MOTTO:
„Diavolul se hrănește din contradicții. Pentru că Dumnezeu, întruchipând armonia, alege uneori căi de neînțeles care blochează credința. Victoria binelui este o certitudine doar în filmele americane. În viața de zi cu zi răul câștigă multe dispute și provoacă dureroase dezertări.

O contradicție este cea dintre prestația absolut lamentabilă a președintelui Iohannis în primii cinci ani de mandat și faptul că acum, cu numai patru luni inainte de noile prezidențiale, are de departe prima șansă de a fi reales.
A doua contradicție este că el se va bate în turul doi nu cu reprezentantul partidului majoritar ci cu un finalist de retortă. Un specimen scos din eprubetă, pe care nimeni nu-l cunoaște, care n-a făcut pentru țară nimic memorabil în scurta lui carieră politică și pe care laboratoarele pline de aburi și bulbuci ale serviciilor secrete l-au plămădit din e-urile lor artificioase special ca să otrăvească, să abată atenția și să dea o identitate umană setei demente de putere a unor oculți ce se cred mesianici.” (Contele de Saint Germain, 23 iulie 2019, pe blog)

* * *

Deși nu s-a intrat în campania electorală pentru prezidențiale, prieteni, febra alegerilor pare să fie în România mai tare ca febra aurului… cetățenii sunt deja supraîncălziți de candidații de tot felul (unele candidaturi sunt de-a dreptul exotice, dar, de ce nu?) și ar părea că surprizele pot apărea de oriunde… în realitate însă, sunt puține genuri de raționament al votanților cele care, cu adevărat, vor decide.
Căci în perioada electorală sau chiar preelectorală există două tipuri de reacții fundamentale ale publicului chemat la urne.
Ambele sunt bizare, dar fiecare dintre ele sau amândouă, în anumite cazuri, determină, până la urmă, câștigătorul.

PRIMA REACȚIE:
Deși unul dintre candidați are niște chestii urâte și certe în CV, o mare parte a electoratului refuză să creadă, indiferent câte dovezi de netăgăduit există pentru aceste fapte, indiferent cât de ”negru pe alb” este documentarea.
În toate cazurile, cred, se atinge un prag al refuzului, dincolo de care și dacă și-ar vedea candidatul cu mâna în buzunarul unuia, furându-i portofelul, cetățenii din această categorie nu numai că nu ar crede, dar ar inventa justificări abracadabrante și ar lapida public insul cu portofel, că de ce și-a permis să-l ispitească pe candidatul lor.
Acestea sunt situațiile de tipul: ”pixelul albastru” (când publicul de acest fel a refuzat pur și simplu să accepte că s-a întâmplat, cu toate că, și dacă ar fi crezut, oricum nu i s-ar fi părut cine știe ce faptă reprobabilă, că el adulți care să bată copii a mai văzut fără să se oripileze) și „…era prea frumos neamţul în ochii noştri …era curat ca lacrima, deși începuseră să se vehiculeze zvonuri despre afacerile sale imobiliare și chiar despre cele cu copii” ( Radu Ulmeanu, în numele a nenumărați radu-ulmeni, deși „zvonurile despre afacerile sale imobiliare” se aflau chiar în declarația de avere a prea-frumosului neamț).

CEA DE-A DOUA REACȚIE:
O mare parte a electoratului crede despre un candidat, pe care nu îl simpatizează, absolut orice s-ar spune, fără nici cea mai mică intenție de a verifica informațiile. Pentru acest tip de electorat, cu cât știrea este mai absurdă și poate fi mai ușor demontată, cu atât apare mai veridică. El propagă informația, o dă ca sigură, încearcă să găsească adepți, infectează întâi grupul în care se găsește, apoi speră în efectul de molimă extinsă, apreciind că fiecare membru al grupului o strecoară mai departe în familie, la barul din colț, în taxi, la partida de pescuit de la sfârșitul săptămânii…
Acestea sunt situațiile de tipul: „miliardele de dolari” din Marea Chinei ale lui Adrian Năstase, „Pleșoianu – agent rus” sau „pesta porcină” adusă special într-o sticluță de verosul Dragnea, ca să omoare porcii din toată țară cu excepția, bineînțeles, a suinelor de la firma fiului său.
În interiorul niciuneia dintre aceste categorii, alegătorii nu recunosc că s-au înșelat, decât după un timp de obicei prea îndelungat și când nu mai este nimic de îndreptat.
Uneori, deși evidența îi ajunge din urmă, și deși în intimitatea lor își dau seama de eroare, mulți nu recunosc public ci continuă cu același discurs, ca și cum convingerile lor ar fi neschimbate. Pentru că se tem mai mult de acel ”Păi, vezi ce prost ai fost?” decât de exhibarea ipocriziei.

De aceea, în mod ironic, există și
A TREIA REACȚIE, care determină, de obicei, câștigarea celui de-al doilea mandat de către un nemernic: deși între timp s-a lămurit ce a ales prima oară, deși înțelege câte case obținute fraudulos are un candidat și ce trafic cu copii a făcut sau ce securistoid abject a fost un altul, deși constată că alesul lui de altădată e o mizerie de om, un pupător de funduri străine, un leneș sau un dezbinator, deși, în fine, e singur în cabina de vot și știe toate astea, cetățeanul votant pune totuși ștampila pe numele canaliei spunând în gând un „dă-l în mă-sa… că oricum iese președinte!”
Acesta este reacția paradoxală care a reconfirmat deja un președinte în România și se pregătește, în noiembrie, să mai reconfirme unul.

