Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (fosta CNADNR), atribuia contract după contract pentru… paza autostrăzilor unei firme patronate… nu de ginerele lui Vasile Blaga, ADICA Ioan Andrei Rudeanu. De vreo 2 ani ATRIBUIREA s-a „mutat” pe numele unei companii patronate de cuscra politicianului… BLAGA cel batran!
Cele două firme au nume aproape identic. Cea administrată Rudeanu, este acum implicată în dosarul penal fiind trimis în judecată. Prima se numea AXIS Corporate Security, a doua cu sediul tot in Deva, pe nume AXIS … Security, este deținută de… mama lui Andrei Rudeanu. Zilele trecute s-au semnat la CNADR două contacte pentru paza și patrularea pe Autostrada A1, în valoare de aproape 3,5 milioane de euro. Acestea au ca obiect încheierea unui acord-cadru pentru servicii de asigurare a pazei patrimoniului prin patrulare și posturi fixe, pe autostrada A1, pe tronsonul Ilia – Remetea Mare, de circa 110 km . În aceeași zi, Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere a mai licitat un alt contract, vizând aceeași autostradă, prin patrulare și posturi fixe pe tronsonul Cinta – Ilia, de la km.292 la km. 391 + 874. Pentru acest sector, s-au înscris la licitație aceeași SC AXIS Security SRL. valoare 1.76 milioane euro. Numele companiei care si-a adjudecat cele două contracte seamănă izbitor cu cel al firmei de pază deținute de ginerele lui Vasile Blaga, pe nume Andrei Rudeanu.
Noua firmă AXIS a intrat pe piața contractelor publice sub Guvernul Cioloș , AXIS Security continuand afacerea insolventei AXIS Corporate Security, implicată în dosarul penal al lui „generică” pentru a monitoriza, timp de patru ani, peste 112 kilometri din Autostrada A1, aflată în aria de competenţă a… Direcției de Drumuri Timișoara. Dar compania care a câștigat ultimele două contracte a fost înființată, în data de 25 ianuarie 2012, în Municipiul Deva, județul Hunedoara, având ca obiect activități de protecție și gardă. Asociatul unic și administratorul firmei este „specialista”Mariana Rudeanu, nimeni alta decât… mama lui Ioan Andrei Rudeanu, ginerele lui Vasile Blaga. În ianuarie 2013, cuscra fostului lider liberal decide să completeze obiectul de activitate al societății cu … activități de luptă împotriva incendiilor și de prevenire a acestora, precum și cu … unele forme de învățământ. Deci Compania de Drumuri trece către mamă…afacerile fiului încheiate pe raza Direcției Regionale de Drumuri Timișoara. Până la urmă, ce anume păzește mama lui Rudeanu? Pai compania cuscrei lui Vasile Blaga urmează să … preîntâmpine furtul sau degradarea, ca urmare a accidentelor rutiere sau din alte cauze, a împrejmuirilor din plasă de sârmă, dar va monitoriza și poduri, pasaje, șanțuri bazine decantoare, separatoare de grăsimi… ca te si miri cate mai sunt de furat! Iclusiv borne kilometrice, plantații rutiere, benzi de staționare , noduri rutiere, deversări de material care dizolvă bitumul, în caz de foc deschis sau alte acțiuni mecanice… Pe lângă aceste obiective, AXIS Security asigura paza zonelor de servicii și a parcărilor amplasate si pe dreapta și pe stânga, inclusiv dotările din incinta clădirilor cu pricina. S n-o sa credeti, echipamentele sistemului de monitorizare și informare asupra traficului (panouri cu mesaje variabile, camerele video, gardul metalic, stațiile meteo, stațiile de contorizare a traficului, cutiile de comandă a echipamentelor ITS ca te si minunezi ce dreaqu mai face CNADR.
Noua firmă AXIS a intrat pe piața la BRASOV prin contracte publice incheiate inca sub Guvernul Cioloș. Deci noua firma a mamei lui Ioan Andrei Rudeanu, adica cuscra lui Blaga și soacra ficei acestuia, nu se află la primul contract cu CNADR. Debutul l-a făcut în luna martie a anului trecut, când Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov, a scos la licitație serviciile de pază și monitorizare a sectoarelor din subordine (Sibiu, Târgu Mureș, Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe). Licitatie castigata de către SC AXIS Security SRL, care, avand …practica in domeniu a oferit un cost de numai… 788.697,6 lei fără TVA, adică chiar …mai mic decât suma maximă pe care CNADR era dispusă să o achite pentru aceste servicii. Si astfel, compania de drumuri a achitat firmei cuscrei lui Vasile Blaga suma de 946.437,12 lei cu TVA inclus. Pentru ce? Pentru nimic!. O lună mai târziu, în data de 20 aprilie 2016, Muzeul Civilizației Dacice și Romane a atribuit aceleiași firme un contract, pe o durată de opt luni, având ca obiect servicii de pază, monitorizare și patrulare la Castelul Bethlen Magna Curia Deva, a clădirii administrative, a secției de etnografie și artă populară de la Orăștie, a secției de arheologie Sarmizegetusa și a complexului de monumente din situl cu același nume. Valoarea acestui contract s-a ridicat la 490.705,6 lei fără TVA.
Anul trecut, „Jurnalul Naţional” a dezvăluit faptul că SC AXIS Corporate Security, firma aflată în insolvență și patronată de ginerica Ioan Andrei Rudeanu, a derulat, în perioada 2009-2014, foarte multe contracte cu autorităţile statului. Culmea, din acționariatul acestei firme face parte și … mama sa, potrivit Registrului Comerțului. Iar firma ginerelui-presedinte al AXIS Corporate Security a primit, după instalarea la guvernare a lui Emil Boc, un nou contract de la Direcţia Regională Drumuri și Poduri Timișoara, în valoare de 700.000 de euro cu TVA. Patronul noului asociat – NEI Guard, denunţătorul lui Rudeanu la Parchetul Curţii de Apel, a declarat că, după câștigarea licitaţiei, NEI s-a retras din asociere. Ulterior, AXIS CorporateSecurity a devenit un abonat fidel al banului public,în perioada 2009-2014. În total, firma ginerelui, a cuscrei și a fiicei lui Vasile Blaga a încheiat… pentru mai nimic cu Directia Regionala Timisoara șase contracte în valoare de 2,07 milioane de euro.
Interesant , în cazul lui Ioan Andrei Rudeanu este faptul că multe dintre business-uri au fost parafate după plecarea de la guvernare și din administraţiile locale a partidului condus de socrul Vasile Blaga. Grăitoare, în acest sens, sunt contractele încheiate de AXISCorporate Security SRL cu Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului SA, trei la număr, în valoare totală de 2.164.151,06 euro. La data de 1 iulie 2013, Primăria Sectorului 3 București a anunţat rezultatul unei licitaţii deschise în vederea contractării de servicii de pază, monitorizare și intervenţie rapidă. În total, au fost declarate câștigătoare cinci firme de pază, printre care și AXIS Corporate Security, iar valoarea contractului s-a ridicat la 11.613.608,53 euro. O altă primărie care a apelat la serviciile firmei controlate de familia Rudeanu este cea a Municipiului Oradea, care a oferit firmei AXIS Corporate Security un contract în valoare de 230.000 de euro pentru servicii specifice. În data de 9 aprilie 2013,CNANDR a anunţat rezultatul a cinci licitaţii deschise, pentru servicii specifice pe autostrăzile A2 București-Constanţa și A1 București-Pitești. Toate aceste licitaţii au fost atribuite asocierii formate din firmele SC G4S Secure Solutions SRL și SC AXIS Corporate Security SRL, valoarea totală a acestora : 4.345.241,56 euro.
Andrei Rudeanu, ginerele fostului copreşedinte PNL Vasile Blaga, a fost trimis în judecată sub control judiciar pentru evaziune fiscală, potrivit rechizitoriului. Procurorii au instituit sechestru asigurător asupra a două autoturisme de lux aparţinând lui Andrei Rudeanu şi a altor 66 aflate în proprietatea firmei AXIS Corporate Security, până la concurenţa sumei de 2.805.773 de lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat. Dosarul este judecat de Tribunalul Bucureşti. care a decis, în 22 mai 2018, arestarea preventivă a lui Andrei Rudeanu. Ulterior, Rudeanu a fost cercetat sub control judiciar, în urma unei alte decizii a instanţei . Numele lui Vasile Blaga a fost vehiculat şi el în acest dosar, de către denunţătorul Mihai Neicu. Acesta a spus că a ajutat firma AXIS Corporate Security să intre pe filiera contractelor cu statul, la insistenţele lui Vasile Blaga. Aceste aspecte au fost ignorate, însă, până în prezent, de către procurori. (deak Andrei si d.d.rujan)
Faza întâi – Identificarea materiei prime Se caută printre papagalii cărora li se scurg balele pe la porţile partidelor, unul cât mai pleoştit şi cu cât mai multe bube în cap. Se cheamă papagalul la o mică discuţie presărată cu întrebări de genul: “Vrei să fii băgat în seamă?”, “Vrei să-ţi îngrijim bubele astfel încât să nu se mai vadă?”.,“Vrei să pari frumos şi deştept?”, „Vrei să devii faimos şi bogat?”. Dacă papagalul este suficient de papagal şi răspunde pozitiv, este pus să „jure că nu fură” decât pentru partid şi din acel moment intră la prelucrat.
