrivit calendarului oficial. În plus este pentru prima dată când anul școlar este organizat pe module.
De dragul schimbării (o „Românie Educată”), mediile se calculează diferit după eliminarea obligativității tezelor, conform noului Regulament-cadru de organizare și funcționare a școlilor.
Spre deosebire de anii trecuți, elevii din toate clasele și copiii de grădiniță vor avea vacanță în perioada 22-30 octombrie 2022. Înainte, intrau într-o vacanță de o săptămână, în toamnă, doar copiii de grădiniță și elevii de clasele primare. O altă vacanță „nouă” este cea din luna februarie, modulară, care gravitează în a doua, a treia sau a patra săptămână din a doua lună a anului, în funcție de decizia inspectoratului școlar.
Adică cele două săptămâni „furate” din perioada caldă, septembrie este luna cea mai frumoasă și echilibrată termic din an, sunt mutate în zona rece și ploioasă sau chiar geroasă. Din ultimele informații vacanță glisantă („mobilă”) a fost fixată deja în fiecare județ pentru calendarul anului școlar 2022-2023 .

Iată cum va fi structurat anul școlar 2022 – 2023:
Modulul 1 – cursuri: de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022;
vacanță: de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022;
Modulul 2 – cursuri: de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022;
vacanță: de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023;
Modulul 3 – cursuri: de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 3 februarie 2023, respectiv vineri, 10 februarie 2023, sau vineri, 17 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz;
vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 6 – 26 februarie 2023;
Modulul 4 – cursuri: de luni, 13 februarie 2023, respectiv luni, 20 februarie 2023, sau luni, 27 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până joi, 6 aprilie 2023;
vacanță: de vineri, 7 aprilie 2023, până marți, 18 aprilie 2023;
Modulul 5 – cursuri: de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023;
vacanță: de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.

Acest an an școlar are și excepții pentru anumite clase:
– pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 2 iunie 2023;
– pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 9 iunie 2023;
– pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor prevăzute la lit. a), pentru clasele din învățământul postliceal, cu excepția calificărilor din domeniul sănătate și asistență pedagogică, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 23 iunie 2023;
– pentru clasele din învățământul postliceal, având calificări din domeniul sănătate și asistență pedagogică, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ în vigoare.
Programul național „Școala altfel” și Programul „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ. Atenție, derularea celor două programe nu se planifică în același interval de cursuri (modul de învățare).
După atâtea modificări – „România Educată” a preș. Iohannis pare să fi intrat cu adevarat în derivă. Ghinion!

Vlad T.

0 345

Datorită conflictului aflat în desfășurare în Ucraina, se pare că ne grăbim cu capul înainte într-un război major, posibil al Treilea Război Mondial, posibil primul (și poate ultimul) război nuclear din lume. Conducerea Ucrainei și susținătorii săi occidentali par a fi hotărâți să lupte până la ultimul om, iar Vladimir Putin, în calitate de Războinic Rece de școală veche, pare la fel de hotărât să continue până la obținerea „victoriei”. Cauza pare fără speranță pentru Ucraina, care nu se poate aștepta în mod rezonabil să prevaleze într-un conflict prelungit cu una dintre cele mai mari armate de pe Pământ. În cel mai bun caz, ei pot sângera Rusia pe o perioadă de luni sau ani, dar numai cu prețul de a-și da sânge masiv. Se pare că Ucraina va fi învinsă în această luptă, indiferent de ce va urma.

În mass-media occidentală, ni se prezintă o poveste remarcabil de simplificată: Putin este un belicist rău care vrea pur și simplu să extindă teritoriul Rusiei; în acest scop, el exploatează evenimentele din Ucraina, desfășurându-și armata aparent pentru a sprijini districtele de limbă rusă Luhansk și Donețk din regiunea Donbass din estul Ucrainei. Dar aceasta este doar acoperirea, spun ei, pentru căutarea lui nebună de a reconstrui imperiul rus. În urmărirea obiectivului său, el este dispus să provoace orice daune materiale și să omoare orice număr de civili. Din fericire, spun mass-media, Putin a fost în mare măsură limitat până acum; curajoșii luptători ucraineni „recuperează” în mod constant pământ, avansul Rusiei a „stat” și, de fapt, Rusia pare să fie în pericol de a pierde.

În consecință, SUA și aliații săi trebuie să facă tot ce pot pentru a „ajuta” și „sprijini” curajoșii ucraineni și liderul lor asediat, dar eroic, Volodymyr Zelensky. Nicio sumă de bani, nici un sortiment de arme mortale, nicio informație militară, nu este prea mult. La fel ca cel de-al Doilea Război Mondial, acest „război” este o luptă necondiționată a Binelui contra Răului; prin urmare, Occidentul, ca model moral al lumii, trebuie să facă un pas înainte, să sufere sacrificii și să se asigure că Binele prevalează.

Evreii ne împing într-un nou război mondial

Și de fapt, sprijinul financiar din partea Statelor Unite este uluitor: de la începutul lunii mai, Congresul a aprobat un ajutor de 13,6 miliarde de dolari, o mare parte pentru sprijin militar direct ucrainean. Și totuși, aceasta ar acoperi costurile doar până în septembrie. Astfel, președintele Biden a cerut recent un pachet suplimentar de 33 miliarde de dolari, care ar include peste 20 miliarde de dolari în ajutor militar și de securitate și, în mod surprinzător, 2,6 miliarde de dolari pentru „desfășurarea trupelor americane în regiune”, pentru a „proteja aliații NATO”. Incredibil, Congresul a răspuns aprobând 40 miliarde de dolari, ducând ajutorul total până acum la 54 miliarde de dolari. În perspectivă, aceasta reprezintă peste 80% din bugetul anual de apărare al Rusiei, de 66 miliarde de dolari. (În schimb, Statele Unite alocă peste 1 trilion de dolari – adică 1.000 miliarde de dolari – anual în cheltuieli militare directe și indirecte.)

În special, un astfel de sprijin și apărare necondiționată a Ucrainei este o viziune practic unanimă în spectrul politic nordamerican și în întreaga Europă. Dreapta și stânga, conservatoare și liberale, clasa muncitoare sau elită bogată, toate sectoarele societății sunt aparent unite în opoziție cu răul Putin. Într-o epocă în care practic nicio problemă nu aduna un sprijin unanim, cauza ucraineană se remarcă ca un exemplu extrem de rar de acord bipartizan, multisectorial. Rarii disidenți – cum ar fi Tucker Carlson de la Fox News și o mână de renegați de la extrema dreapta – sunt atacați în mod obișnuit ca „activiști ruși” sau „instrumentele lui Putin”. Nu există loc pentru dezacord, nu există spațiu pentru dezbateri, nu sunt permise puncte de vedere opuse.