Autor: Luminița Arhire
 Luminița Arhire Facebook

Situația nu ar fi nouă: să nu uităm că lângă Năstase a stat celebrul grup Petrache – Bittner – Cocoș, adică aceiași care l-au susținut pe cel care l-a atacat cel mai vehement și la distrus pe Năstase, Băsescu!  
Am anunțat că una dintre cele mai cunoscute publicații din România va lansa, săptămâna viitoare, o ipoteză (argumentată) conform căreia opozantul cel mai categoric și mai radical este creat și susținut de… exact cine NU se așteaptă nimeni.
Este vorba de celebra publicație ”România Mare”, revista fondată de Corneliu Vadim Tudor  și Eugen Barbu, în paginile căreia au apărut informații de senzație, inițial contestate – dar apoi confirmate în foarte mare măsură.
Marile privatizări, concesionarea resurselor, afaceri celebre – de exemplu vânzarea acțiunilor Petromidia, în care au fost implicate personalități de prim rang – dar mai ales a combătut combinația iredentistă din jurul UDMR.
La ora actuală, revista – care apare neîncetat de aproape 30 de ani – este condusă de Lidia Vadim Tudor, fiica marelui gazetar, poet și om politic – și nu mai are nicio legătură cu gruparea politică.

În numărul următor, una dintre cele mai importante condeie ale revistei, Dan Alexandru Tano, jurnalist cu experiența marilor trusturi, propune o ipoteză pe care Sputnik o prezintă în avanpremieră, în exclusivitate.
”De mult mă macină această idee – și de mult timp notez ceea ce se întâmplă cu această formațiune, USR”.
Tano are și un motiv în plus să urmărească evoluția USR – a fost unul dintre apropiații lui Nicușor Dan, pe care l-a susținut în calitate de jurnalist dar și de consilier politic.
”M-am despărțit de mult timp de Nicușor Dan, dar cunosc bine felul în care a început Nicușor Dan, de la ONG-ul inițial, până la crearea echipei sale de campanie”, spune Tano, completând ”Nu a avut nicio legătură cu Soros succesul său inițial! Eu i-am făcut echipa”.

Apoi, spune Tano, au apărut Barna și cei pe care acum îi vedeți acum în fruntea USR – și care l-au scos pe margine pe Nicușor Dan și echipa sa. Cum au reușit să-i câștige încrederea fondatorului USB pentru ca apoi să-l scoată? E o lucrare mai complexă, pe care Tano o va analiza în ”România Mare”.
„În opinia mea, în spatele liderilor principali ai USR este… PSD”, spune Tano. ”De fapt, nu PSD cel de ”la vedere”, nu Dragnea și alți politicieni – ci grupurile de interese legate de PSD – sau care au susținut PSD, profită și au profitat de PSD”.

Atenție – situația pe care o propune Tano NU este nouă: să nu uităm că lângă Năstase a stat celebrul grup Petrache – Bittner – Cocoș, adică aceiași care l-au susținut pe cel care l-a atacat cel mai vehement și la distrus pe Năstase, Băsescu! Poate lumea a uitat, dar și fosta lady a grupului, Elena Udrea, a început cu PSD, pentru a ajunge lângă Băsescu, via PNL.
Cu alte cuvinte, în politică, un grup puternic de interese NU își pune ouăle într-un singur cuib, ci în mai multe – de multe ori diametral opuse… asta până la comanda următoare. Fiindcă, să nu ne gândim că ”grupul” nu comandă. Nu mereu, ci doar când e important.

După acest exemplu din trecutul recent, iată câteva dintre argumentele lui Tano, bazate pe observații:
– Barna și alți lideri au beneficiat de contracte cu statul, UAT și instituții conduse de baroni PSD, în condițiile în care de asemenea afaceri beneficiază NUMAI clientela de partid, chiar conform spuselor opoziției;
– Barna și alți lideri l-au eliminat din joc pe Nicușor Dan (și echipa acestuia), fondatorul mișcării și opozant vehement al PSD;
– USR a avut structuri puține, slabe – obținând totuși un scor excelent, deși ar fi putut fi ”furați”
– pe de altă parte, e de remarcat nefireasca, aberanta absență a numărătorii paralele la PSD, ca și dezinteresul ciudat de a contesta rezultatele – și față de ancheta din Senat;
– Conform unor calcule, prin promovarea Vioricăi Dăncilă se dă cale liberă lui Dan Barna în turul 2;
– Soția lui Dan Barna lucrează la OMV, acolo unde e director soțul Vioricăi Dăncilă și unde a lucrat și premierul;
– în plus, soția lui Barna a urmat Sorbona, ca și Nicușor Dan, un motiv pentru a-i câștiga încrederea fondatorului USB/USR, primul pas pentru preluare.

Sigur, așa cum spuneam, sunt doar observații – dar apariția peste noapte a unei grupări care pune în pericol nu PSD – ci PNL și pe Iohannis suscită multe întrebări.
Pe de altă parte, strategic vorbind, în condițiile în care opțiunea civică internă și preferința europeană mergeau către o zonă globalist libertariană, nu una clasică, național stângistă (tip PSD), nu era normal ca un grup puternic să își extindă influența și în zona respectivă?… Adică să preia controlul?

Așa cum spuneam, este doar o teorie, dar în momentul actual trebuie să mai ținem seama de un aspect: colosala forță a grupurilor de interese, coroborată cu o totală lipsă a principiilor.
Vom reveni la această ipoteză, imediat după publicarea ei în revista ”România Mare”.

 Dragoș Dumitriu.

Există și români care atunci când o văd pe Viorica Dăncilă la televizor nu îl zăresc pe… Dragnea în spatele ei, suflându-i ce să spună, dându-i coate când să aprobe, când să nege și când să se îndepărteze de periculosul pupitru cu microfoane. Ci o văd doar pe Rodica Nica, fosta lor colegă de liceu din Ploiești.
Fata prietenoasă, comună, mediocră la învățătură, la fel ca ei, alături de care au împărțit băncile Liceului „Mihai Viteazul”, la sfârșitul anilor ’70.
Vedenia aceasta a început să le inflameze retina la câteva zile după ce premierul Dragnea 3 a fost votat de Parlament. O vedeau pe Rodica lor la televizor, botezată „Viorica Dăncilă”, și nu știau de unde s-o ia.
După mers și voce, da, ea era! Dar după nume? „Dăncilă”, în loc de „Nica”, era explicabil, se măritase. Dar „Viorica”, în loc de „Rodica” ?! 
Își schimbase, între timp, și prenumele?
Dacă da, curios lucru, nu renunțase la „Vasilica” – după care nu o striga aproape nimeni. Ci la „Rodica”, cum îi ziceau ei toți … Apoi, nici o referire la Ploiești, orașul unde crescuse și învățase, ci doar la Teleorman și la Videle?! Și coafura aceea platinată, ca un aranjament ikebana, pentru care a fost luată în derâdere încă din prima zi…
În ciuda acestor ciudățenii, da, ea era! Luni bune, câțiva dintre cei care au cunoscut-o în adolescență pe Vorica Dăncilă au păstrat doar pentru ei această revelație, apoi au zis să o împărtășească cu restul lumii.
Publicatia Recorder a considerat pontul un subiect care merită atenție și a încercat să coboare în trecutul îndepărtat al premierului României.