Faza a doua – Prelucrarea primară Mai întâi este dus la atelierul cosmetic, unde i se fac băi de spălări de păcate şi i se ascund bubele sub un strat gros de pomadă în culorile partidului, subliniindu-i-se bineînţeles că în cazul unei eventuale schimbări a partidului, culorile se vor duce şi partidul “educator” va avea grijă ca bubele compromiţătoare să fie din nou vizibile, lucru valabil şi în cazuri extreme de indisciplină sau trădare. Urmează o evaluare a arborelui genealogic al papagalului, precum şi al CV-ului său. Prezenţa întâmplătoare sau nu de urme de culori ale partidului în a pedigree-ul său reprezintă un plus de capital de încredere, dar nu este obligatoriu. Pe de altă parte, în lipsa acestora papagalul este considerat ca fiind al nimănui, fabrica având mână liberă şi drept de proprietate asupra lui în exclusivitate. Dacă rezultatele evaluării nu sunt satisfăcătoare, specialiştii fabricii îi vor încropi un pedigree pe măsura aşteptărilor opiniei publice şi a viitoarelor funcţii avute în vedere spre a fi ocupate. Apoi este trimis pe banii partidului la studii care să semene cât de cât a studii universitare, de preferat în străinătate, în locuri cât mai îndepărtate pentru a fi cât mai greu de verificat, şi care să sune cât mai convingător. După ce papagalul este tuns, ras şi frezat, cu pedigree-ul prelucrat şi eventualul cazier ocultat, începe:
Faza a treia – Procesul de prelucrare propriu-zis Mai întâi papagalul este trimis la „Atelierul mass media”. Aici, specialiştii în materie de prelucrare limbaj îl vor învăţa să dea eficient din gură. Eficient pentru partid, desigur doar nu credeaţi că pentru interlocutor… I se implementează fraze standard, presărate cu cuvinte pompoase dar golite de sens, care să sune bine dar să nu spună nimic, este învăţat cum să ocolească răspunsurile la întrebări dificile şi cum să se învârtă în jurul subiectului, fără a-l atinge, până trece timpul alocat interviului. Apoi este informat despre periculozitatea adevărului pentru cariera unui politician şi despre efectul negativ al cinstei asupra imaginii sale în ochii seniorilor din partid, paralel cu efectele pozitive ale înşelăciunii – asupra contului bancar propriu şi cu virtuţile minciunii – asupra evoluţiei sale pe scara ierarhică a partidului. În acest sens va fi instruit temeinic cum se pot nega evidenţele, cum poate albul să devină negru, ziua – noapte şi luna – soare, şi mai ales cum poate scuipatul în ochi să devină apa de ploaie, fără ca măcar să clipească. Dar cum un lider nu trebuie să ştie doar să vorbească, ci şi să asculte, de preferat rămânând aparent mereu amabil, disponibil şi zâmbitor, este trimis mai apoi la „Atelierul de sunet”. Aici, papagalului i se pun dopuri groase în urechi după care se dă drumul la magnetofon cu banda de huiduieli şi înjurături, şi i se dă ordin să zâmbească. Cum acesta nu va auzi nimic, va zâmbi.
Procesul va continua prin subţierea treptată a dopurilor concomitent
cu mărirea volumului sonor la banda de magnetofon. Când va începe să
audă câte ceva i se va explica faptul că „cine nu-i cu noi e împotriva
noastră” şi în consecinţă oricine contestă “lucrarea” partidului o face
de pe poziţii duşmănoase, aşa că aceştia vor trebui ignoraţi zâmbind cu
aroganţă pentru a le face în ciudă. Când papagalul va fi în stare să
suporte senin şi cu zâmbetul pe buze valul de contestări cu sonorul dat
la maxim şi fără dopuri în urechi, va fi considerat apt de a trece la
faza următoare.
Un lider trebuie să fie neimpresionabil, absolut insensibil, rezistent şi dur. De aceea papagalul candidat la funcţia de lider va fi trecut prin „Atelierul de rezistenţa materialelor” unde i se va aplica un tratament de călire a organismului.În acest scop, el va fi supus mai întâi încălzirii prin baia de mulţime în „camera fierbinte”, plină cu susţinători şi adulatori, care-l vor îmbrăţişa, aclama şi-i vor strânge mâinile, într-o ploaie de petale de flori în culorile partidului. Candidatul va zâmbi negreşit şi sincer fericit, cu sângele clocotind de mulţumire. Când va fi suficient de înfierbântat, va fi mutat brusc în „camera rece” plină cu contestatari furioşi, care-l vor înghionti printre body-guarzi, îl vor huidui, înjura şi scuipa din toţi bojocii, într-o ploaie de ouă clocite, roşii stricate şi fructe alterate în culorile opoziţiei. Papagalul candidat va trebui să nu le dea satisfacţie şi să zâmbească fals, cu gura până la urechi, şi mimând demnitatea în stare de asediu, să ţină în faţa camerelor de luat vederi discursuri în care va vorbi despre libertatea de expresie şi despre valorile democraţiei încălcate de opoziţia revanşardă.
Ultimul dar şi cel mai important este „Atelierul ideologico-psihologic”, unde papagalul candidat este învăţat că poporul este o turmă de creaturi inferioare şi nesătule pe care oricât de mult ai încerca nu vei reuşi niciodată să o mulţumeşti, aşa că nici n-are rost să mai încerci, subliniind faptul că rolul prostimii este doar acela de a munci pentru a susţine clasa politică superioară şi de a simula democraţia, oferindu-i-se la intervale regulate de timp, posibilitatea de a se răcori „alegând” între două sau mai multe variante egal convenabile sistemului de partide care se alternează „democratic” la putere. În acest sens este instruit asupra lipsei de sens a procesului de educaţie a tinerilor, a rolului anti-manipulativ al şcolii şi atenţionat mai ales asupra influenţei negative reprezentate de bunăstarea şi independența economică a populaţiei asupra poftei de mici, bere şi cârnaţi din campaniile electorale, cu consecinţe imprevizibile asupra rezultatului de la urne.
Odată parcurse toate aceste ateliere, papagalul devenit între timp şacal, este numai bun de start în cariera politică…
Anticii
vedeau lumea subterană drept un alt tărâm, egal cu cerul sau pământul.
Cea mai bună ilustrare a acestei concepţii este cea din mitologia greacă
unde, după victoria olimpienilor împotriva titanilor, cei trei fraţi
victorioşi şi-au împărţit Universul. Zeus a primit în stăpânire cerul, Poseidon a devenit stăpân al mărilor iar Hades a devenit stăpânul lumii subterane.
Conceptul unei lumi interlope se găsește în aproape orice civilizație şi de regulă este plasată sub lumea reală. În consecinţă, celălalt tărâm a devenit în timp şi un regat al morţilor guvernat de către zeităţi. În mitologia elemită zeul lumii interlope a fost Jabru un zeu primordial, tatăl tuturor zeilor, omolog sumerianului Anu.
Theogonia lui Hesiod identifică şi ea drept zeu al lumii supământene unul dintre zeii primordiali, pe Erebus care reprezintă personificarea întunericului, una dintre primele cinci ființe născute din Haos. În mitologia mesopotamiană, lumea subpământeană ale cărei şapte porţi erau păzite de către Neti, purta numele de Kur şi era condusă de către zeița Ereshkigal. După perioada de dominaţie akkadiană (2334 – 2154 î.e.n) locul zeităţii sumeriene a fost luat de către zeul Nergal, considerat zeu al morţii dar şi un zeu solar. Acum lumea subterană va fi populată de către demonul Lamatshtu, zeul protector Pazuzu şi demonii galla.
Totuşi, în lumea interlopă sumeriană nu exista o judecată a
decedatului, iar morții nu erau pedepsiți nici răsplătiți pentru faptele
lor din timpul vieţii. Această lume a fost locuită şi de către alţi zei
care însă îşi exercitau puterea în lumea celor vii. Ninazu a fost şi un zeu al vindecării, Ningishzida, descris drept un şarpe cu cap uman a fost un zeu al vegetaţiei iar Enmesarra a
fost un zeu al legii, al soarelui şi protector al turmelor și
vegetației. Drept zeu al lumii subpământene, akkadienii l-au promovat
pe Shulmanu, dar el era în acelaşi timp şi zeu al fertilităţii.
Mitologia incaşă vede lumea structurată pe trei nivele: hana pacha – lumea de deasupra, kay pacha – această lume şi ukhu pacha – lumea de dedesubt, condusă de către zeul Supay,
considerat şi zeu al morţii, care era acompaniat de către o serie de
demoni. După colonizarea Americii, preoții creștini au folosit numele
„Supay” pentru a se referi la diavolul creștin. Cu toate acestea,
băştinaşii asociau zeul cu ritualurile minerilor. Divinitatea incaşă
pare sinonimă cu „Vâlva băilor” din mitologia românească.
În lumea interlopă, alături de divinitatea conducătoare, vor fi alăturaţi şi zei ai morţii, uneori identici cu zeul principal.
Dacă mitologia vedică îl prezintă pe Yama drept
primul muritor, cel care a deschis calea către adăposturile celeste,
devenind astfel un conducătorul celor plecați, în religia budistă Yama care va apare drept Yamantaka, este regele iadului Narakas, cel care judecă morţii şi stabileşte ciclul reîncarnărilor. Alături de el apare acum şi Mara prototipul diavolului de mai târziu.
Veles,
zeul slav al pământului şi al apelor, îndeplineşte şi rolul de zeu al
lumii interlope, fiind în acelaşi timp oponent al zeului furtunii Perun. Ca atare a fost imaginat drept un dragon, probabil sub influenţa mitului hittit al luptei dintre Tarhunt şi Illuyankas.
Şi mitologia turcică are un zeu al morţii, pe Erlik, care domneşte în iadul Tamag. El este identic cu zeul mitologiei mongole şi echivalent maghiarului Ördög.