De fapt, totuși, acesta este un alt caz de ceea ce aș putea numi „blestemul unanimității”: atunci când toate părțile din societatea nordamericană sunt unite pe un subiect, orice subiect, atunci trebuie să ne facem griji. Aici, se pare că realitatea este a unui lobby evreiesc puternic, care se străduiește (din nou) în direcția războiului, din motive de profit și răzbunare împotriva unui inamic odiat. Există, într-adevăr, o mână evreiască la lucru aici, una care ne-ar putea conduce într-un alt război mondial și chiar într-un război nuclear – unul care, în cel mai rău caz, ar putea însemna sfârșitul literal al unei mari părți a vieții de pe această planetă. Unanimitatea vine atunci când toate părțile sunt supuse, în diferite moduri, cerințelor Lobby-ului și când publicul a fost indus în eroare și chiar spălat creierul de către o mass-media evreiască coordonată pentru a crea narațiunea standard.

Cel mai bun remediu pentru această situație catastrofală este libertatea de exprimare fără restricții. Lobby-ul știe însă acest lucru și, prin urmare, ia toate măsurile posibile pentru a inhiba libertatea de exprimare. În mod normal, o astfel de luptă curge și revine în funcție de problemă și vremuri; dar acum, situația este îngrozitoare. Acum, mai mult ca niciodată, lipsa libertății de exprimare ar putea fi fatală pentru societatea civilizată.

Context și preparare
Pentru a înțelege pe deplin mâna evreiască în conflictul Rusia-Ucraina, trebuie să trecem în revistă o istorie relevantă. De-a lungul secolelor, au existat bătălii constante asupra pământurilor Ucrainei de astăzi, dominand alternativ polonezi, austro-unguri și ruși. Rusia a preluat controlul asupra majorității Ucrainei la sfârșitul anilor 1700 și a deținut-o mai mult sau mai puțin continuu până la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991; Acesta este motivul pentru care Putin susține că țara este „parte a Rusiei”.
La rândul lor, evreii au experimentat o relație deosebit de tumultoasă cu Rusia, una care a variat de la dezgust și detestare la o ură arzătoare. După cum s-a întâmplat, evreii au migrat în Rusia în secolul al XIX-lea, ajungând în cele din urmă la aproximativ 5 milioane. Ei au fost o forță perturbatoare și agitatoare în interiorul națiunii și, astfel, au câștigat antipatia țarilor Nicolae I (domnia 1825-1855), Alexandru al II-lea (1855-1881, când a fost asasinat de o bandă anarhistă parțial evreiască) și în special Nicolae al II-lea (1894 – 1917) cel din urmă a fost ucis, împreună cu familia sa, de o bandă de bolșevici evrei în 1918.

Deja în 1871, activistul rus Mihail Bakunin se putea referi la evreii ruși drept „o singură sectă exploatatoare, o specie de sugesânge, un parazit colectiv”. Asasinarea lui Alexandru a inițiat o serie de pogromuri care au durat zeci de ani și care au pregătit scena unei urii evreiești persistente față de toate lucrurile rusești.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este imagen-202.png

În scopurile prezente, totuși, putem sări la alegerile prezidențiale din Ucraina din 2004 (observ că Ucraina are și un prim-ministru, dar, spre deosebire de majoritatea țărilor europene, acesta are de obicei puteri limitate). În 2004, s-a rezumat la „cei doi Viktor”: pro-occidentalul V. Iuşcenko şi pro-rusul V. Ianukovici. Prima rundă a fost aproape la egalitate și, astfel, au trecut într-o rundă a doua în care Ianukovici s-a impus cu aproximativ trei puncte procentuale. Dar, pe fondul pretențiilor de fraudare a voturilor, ucrainenii occidentali au inițiat o „Revoluție portocalie” – susținută de Curtea Supremă a Ucrainei – care a anulat acele rezultate și a ordonat un scrutin repetat.

A doua oară s-a răsturnat situația, iar pro-Vestul Iuscenko a câștigat cu opt puncte. Occidentul a fost bucuros, iar Putin, în mod natural, era înnebunit ca un demon.
Anii următori au fost martori ai tulburărilor financiare și, fără a fi surprinzător, a unei hărțuiri constante din partea Rusiei.
Până în 2010, ucrainenii erau pregătiți pentru o schimbare și, de data aceasta, Ianukovici a câștigat cu ușurință în fața unei femei evreice, Iulia Timoșenko, în special, ea a „condus Revoluția Portocalie”.
Rusia, pentru o dată, a fost mulțumită de rezultat.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este imagen-203.png

Dar, desigur, în Occident, Europa și SUA au fost foarte nemulțumiți și au început curând eforturile pentru a inversa lucrurile din nou. Printre alte strategii, se pare că au decis să implementeze cele mai noi știri din înalta tehnologie și rețele sociale.

Eric Schmidt și Jared Cohen Astfel, în iunie 2011, doi dintre cei mai înalți directori ai Google — Eric Schmidt și un parvenit evreu de 30 de ani, pe nume Jared Cohen — au mers să-l viziteze pe Julian Assange în Marea Britanie, care locuia atunci în arest la domiciliu. Serghei Brin și Larry Page

Este binecunoscut, de altfel, că Google este o întreprindere evreiască, cu fondatorii evrei Serghei Brin și Larry Page conducând nava.

Scopul nominal al călătoriei a fost să efectueze cercetări pentru o carte la care lucrau Schmidt și Cohen, referitoare la intersecția dintre acțiunea politică și tehnologia – în cuvinte simple, cum să stimulăm revoluțiile și să conduci evenimentele în direcția dorită.

După cum relatează Julian Assange în cartea sa din 2014, When Google Met Wikileaks, inițial nu era conștient de intențiile și motivele mai profunde ale intervievatorilor săi. Abia mai târziu a aflat că Schmidt avea legături strânse cu administrația Obama și că Cohen lucra activ la revoltele politice. După cum a scris Assange, „Jared Cohen ar putea fi numit în mod ironic „directorul schimbării de regim” al Google”. 
Țintele lor imediate au fost Ianukovici în Ucraina și Assad în Siria.

Până la începutul lui 2013, ambasada nordamericană la Kiev instruia naționaliștii ucraineni de dreapta despre cum să conducă o revoltă dirijată împotriva lui Ianukovici. Nu avea să treacă mult până când vor avea șansa lor.
La sfârșitul anului 2013, Ianukovici a decis să respingă un împrumut FMI sponsorizat de UE, cu toate condițiile urâte obișnuite atașate, în favoarea unui împrumut comparabil fără condiții din Rusia. Această aparentă deplasare dinspre Europa către Rusia a fost declanșatorul nominal al acțiunilor de protest.
Astfel a început „Revolta Maidan”, condusă în mare parte de două grupuri naționaliste extreme: Svoboda și Sectorul de Dreapta. Protestele au durat aproape trei luni, accelerând treptat în intensitate; într-o revoltă notabilă aproape de sfârșit, aproximativ 100 de protestatari și 13 polițiști au fost împușcați.