Tânăra Viorica Dăncilă a locuit în Ploiești, pe o stradă de la marginea orașului. O stradă lungă, cu nume la fel de lung, Soldat Erou Nicolae Arhip, străjuită de blocuri cu patru etaje.
De la fereastra ei, se vedea o mică parcare, iar dincolo de parcare mai era doar câmpul. Înainte de câmp, însă, era calea ferată pe care trenurile de la București se târăsc în sus, spre Valea Prahovei.
Vecinii spun că mama ei a locuit aici până la moarte. Era o femeie corpolentă, care, la bătrânețe, se deplasa atât de încet încât părea că stă pe loc chiar și atunci când mergea. Cobora din apartament însoțită de un cățeluș, care ba i se încurca printre picioare, ba o lua la fugă să-i deschidă drumul. A murit cu doi ani în urmă, iar apartamentul ei a fost moștenit de Viorica Dăncilă. Premierul îl ține gol și-i plătește întreținerea prin intermediul unor rude, care locuiesc două scări mai încolo.
Ar cam fi trebuit să li-l dea rudelor de pomană – bârfesc vecinii – că ea oricum e plină de bani. Dar uite că nu il doneaza! Preferă să îl lase să zacă pustiu. Apartamentul de la marginea Ploieștiului, în suprafață de 44 de mp, este menționat în declarația de avere a Vioricăi Dăncilă (Când Viorica Dăncilă a fost propusă premier de Liviu Dragnea și acceptată de Klaus Iohannis, în blocul din Ploiești în care a copilărit a domnit liniștea.)
Cu câteva excepții, nu mai trăiește nimeni care să fi locuit aici înainte de 1988, când ea a părăsit cartierul și s-a dus să lucreze la sondă, la Videle.
Nimeni care să o fi cunoscut. Veteranii acestui bloc sărăcăcios au dat demult ortul popii, iar în locul lor s-au mutat familii tinere.
In anii din urmă, Viorica Dăncilă venea rar pe la mama ei și foarte puțini aveau habar cu ce se ocupa și cum o cheamă. Vedeau doar, când și când, o tipă blondă, cu părul vâlvoi, învăluită în farduri și pomezi, care aici apărea, aici se făcea nevăzută.
După ce bătrâna a murit, vine și mai rar, doar la parastasele de peste an.A trebuit să treacă două, trei luni pentru ca locuitorii Străzii Soldat Erou Nicolae Arhip să afle minunea. Vestea s-a întins ca un foc mocnit, din scară în scară, și încă se mai răzlețește pe străduțele cartierului. (– Da, da, nu e o glumă, prim-ministrul României e fata doamnei grăsuțe, care locuia singură, la etajul unu. Bătrâna aceea care umbla după ea cu un cățel de buzunar  chihuahua.

În CV-ul Vioricăi Dăncilă, scrie că s-a născut în Teleorman, la Roșiorii de Vede. Însă în șirul celor treisprezece cifre ale CNP-ul ei apare indicativul „29” – rezervat locuitorilor județului Prahova.
Cele două informații nu sunt contradictorii: în martie 1978, când în România au fost instituite CNP-urile, perechea de cifre prin care indivizii sunt legați de câte o zonă a țării a fost atribuită după domiciliu, nu după locul de naștere.
E posibil ca Viorica Dăncilă să fi venit pe lume – cum spune în CV – la Roșiorii de Vede. La o asemenea biografie, este posibil orice…
În martie 1978, însă, la ora „Revoluției CNP-urilor”, premierul de azi al țării se afla la Ploiești. Era o adolescentă de paisprezece ani. Abia își scosese buletinul de identitate și aștepta cu emoție examenul de treaptă întâi.
Emoțiile s-au întețit în ziua în care s-a așezat în fața avizierului de la Liceul „Mihai Viteazul” și s-a apucat să se caute pe lista celor care dăduseră admitere la această școală. A căutat și a tot căutat până s-a oprit aproape de rama de metal a avizierului. Luase examenul la limită. Aterizase de puțin deasupra linei roșii, în ultima clasă a seriei, la IX-a J – povestesc foștii ei colegi. „Mihai Viteazul” a fost locul unde Viorica Dăncilă a urmat doar clasele a noua și a zecea, între 1978 și 1980.

D.na Marinela Săvescu a fost în aceeași clasă de liceu cu Viorica Dăncilă, și după treapta întâi, și după treapta a doua. Femeia se uită la televizor moderat, știe bine cine este premierul țării, dar nici prin cap nu i-a trecut, în toate aceste luni din urmă, că marioneta lui Liviu Dragnea este, de fapt, una dintre fostele ei prietene din școală.
A aflat acum, de la noi. Și, când a aflat, a început să vorbească singură… Să se bâlbâie, mai bine zis. A socotit pe degete, i s-a uitat în CV, frunzărindu-l pe ecranul unui telefon mobil, și a examinat pozele din prezent ale Vioricăi Dăncilă cu atenția unui negustor de artă.
– Nu se poate! Extraordinar!… Da, așa e!… Incredibil, ea este!
Au fost mai întâi colege la „Mihai Viteazul”, liceu așezat în inima Ploieștiului, pe bulevardul cu castani al orașului.
La treapta a doua, însă, nu au mai reușit să intre… tot la „Mihai Viteazul”, și au ajuns amândouă la „Energetic”, un liceu de cartier, cu profil tehnic.
Viorica Dăncilă și-a desăvârșit studiile liceale la „Energetic” – la vremea aceea, o școală de la marginile în construcție ale orașului. 