Un interesant zeu al morţii este canaanitul Mot,
venerat în Ugarit, cinstit de către fenicieni şi de către evrei. Zeul
este legat de ciclul anotimpurilor şi este foarte posibil ca tradiţia
evreiască a Paştelui să fi început legat de mitul în care Mot îl ucide
pe Baal. În mit, Mot îl mănâncă pe Baal ca un miel. În timpul Paștelui,
preoții mănâncă miel. Totuși, oasele mielului nu sunt rupte, ceea ce
înseamnă că Baal se va întoarce în toamnă. Deoarece ploaia din primăvară
ar putea distruge culturile, festivalul s-ar putea să fi început cu
convingerea că prin participarea la moartea lui Baal, ploile nu vor veni
în primăvară.
Lumea interlopă nu era un tărâm interzis. Mitologiile conţin
povestiri despre eroi care au coborât în lumea subpământeană pentru a
căuta un obiect, o persoană sau pentru a obţine preziceri despre viitor.
Orfeu intră în lumea interlopă pentru a o aduce pe Eurydice înapoi în lumea celor vii.
Enea, eroul troian şi bunicul lui Romulus, înainte de a se stabili în Latium este condus de sibila din Cumae în Infern pentru a-şi întâlni tatăl.
Heracles a coborât în Hades cu ocazia celei de-a douăsprezecea munci, ocazie cu care îl va readuce în lumea celor vii şi pe Alcestis.
Conform celei de-a unsprezecea carte a Odiseei, Ulise coboară în Hades pentru a se consulta cu profetul Tiresias.
Persefona răpită de Hades, îi determină pe Tezeu și Pirithous să
coboare în lumea interlopă pentru a o salva. Încercarea va eşua şi doar
Tezeu va reuşi să revină în lumea oamenilor cu ajutorul lui Hercule.
Persefona va petrece jumătate de an în Hades şi jumătate pe pământ, la
fel ca şi sumeriana Geshtinanna care face schimb periodic cu fratele ei Dumuzid.
Un
concept aparte despre lumea interlopă apare în mitologia egipteană,
acolo unde compoziția ființei umane depăşeşte dualitatea trup şi suflet,
fiecare individ având nu mai puţin de zece componente. Simplificând
însă lucrurile, în timp ce corpul fizic aşteaptă reunirea cu celelalte
părţi componente pentru a-şi continua viaţa în Lumea de Apoi, sufletul
mortului va pleca pentru a fi judecat în Duatul, condus de către marele zeu Osiris. Aici, alături de Osiris apar şi zeii Anubis, Thoth, Horus, Hathor și Maat, precum şi 42 de judecători. Cartea Morților.
atestată la anul 1590 î.e.n., prezintă pledoria de autoapărare a
defunctului în faţa fiecărui judecător iar în final, inima sa era
cântărită de către zeiţa Ma’at cu
o pană din părul său. Dacă defunctul trecea testul, el urma să fie
urcat în „frumosul Amenti”. Din pledoaria mortului în faţa celor 42 de
judecători au fost compilate în Biblie cele „Zece porunci” ale lui
Moise.
Porunca
Decalogul lui Moise (ortodox)
Cartea Morţilor. Confesiunea negativă I
Cartea Morţilor. Confesiunea negativă II
1
„Eu sunt Domnul Dumnezeul tău: să nu ai alți dumnezei afară de Mine.”
„O, tu Spirit care din Lumea Inferioară te iveşti… Niciodată pe zeul Cetăţii mele nu l-am neglijat.” (v.42)
2
„ Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a
lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai
de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor și să nu le
slujești.”
3
„Să nu iei în deșert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui.”
„O, tu Spirit care te arăţi la Unth… N-am fost niciodată lipsit de respect pentru zei.” (v.32)
4
„Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințești.
Lucrează șase zile și-ți fă în acelea toate treburile tale, iar ziua a
șaptea este odihna Domnului Dumnezeului tău. ”
„ O, tu Spirit-distrugător care te manifeşti în Kaui! N-am schimbat orânduiala timpului.” (v.22)
5
„Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să-ți fie bine
și să trăiești ani mulți pe pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ți-l
va da ție.”
„Niciodată contra omului n-am păcătuit, Nici părinţii sau rudele nu mi-am batjocorit.” (v.11-12)
„O, tu, Tum-Sep, care vii din Djedu, Pe Rege niciodată nu l-am bârfit.” (v.35)
6
„Să nu ucizi.”
„Cu oamenii răi nu am avut a face; În viaţa mea, n-am făcut crime.” (v. 14-15)„N-am omorât pe nimeni şi nici moarte n-am poruncit.” (v.27)
„O tu, Spirit … Semenii mei nu i-am ucis nicicând.” (v.5)
7
„Să nu fii desfrânat.”
„O, tu Spirit mergând cu pasul mare/ / Şi care te arăţi la Heliopolis, ascultă-mă, / N-am trăit niciodată în desfrânare.” (v.1)
8
„Să nu furi.”
„N-am încercat să-mi măresc averile / Pe căi necinstite.” (v.35-36)
„O, tu Spirit care te manifeşti la izvoarele Nilului… Eu nu am furat.” (v.4)„O,tu, Nefer-Tum, care vii din Memfis! N-am furat şi nici n-am viclenit.” (v.34)
9
„Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.”
„N-am înlocuit Adevărul prin Strâmbătate” (v.13)
„O, tu Spirit care te manifeşti la Herakleopolis… Eu nu am minţit.” (v.9)
10
„Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești
nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui,
nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.”
„N-am râvnit la ogoarele de alţii stăpânite.” (v.37)
„O, tu, Domn al Ordinii Universale… N-am luat cu forţa pământurile altora.” (v.15)„O, tu, Spirit Uamenti… N-am păcătuit prin adulter.” (v.19)
Deşi mitologia greacă defineşte lumea subpământeană drept regatul lui Hades, ea mai introduce şi Tartarul, un abis profund care constituie temniţa titanilor,
aflat mai adânc sub pământ decât Hadesul. În Iliada se afirmă că este
atât de departe de Hades, pe cât cerul este deasupra pământului. Dacă
iniţial Tartarul era doar o închisoare pentru duşmanii zeilor olimpieni,
prin anii 400 î.e.n., Platon prezintă Tartarul ca loc în care sufletele
sunt judecate după moarte iar cei răi vor primi pedeapsa divină trăind
în chinuri şi suferinţă. Conform acestuia, judecătorii morţilor au
fost: Rhadamanthus, Aeacus şi Minos.
Mitologiia ulterioară a identificat Tartarul cu locul în care se
pedepseşte crima şi printre prizonierii de aici îi plasează pe Sisif, Tantal, Ixion, Danaidele, Tityos sau Salmoneus.
Acesta este şi structura Iadului în prima viziune creştină, când este prezentat episodul coborârii lui Iisus în lumea subpământeană, în care Hadesul apare drept locuinţă a morţilor şi va căpăta numele de Sheol sau Limbo, apoi va deveni Purgatoriu. Sub acest nivel se găseşte temniţa condamnaţilor, numită Gheena. Mai târziu, cele două părţi componente a lumii interlope creştine vor fi reunite sub numele de Iad, dar religia catolică va păstra diferenţierea iniţială între cele două nivele ale Iadului.
Transformarea lumii subterane – cea care doar găzduia morţii, în
conceptul Iadului de astăzi în care morţii sunt pedepsiţi pentru
păcatele lor, a avut loc după apariţia principiului luptei dintre Bine
şi Rău şi apariţia conceptului de Diavol, născută din zoroastrism. Cu
toate acestea Diavolulnu
a apărut decât în creştinism acolo unde Dumnezeul creştin trebuia să
fie bun, milostiv şi din acest motiv, părţile negative au fost
„transferate” asupra lui Satan’el,
transformându-l astfel într-un „răufăcător”. În această calitate, Satan
nu mai avea ce căuta în cer, iar această cădere s-a petrecut în jurul
anilor 400 e.n., când a fost tradusă Biblia în latină.
Imaginea Diavolului sau a lui Satana din zilele
noastre, stăpân al Infernului, a fost elaborată între anii 590 şi 604
e.n., în perioada pontificatului papei Grigorie I, când au fost
amestecate imaginea mai multor zeităţi păgâne: Seth, Baal, Loki, Thor, Pan, Wotan, precum şi faunii germanici.
Islamul va prelua şi el figura Diavolului numindu-l Al-Shaitan, însoţit de „îngerul căzut” Iblis,
care apare frecvent în Coran, de obicei în legătură cu crearea
lui Adam și cu porunca de a se prosterna în fața lui. După ce a refuzat,
el a fost alungat din ceruri.
Aceşti zei au aleşi nu atât pentru a creea o imagine respingătoare a
Diavolului creştin, cât mai ales pentru a-i „înfiera” în imaginea
adoratorilor păgâni şi a-i discredita în faţa zeului creştin.
De exemplu, Pan, zeul grec, avea un sanctuar la Banias în Palestina,
azi pe teritoriu Siriei. În anul 19 î.e.n., Irod cel Mare i-a ridicat un
templu. Zeul a fost venerat aici până la cucerirea arabă din sec. VII
e.n., concurând cultul creştin. La fel au stat lucrurile şi în Europa,
în zona de cultură celtică…
La Craiova, în fața a peste 40.000 de cetățeni, PSD a deschis Campania pentru alegerile europerlamentare 2019. La eveniment participă candidații PSD la europarlamentare și liderii locali, în frunte cu Lia Olguța Vasilescu. Claudiu Manda a prezentat candidații PSD la alegerile europarlamentare.