Pe măsură ce Revolta a atins apogeul, cel puțin un evreu american a fost foarte interesat: Victoria Nuland. În calitate de secretar de stat adjunct al lui Obama (mai întâi sub Hillary Clinton, apoi sub jumătatea evreului John Kerry), Nuland a supravegheat direct evenimentele din Europa de Est. Și pentru ea, a fost personal; tatăl ei, Sherwin Nuland (născut Shepsel Nudelman, in foto), era un evreu ucrainean. Era nerăbdătoare să-l alunge de la putere pe pro-rusul Ianukovici și să-l înlocuiască cu un înlocuitor prietenos cu Occidentul și prietenos evreilor.
Și avea pe cineva anume în minte: Arseniy Yatsenyuk. La 27 ianuarie 2014, în timp ce revoltele atingeau apogeul, Nuland l-a chemat pe ambasadorul american în Ucraina, Jeff Pyatt (in foto jos), pentru a discuta de urgență problema.
Nuland nu s-a jucat cu cuvintele: „Yats” era omul ei. Știm acest lucru pentru că se pare că apelul a fost interceptat și dialogul a fost postat ulterior pe Youtube.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este imagen-209.png


Iată un scurt fragment:
Nuland: Cred că Yats este tipul care are experiență economică, experiență de guvernare. El este… ceea ce are nevoie, este de Klitsch și Tyahnybok în exterior. Trebuie să vorbească cu ei de patru ori pe săptămână, știi. Cred că Klitsch va intra… el va fi la acel nivel lucrând pentru Yatseniuk, pur și simplu nu va funcționa.
Pyatt: Da, nu, cred că este corect. O.K. Bun. Vrei să stabilim un apel cu el ca următorul pas? […]
Nuland: Bine, bine. Sunt fericită. De ce nu te adresezi lui și vezi dacă vrea să vorbească înainte sau după.
Pyatt: OK, o să fac. Mulțumiri.
Era clar pentru amândoi, însă, că liderii UE aveau alte idei. UE era mult mai nerăbdătoare să fie un partid neutru și să evite intervenția directă în afacerile ucrainene pentru a nu antagoniza în mod nejustificat Rusia. Dar în moda evreiască testată în timp, lui Nuland nu i-a păsat nimic. Puțin mai târziu, în același apel telefonic, ea a rostit fraza ei, acum faimoasă: „La naiba cu UE”. Până aici subtilitatea evreiască.
Dar a existat un alt unghi pe care aproape toate mass-media occidentale l-au evitat: „Yats” de asemenea era evreu. Într-o mențiune rară, citim într-o poveste din 2014 din The Guardian că „Iateniuk a ocupat mai multe funcții de mare profil, inclusiv șef al băncii centrale a țării, Banca Națională a Ucrainei… El și-a minimalizat originile evreiești-ucrainene, posibil din cauza prevalenței antisemitismului în inima partidului său din Ucraina occidentală.” Din anumite motive, astfel de fapte nu sunt niciodată relevante pentru mass-media occidentală.
Pe măsură ce Revolta de la Maidan a făcut loc Revoluției Maidan în februarie 2014, Ianukovici a fost forțat să părăsească biroul, fugind în Rusia. Forțele pro-occidentale au reușit apoi să-l numească pe „Yats” ca prim-ministru, cu efect imediat, lucrând în colaborare cu președintele Oleksandr Turchynov.
Această conducere provizorie a fost oficializată în alegerile anticipate din mai 2014, în care candidatul pro-occidental Peter Poroșenko a câștigat. (Pe locul doi a fost nimeni alta decât Iulia Timoșenko – aceeași evreică care a pierdut în fața lui Ianukovici în 2010.)
În astfel de circumstanțe, Putin a invadat și a anexat Crimeea, în februarie 2014. Tot în acest moment și-au lansat separatiștii ruși din Donbass contrarevoluția, inițiind un virtual război civil în Ucraina; până în prezent, opt ani mai târziu, aproximativ 15.000 persoane au murit în total, mulți civili.
Cu această lovitură de stat sponsorizată de Statele Unite, evreii ucraineni au început să se apropie de Occident pentru a-și spori influența. Așa s-a întâmplat că la doar câteva luni după Maidan, fiul captivant al vicepreședintelui american a luat legătura cu un evreu ucrainean de frunte, Mykola Zlochevsky, care conducea o mare companie de gaz numită Burisma.

În acest fel, Hunter Biden s-a trezit incredibil în consiliul de administrație al unei corporații despre care nu știa nimic, într-o industrie despre care nu știa nimic și care, totuși, a putut să-i „plătească” peste 500.000 de dolari pe an – evident, pentru accesul părintelui Joe și, prin urmare, președintelui Obama. Hunter a continuat în acest rol prestigios timp de aproximativ cinci ani, demisionând abia în 2019, când tatăl său și-a început cursa fatidică pentru președinție.
În ciuda unui mandat dificil, Yatsenyuk a reușit să-și mențină funcția de prim-ministru timp de peste doi ani, în cele din urmă și-a dat demisia în aprilie 2016.
Înlocuitorul său a fost un alt evreu, Volodymyr Groysman, care a servit până în august 2019. Mâna evreiască nu a fost suspendată. Toate acestea au pregătit scena pentru ascensiunea celui mai mare jucător evreu, Volodymyr Zelensky.
Această situație este deosebit de remarcabilă având în vedere că evreii sunt o mică minoritate în Ucraina. Estimările variază foarte mult, dar se spune că populația evreiască variază de la un maxim de 400.000 până la doar 50.000. Cu o populație totală de 41 milioane, evreii reprezintă cel mult 1% din națiune și ar putea fi de până la 0,12%. În condiții normale, o mică minoritate ca aceasta ar trebui să fie aproape invizibilă; dar aici, ei domină. Așa este mâna evreiască.

Intră oligarhii evrei
În Ucraina, există un „al doilea guvern” care ia multe decizii. Acest guvern din umbră este o oligarhie: un sistem de conducere al celor mai bogați oameni. Dintre cei mai bogați cinci miliardari ucraineni, patru sunt evrei: Igor (sau Ihor) Kolomoysky, Viktor Pinciuk, Rinat Akhmetov și Gennadiy Bogolyubov.

Deputatul ucrainean Oleksandr Feldman (credit foto: curtoazie: Comitetul evreiesc ucrainean) – Feldman, președintele Comitetului Evreiesc Ucrainean, a declarat poliției că bărbații neidentificați i-au înconjurat mașina pe 17 iunie lângă clădirea parlamentului, a declarat directorul Comitetului Evreiesc Ucrainean, Eduard Dolinsky, pentru JTA.
Chiar în spatele lor, în clasa multimilionară, sunt evrei precum Oleksandr Feldman și Hennadiy Korban. În mod colectiv, acest grup este adesea mai eficient în a-și impune voința decât orice legiuitor.
Și, deloc surprinzător, acest grup a fost în mod constant implicat în corupție și scandaluri juridice, implicat în delicte precum sechestrul, incendierea provocata și asasinatul.