Astăzi, Liceul „Energetic” a fost botezat cu numele inginerului Elie Radu. Premierul a retrogradat aici după treapta a doua, când n-a mai putut să se mențină la „Mihai Viteazul”.
Dar cum anume ar fi putut să o recunoască Marinela Săvescu pe fosta ei colegă, dacă, în anii de liceu, pe Vasilica-Viorica Dăncilă o chema Vasilica-Rodica Nica?! Rodica, ei așa îi ziceau. Așa îi zicea toată lumea, profesori și elevi. Vasilica o strigau doar băieții care voiau să o tachineze… E posibil ca „Rodica” să fi fost doar un nume de alint, iar în acte să o fi chemat, de fapt, Viorica?, întrebăm.

– Nu, nu! Vasilica-Rodica Nica, așa o chema! Am auzit numele ăsta patru ani la rând, zi de zi, când se striga catalogul. Rodica nu era chiar cea mai bună prietenă a ei, dar erau destul de apropiate. Sunt născute amândouă în decembrie. Marinela nu a putut să uite acest mic amănunt biografic. Când erau în ultimul an de liceu, la două săptămâni după ce ea și-a serbat majoratul, toată clasa a mers pe Strada Soldat Erou Nicolae Arhip, să o aniverseze pe Rodica.”
– Cred că aceea a fost singura oară când ne-a invitat la ea acasă. În rest, nu știu de ce, se cam ferea să ne cheme înăuntru. Ne dădea întâlnire doar în fața blocului sau pe undeva, prin oraș. Parcă mereu găsea o scuză ca să ne țină la distanță de casa ei. Am impresia că locuia doar cu mama și cu o bunică. Despre tatăl ei, nu știu nimic. Nu știu dacă avea tată.  

Părinții Rodicăi au divorțat de tineri, spun foștii vecini ai premierului. Din cauza asta, Marinela Săvescu n-a putut să-i vadă împreună la acea petrecere de majorat. Mama era țesătoare la Fabrica de postavuri 
„Dorobanțul”, traversa tot orașul, de la vest la est, ca să ajungă la serviciu…
Iar tatăl, Filimon Nica, lucra în Armată. Bărbatul s-a recăsătorit, între timp. Trăiește și astăzi. Stă la o altă periferie a Ploieștiului, într-o zonă rău famată de lângă ruinele rafinăriei Astra: un apendice rural al Ploieștiului, cu ulițe pietruite care trec, ca niște tuneluri, prin iarba înaltă a buruienilor și lasă în urmă căsuțe de pământ cu acoperișuri prăbușite și garduri căzute.

Tatăl Vioricăi Dăncilă s-a stabilit în acest ghetou la începutul anilor ’90 – spune un bărbat, care se laudă că l-a avut în gazdă vreme de zece ani, într-una dintre casele coșcovite ale cartierului.
După ce a părăsit Armata, în condiții necunoscute, a muncit ca paznic la o stație de betoane din apropiere. Tot acolo, tot ca paznic, a lucrat și a doua lui soție. Astăzi, Filimon Nica părăsește, din când în când, lumea lumpen – a proletariatului în care își duce zilele și urcă toate treptele sociale, până la confortul în care a ajuns să i se răsfețe fiica: merge să vadă de vila ei de 400 de mp de la Predeal, care rămâne mai tot timpul goală …Viorica Dăncilă nu e singura lui fată. 

Mai are una, născută din al doilea mariaj. O fată pe care, culmea, tot Rodica a botezat-o. Atât de mult i-a plăcut acest nume încât, după ce prima născută l-a abandonat, i l-a pus fiicei următoare. Așa s-a auzit, cel puțin, la telefonul fără fir înnădit între foștii vecini ai premierului – rețeaua de bârfe care își întinde brațele la ora siestei, printre locatarii bloculețelor de pe Strada Soldat Erou Nicolae Arhip.
Briza de zvonuri care adie prin acest cvartal ridicat în extremitatea de vest a Ploieștiului confirmă că Rodica și-a schimbat numele în Viorica – așa cum bănuiesc foștii ei colegi de liceu.De ce l-a schimbat ?, întrebăm. – Uite-așa, fiindcă nu-i plăcea!…

(N.R.) Publicatia „Recorder” l-a rugat pe premierul României să infirme sau să confirme această informații, însă șefa Guvernului nu a răspuns, până la această oră, solicitării noastre.

Nici ortodoxe, nici catolice, nici măcar reformate, jongleriile referendumului iohannist şi ale balamucului europarlamentar din cireşarul lui 2019 au putut fi observate lejer chiar din spaţiul extraterestru prin Hubble Space Telescope (Telescopul spațial Hubble – prescurtat H.S.T.).

Din 1990 – când a fost lansat – şi până azi, cu ajutorul H.S.T. s-au făcut numeroase şi importante descoperiri în astrofizică, dar pentru că celebra zicere a lui Stalin despre votul prostimii: „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile!” s-a dovedit a fi caducă, în programul H.T.S. a fost introdusă o nouă aplicaţie cu ajutorul căreia limitele domeniilor de observare s-au extins.
Neputând fi perturbate de turbulențe atmosferice, nici de softul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (S.T.S.), au putut fi observate şi înregistrate numeroase imagini electorale din spaţiul mioritic şi al emigraţiei din afara graniţerlor ţării, din care reiese foarte clar că U.D.M.R. a fost ajutat prin miracole să prindă tramvaiul iuropean.