In discursul de final Liviu Dragnea a susținut că „dorința lui Iohannis” este să fie arestat. „Mulți dintre voi mi-ați spus, Liviule, nu te lăsa. Mi-a mai zis cineva: „chiar dacă te arestează, să nu renunți, că venim să te scoatem de acolo”. Sper să nu ajungem acolo. Asta este dorința lui Iohannis, pentru că este îngrozit de noi”, a spus Dragnea. Șeful PSD a adăugat că Iohannis „trebuie să dea socotală pentru toate abuzurile, viețile frânte, pentru toate blocajele din această țară, pentru ura pe care a promovat-o”.„Nu la Miami trebuie să plece, trebuie să răspundă pentru casele furate”, a afirmat liderul social-democrat.
Despre companiile străine * Putem să acceptăm să punem pe masă pentru copiii noștri fructe și legume pline de chimicale? * Să stăm să ne uităm cum companii străine umilesc, calcă în picioare fermierii români. Îmi spuneau oamenii că în parcare la supermarketuri sunt 100 de tiruri cu marfă străină și 3 românești. * Au zis că trebuie să desființăm salariul minim pentru că se supără companiile străine. *Ei vor susține în continuare protestele împotriva noastră.
Despre oficialii UE care critică PSD și Guvernul Am văzut oficiali europeni care ne critică. Au ajutat țara asta cu ceva? Ne ceartă pentru nimic, pentru ceva ce n-am făcut. De ce nu sunt interesați de efectele guvernrii PSD pentru oameni. Poate nu le place. (explică cum sunt supărați că se vor vinde mai bine roșiile românești care vor fi exportate în UE)
Despre arestare, abuzuri programe * Cineva mi-a zis: Chiar dacă te arestează, venim și te scoatem de acolo. Sper să nu ajungem acolo cu toate că asta e dorința să lui Iohannis. * Trebuie să răspundă pentru casele furate. * De aici azi vreau să începem să vorbim cu curaj despre România și despre patriotism. * Orice german, francez, italian, spaniol se gândește la țara lui. UE nu a fost creată pentru a face rău țărilor care intră. Dar dacă România a fost condusă de oameni cu capul plecat….Dacă stai cu spinarea dreaptă își mai plesnește un disc, mai faci o hernie…. * M-au întrebat mulți ce are Iohannis cu mine, cu PSD? Oameni buni, am început să arătăm abuzurile care s-au făcut în această țară. Le e frică că se apropie socoteala. * Extindem subvenția la tomate, până la 6.000. O să-l extindem la castraveți, la vinete. O să subvenționăm si pentru centrale termice pentru solarii. * Am mâncat ridichi, nicăieri în lume nu e pământul pe care ni l-a dat nouă Dumnezeu.
Despre companiile străine
Putem să acceptăm să punem pe masă pentru copiii noștri fructe și legume pline de chimicale?
Să
stăm să ne uităm cum companii străine umilesc, calcă în picioare
fermierii români. Îmi spuneau oamenii că în parcare la supermarketuri
sunt 100 de tiruri cu marfă străină și 3 românești.
Eu îmi iubesc țara și am zis că-mi asum orice risc pentru asta.
Niciunul nu ajungea pe această listă dacă nu era patriot pur sânge.
Nu mai acceptăm să fim puși la colț pentru orice minciuni.
Toți
susținem lupta anticorupție, dar nu poți să o susții când șefii
parchetelor sunt niște personaje malefice. Ei îi consideră pe toți
vinovați.
Azi au fost din partea PSD doi deținuți politici,
oameni torturați. Și dacă Lazăr are un salariu de sute de milioane de
lei, atunci oamenii ăștia să rămână cu indemnizațiile pe care le au.
Deținuții politici să primească măcar un dublu la indemnizație.
Iohannis a zis că se mai gândește dacă îl revocă sau nu pe Lazăr. Păi cum să nu se gândească, unde e dosarul cu casele?
Au zis că trebuie să desființăm salariul minim pentru că se supără companiile străine.
Ei vor susține în continuare protestele împotriva noastră.
Am asistat la tăieri de păduri samavolnic. Am cerut ministrului să vină cu un proiect de lege să stopăm tăierile de păduri.
Dacă cineva de aici ia o mână de crengi, e luat cu poliția. Dacă lipsesc păduri nu pățește nimeni nimic.
Despre oficialii UE care critică PSD și Guvernul
Am
văzut oficiali europeni care ne critică. Au ajutat țara asta cu ceva?
Ne ceartă pentru nimic, pentru ceva ce n-am făcut. De ce nu sunt
interesați de efectele guvernrii PSD pentru oameni. Poate nu le place. (explică cum sunt supărați că se vor vinde mai bine roșiile românești care vor fi exportate în UE)
Ce trebuia să facem să stăm 45 de ani să vedem cum ies gazele din România și să stăm la mâna rușilor?
Ani
de zile ni s-a spus: Lăsați satele așa cum era pe vremuri, să venim să
le vedem. Și le-am zis: noi putem să stăm indiferenți, n-o să ne
blesteme copiii noștri? Adică noi n-om fi în stare să ridicăm satul
românesc? Nu vă spun ce critici au fost.
Nu există comună din România în care să nu se fi făcut investiții.
Se scandează : „Dragnea președinte” „Păi nu sunt președinte?”, răspunde Dragnea.
Îi
iubesc pe amândoi și, dacă cumva, sper să nu se supere Irina, dacă mă
lasă ăștia în pace, aici în fața oltenilor, îi rog pe Olguța și Claudiu
să-mi fie nași.
Discurs Rovana Plumb, prima pe lista PSD la europarlamentare:
Anul
acesta PSD trimite la Bruxelles o echipă de adevărați patrioți care
nu-și vor vorbi de rău țara. Vor munci zi de zi pentru a aduce bani
europeni pentru dezvoltarea țării.
PSD a adus în România miliarde de euro, față de zero când a adus Guvernul Iohannis.
În
următoarea perioadă se va negocia viitorul buget al UE, e important să
avem la Bruxelles adevărați patrioți care să negocieze pentru România.
Trebuie
ca și salariile românilor să fie la nivelul celor din UE, la asta
lucrează PSD de doi ani de zile și la asta va lucra aici în țară și în
Parlamentul European.
Eu voi vorbi de bine România și voi promova investițiile.
Cum să te respecte Europa când cei care te critică cel mai mult sunt europarlamentarii din opoziție.
După cum știm, nici o dictatură nu este perfectă! Cum nu a fost, bunăoară, nici… dictatura comunistă, ceaușistă. Pentru mulți, totuși, discuția pare să fi fost legată de calitatea salamului, unde dictatura ceaușistă a eșuat lamentabil. Unii, mîncau celebrul salam cu soia, alții, nomenclaturiștii, încercau să se îndestuleze cu salamul de Sibiu. Dar cît salam de Sibiu puteai să mănînci? La un moment dat chiar te apuca revolta! Pare să fie și cazul lui Rareș Bogdan, fiul lui Ioan Bogdan, directorul general al Combinatului de produse sodice de la Ocna Mureș. Director de combinat ajungeai pe vremea comuniștilor doar dacă aveai dosarul ”beton”, carnet de partid (comunist), daca erai un tovarăș devotat si de nădejde, dacă luptai pentru propășirea socialismului și comunismului, dacă nu aveai rude în străinătate etc. Și, după revoluție… sarcina grea a falimentării industriei și a ”privatizării”. Așadar, pe locul vechiului combinat, astăzi avem Parcul Industrial Ocna Mureș și, ați ghicit, director general este tot tovarășul Ioan Bogdan de odinioară, domnul Bogdan de astăzi. Nu a fost vreun dizident, cum nici fiul lui nu a luptat împotriva comunismului pe vremea comunismului. O face, plin de fariseism, trei decenii mai tîrziu. Cît curaj! Cît patriotism! La fel, cînd noi – cei scăpați de gloanțe în 1989 – ne luptam cu regimul Iliescu, Rareș Bogdan avea altă treabă…
Copiii de nomenclaturiști nu aveau nici o treabă cu Ion Iliescu … cît Ion Iliescu era la putere. Nu-i bai, au cu două decenii mai tîrziusa se dea mari intr-o „luptă” de lătrai cu un pensionar, invins politic, de 90 de ani. Cît curaj! Cît patriotism! ”Rars a intrat în afaceri în 1995, când încă era student, cu un SRL – primul dealer Connex din Cluj-Napoca. În această firmă, Bogdan era asociat cu Rareș Rusu, fiul generalului în rezervă Stoian Rusu, fost șef al Miliției Cluj în decembrie 1989 și primul șef al unității“Doi și-un sfert” (serviciul secret al Ministerului de Interne). Tot atunci, la mijlocul anilor ’90, Rareș Bogdan a fost șeful organizației de tineret a PNL Cluj și coleg de an la Științe Politice cu Eduard Hellvig, actualul director al SRI”, scrie Pressone.
Comportamentele lui Rareș Bogdan nu mai relevă doar prostia lui sinceră și gregară, ci și un orgoliu nesusținut de micimea proprie, ce se înfățișează caricatural și în vestimentația gen Farfuridi. I s-a spus ”Dichisitul”, ”Orhidel”, ”Batistuță”, este cunoscut pentru comportamentele sale de parvenit, decocalar, de frustrat ce visează la averi și opulență. Visul lui: La partide de golf cu miliardari… Ca și Iohannis! La Cluj, opera împreună cu Tavi Hoandră o cafenea ce gemea de kitsch, genul cu televizor pus în ramă de tablou etc. și care trebuia să ilustreze un ”ștaif imperial”, trimiterea fiind la habsburgi. Iraționalitate și delir, mitomanie, o fobie accentuată de ”dușmani” invizibili, vag identificați cu aparținători sau susținători ai unui alt partid, derivă autoritaristă, anti-democratică, ură viscerală pe motiv de vîrstă, de clasă socială sau de etnie, un discurs ce promovează ”valori” precum șantajul, violența, suspiciunea față de majoritate. Rareș Bogdan nu a avut nici un scrupul în a susține făcătura de justiție macovist-koveșistă ce încerca să-i pună cătușe socrului sau – Vita Lászlo – doar pentru că era om de afaceri maghiar și DNA-ul lucra la celebra făcătură prin care a fost trimisă în instanță Horváth Anna, viceprimarul Clujului, în speță fiind ”necesară” și o alegație privind existența unui așa-zis grup infracțional.