De interes deosebit este primul numit mai sus. Igor Kolomoysky a fost de multă vreme activ în domeniul bancar, al companiilor aeriene și al mass-media – și în ghidarea celebrităților minore către starul politic. În 2005 a devenit acționarul principal al 1+1 Media Group, care deține șapte canale TV, inclusiv popularul canal 1+1. (Grupul 1+1 a fost fondat în 1995 de un alt evreu ucrainean, Alexander Rodnyansky.) În valoare de până la 6 miliarde de dolari în ultimul deceniu, averea netă actuală a lui Kolomoysky este estimată la aproximativ 1 miliard de dolari.
Nu la mult timp după ce a achiziționat 1+1, Kolomoysky s-a prins de un comedian evreu inovator, pe nume Volodymyr Zelensky. Zelensky fusese în media toată viața sa adultă și chiar a fondat un grup media, Kvartal 95, în 2003, la vârsta de doar 25 de ani. Jucând în filme de lung metraj, a trecut la televiziune la începutul anilor 2010, ajungând în cele din urmă să joace rolul principal în serialul de succes 1+1 „Slujitorul poporului”, unde a jucat rolul unui profesor care se preface a fi președintele Ucrainei.
Apoi a fost scena de comedie remarcabilă din 2016 în care Zelensky și prietenii cântă la pian cu penisul lor – cu alte cuvinte, umorul evreiesc scatologic tipic, complimentele lui Zelensky și Kolomoysky.
La începutul lui 2018, perechea era pregătită să treacă în politică. Zelensky și-a înregistrat noul partid politic pentru viitoarele alegeri din 2019 și s-a declarat candidat la președinție în decembrie 2018, cu doar patru luni înainte de alegeri.
În cele din urmă, desigur, a câștigat, cu 30% din voturi în primul tur, iar apoi învingându-l pe actualul Poroșenko în turul 2 cu o marjă uriașă de 50 de puncte. Publicitatea favorabilă necruțătoare de 1+1 a fost creditată cu o adevărată diferență. În mod remarcabil, clasată pe locul trei la acele alegeri a fost, din nou, evreica Iulia Timoșenko – ca un bănuț rău, ea continuă să se întoarcă.

Zelensky, de altfel, a profitat dramatic de pe urma „ascensiunii sale meteorologice” la faimă și putere. Compania sa de media Kvartal 95 i-a câștigat aproximativ 7 milioane de dolari pe an. El deține, de asemenea, o cotă de 25% din Maltex Multicapital, o companie fictivă cu sediul în Insulele Virgine Britanice, ca parte dintr-o „rețea de companii off-shore” care a ajutat-o ​​să se înființeze în 2012.
Un politician de opoziție ucraineană, Ilya Kiva, a sugerat recent că Zelensky folosește în prezent „sute de milioane” în fonduri care vin în țară, și că Zelensky însuși câștigă personal „aproximativ 100 milioane de dolari pe lună”. Un partid olandez, Forumul pentru Democrație, a citat recent estimări ale averii lui Zelensky la 850 de milioane de dolari. Se pare că „Churchill of Ukraine” se descurcă destul de bine pentru el însuși, chiar dacă țara lui arde.
În orice caz, este clar că Zelensky îi datorează mult mentorului și sponsorului său, Kolomoysky. Acesta din urmă a recunoscut inclusiv la sfârșitul anului 2019, într-un interviu pentru New York Times. „Dacă îmi pun ochelari și mă uit înapoi la mine”, a spus el, „mă văd ca un monstru, ca un păpușar, ca maestru al lui Zelensky, cineva care face planuri apocaliptice. Pot începe să fac acest lucru realitate” (13 noiembrie). De fapt, apocalipsa Kolomoysky/Zelensky este aproape asupra noastră.
Între conducerea oligarhilor evrei și manipulările de către lobby-ul evreiesc global, Ucraina modernă este o mizerie de națiune – și a fost cu mult înainte de „războiul” actual. Corupția acolo este endemică; în 2015, The Guardian a titrat o poveste despre Ucraina, numind-o „cea mai coruptă națiune din Europa”. O agenție internațională de clasificare a corupției a evaluat recent această țară pe locul 142 în lume, mai proastă decât Nigeria și egală cu Uganda. Drept urmare, economia Ucrainei a suferit îngrozitor.
Înainte de conflictul actual, nivelul lor de venit pe cap de locuitor de 8700 USD i-a plasat pe locul 112 în lume, sub Albania (12.900 USD), Jamaica (9100 USD) și Armenia (9700 USD); acesta este de departe cel mai sărac stat din Europa și cu mult sub cel al Rusiei (25.700 USD de persoană). Sărăciți, corupti, manipulați de evrei, acum într-un război fierbinte, păcat de bieții ucraineni.

Salut Imperiul American
Suficientă istorie și context; să trecem la urmărire. Dintr-o perspectivă clară, este evident de ce Zelensky și prietenii săi vor să prelungească un război pe care nu au nicio speranță să-l câștige: profită enorm de pe urma acestuia. Ca un beneficiu suplimentar, actorul Zelensky ajunge să joace pe scena mondială, care cu siguranță îl va converti în mai mulți dolari pe viitor. În fiecare lună în care conflictul continuă, miliarde de dolari curg în Ucraina, iar Zelensky et al. cu siguranță scot „partea sa justă” din partea superioară. Serios, cine, câștigând aproape 100 milioane de dolari pe lună, nu ar face tot ce se poate pentru a menține trenul de sos în funcțiune? Faptul că mii de soldați ucraineni sunt pe moarte nu are nicio importanță în calculul lui Zelensky; în mod tipic evreiesc, nu îi pasă nici măcar un pic de bunăstarea albilor europeni. Dacă soldații lui mor chiar dacă ucid câțiva ruși odiați, cu atât mai bine. Pentru evreii ucraineni, este o propunere în care toți câștigă.

De ce nimeni nu pune la îndoială această chestiune? De ce corupția lui Zelensky nu este niciodată chestionată? De ce sunt aceste fapte atât de greu de găsit? Știm răspunsul: pentru că Zelensky este evreu, iar evreii nu sunt practic niciodată chestionați și niciodată contestați de liderii nordamericani sau europeni de frunte. Evreii primesc o trecere în tot (cu excepția cazului în care sunt în mod evident vinovați de ceva odios – și uneori chiar și atunci!). Evreii primesc un permis de la colegii evrei pentru că se acoperă unul pentru celălalt. Evreii primesc permis de la mass-media deoarece mass-media este deținută și administrată de evrei. Și evreii primesc un permis de la neevrei importanți care sunt în plata sponsorilor și finanțatorilor evrei. Zelensky poate fi la fel de corupt ca infernul, canalizând milioane în conturi off-shore, dar atâta timp cât își joacă rolul potrivit, nimeni nu va spune nimic.