Relevant, dar trecute la rubruca „ciocu’ mic”, la peste o lună de la comiterea faptei (încă nevalidată oficial), rezultatele referendumului şi ale alegerilor euro-parlamentare din colonia corporatistă numită încă România sunt încă viu discutate, controversate, blamate şi puse sub semnul ilegalităţii.
Colac peste pupăză, nimeni nu poate da o explicaţie credibilă pentru „performanţa” U.D.M.R. de a obţine voturi în localităţile ţării unde nu trăiesc prea mulţi etnici maghiari. Printre imaginile înregistrate de H.T.S. sunt suficiente înregistrări din care specialiştii pot descifra că S.T.S. n-ar fi chiar străin de rezultatele „paranormale” ale organizaţiei neohorthyste din România. De fapt, stau şi mă întreb: ce treabă au maghiarii din România cu U.D.M.R.? Cu certitudine – şi trecerea timpului a demonstrat-o –  decenii de-a rândul, în România, românii şi ungurii au trăit fără să se învrăjbească. A fost nevoie de o diversiune numită „revoluţie” apoi de această „uniune culturală pe criterii etnice” cu caracter horthyst şi de un preşedinte iresponsabil, interesat doar un nou contract de chiriaş la Cotroceni, ca prostia şi vrajba să fie actualizate. Qui prodest? Cu certitudine, nu cetăţenilor României !

În aceste zile de vară „Căldură mare, monşer, căldură mare !” – vorba lui Nenea Iancu – a expirat şi mandatul mutului numit să tacă, aflat până mai zilele trecute la conducerea Instituţiei Avocatul Poporului (în fişa postului nu se precizează despre care popor ar fi vorba).
Deşi puternic atenuate de către stratul de ozon al Pământului şi de spectrul ultraviolet, printre informațiile captate de H.S.T. referitoare la viitorul-actual mandat al conducerii Instituţiei Avocatului Poporului a scos la iveală numele avocatului Eckstein Kovacs Peter, fost membru al organizaţiei neohorthyste menţionate, demisionat la ordin pentru manifestările mult prea vizibile de extremism, autonomist teritorial pe criterii etnice şi separatism în favoarea Ungariei.
Nu de alta, dar sărise calul şi nu dădea bine la imaginea prostituatei numite U.D.M.R., încă nu demult, aliată a P.S.D.-A.L.D.E, acum, divorţată şi sărită în cabina T.I.R.-ului opoziţiei.

Prin Telescopul Hubble au fost vizibile şi alte nume, desigur, pentru decor, dar ca în toate poveştile cu balauri şi Babe-Cloanţe, surpriză: pe terenul de luptă a fost desantată o fostă şefă de trib la Fundaţia Sőrős România (vă spune ceva ?),  o fostă umblătoare pe la poarta Cotroceniului şi pe la diverse uşi mai mult sau mai puţin deschise, o dătătoare cu sârg cu bâta-n balta Parlamentului European, membră a unui partid de sorginte brătienească (doar cu numele) şi care, acum, când n-a mai prins trenul de Bruxelles, cineva, acolo sus, care-o iubeşte a salvat-o, înscăunând-o în fotoliul mutului plătit să tacă.
Păi dacă – de ochii lumii – tot a fost să se „aleagă” între doi neromâni, poate că maghiarul ar fi fost mai potrivit. Măcar din punct de vedere al competenţei profesionale, că restul… A fost vorba, iarăşi, de „alegere” între două rele, doar aparent, pentru că în fapt, a fost numire cu adresă. În cazul lui, măcar ştiam cu cine avem de-a face, dar cu ea… nici ea nu ştie. Cu madama asta, doar „cel de sus” (nu Cel de Sus) va lua deciziile.

Fraţi români, întreb încă o dată, tot nedumerit: au emigrat toţi românii şi nu mai avem pe cine pune la conducerea înstituţiilor statului român?

Preşedintele României, neromân, chiar anti-român declarat. Şeful unuia dintre principalele servicii speciale ale României, neromân. Şeful Consiliului Naţional (al cărei naţiuni? – n.a.) pentru Combaterea Discriminării, neromân.
Şeful Institutului Naţional (al cărei naţiuni? – n.a.) pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel” (nume de impostor – n.a.), neromân cu preocupări majore anti-valori-naţionale româneşti declarate şi, mai nou, pretendent la zona protejată a Muzeului Antipa. Acum, şeful Instituţiei Avocatului Poporului, neromân.

Au murit românii ? Da, avem şi noi, românii, leprele noastre, şi nu puţine, cu atât mai mult, nu trebuie să acceptăm nemerniciile unor minoritari neloiali statului român şi nici pe cele ale „curcubelizaţilor” scoşi – cu sau fără ţoale – la circăraiele cu denumiri de parade.
Facă-şi mendrele în intimitate, treba lor, dar eu, unul, nu „Accept” să-mi fie poluate vederea şi auzul cu anomaliile sodomo-gomoriştilor şi cu atât mai mult, să fie afectată major educaţia copiilor şi adolescenţilor.

Tinerii de azi nu au de unde să cunoască, iar la şcoală nu li se spune, însă cei care au parcurs acele vremuri vitrege, retrăiesc anii de groază şi restrişte ’40-’50, când ţara era condusă, demonizată şi jefuită de alogeni, când autenticele valori întelectuale ale naţiei au fost aruncate în închisori şi nimicite de către alogeni. Iată că „Istoria se răzbună, repetându-se!”. Pentru că sindromul îndobitocirii a contaminat naţia,  acum e mai rău ca atunci, aşa că nu ne rămâne decât să strigăm: „Bravos naţiune! Halal să-ţi fie! Să trăiască Republica! Vivat Principatele Unite!”

Ion Măldărescu

Marea surpriză oferită românilor la alegerile europarlamentare de catre STS (componenta digitilizată a STATULUI PARALEL) aliații, USD & PLUS și-au convocat delegatii (membri) pentru clarificarea candidaturilor pentru alegerile prezidențiale.

Aproximativ 500 de delegați ai Uniunii Salvați România se reunesc, sâmbătă, pentru a desemna candidatul partidului la alegerile prezidențiale, dar şi pentru modificarea Statutului formaţiunii, astfel încât preşedintele USR să fie ales de toţi membrii.
În competiție sunt înscriși liderul USR Dan Barna, senatorul Mihai Goțiu, Dumitru Stanca și Dragoș Dinulescu. În aceeași zi se va întruni și Consiliul Național al PLUS.