Pe aceeași stradă cu cafeneaua LOR funcționa și ”celebra” florărie Kara, ”în sil parizian”, dar care împopoțona coridoarele Operei din Cluj anual, la prezentarea de chiloți în damf de sushi numit ”Balul Operei”si nu producea decît găuri. ”Conform datelor de la Minsterul Finantelor, firma prin care s-a deruleaza afacerea cu aranjamente florale a soției lui Rareș Bogdan a inregistrat pierderi timp de patru ani consecutiv (2009-2012), deficitul fiind de 665.214 lei (aproximativ 150.000 de euro). Din 2013, Florina Bogdan a trecut pe o alta firmă, SC Kara Events Napoca SRL”, relateazăZiar de Cluj. Așadar, soția lui Rareș Bogdan se angajează jurist la Călin Mitică de la Transferoviar Grup, trimis în judecată de procurorii DNA pentru spălare de bani și mită. La un ”necorupt”… Dar, dacă vorbim de Călin Mitică, vorbim și despre libanezul Mohammad Murad (care se chinuie să-i umple conturile lui Rareș Bogdan pentru că i-ar promova imaginea) și chiar de Viorel Hrebenciuc. Ce mică și rotundă e lumea! Și ce de stînga-dreapta pare. Cât de social-democrată și de liberală concomitent! Exact cum era și la cafeneau Klausenburg din Cluj, o bună interfață între presă și ”afaceri”, unde pișcotari, universitari și oameni din Uniunea Scriitorilor, șefi de instituții, primari, viceprimari, liberali, pesediști, pedeliști, directorul aeroportului, directorul Băncii Transilvania, șefi de deconcentrate, șefi de trusturi de construcții, alți oameni de afaceri se străduiau să semneze condica. Iar cînd spun afaceri, vă rog să remarcați că din cei pomeniți mai sus, doar puțini fac parte din sfera privată, dar și acea sferă privată se născuse din bunăvoința statului de a se lăsa jefuit…
Banii „nespalati” ai lui Rareș Bogdan zisPulicea E absolut imposibil ca Rareș Bogdan ,un shmeker, să confunde patriotismul cu ceea ce el promovează! Nu poți fi patriot în timp ce îi urăști pe majoritatea cetățenilor din țara ta. Cu toate acestea el se dă mare patriot, anume genul de patriot care se luptă cu ”corupțea”, care vrea ”justiție”, care visează pușcăriipentru ”hoți”. Asta, desigur, stînd la Realitatea TV, care nu doar că se află -INCREDIBIL! – în insolvență de aproape 8 ani,dar care a și păgubit România prin neplata dărilor către stat cu simbolica sumă de 25 de milioane de euro! Dacă tot vorbim de hoție pe față…E absolut imposibil ca Rareș Bogdan să confunde patriotismul cu jefuirea țării. Adică ceea ce promovează el, ”România în primul rînd” (ce făcătură abjectă de slogan Si asta furata!) cu niște unii care au demonstrat cum se poate jefui țara mai bine chiar decît o făcea PSD-ul și arunca resursele ei în brațele băncilor și corporațiilor străine. Să nu-i omiteți din poză pe Falcă, pe Blaga, pe Hava și pe ceilalți slujitori ai celor care jefuiesc România …
Merită să trecem mai departe de miliardele de euro prăduite de gasca basista,prin ”împrumutul preventiv” de la FMI? Poate ne explică Orhidel de ce ”patriotul” Buda votează împotriva României în Parlamentul European?!Sau mai contează? Să facem un scurt tur de orizont. Din cîteva clicuri pe net, aflăm că ”patriotul” și necoruptul Rareș Bogdan adoră banii publici. Uite aici, zice că a încasat un mizilic de 486.440 lei taman de la Hidroelectrica. Ce să vezi, tot o firmă aflată în insolvență, dar care avea nevoie de ”imagine” și, ca atare, s-a gîndit să apeleze la un ”specialist” cum e Rareș Bogdan. N-o zic eu, o spune Hidroelectrica:„Facem precizari privind relatia contractuala dintre Hidroelectrica si societatea Trend Communication, avandu-l ca actionar pe realizatorul de televiziune Rares Bogdan si, ulterior, pe fratele acestuia, Horia Bogdan: „Contractele s-au derulat, cu intermitente, in perioada 2006-2012, ultimul contract fiind reziliat la intrarea Hidroelectrica in insolventa; In perioada 2006-2012, Hidroelectrica a decontat catre Trend Communication plati in valoare totala de circa 486.440 lei (TVA inclus). Contractele au avut ca obiect servicii de analiza calitativa si sinteza privind imaginea de ansamblu in media a SC Hidroelectrica SA,precum si servicii de realizare a unor rapoarte de audit ce includ strategii media imediate pentru contracararea … dupa ureche a efectelor campaniilor sau materialelor negative de presa la adresa beneficiarului, precum si tactici de contrabalansare a aparitiilor negative cu cele pozitive”,
Rareş Bogdan, a primit în 2007 şi 2008 de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF) 8 contracte în valoare totală de 308.708,65 euro. Contractele au fost acordate fără licitaţie în urmare unor proceduri de „solicitare de oferte”. Obiectul contractelor a fost reprezentat de organizarea de întâlniri între reprezentanţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi reprezentanţi ai pieţei de asigurări, ai administraţiei publice locale, ai mass media, scrie Grupul.ro, care publică și contractele. N-ai putea zice că nu se cîștigă bine în ”presă”. Să aruncăm o privire în declarația de avere a candidatului! Deputatul Sebastian Ghiță, avea să mai adauge pe listă ”sume uriase, bani negri, de la persoane precum Blejnar, Vanghelie, Calin Mitica, Maricel Pacuraru și alti oameni certati cu legea”, însă nu a făcut în vreun fel dovada celor afirmate. Cu Mitica lucrurile sînt clare, banii se iau pe prestațiile soției lui Rareș Bogdan. Deloc incredibile ar fi și relațiile cu fostul primar al sectorului 5, mai ales că Rareș Bogdan a prestat pe scenă și ca și prezentator al Vanghelion, de exemplu. Iar acolo se discuta despre împărțirea banilor proveniți din diverse șpăgi.
Opriți genocidul de conștiință din străinătate! Roma, 26 martie 2019 – ”Asociația Românilor din Italia (ARI) ia act de începerea campaniei electorale în vederea alegerilor europarlamentare. (…) Deunăzi, la Milano, invitat de către o organizație care se declară apolitică, domnul Rareș Bogdan, candidat la europarlamentare din partea unui partid, și-a permis să-i instige pe românii prezenți la întâlnire, îndemnându-i să-și…șantajeze, – prin telefon sau prin alte mijloace, inclusiv prin viu grai, de Paști – aparținătorii (părinți, frați, rude) sub amenințarea că nu vor mai primi bani sau chiar nu-i vor mai vedea pe cei dragi dacă nu votează într-un anumit fel,.. practici samavolnice, care depășesc cu mult limitele unei campanii electorale europene a secolului XXI, situându-se cu siguranță, în zona diversiunii practicate de politrucii comuniști care făceau colectivizarea pe vremea stalinismului”.
Mai e ceva de adăugat? Cînd profiți de prostia, neputința și frustrarea unora? Poate doar faptul că e OK să mănînci și să bei pe banii lor… Da, ”diaspora” știe să își arate degetele. Mai ales pe la chermeze ce frizează trivialitatea ce ar putea aminti de ”ștaif imperial” sau de ”stil parizian”. E bună și ”muia” à la Milano!.
E cineva care crede că în Occident sau în ţările “civilizate” cu bunăstare nu se munceşte? Ba da, se munceşte şi acolo. Nu vă imaginaţi munca şi sclavia prin imaginea unui om legat cu lanţuri care dă cu un târnăcop în stâncă Munca modernă este inclusiv la birou, iar sclavia modernă include ORICE tip de muncă din prezent.
Se munceşte peste tot pe planetă! Doar că unii oameni (sclavi), pentru munca lor, primesc în schimb bunăstare, să zicem un trai decent… Ideea e că lumea este condusă de către o mână de oameni din umbră (cine nu ştie acest lucru încă, să citească #in_continuare). Acei oameni controlează mari corporaţii, instituţii publice şi entităţi private, guverne, şefi de stat, imperii (SUA, UE) etc. Noi suntem toţi nişte sclavi ai lor, direct sau indirect, din 3 mari motive: * Pentru că suntem forţaţi să muncim ca să supravieţuim de pe o zi pe alta (suntem siguri că în zilele noastre, cu tehnologia modernă care există şi care este ascunsă publicului, ar mai fi nevoie să muncim atât de mult?) * Pentru că viaţa noastră este DEPENDENTĂ DE BANI (banii sunt o chestie prin care în prezent se controlează mai uşor sclavii; suntem siguri că NU poate exista o lume fără bani, aşa cum sunt ei utilizaţi în prezent?) * Pentru că MUNCA noastră este TRANSFORMATĂ în BANI, iar o parte din BANII PRODUŞI DE NOI (ADICĂ DIN MUNCA NOASTRĂ) SUNT FURAŢI şi ajung într-un fel sau altul, direct sau indirect, la cei care conduc lumea din umbră, la corporaţiile lor şi la marionetele lor politice de la nivel naţional. BANII PRODUŞI DE MUNCA NOASTRĂ SE ÎMPART ÎN DOUĂ.