Deci „războiul” continuă, iar Zelensky și prietenii se îmbogățesc. Ce obține Europa din toate acestea? Nimic. Sau mai degrabă, mai rău decât nimic: au un război fierbinte în vecinătatea lor imediată și un Putin indignat care amenință că va pune rachete hipersonice în capitalele lor în mai puțin de 200 de secunde. Ei ajung să facă față amenințării nu atât de îndepărtată a războiului nuclear. Ei își văd moneda scăzând – cu 10% față de yuan într-un an și cu 12% față de dolar. Aceștia primesc o mare parte din aprovizionarea cu gaz, petrol și electricitate redirecționată sau întreruptă, ceea ce duce la creșterea prețurilor la energie. Și ajung să-și vadă economiile fragile de Covid puse pe gheață subțire.

Dar poate că merită toate acestea. După cum se știe, statele europene sunt vasali americani, ceea ce înseamnă că sunt vasalii evreilor. Liderii europeni sunt lachei debili și patetici ai lobby-ului evreiesc. Judenknecht ca Macron, Merkel și acum Scholz, sunt lamentabile exemple ale umanității; și-au vândut propriul popor pentru a-și liniști stăpânii. Iar publicul european este prea derutat și prea timid pentru a face o schimbare; Franța tocmai a avut șansa s-o aleagă pe Le Pen, dar lumea nu a reușit să-și adune voința necesară. Astfel, Europa își merită soarta: război fierbinte, amenințare nucleară, declin cultural și economic, imigranți subsaharieni și islamici, întregul pachet. Dacă devine destul de rău, poate destui europeni se vor trezi la pericolul evreiesc și vor lua măsuri. Sau așa putem spera.

Dar SUA? Cu greu am putea fi mai fericiți. Ruși morți, odiatul Putin într-o stare de nervi și șansa de a juca din nou „salvatorul lumii”. Furnizorii militari nordamericani sunt în extaz; nu le pasă că majoritatea armelor lor care se îndreaptă spre Ucraina sunt pierdute, furate sau aruncate în aer și că (conform unor estimări) doar 5% ajung pe front. Pentru ei, fiecare articol expediat este o altă vânzare profitabilă, indiferent dacă este folosit sau nu. Iar congresmenii nordamericani ajung să pontifice despre un alt „război bun”, chiar dacă aprobă miliarde de ajutor.

Și poate cel mai bine este că facem presiuni pentru o expansiune în acel Imperiu American cunoscut sub numele de NATO. Trebuie să fim foarte clari aici: NATO este pur și simplu un alt nume pentru Imperiul American. Cei doi termeni sunt interschimbabili. În niciun sens NATO nu este o „alianță între egali”.
Luxemburg, Slovacia și Albania nu au absolut nimic de oferit Statelor Unite. Ne pasă dacă ne vor „veni în ajutor” în caz de conflict? Este o glumă proastă, în cel mai bun caz.
În realitate, ceea ce sunt astfel de națiuni este mai mult pământ, mai multă lume și mai multă bogăție economică sub control nordamerican. Sunt încă mai multe locuri pentru a staționa trupe, a construi avanposturi militare și a conduce „locuri negre”. NATO a fost întotdeauna, și va fi întotdeauna, Imperiul American.

Împulsul Ucrainei de a adera la NATO de către Zelensky, prietenos cu Occidentul, a fost încă o încercare flagrantă de acaparare a puterii de către SUA, de această dată în pragul Rusiei.
Putin, firește, a luat măsuri pentru a ocoli acest lucru. Dar, bineînțeles, acum impulsul se mută în Suedia și Finlanda, ambele urmăresc imprudent aderarea la NATO în căutarea iluzorie a securității, când, în realitate, vor vinde pur și simplu ceea ce a mai rămas din sufletul lor național nemiloșilor stăpâni iudeo-nordamericani.
Pentru binele lor, sper că vor putea evita un astfel de viitor.

Chuck Schumer's Attempt to Steal the Kansas Senate Seat | Opinion

Și în tot acest timp, evreii nordamericani și o mass-media evreo-nordamericană redă tema „războiului bun”, trimit mai multe arme și presează din ce în ce mai mult către zona de pericol. Evreii ucraineni-nordamericani precum Chuck Schumer sunt chiar în față, cerând ajutor, război, moarte. 
„Ucraina are nevoie de tot ajutorul pe care îl poate primi și, în același timp, avem nevoie de toate acțiunile pe care le putem pune împreună pentru a oferi Ucrainei ajutorul de care are nevoie”, a spus Schumer recent, dornic să aprobe următorul pachet de ajutor de 40 miliarde de dolari. După cum și-au dat seama evreii de secole, războaiele sunt ocazii minunate pentru a ucide dușmani și a câștiga bani rapid.
Poate că nu este o coincidență faptul că actualul război de putere împotriva dușmanilor evrei din Europa de Est a început la scurt timp după încheierea războiului de 20 de ani împotriva dușmanilor evrei din Afganistan. Viața fără război este al naibii de plictisitoare pentru unii.

Indignare publică?
Dacă mai mult de o mică parte a publicului ar ști despre astfel de detalii, probabil că ar fi revoltați. Dar, așa cum am menționat, mass-media occidentală controlată de evrei face o treabă excelentă în a restricționa accesul la astfel de informații și a distrage atenția ori de câte ori apar fapte atât de neplăcute.

Excepția majoră este Tucker Carlson, care poate ajunge la aproximativ 3 milioane de persoane în fiecare noapte; aceasta este de departe cea mai largă acoperire pentru ceva de genul analizei de mai sus. Dar Carlson nu este îngrozitor de scurt – patetic de scurt – în definirea vinovatului evreu din spatele tuturor acestor factori. Carlson niciodată nu denunță nici numește evreii, și mult mai puțin îi învinuiește. Acest aspect crucial este lăsat astfel în seama unui număr literal de site-uri web de dreapta alternativa și dreapta dizidenți care ajung, în mod colectiv, la câteva mii de persaone, în cel mai bun caz.

Și chiar dacă, printr-un miracol, toți cei 3 milioane de telespectatori ai lui Tucker au fost informați de pericolul evreiesc de aici, acest lucru îi lasă în continuare ignoranți și inconștienți pe aproximativ 200 milioane de adulți americani. Majoritatea lumii crede ceea ce vede în știrile de seară, sau în fluxurile lor de Facebook, sau știrile Google, sau pe CNN sau MSNBC, sau în New York Times – toate întreprinderile evreiești, de altfel. Acesta este motivul pentru care, la sondaj, 70% din publicul nordamerican spune că ajutorul actual acordat Ucrainei este fie „aproape corect”, fie chiar „prea puțin”. Asta, în ciuda faptului că aproximativ 50% susțin că sunt „foarte îngrijorați” de războiul nuclear; în mod clar nu sunt în măsură să facă conexiunile necesare. Și pentru mulți, este chiar mai rău decât atât: aproximativ 21% ar sprijini „intervenția militară directă americană” împotriva Rusiei, ceea ce înseamnă un al Treilea Război Mondial explicit, cu toate rezultatele catastrofale pe care aceasta le presupune. Mass-media noastră evreiască a făcut o altă treabă bună în a provoca incitarea publică.