Daca Mihai Goțiu este un personaj mai cunoscut, prin coafură, vestimentație și moțăiala din plenu, Dumitru Stanca, înscris în competiția internă pentru prezidențiale, este cadru militar în rezervă şi membru USR Ilfov, iar Dragoş Dinulescu, și el înscris în cursa internă, este medic dentist şi membru în Biroul Judeţean USR Prahova, potrivit Mediafax.

Cel de-al patrulea Congres al USR se va desfășura sâmbătă, începând cu ora 10.30 la Teatrul Național București (TNB).
De la 10.30 la 13.30 candidații USR vor susține discursuri și apoi va avea loc votul cu buletine.
Între 13.30 și 15.00 va fi efectuată numărătoarea voturilor, urmată de anunțarea rezultelor. Dezbaterile și votul amendamentelor la Statut vor începe după-amiază și este posibil să se desfășoare până seara, potrivit sursei citate.

„În primul rând, USR îşi va alege sâmbătă, la Congres, candidatul pentru funcţia de preşedinte al României, prezidenţiabilul USR. Acesta va fi primul punct pe ordinea de zi. Vor fi prezentările celor patru candidaţi la această funcţie – Dan Barna, Mihai Goţiu, Dragoş Dinulescu, Dumitru Stanca. Ei vor veni în faţa Congresului să-şi prezinte o platformă, apoi vot. După ce se numără voturile, se anunţă prezidenţiabilul, apoi vom intra în modificările de statut. Principala modificare la Statutul USR este aceea că preşedintele partidului va fi ales prin votul tuturor membrilor partidului, prin vot egal, direct, secret şi liber exprimat. Vom folosi o platformă de vot electronic pe care am mai folosit-o cu succes până acum şi la europarlamentare şi la referendumurile interne şi vom ratifica rezultatul printr-un nou congres. Vom avea un nou congres în septembrie pentru alegerea preşedintelui USR şi pentru alegerea noului Birou Naţional”, a declarat pentru AGERPRES vicepreşedintele USR Ionuţ Moşteanu.

Pe 8 iunie, Comitetul Politic al USR a aprobat o serie de modificări la Statutul partidului, modificări care vor fi supuse aprobării Congresului de sâmbătă.
Principala schimbare privește modul de alegere a președintelui USR, în sensul ca acesta să fie ales de toți membrii partidului, prin vot direct. Practic prin această prevedere este copiat PSD-ul (care a renunțat între timp) care l-a ales pe Liviu Dragnea.
Amendamentul agreat de Comitetul Politic al USR, reunit la Brăila, a fost propus de Dan Barna.
Dacă modificarea Statutului va fi agreată și de Congresul USR, atunci președintele formațiunii va fi ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat al membrilor USR pentru un mandat de maximum 4 ani, se arată într-un comunicat de presă.

Oamenii lui Cioloș se „adună” și ei
Consiliul Național al PLUS se va desfășura tot sâmbătă, în vederea desemnării candidatului PLUS la prezidențiale și la Primăria Generală a Capitalei. Vor exista și decizii referitoare la organizarea internă a partidului și stadiul negocierilor care au loc, în aceste zile, la nivel european, a informat formațiunea, într-un anunț de presă.
De la ora 13.00, președintele PLUS Dacian Cioloș va susține o conferință de presă, pentru a informa asupra deciziilor luate de partid în cadrul Consiliului Național.

USR și PLUS se află de câteva săptămâni în negocieri în vederea stabilirii candidatului Alianței pentru un mandat la Cotroceni. Liderii celor două formațiuni au explicat că va fi un tandem al Alianței USR-PLUS. Dacă Dan Barna va fi prezidențiabilul, atunci Dacian Cioloș va fi propunerea de premier sau viceversa.

„Justițea” lui Werner și a lu’ Greco! Procuroarea bătăușa rămâne în funcție! Werner cere desființarea secției speciale! GRECO vrea la fel! Protocoalele ilegale ale justiției cu SRI-ul nu sunt denunțate! Curtea de Apel Craiova respinge cererea de revizuire în Cazul Sorina!
GRECO ne spune ca lumea dacă a aflat de protocoale, se pierde încrederea în justiție! România are în continuare MCV!
În Schengen nu suntem! Toți ne fac corupți! Noi romanii am ajuns să spunem singuri despre noi că suntem cei mai corupți! De ce? Noi, de proști! Ei, din interese foarte mari!

Apare una care candidează la prezidențiale, îmbrăcată toată în culorile SUA și flancată de Klemm și alți parteneri dubioși și ne zice să o votăm! Kovesi primește grad, ne spune instanța, prin propunerile și semnăturile trăienelului și klausului la numrile în funcții peste pregătirea ei profesională! Procurorii DNA Ploiești și alții ca ei sunt bine merci în libertate! Oameni nevinovați merg în continuare la pușcărie, chiar dacă nu există probe! Votul cetățenilor nu contează, pentru că STS fraudează și decide cum vrea și cum este mai bine pentru servicii!

Dubla măsură, aici și afară! Ce este interzis în justiția din UE, în România ne cer sa aplicăm! Dacă Dragnea a cerut impozitarea multinaționalelor, a fost executat politic și băgat la pușcărie!
Ministresa justiției, Anuța lu’ Birchall, ne explică ca la handicapați – cacofonie intenționată, doar vorbim despre acțiuni cu aromă de latrină – că trebuie respectate regulile atunci când ești membru într-un club (care club?)!

Pădurile sunt defrișate de austrieci în continuare într-un mod barbar și nimeni nu le face nimic! Gazele din Marea Neagră sunt negociate de străini, iar noi nu ne alegem cu nimic! ANAF-ul nu îndrăznește să controleze multinaționalele! OMV nu respectă contractul cu statul român și tot ei dau în judecată Ministerul Mediului la Curtea Arbitrară de la Paris – ăsta da tupeu grosier și aroganță maximă! Factura de apă este umflată de francezi și o plătim acestora!Factura la energie o plătim italienilor! Portul Constanța urmează sa fie dat olandezilor pentu intrarea în Schengen!