Aici este cheia: o parte din bani ajung la noi (sub formă de salariu NET, în mână, sau profit în cazul firmelor), iar cealalată parte SE DUCE LA STAT – sub diferite pretexte (taxe, impozite, asigurări sociale, asigurări medicale, pensie, investiţii bla bla bla). Toţi banii pe care cetăţenii unui stat, întreprinderile şi firmele îi cotizează la bugetul public devin BANI PUBLICI.
ÎN REALITATE, O GRĂMADĂ DIN ACEŞTI BANI PUBLICI SUNT FURAŢI!
Cine nu a văzut şi nu a înţeles încă asta înseamnă că este prea tânăr sau manipulat Tv. Cine nu este în stare să se uite în jur şi să observe chestiile astea şi are nevoie de dovezi negru pe alb (eventual o declaraţie semnată a politicianului corupt “Da, am furat”) este pur şi simplu cretin. De fapt, mai corect spus, distrus mental premeditat.
Realitatea este că NOI MUNCIM PENTRU CA ALŢII SĂ AIBĂ CE FURA!
Noi suntem sclavii celor care ne fură banii minţindu-ne în faţă că ne vor oferi diferite “servicii” în schimbul acelor bani (infrastructură, sănătate, ajutoare sociale, pensii etc). În realitate NU ne oferă decât batjocură şi tupeu, în timp ce ei fură de rup din banii munciţi de noi! LIPSA DE TRANSPARENŢĂ ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ DEMONSTREAZĂ ACEST LUCRU! Acei oameni se ÎMBUIBĂ din BANII NOŞTRI, munciţi de noi! Conştientizaţi chestia asta! Uitaţi-vă la vilele, maşinile, poşetele politicienilor din zilele noastre… E suficient ca să vedeţi o parte din cât au furat️️️! În ţările OCCIDENTALE (chipurile civilizate) SE FURĂ şi acolo din acei bani care ajung la stat – din banii publici, însă nu la fel de “pe faţă” şi nu în procente aşa mari ca în România. De asemenea, sclavii din ţările civilizate chiar primesc la schimb pentru banii daţi “la stat” servicii – sănătate, educaţie, securitate, infrastructură etc. etc. etc.
NOI NU PRIMIM NICI MĂCAR ATÂT! NOI PRIMIM BATJOCURĂ, TUPEU, AROGANŢĂ, servicii medicale de rahat, învatamant nul, credite cu dobânzi excesiv de mari, nu avem infrastructura rutieră, pensionarii primesc O PENSIE DE NIMIC ARUNCATĂ ÎN SCÂRBĂ cât să nu moară de foame astăzi, pe scurt… NU AVEM NICI MĂCAR UN TRAI DECENT
Atât oamenii cu venituri “suficiente” de pe planetă, cât şi amărâţii ca noi, românii, sunt cu toţii SCLAVI, pentru că din munca lor SE FURĂ LA GREU! Pe spinarea lor se lăfăie nişte bestii care conduc această planetă din umbră, împreună cu marionetele lor politice din teritoriu. Suntem sclavi pentru că acceptăm acest lucru şi muncim fără să cârtim. SUNTEM SCLAVI ŞI NICI MĂCAR NU NE PASĂ! Acceptăm să ni se fure din MUNCA noastră şi acceptăm la infinit #$#$#, ca alţii să NU muncească şi să se LĂFĂIE PE BANII – MUNCA – SPINAREA NOASTRĂ! Nu suntem în stare să vedem şi să conştientizăm aceste lucruri. Preferăm să le ignorăm la infinit. Renunţarea la banul public este o mare mare problemă a poporului român . Iar cea mai mare problemă este INCAPACITATEA DE A CĂUTA VEDEA ADEVĂRUL DESPRE CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN JUR.
Cele 2 sisteme de sclavie la nivel mondial 1. Sclavie de tip “Occidental” În ţările “dezvoltate”, “civilizate”, în occident şi nu numai, oamenii sunt sclavi muncitori la fel ca noi din România, doar că ei au parte de un trai MAI decent decât noi. Acolo (din prisma istoriei, educaţiei popoarelor, din prisma conducătorilor lor etc), sistemul este mai puţin dur faţă de sclavi. Li se oferă sclavilor bunăstare. ️Scopul este să nu se răscoale vreodată împotriva sistemului. De aceea li se oferă nişte bunăstare. Dar Sistemul ÎI FURĂ ŞI PE EI. Şi ei sunt ţinuţi SCLAVI de către stat. Dacă toţi banii care ajung la buget ar fi folosiţi cu adevărat PENTRU binele societăţii, chiar şi oamenii relativ bogaţi din Occident ar putea avea şi mai multă bunăstare, de exemplu în loc de un concediu de 1 lună pe an, poate ar putea să-şi ia un concediu de 2 luni pe an. Dar pentru că o parte importantă din munca lor este FURATĂ, traiul lor decent rămâne tot timpul la un nivel care să îi ţină cuminţi la locurile lor fără să cârtească. Nu are rost să dai prea multă bunăstare sclavilor dacă sclavilor le este suficient atât cât primesc acum şi nu se răscoală… ar fi risipă să le dai mai mult… mai bine păstrăm noi (cei care conducem) restul banilor produşi de munca sclavilor…
2. Sclavie de tip “Ţări sărace” Sclavii din ţările sărace (adică inclusiv noi românii) sunt cei mai amărâţi dintre sclavi, pentru că ei nu primesc nici măcar acel minim trai decent. La aceşti sclavi se aplică un alt sistem, unul mult mai dur pentru sclavi, dar mult mai avantajos pentru bestiile care beneficiază de pe urma sclavilor. Aici sclavii sunt asupriţi la maxim, storşi cât de mult se poate de MUNCĂ ŞI BANI, pentru că sistemul e făcut de aşa natură încât sclavii să fie VULNERABILI – acestea sunt cuvintele de bază pentru sclavia din ţările sărace – vulnerabilitate şi frică, frică privind supravieţuirea de pe o zi pe alta. Pentru că sunt vulnerabili, sclavii NU cârtesc împotriva Stăpânilor care le oferă acele minime firimituri cât să trăiască de pe o zi pe alta. Nu cârtesc, nu comentează şi mai ales NU SE RĂSCOALĂ pentru că sunt DEPENDENŢI DE ACELE FIRIMITURI (salarii bugetare de mizerie, salarii insuficiente la privaţi, pensii de mizerie, ajutoare sociale de mizerie etc)!
Cum sunt ţinuţi sclavii vulnerabili? Prin lipsă de educaţie şi prin educaţie de rahat (deci nu îşi pot găsi alte locuri de muncă), prin lipsa locurilor de muncă (nu au unde să plece din serviciul MIZER pe care îl au, sau nu au unde să se angajeze ca tineri absolvenţi de ceva), prin manipulări ordinare de auto-învinovăţire, de tipul “voi sunteţi vinovaţi, mai luaţi-vă un job dacă vreţi bani”, prin sistem medical la pământ – care le distruge sănătatea şi/sau nu îi face bine (ci mai rău îi îmbolnăveşte de multe ori), prin pensie de mizerie, prin salarii de mizerie, pe scurt, prin SĂRĂCIE şi nivel de trai scăzut. Acesta este sistemul prin care NOI suntem ţinuţi drept sclavi muncitori apatici fără bunăstare cuminţi la locurile noastre, muncind zi de zi ca proştii – VULNERABILITATEA, FRICA, ÎNDATORAREA, SĂRĂCIA, LIPSA UNUI TRAI DECENT, LUPTA ZILNICĂ PENTRU SUPRAVIEŢUIRE.
Occidentalii (“vesticii”, “bogaţii”, “civilizaţii”) şi oamenii din ţări sărace care au o anumită bunăstare, nu se răscoală împotriva sistemului care îi ţine pe post de sclavi muncitori (fie ei angajaţi sau patroni) pentru că au UN MINIM TRAI DECENT (o minimă BUNĂSTARE), iar în imbecilitatea, ignoranţa şi egoismul lor, nici măcar nu le pasă că de fapt, ŞI EI SUNT SCLAVI, le este suficient ce au şi acceptă ca alte persoane (cei din vârful piramidei puterii) să aibă o viaţă de un milion de ori mai bogată pe munca lor zilnică. Să fiţi sănătoşi! Ignoranţă plăcută!
️Esticii, “amărâţii”, “sărăntocii” (noi românii şi alte popoare sărace) nu se răscoală împotriva sistemului care îi ţine pe post de sclavi muncitori pentru că sunt SĂRACI, ÎNDATORAȚI, VULNERABILI, DEPENDENŢI de serviciul mizer şi le e FRICĂ pentru supravieţuirea de pe o zi e alta.
️Să
menţionăm totuşi şi firmele, companiile, entităţile private etc.
Acestea toate (de la mic la mare, de la Estul la Vestul planetei) PRODUC
BANI. O PARTE IMENSĂ DIN ACEI BANI ajunge la STAT prin taxe si impozite
de toate felurile. Peste tot în lume există taxe şi impozite. Peste tot
în lume taxele şi impozitele ajung la Stat (în bugetul public). Cam
peste tot în lume bugetul public este CĂPUŞAT şi FURAT! Deci şi patronii
de firme sunt la fel de sclavi – se zbat zilnic (muncă, stres,
alergătură, împrumuturi, credite, angajaţi, nopţi nedormite etc) să facă
profit, ca să îl împartă cu… HOŢII de la conducerea statului şi cu
stăpânii lor! Perfect!