În concluzie, putem spune că mass-media noastră a construit inteligent o „capcană filo-semită”: orice mențiune sau critică la adresa mâinii evreiești în conflictul de față este, mai întâi, puternic cenzurată și apoi, dacă este necesar, este respinsă ca antisemitism irațional.
Simpatia față de ucrainenii (cu adevărat) săraci și suferinzi este jucată până la capăt, iar Putin și rușii demonizati necruțători. Evreii americani de frunte, precum Tony Blinken și Chuck Schumer, joacă în mod constant băieții buni, pledând pentru ajutor, promițând să-i ajute pe războinicii ucraineni asediați și depășiți.
Cine poate rezista acestei povești? Astfel, nu avem nicio opoziție, nicio întrebare, nicio anchetă mai profundă a cauzelor fundamentale. Evreii profită și înfloresc, ucrainenii și rușii suferă și mor, iar lumea se îndreaptă spre potențialul Armaghedon. (1889 – 1976)

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este imagen-218.png

Realitatea este cu totul alta. Evreii globali sunt, într-adevăr, „maeștri criminali planetari”, așa cum a recunoscut Martin Heidegger cu mult timp în urmă. Ei funcționează astăzi așa cum au făcut-o de secole: ca susținători ai abuzului, exploatării, criminalității, morții și profiturilor. Acest lucru este evident adevărat: dacă puternicul lobby evreiesc și-ar dori o pace adevărată sau o umanitate înfloritoare, ar apărea activ pentru astfel de lucruri și probabil ar reuși. În schimb, avem haos nesfârșit, război, terorism, tulburări sociale și moarte, chiar dacă buzunarele evreiești devin din ce în ce mai adânci. Iar singurul remediu posibil pentru toate acestea – adevărata libertate de exprimare – se îndepărtează de sub controlul nostru.

de Thomas Dalton

NOTA
Thomas Dalton, PhD, este autorul cărții The Jewish Hand in the World Wars (2019). El a scris sau editat mai multe cărți și articole suplimentare despre politică, istorie și religie, cu un accent special pe național-socialismul din Germania.
Alte lucrări ale sale includ o nouă serie de traduceri a lui Mein Kampf și cărțile Eternal Strangers (2020) și Debating the Holocaust (ediția a patra, 2020).
Cel mai recent, a editat o nouă ediție a operei clasice a lui Rosenberg Mitul secolului XX și o nouă carte de caricaturi politice, Pan-Iuda!
Toate acestea sunt disponibile pe http://www.clemensandblair.com.
Vezi și site-ul său personal http://www.thomasdaltonphd.com.

Karen Smith de la The Unz Review

Sursa: Invictus Web Media

0 165

Pe unde te uiți, e un imens bocet, gen ”drobul de sare”. Jelanie pentru orice, de la căpușe și țânțari, la nivelul scăzut al apelor Dunării. De parcă ești în preistorie, visând la inventarea roții!
Bă, bocitorilor digitale! România are, încă, tot ce-i trebuie să combată și căpușele, și țânțarii, și seceta, și scăderea nivelului apelor Dunării, și foamea, și bolile. Ăia de-o populează o strică!
Avem primari pe care trebuie să-i cauți cu Interpolul, avem administratori de instituții publice care le-au ”privatizat” și le storc de bani. Și tot așa!
Nu poate Administrația Dunării, instituție a statului, să repare una dintre drăgile alea care ruginesc, eșuate pe malul fluviului, și să adâncească șenalul navigabil?
Avem șantiere navale. Cât poate fi de greu să facă reparațiile? Nu sunt bani? Dar taxe pentru navigație nu se încasează? Și atunci? Atunci e mai simplu să dai interviuri unor televiziuni jenante? Bine, stați cu deștu în trei litere!
Cum nu o să obosesc să repet: noi suntem cea mai detestabilă, și mai neputincioasă, și mai furăcioasă specie de manageri.
A fi manager, în România, înseamnă, pentru toți, a fi un soi de feudal, cu șerbi pe moșie, feudal care taie și spânzură, pentru că nu răspunde în fața nimănui, și nu plătește în niciun fel costurile deciziilor lui!
Plătește cineva pentru deciziile din energie?
Mă opresc aici, pentru că mi-e silă de corul ăsta de bocitoare, care-și face timp să șutească banii de pe ochii ”mortului”. La muncă, bă!
Nu mai stați după pomana cetățeanului! Că din banii lui trăiți, și la ”bugetari”, și la privați! Și de banii ăia primim, și de la ”bugetari”, și de la ”privați”, fix o pluă!

Autor: Constantin Gheorghe
Sursa: facebook.com

0 212

Reducerea consumului de gaze și de electricitate nu este deloc recomandare, e obligație sever sancționată. Așa cum n-au fost simple recomandări nici segregarea socială, nici masca și nici “imunizarea”.
Francezii sunt sunați de angajații de la gaze sau de la electricitate pentru a da explicații relative la depășirea “recomandărilor” de așa-numită sobrietate energetică. Conversația se termină, de regulă, cu amenințarea cu debranșarea în caz de recidivă.
Nu mă îndoiesc că se va ajunge și la asta, măcar cu titlu de exemplu, pentru intimidare/disuasiune. Ca să se știe că nu îți poți face de cap într-o societate care îți vrea numa’ binele și libertatea. Va urma și apa curentă, care e deja raționalizată, în sute de orașe (bogații vor putea, totuși, să își ude în continuare gazonul și să își împrospăteze zilnic piscinele, căci privilegiile sunt privilegii, ce naiba). Mai la est, în puternica și onesta Germanie, oamenii își fac provizii de lemne de foc. Mulți le fură. Nu știu unde/cum le vor utiliza, că nu au sobe. Bine că noi încă avem sobe, puț cu lanț și găleată, vegetație pentru dobitoace și veceu în curte – iată civilizație, iată reziliență. Avem cu ce, frate.
Notă suplimentară: de unde știe funcționarul de la gaze sau electricitate că tu ai stat ieri 5 ore să faci gem, zacuscă sau sarmale? Păi știe, pentru că are sistem digital de monitorizare și zmartbil, cerut chiar de tine, că e comod și economicos (nu e niciuna, nici alta, dar așa ți s-a vândut, prin fabricarea voinței tale “libere”). Tot așa s-a “știut” că ești asimptomatic, pe baza unor teste ne-fezabile.
Cum te debranșează furnizorul, chiar dacă ai un contract pe care îl achiți, chiar dacă ai un consum decent, dar apreciat de “specialistul” de la telefon/platforma digitală de control? Păi, simplu. Totul e digitalizat. Poți rămâne fără energie și apă așa cum poți rămâne fără acces la banii tăi din bancă pentru că nu ți-ai actualizat o dată la 6 luni datele cu caracter personal și așa cum poți rămâne fără loc de muncă sau acces la curs la facultate pentru că nu te-ai “imunizat” cu a ț-șpea doză de nușce ser experimental, dar magic.
De aia sunt bune recensămintele digitale, rețelele de socializare și slava.