Președinte, care să apere interesele românilor, nu avem! Guvern pro-românesc, la ora actuală, nu avem! Ambasadele decid în continuare și controlează guvernul României! Foștii torționari au ocupat și ocupă funcții înalte în statul roman! Șefa ICCJ și judecătorii nu respecta legea, execută oameni și-i bagă la pușcărie! Parte din judecatorii CCR sabotează decizii importante legate de CP și CPP! Procurorii din CSM sabotează și ei, prin boicotarea prezenței la ședințele plenului, numirea Adinei Florea în fruntea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, deși aceasta a câștigat concursul pentru postul respectiv! Tot la CSM și tot secția de procurori se face că nu vede abuzurile de putere și decide să apere procurorii bătăuși, nu să-i suspende din funcție! Copiii au ajuns sa fie vânduți în România cu ajutorul instituțiilor din România, care trebuie să le  apere drepturile! Adevărații corupți sunt protejați și rămân cu milioanele furate!

Mai sunt multe fapte strigătoare la cer, dar cred că este suficient ce am prezentat ca să trag o concluzie. Ce este UE? O mafie international, cu interese economice foarte mari. Se îmbogățesc pe spatele țărilor transformate în colonii bune de muls, ca România. Ce facem noi? Noi stăm și ne uităm cum suntem jefuiți de străini cu complicitatea unor cozi de topor autohtone,  controlate tot de străinii care le mai arună și lor câte un ciolan de ros. De ce nu avem justiție corectă? Simplu! Pentru că nu se vrea de stăpânii coloniei și de slugile lor din  serviciile secrete. JUSTIȚIA ESTE CHEIA PENTRU NORMALITATEA DIN ROMÂNIA! De aici a început jefuirea țării și tot aici trebuie să se termine! Atâta timp cât nimeni nu răspunde, nu va exista un parchet care să cerceteze judecătorii  și procurorii asupra cărora planează suspiciuni de corupție și nu va fi legiferată o lege a răspunderii magistraților, atunci stăpânii coloniei, UE și SUA sunt mulțumiți. De aceea magistrații pătați și UE cer cu îndârjire desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și se opun legii răspunderii magistraților.

România, după 30 de ani, este o țară mai supravegheată decât era pe vremea comuniștilor și mai terorizată de noua Securitate prin intermediul unei justiții docile, care bagă oameni nevinovați în pușcării la comandă. Iar singurii vinovați suntem noi, românii pentru că am acceptat toate mizeriile acestea! Iar șefii serviciilor secrete au tradat România!

Cei care conduc SRI, Jandarmeria, Poliția, Armata, și alte instituții, care trebuie să apere țara, poartă pe dedesubt uniformele altora, nu ale statului român, cum bine a declarat recent într-un discurs Cătălin Cherecheș, curajosul primar din Baia Mare.
Până când românii nu vor deschide cu adevărat ochii și nu se vor deștepta, așa cum le spune chiar imnul nostru national și nu vor manifesta masiv în stradă împotriva statului paralel, într-un număr mai mare decât cel al „protestatarilor” profesioniști  #rezist, care apără contra cost multinaționalele și marionetele prin care străinii conduc România, aceasta va rămâne o colonie în continuare, iar noi cei mai săraci europeni din țara ce-a mai bogată în resurse a Uniunii Europene! Nimeni în afara de noi, românii, nu o să ne vrea binele, niciodată… Străinii își văd doar propriile lor interese și atât!

Codruța CERVA

Lui Sorina i s-au furat lacrimile!
Am citit odată că o fetiță din Oltenia suferea cumplit pentru că nu putea plânge… 
Nici biata Românie nu mai poate plânge. Populației care o locuiește i  s-a furat și lacrimile.
Și lui Sorina i s-au furat lacrimile!
Citesc în publicațiile on-line neregulile – apreciate de presă ca fiind grave – care au fost invocate în cererea respinsă de Curtea de Apel Craiova.
Citesc, de asemenea, reluarea la nesfârșit a acestei știri că, iată, cererea atât de bine motivată a Procurorului General privind ocrotirea unui copil, a fost respinsă de Curtea de Apel Craiova.
Groază, dezamăgire cumplită, judecăți de valoare deformate. Acesta este spiritul în care se comentează…
Dar nicio incurajare, nicio sperantza…

Despre tema emigrației trebuie să vorbim   cu sinceritate. Lozincile, manipulările, exacerbarea unor nemulțumiri, nu folosesc nimănui. (…99 % dintre emigranții de după 1990 sunt emigranți economici și cea mai mare parte dintre ei, muncesc din greu).

Banii trimiși în țară, bineveniți pentru că au ușurat viața rudelor rămase acasă, s-au întors în cea mai mare parte …tot în Occident și au sporit acolo dezvoltarea, iar aici inflația, prin creșterea consumului nesusținută de producție, salarii și impozite interne. 
Banii emigranților au fost buni, au avut și ei un aport pozitiv – măcar la supraviețuirea sau viața mai bună a rudelor rămase în țară – dar nu ei au salvat România, ci tot munca celor de acasa.