️Cine
şi cum va schimba acest Sistem mafiot şi criminal în care trăim? HA HA
HA ce glumă bună! Păi noi, ca popor, ca omenire, suntem la nivelul la
care nici măcar nu conştientizăm că există un asemenea sistem !!! Atât
de distrusă mental este omenirea în prezent. Cum să schimbi ceva, când
tu nici nu ştii încă faptul că acel ceva există…
Singura
şansă a omenirii o reprezintă oamenii CARE ŞTIU, care s-au trezit deja
la realitate, care înţeleg cât de cât cum funcţionează lumea pe bune,
dacă se unesc şi luptă inteligent împreună!
Deşi TOATĂ LUMEA simte pe propria piele efectele negative ale sclaviei moderne, doar foarte puţini reuşesc să conştientizeze că relele din viaţa lor (TOATE RELELE DIN VIAŢA LOR) se întâmplă pentru că la conducerea popoarelor se află oameni IMORALI, de REA CREDINŢĂ şi CORUPŢI, care menţin la infint un sistem în care suntem cu toţii nişte sclavi ai unor băieţi “deştepţi”. Aici e problema: lumea nu face încă această corelaţie: Probleme – Sclavie – Corporaţii – Politicieni – Elitele care conduc lumea. #ROMÂNIA, #TREZEŞTE_TE! Cam asta ar însemna, după părerea mea, trezirea României: conştientizarea corelaţiei de mai sus, conştientizarea vinovaţilor de la nivel naţional (preferabil şi de la nivel mondial), conştientizarea CĂ SUNTEM SCLAVI. Şi atunci… ar porni adevărata luptă in stradă pentru toată avuția națională…
Aceasta organizatie a fost constituita in SUA in Iulie 1973 la
initiativa marelui magnat american Rockefeller, dar pentru a intelge in
ce a dorit el sa implice aceasta Trilaterala si ce urmarea ea sa
realizeze,trebuie sa incepem cu o succinta cronologie a evenimnetelor, a
ceea ce s-a intimplat in acel an,1973 si putin inainte. Este important
la fel sa vedem evolutia ei in anii care au urmat si sistemul pe care
l-au construit membri ei pentru a “ajuta” lumea.
In primul rând trebuie sa spun ca indifferent unde citim sau vizionam informatii despre acesta Trilaterala intilnim extrem de des cuvintul CONSOLIDARE. Ce inseamna? pentru ca este foarte important in tratarea acestei grupari. Consolidarea inseamna unirea mai multor lucruri intr-unul singur si oferirea unei puteri mai mari ansamblului nou format dupa cum reiese din ceea ce spun acesti corifei ai trilateralei intr-o lume globalizata. Despre ce fel de globalizare si libertate de exprimare vorbesc ei daca organizatia lor se numeste Trilaterala. Aceasta consolidare, fortificare a sistemului si a marilor corporatii, slabesc evident forta individului in societate. Prin intermediul taxelor acest lucru poate fi facut imperceptibil in timp.
Ce ziceti de asa o “dorinta” a celor ce au condus America de a „promova” initiativa privata, asa cum ne sfatuiesc pe noi, pe romani, ori de cite ori unul din bratele acestei Trilaterale, FMI-ul, vine la Bucuresti. Consolidarea la scara globala a fost si este un process de inlaturare a individului din viata economica decizionala si duce la situatia in care marea majoritate a popoarelor sa creada si sa incerce sa se bazeze pe corporatii. Ceea ce rezulta, este un sistem care creste taxele si impinge oamenii spre a muncii pe sume infime pentru marile corporatii. Efectul acestui ciclu este devastator la nivelul individului. Ce inseamna CONSOLIDARE si care este diferenta dintre aceasta consolidare propusa de Trilaterala si planurile centralizate prognozate si puse in practica? Consolidarea vazuta de Trilaterala este un fenomen economic urmareste favorizarea sau defavorizarea unor economii in functie de interesele celor care conduc Trilaterala si care au banii necesari pentru a face ca lucrurile sa se intimple. Evident ca Romania nu se poate numara printre favoritii acestei Trilaterale si nu poate fi vorba de un sprijin acordat tarii noastre. Romania poate fi in viziunea trilateralei numai un factor perturbator construciv favorabil organizatiei, o unealta care sa fie folosita si nu intretinuta. Dominatia actuala a cooperativei Anglo-Americane asupra intregii lumi a fost realizata printr-o serie de decizii briliante pentru ei si sinistre pentru altii, printre care ne numaram si noi romanii. Toate aceste decizii au fost bine gindite si au intrat sistematic intr-un plan bine elaborat. Suprematia asupra petrolului a fost un prim obiectiv si el a insemnat mult in economia deciziei de a infiinta aceasta Trialterala. Prin acesta dominatie s-a realizat dominatia suprema a stabilimentului anglo-american pe glob.
Dupa al doilea Razboi Mondial, sistemul economic global a fost conturat de intilnirea de la Bretton Woods, New Hampshire, dolarul American devenind moneda de schimb mondiala in tranzactiile care se efectuau la nivel global. In acel moment aurul era cotat la 35$/uncie. Acest sistem implementat la Bretton Woods, care aducea dolarul in prim plan, inlocuind aurul, trebuia sa se bazeze pe niste institutii mondiale care sa puna in aplicare acest proiect, sa il promoveze si sa il controleze in interes american si occidental in general. Pentru acest lucru s-au creat cei patru piloni ai viitoare hegemonii economice vestice si anume: UE, NATO, Fondul Monetar International (FMI), Banca Mondiala (BM) si WTO (fostul GATT) Organizatia Mondiala a Comertului. Aceste patru organizatii sinistre au infaptuit politica vestica si au sugrumat un numar enorm de tari din punct de vedere economic, au fost si sint in slujba acestei odioase Trilaterale.
Isărescu și Iohannis, sunt in masura si capacitate mentala sa vada in aceasta Trilaterala un pas spre prosperitatea Romaniei?
Odata cu terminarea celui de al doilea Razboi Mondial,americani au initiat in “sprijin”, Planul Marshall, in cadrul caruia erau distribuite diferite materiale strategice economiilor vest europene. Planul a prevazut 10% din volumul total de bani oferiti pentru refacere sa se regaseasca in petrol care trebuia cumparat de la americani, astfel ca in 1947 cele cinci companii americane uriase care dominau piata petrolului, furnizau peste jumatate din necesarul de petrol al Europei de Vest. Intre 1945 si 1948 aceste companii americane au dublat pretul petrolului pentru a „usura” volumul de bani pe care i-a promis vestului Europei, in felul acesta pastrindu-si dominatia dar si controlul pretului petrolului si diminindu-si cheltuielile masiv. In acest timp americanii au refuzat orice propunere a europenilor de a construii rafinarii pentru prelucrarea petrolului, ei dorind sa detina suprematia.
Situatia nu a putut dura mult timp si europeni au inceput sa construiasca rafinarii si sa aduca petrol pe mina lor din tarile exportatoare. A inceput refacerea a Europei si un avint economic determinant. In acelasi timp tarile Lumii a Treia au inceput si ei sa se dezvolte si sa acceada la resuse pentru planuri de dezvoltare economica. In felul acesta lumea demara un process in urma caruia tarile puteau deveni mai independente, ceea ce reprezenta o problema pentru SUA si Anglia. Lumea devenea mai putin dependenta fata de dolarul american. SUA a refuzat sa devalorizeze dolarul american impotriva aurului iar multe natiuni au gasit decizia ca una de valoare, dar in jurul anului 1971 rezervele de aur ale SUA reprezentau mai putin decit un sfert din fondul oficial de garantie al dolarului. Magnatii de pe Wall Street l-au convins atunci pe Nixon sa abandoneze tinerea in friu a dolarului, impotriva cererii internationale de confirmare a lui in aur, dar ei nu doreau devalorizarea dolarului in raport cu aurul. Pe 15 August 1971 Nixon a luat o decizie capitala la indemnul unor sfatuitori personali si anume a suspendat convertibilitatea dolarului in aur, punind globul in imposibilitate de a alege si a merge direct pe standardul dolar fara aur in banci. Facind acest lucru SUA a incalcat flagrant Acordul de la Bretton Woods. In acest moment detinatorii de dolari americani nu mai au posibilitatea de confirma bancnotele in reserve de aur americane.
Imediat dupa aceasta miscare, Nixon anunta ca Rezervele Federale cumpara aur cu 8% mai mult, adica 38$/uncie. Ceea ce incerca sa faca el era o tardiva devalorizare a dolarului dupa ce prinsese in hora dolarului intreaga economie mondiala si dorea sa isi asigure rezerve de aur in trezorerie, stiind ca diferenta de 8% este infima fata de cit va cistiga din fluctuatiile pe care le controla ale dolarului pe piata mondiala si in felul asta SUA putea avea si dolarii pe piata mondiala si aurul care sa acoperee mai tirziu valoarea bancnotelor. Dar miscarea nu a avut succesul scontat. In Februarie 1973 dolarul fost devalorizat cu 10% iar aurul a fost cotat la 42,22$/unice. Din nou o miscare care s-a dovedit a nu fi cea mai buna si in Martie 1973 dolarul a cazut 40% in avantajul marci germane, ceea ce era o nebunie pentru economia americana. Dar vine Mai 1973 cind are loc o Consfatuire Mondiala in Suedia, la Saltsjoebaden, care s-a intitulat “Bilderberg Meeting”. Multimiliardarul planetei Bilderberg fiind figura marcanta a Trilaterlaei, peste doua luni de zile cind a luat fiinta, in Iulie 1973 si pina acum. Intilnirea din Suedia s-a bucurat de prezenta a peste 84 de reprezentanti a tot atitea tari, politicieni si bancheri, oameni de afaceri dar si reprezentanti ai guvernelor tarilor respective. Momentul culminant al intilnirii din Suedia a fost atunci cind Walter Levy a subliniat necesitatea unui scenariu prin care pretul petrolului sa creasca cu 400% pe piata internationala. Arhitectul dezastrului economic mondial a intrat in scena si el se numea Henry Kissinger. Planul elaborat de el impreuna cu o echipa de “specialisti” avea in vedere crearea unui flux de petro dolari, pe care el l-a numit “reciclarea curgerii petro dolarilor”.