Autor: Gheorghe Piperea
Sursa: facebook.com

0 398

Natura din jurul nostru este din ce în ce mai tăcută. Cu atât mai zgomotoși sunt oamenii, care cutreieră cu îngâmfare planeta de la un capăt la altul pe calea aerului, pe cea terestră, marină și chiar subacvatică. Cu tot mai puțin efort – doar manipulând butoane, volane și tastaturi – străbat distanțe tot mai mari în tot mai scurt timp. Deocamdată manevratul dispozitivelor nu-i solicită peste măsură, iar dacă va fi să fie așa, vor rezolva și această problemă cu ajutorul roboților, care vor putea să facă de toate, inclusiv să citească gândurile. Să sperăm că în viitorul nu prea îndepărtat acei roboți o să mai aibă ce citi!
Păduri străvechi sunt puse la pământ în doar câteva zile, singura mărturie a vieții statornicite acolo pe parcursul mileniilor sunt niște cioturi strâmbe și necicatrizate, de care fug și ultimii gândaci rămași pe drumuri și fără adăpost. În loc de zumzet de insecte, ciripit de păsări și forfotă de animale, răzbate huruitul sinistru și ucigaș al drujbelor, care acoperă vocile poruncitoare ale bipedelor puse pe distrugere în masă. După ei… potopul.
A mai venit el odată și cineva înțelept a salvat strictul necesar, din care planeta și-a revenit renăscând din propria-i… băltoacă. Nu au de ce să-și facă griji, fiindcă știu ei că, la o adică, cineva, acolo sus, îi iubește. Mai cu seamă pe ei, încoronarea și apogeul evoluției pe Terra.
Iar atunci când li se face lehamite să mai taie copac după copac și să-i valorifice, dându-i pe mâna traficanților de plămân verde, aprind focul, așa cum i-a învățat cândva în vremuri imemoriale o sclipire de inteligență, și îl lasă pe el să le facă treaba, făcând tabula rasa și pregătind terenul pentru și mai mulți bani. Fiindcă vremurile s-au schimbat, totul se măsoară acum în bani, populația globului a crescut, timpul nu mai are răbdare, iar oamenii nici atât. Lucratul pământului cu propriile mâini și meșteșugurile de tot felul – astea au fost odată. Acum au inventat mașinile. Mașinile taie, sapă, seamănă, împrăștie indispensabila chimie și culeg recolta, betonează totul, ridică zgârie-nori, conectează orice colț de lume cu restul acesteia, la nevoie cu întregul univers.

Iar oamenii? Oamenii au atâtea de făcut! Se plâng încontinuu de suprasolicitare, de lipsă de timp și de energie. Se strâng în grupuri, pentru a putea vedea și a fi văzuți, se autoizolează, își părăsesc partenerii, sunt părăsiți de aceștia, aleargă de la un hobby obligatoriu la altul și de la o grupă de terapie la alta. Înghit pilule amare pentru a fi capabili să demareze, să funcționeze, să se oprească și să se relaxeze. Nu le mai reușește aproape nimic fără pilule, fiindcă îi îmboldește concurența acerbă. Se vor performanți, apreciați, își doresc putere de negociere, este nevoie să fie mai buni decât ceilalți, să se priceapă la toate. Să știe din toate câte ceva și din fiecare ceva, mai nimic. Fiindcă îi presează viața. Epoca modernă. Tehnologia avansată. Progresul.

Meseria a fost considerată cândva brățară de aur. Cine avea una, nu mai avea de ce să-și facă griji existențiale. Poate a fost valabil pentru bunicii noștri, care se mulțumeau cu puțin. Ei nu erau nevoiți nici să alerge în studiourile de fitness pentru a-și pune în mișcare trupul amorțit de munca stresantă de birou și nici să recurgă la exerciții de relaxare pentru a putea adormi cândva după miezul nopții și a fura câteva ore de somn chinuit. Nu erau nevoiți nici să alerge la cursuri de perfecționare și nici să piardă ore în șir cu întreținerea de prietenii virtuale pe rețelele de comunicare virtuală. Nici bunica nu era nevoită să se trezească în zorii zilei, să-și îmbrace progeniturile, să le urce în mașină (mersul pe jos durează prea mult, mișcării îi vine rândul cândva, seara, când se aleargă pe bandă la sală), să suporte un trafic infernal și să le depună apoi pe fiecare în fața clădirilor școlilor și grădinițelor de care aparțin. Dacă ar fi după copii, s-ar lăsa conduși până în bănci cu mașinile. Picioarele nu mai par făcute pentru mers. Mișcarea îi solicită prea tare și-i face inapți pentru învățare, încă de la primele ore.

Vânătoarea de diplome e imperativul secolului. Fiindcă cine nu le posedă va fi nevoit să facă munci necalificate, acele munci de jos (!) de care toată lumea fuge. Cei cu „educație superioară” vor fi aceia care le vor spune celorlalți, cu educație inferioară sau lipsă, ce au de făcut. Cei cu diplomă sunt așezați în fotolii la muncă și merg după aceea la sală să facă sport; ei nu se „înjosesc” făcându-și curățenie în propriile locuințe, ci cheamă pe alții să le spele vasele murdare și să le strângă gunoaiele; ei angajează grădinar, frizer, bucătar, bonă.
Între timp, trendul a câștigat teren, astfel încât majoritatea – inclusiv cei cu mai puțină școală și mai puține diplome – caută să-și amăgească egoul, înconjurându-se la rândul lor de alte slugi. Simt nevoia ca măcar în viața personală să se simtă stăpâni și să fie cei care dau ordinele. Nu contează dacă merg la muncă doar cât să câștige plata unei cameriste sau a unui curățitor de geamuri. Important este să se simtă bine comandându-i pe ceilalți, ajunși, nu se știe cum și de ce, pe o treaptă mai jos decât stăpânii de ocazie, deși profesia este una și aceeași.

Disprețuim – și ne educăm și copiii s-o facă – așa-numita muncă fizică. Nu ne mai coborâm la astfel de îndeletniciri, ci urcăm pe culmile intelectualității. Stivuim diplome care să ne ateste pregătirea și ridicăm capul și nasul cu fiecare astfel de document stocat în sertare. Rușinea muncii fizice încă se mai află lipită pe alocuri de unul dintre părinți, de bunici, de cei care și-au plecat capul și încovoiat spatele în folosul altora, pe care i-au îmbogățit, ei înșiși rămânând săraci. Doar cei „ratați” lucrează pământul, montează țevi în baie, repară instalații, curăță coșuri sau, și mai rău, mătură străzile și colectează deșeurile altora. Cei care se respectă vor năzui să muncească doar cu capul, separându-l de trup (!) și năzuind spre profesii nobile și locuri călduțe. Cu cât separarea dintre creier și trup funcționează mai bine, cu atât mai mare le este satisfacția.