În raport cu cei rămași aici, cei plecați beneficiază de un tratament de discriminare pozitivă. Doar două exemple. Cu ei s-au cheltuit bani romanesti pentru școlarizare și formare profesională: una e să pleci cu 7 clase, alta cu facultatea de medicină…. Banii de scolarizare au venit de la noi toți. Unii rămân aici și muncesc în continuare și susțin statul cu banii lor, alții au plecat sau pleacă cu investitiile morale si materialepe care cu toții i-am băgat în ei. Dar se profita de aceste eforturi… in alte state unde și de ei altii profită, până la moarte sau întoarcere prea târzie,in statele în care se stabilesc. Veți zice: Dreptul lor! Așa e.
Dar… Vor fi unii (sunt deja), care, după ce au lucrat câțiva ani aici, și-au petrecut majoritatea perioadei active  de muncă afară. Apoi vor reveni. În toată această perioadă nu au contribuit la sistemul social și de sănătate de acasa, dar odată reveniți, vor solicita cel puțin drepturi de sănătate la fel ca toți cei care au muncit aici și au fost aspru impozitați… acolo.  E si dreptul lor, dar e corect  așa? Poate….Știu că e neplăcut să descoperi ca frate sau soră, că nu mai ești tu răsfățatul familiei; dar ăsta e cursul normal al vieții. Unii emigranți așteptă să fie în continuare „răsfățați”, să facă țara mai multpentru ei – ei nefăcând nimic pentru țară, mai mult proteste…manipulare si tot pentru ei – dar e corect, se mai poate!?. 
Goliciunea motivației că nu au joburi bune în țară se vede din chiar refuzul de a se întoarce în sectoarele deficitare ,dar și bine plătite…De aceștia se folosesc „prietenii” României pentru a crea iluzia unei teme care îi adună pe toți emigranții pe o aceeași poziție… A cui? Este Diaspora un alt partid? Stiu ei mai bine  decat noi, de aici  realitatile din vorbele altora… cum mai  este pe acasa, în Romania?. Și nu prea este de loc așa. Ei voteaza,
„despre cum mai e pe-acasa”, e corect, dar o mai fac ei în cunostință de cauza, sau din auzite? Dar, prin aceste excepții exacerbate, tema prinde, se răspândește, are efecte. Iar tema este: îndeplinirea tuturor cererilor și condițiilor puse de Occident,prin romanii din Occident. Asa  devine 
Emigrația o armă pentru distrugerea neamului și dezmembrarea țării…
Nu toate cele de mai de sus și altele conjugate lor ne supără, cat mai ales manevrarea câtorva  mii de emigranți din cateva capitale unde  manifestatii  fac o impresie jalnica, parca de pe vremea lui Ceausescu!! 
Adevarat si în țară sunt manevrate mase  – si votul lor conteaza … Dar  „supărarea”  s-a născut atunci când am constatat că tema emigrației ca ansamblu (prezentată ca ei ar fi  adevarata diaspora…angajata politic, căci sună mai bine… este falsa!!
Știm bine, cei mai mulți care ajung acolo vor să se piardă, sa se integreze cât mai repede printre localnici, nu să formeze o adevărată armă politica  în mâna celor care vor să slabeasca România; adica subrezind MAGMA autentic nationala a  „poporului” emigrat din motive economice, pentru  a o domina politic. 
Când mi se spune că diaspora susține una sau alta (deși e complet neadevărat, emigrația românescă fiind cele mai puțin organizate), că diaspora vrea asta sau aia, că diaspora și rudele ei de acasă au alte planuri, în care România nu înseamnă decât o vacă de muls.
Când am constatat că nu mai pot face – eu ca cetățean, ca politician, ca prim-ministru, ca președinte, în cazul în care aș fi și în aceste posturi – ce e nevoie pentru a salva România pentru că supăr emigrația și pe rudele ei de acasă. 

Când ni se spune că România nu-și poate revendica o independența economica reala  în cadrul UE (și nu o primește … dacă continuă să fie „insubordonata”) atunci va primi doar ciocane în cap și doar pretenții de cedare a padurilor, a pământului, în general a resurselor.
Sigur, nu poate ieși din UE pentru că ce fac … emigranții și rudele lor dacă, de exemplu, UE ne bagă iar pașapoarte ? Păi ce să facă,o să-și ia pașapoarte!. 
Adică ar trebui să rămânem în UE, indiferent de acțiunile chiar…  ample de distrugere a sufletului copiilor prin toate ideologiile neo-marxiste , deviante (educație sexuală, identitate de gen, homosexualitate, pedofilie, eutanasie, avort la orice vârstă a fătului etc.); indiferent dacă economia proprie e aproape anulată și este luată în stăpânire de corporațiile internaționaleși doar…rămânând în UE  poți dezvolta o economie proprie!?Mă întorc la exemplul de la început: părinții sunt, în final, singurii care pot și trebuie să decidă cum își cresc copiii rămași acasă, nu cei care au plecat și pot avea pretenții și pot crede că mai au drepturi care le-au dispărut odată cu majoratul, plecarea de acasă etc.

Am mai spus-o: sunt frații noștri, îi iubim, le dorim binele, le vom oferi ajutorul, dacă au nevoie, dar din momentul în care au ales să se stabilească în altă țară, drumurile noastre se despart. Emigrația poate veni cu sfaturi, ajutoare, participare directă, dar nu poate să ne impună ce și cum să facem noi aici. Eu sunt cel care trebuie să am grijă de copiii de acasă, de România.  Cei plecați au România, ca de mama lor naturală, dar și statul în care trăiesc, ca mama lor de adopție. 
În acest moment, așa pusă, tema „emigrația românească” a devenit, din păcate, o armă împotriva României. Ticăloșii care vor să pierim ca neam și ca țară, se folosesc din plin de ea. Un partid care ar vrea „să iasă la bătaie” pe bune pentru România este amenințat cu astfel de lozinci.
Ba chiar cu fugărirea și ciomăgirea membrilor săi de către unii emigranți și rudele lor.
Îmi pare rău, dar oricât aș deranja pe unii sau pe alții, personal nu pot lăsa prădătorii, deghizați în prieteni și parteneri europeni, să hăcuiască țara asta până la dispariție și să-i sugă și ultima picătură de sânge doar pentru altfel i-aș supăra pe emigranți și pe familiile lor de aici. (Ceea ce de fapt nici nu e adevărat decât în marje periferice.) Nu poti accepta să fim în continuare jigniți, furați, tâlhăriți la drumul mare, ciomăgiți, mințiți grosolan, pregătiți pentru a deveni unii străini alții sclavi în țara asta, doar pentru a nu deranja visele materialiste ale unora dintre cei care au părăsit-o,transformați în mercenari ai unei cauze îndreptate împotriva oamenilor de aici și de pretutindeni.

Deocamdată, foarte simplificat, susțin ideea suspendării dreptului de vot pe perioada în care emigrantul român locuiește, muncește, stă majoritatea timpului în străinătate. Când ar trebui să fie atent și să participe la viața politică a țării gazdă. Măcar pentru faptul că acolo vor trăi copiii lui. Sas Ferenc