Intelectualii se întrețin și comunică doar cu semeni de-ai lor, nu pot fi și nu se vor amestecați cu plebea. Ar fi păcat de timpul irosit, iar timpul lor e prețios. Fiecare în propria sa lume, cunoscându-și și respectându-și lungul nasului si ierarhiile. După ce au trecut prin școli și și-au bătut capul adunând diplome (mai puțin aptitudini), e firesc să fie tratați ca atare: cu respect și stimă. Cu salarii de câteva ori mai mari. Cu venerație. Ca niște zei ce sunt, și de ale căror „abilități” depinde soarta omenirii. Decid, organizează, iau măsuri, controlează, conduc. Merg la întruniri internaționale, pun lumea la cale, se simt chemați, se alintă și se invidiază reciproc. Întrucât de ei și de „munca” lor depinde binele tuturor, se vor independenți. Iar independența se câștigă, spun mai toți, prin creșterea salariilor, astfel încât să nu fie conduși în ispită din cauza mediocrității câștigurilor și să primească, de pildă, mită.

Dramatică e și situația proaspăt devenitelor mămici, obligate de împrejurări să reapară pe piața muncii și să-și trimită copiii încă foarte mici la creșe, grădinițe, părinți cu ziua etc. Puținul pe care-l câștigă tinerele mămici ajunge exact cât să achite cheltuielile pentru… înstrăinarea propriilor copii. Cine se mai miră atunci când situația se inversează, iar foștii copii ajunși adulți în câmpul muncii își internează părinții îmbătrâniți și înstrăinați în instituții care-i tratează așa cum au fost ei tratați în copilăria privată de cei șapte ani de acasă.

Cu o astfel de concepție vom ajunge mai devreme sau mai târziu exact acolo de unde ne-au plecat bunicii. Ne vom apleca din nou și vom (re)descoperi acele minuni ale naturii și forțele care zac în fiecare dintre noi și ne vom bucura ca niște copii mici atunci când ne vor reuși primii pași. Dar mai întâi vom plăti un preț dureros pentru pagubele produse, fiindcă, dirijând totul de la birouri – mai nou și de acasă –, o să ajungem să nu mai avem habar de cum, unde și când crește și se cultivă hrana de toate zilele. Și nu numai atât. Vom fi nevoiți să învățăm din nou că trupul și creierul formează o unitate. O să aflăm că muncile casnice de tot felul nu numai că ne produc satisfacție, dar ne scutesc și de cheltuieli duble: odată pentru persoane străine chemate să curețe după noi și odată pentru studiourile de fitness arhipline cu persoane dornice de a fi mereu în pas cu moda.

Gradul de civilizație al unei societăți nu se măsoară numai în numărul de diplome universitare sau în procentul de academicieni, ci și în felul în care se raportează cetățenii la semenii lor, indiferent de profesie. La respectul reciproc, indiferent dacă acesta i se adresează unui gunoier sau unui profesor universitar.
La conștientizarea importanței pe care o are fiecare activitate în parte pentru societate, pentru noi toți. Este suficient să ne imaginăm ce s-ar petrece cu noi toți, dacă ar dispărea brusc… gunoierii. Sau muncitorii simpli de pe șantiere, de la canalizare, fermierii, asistentele medicale și multe alte meserii, despre care noi poate nici n-am știut că există. De-abia atunci când aceștia nu vor mai fi printre noi le vom simți lipsa. Și încă cum!
Trei sferturi dintre insecte și-au luat deja rămas-bun. În mai puțin de 30 de ani! Pesticidele și monoculturile noastre le-au decimat. Și de fapt, la inteligența de care pretindem că dispunem, ar fi fost necesar să ne dăm seama de mult că îndepărtarea unei singure verigi și a unei singure rotițe dintr-un mecanism atât de complex cum este lumea din care facem parte va avea consecințe. Este ca atunci când înghițim un medicament oarecare cu intenția de a „repara” ceva defect în trupul nostru, iar acel preparat intervine modificând o multitudine de alte mecanisme, la care noi nici nu ne-am gândi, finalul măsurându-se în binecunoscutele efecte secundare și nedorite.

Ce-o să facem atunci când o să dispară și ultima albină?
O să trecem la polenizarea cu pensula, așa cum au început deja să facă pe alocuri unii? O să punem roboții la treabă, pentru a ne asigura indispensabila hrană pe care acum o aruncăm la gunoi? O să mai rămână ceva de mâncare, sau o să ne mâncăm între noi, sufocați de propriile dejecții, pe care n-o să mai aibă cine să le proceseze, în lipsa insectelor?
Dar chiar și fără dispariția insectelor suntem pe drumul cel mai bun către… nicăieri. Prin faptul că ne pierdem abilitățile, cedăm inteligența, ne depășim permanent limitele. Ajunge o pană de curent de proporții sau o catastrofă asemănătoare și o să fim mai neajutorați decât cea mai neajutorată ființă rămasă încă în viață. Dacă încă o să mai avem oameni-albine, capabili să se ocupe cu muncile esențiale, poate supraviețuim, măcar în parte. Dar ce facem atunci când va dispărea și ultima dintre acele albine? Deja ne bucurăm ca un copil atunci când reușim să creștem o roșie într-un ghiveci, să încropim o supă de legume sau să ne înșurubăm singuri un bec. Copiii noștri tresar uneori nedumeriți atunci când văd pentru întâia oară o găină sau un porc mișcându-se și scoțând zgomote ciudate, animale pe care ei le cunosc doar tranșate pe farfurie și eventual dintr-o fotografie sau confecționate din omniprezentul material plastic.

Lipsa căror abilități o vom resimți mai puternic, atunci când o să-i vină rândul la dispariție treptată și speciei noastre? Pierderea cărei rotițe va provoca cele mai neplăcute reacții secundare? Care va fi lacuna care va deregla ireversibil ecosistemul? Cine sunt acei oameni-albine care au constituit mereu fundamentul solid, baza piramidei, pentru ca ea să reziste milenii întregi? Poate ar fi bine să reflectăm îndelung înainte să fabricăm șomeri cu diplome, să răsturnăm piramida și să-i tratăm pe toți cu stima și respectul cuvenit. Fiindcă dacă n-ar fi ei, cei de la bază, nici restul nu ar fi. Și niciun Noe nu ne va mai primi vreodată în arca lui.

Autor: Steliana Huhulescu

Prev1...626364...163Next Page 63 of 163
Numarul: 7465 | Data: 2024-09-25


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT









©2015 InfoBrasov.net