Acum vine momentul care ne intereseaza si anume crearea unui grup influent in jurul lui Bilderberg care doresc sa lanseze un atac complex impotriva cresterii economice globale cu scopul de a pastra balanta puterii in relatia globala cu stanbilimentul anglo-american. Singura arma posibila si la indemina a fost PETROLUL si curgerea lui in pietele modiale. Acum a intrat in scena Trilaterala mult trimbitata. Incepind din 1945 comertul mondial utiliza ca moneda de schimb dolarul american. O crestere masiva in pretul petrolului a adus o crestere a cererii de doalri pe piata mondiala care trebuiau folositi la plata petrolului. Niciodata in istorie un asa de mic cerc de oameni nu au condus globul si intreaga economie mondiala, ei au utilizat puterea petrolului intr-o maniera nemaintilnita pina atunci. Au creat cea mai sinistra schema ecomnomica la nivel mondial si vom vedea ce au facut in continuare. In 1973 , in asentimentul lui Rockefeller, Kissinger arunca in aer Orientul Mijlociu si declanseaza un razboi simulind o invazie Egipteano Siriana a Israelului, ceea ce a adus acces americanilor la petrolul din peninsula si mai ales a ajutat la crearea de embargo petrolier la discretia americana. Din acest moment petrolul arab a reprezentat tapul ispasitor al urei care domina lumea cu privire la petrol si pretul lui pe piata internationala, in timp ce interesele anglo-americane erau derulate in liniste de Kissinger si echipa lui.
Din 1949 pina in 1970 pretul global al petrolului a ramas aproape neschimbat el fiind mentinut de OPEC la cote rezonabile. Intre 1970 si 1973 pretul a crescut de la 1,90$/baril la 3,01$/baril. Dupa inceperea razboiului din peninsula arabica, in toamna anului 1973, aceasta Trilaterala care avea pe margine un strateg in persoana lui Kissinger, a dus petrolul in urma unei intilniri la Viena a sefilor OPEC, la 5,11$, deci o crestere de 70%, ceea ce insemna enorm pentru acea perioada. Dar lucrurile era clar ca nu vor ramine asa si americani vor impinge pretul mai sus pentru ca banii imprumutati de alte tari (dolari americani) sa nu mai ajunga si sa duca tarile respective la supunere totala.
La 1 Ianuarie 1974 americani dau o alta lovitura prin mina OPEC, care creste pretul la 11,65$/baril, deci mai mult decit 100%. Una peste alta, la inceputul anului 1973 si 1974, pretul a crescut asa cum americani au propus, cu peste 400%. Acum ramine ca simpatizanti si membri Trilateralei sa se erijeze in misionari ai “binelui” si sa aiba intilniri cu tarile in dificultate si carora nu le mai ajungeau dolarii. Ca sa ne putem da seama de cataclismul produs in economia mondiala de “reglajul” American al petrolului, ar trebuii sa coborim la o scara mai mica si sa ne inchpuim ca platim 1,90$/gallon la statia de benzina intr-o anume zi, dupa care in scurt timp pretul sare la 3,01$/gallon, dupa care in citeva luni sare la 11,65$. Asta a fost socul adevarat, iar daca il reducem la scara individuala ar insemna ca nu putem sa mai iesim din casa cu masina. Asta a fost jocul murdar american premeditat, al Trilateralei, care vom vedea in continuare cum incepe sa selecteze tarile intre ascultatoare si neascultatoare. In urma “cutremurului” creat, a trebuit sa treaca citeva luni pentru ca o multime de tari sa vina la picioarele americanilor pentru bani imprumut. Unii au si primit, iar altii au fost victimele unor inginerii financiare concertate. Dar a venit momentul cind SUA trebuia sa consume petrol si Nixon s-a gindit ca ar fi cazul sa discute cu cei din OPEC sa scada pretul pentru ca a ingenuncheat pe cine trebuie, a asistat la formarea Trialteralei, a trmis cei trei piloni de baza in actiune in jurul globului si acum a ramas sa porneasca motoarele economiei americane cu petrol ieftin. Dar, surpriza de proportii pentru Nixon. Bancherii americani se opun in acest moment scaderii pretului la petrol, aceasi bancheri au cerut ca Nixon sa adapteze programul economic la preturile inalte ale petrolului. Asta a fost considerata o decizie fatala si neasteptata. A ramas ca Trilaterala formata sa inceapa in forta prin cele patru brate ale sale, NATO, FMI, BM si WTO, sa produca programe devastatoare pentru tarile ravasite de pretul petrolului si imprumutate pina peste cap la americani.
Cistigatorii absoluti au fost bancherii americani care in marea lor majoritate erau membri ai Trilateralei. A inceput sa se produca ruptura in rindul tarilor din Orientul Mijlociu, Arabia Saudita fiind prima care a semnat o alianta cu bancile americane. In acelasi timp tarile OPEC au acceptat ca, numai dolarul american sa fie moneda prin care sa se deconteze toate livrarile de petrol. Rezultatul a fost o crestere a cererii de dolari americani pe piata internationala pentru achitarea aprovizionarilor cu petrol. Stabilimentele financiare anglo-americane au cistigat din nou lasind in saracie si mai mare, popoare intregi si zone ale globului. Impactul cresterii pretului la petrol a fost devastator. Tarile in curs de dezvoltare au fost peste noapte in situatia in care se confruntau cu o crestere de 400% la costul energiei din import, fara a mai spune de costurile derivatelor care erau ingrasaminte si fertilizatori pentru agricultura, chimicale si altele. In 1973, India avea o balanta comerciala pozitiva, o situatie mai mult decit sanatoasa pentru economia Indiei. In 1974, aceasi Indie avea o suma, in moneda straina, de rezerva in Trezoreria Indiei de 629 milioane de dolari, iar factura pentru costul energiei consumate a venit in valoare de 1.241 miliarde de dolari, ducind India dintr-o economie balansata intr-una total dezechilibrata. In 1974, Sudan, Pakistan, Filipine, Tailanda, Africa si America Latina au inceput sa se clatine si sa cada economic una dupa alta nemaifacind fata platilor in fata bancherilor americani care isi rideau in barba si al Trilateralei careia i se deschise-se un drum cu petale de trandafiri catre tarile in saracie maxima si cu nevoie de bani. Tarile in curs de dezvoltare au inregistrat un deficit de 35 de miliarde de dolari in acea perioada, o suma colosala pentru acel timp, si nu surprinzator acesta a reprezentat un deficit de patru ori mai mare decit in 1973, deci a fost total controlata situatia. Dupa al doilea Razboi Mondial aceasta perioada a fost cu siguranta cea mai grea din punct de vedere economic.
Multe tari in curs de dezvoltare depindeau ombilical de Banca Mondiala si FMI pentru a primi bani cu dobinda in functie de gradul de rezistenta financiara, pentru a se moderniza si a-si crea structuri de productie competitive. Acum a intrat in rol Trilaterala care ii selecta si le impune conditii in functie de interesele bancherilor americani si ale SUA in zona.
Oricum, banii pe care ii primeau se duceau imediat in costul ridicat al produselor petroliere, dupa care sint obligate sa deruleze respectivele programe numai cu firme abilitate de ei, bani intorcindu-se la cei care au imprumutat si reminind tara respectiva cu datorii si fara nici o lucrare facuta. Deci bancherii sint factorii cei mai satisfacuti din acest joc murdar Occidental. Natiunilor li se lasau doua sanse: prima era sa stopeze dezvoltarea pentru o perioada nedeterminata si sa nu mai investeasca, sa treaca la monocultura si la agricultura inapoiata si o industrie total dependenta de interesele vestului bogat or sa imprumte bani de la FMI sau BM pentru a cumpara petrol raminind datori si incercind sa se situeze in rindul tarile in curs de dezvoltare dar pe o pozitie fragila. Metodele financiare concertate ale americanilor si vesticilor in general ne reamintesc de Mafia si sistemul lor de protectie. Americanii au manipulat evenimentele politice pentru a crea o crestere de 400% a petrolului, apoi s-au indreptat prin NATO, FMI, BM si WTO, triumviratul de baza al Trilateralei, catre tarile care au fost victime ale asaltului american, propunind sa ii “ajute” imprumutindu-le bani, practic petro dolari pentru a finanta achizitiile, dar acest imprumut american a fost facut cu dobinzi variabile in functie de tara si zona din care faceau parte tarile respective, cistigul fiind oricum astronomic pentru SUA. Nici una din tari nu se putea gindi la dezvoltari echilibrate de infrastructura sau alte domenii ale economiilor lor nationale. Imprumuturile FMI si BM vizau intretierea unei tensiuni politice in anumite state sau dezamorsarea acestor tensiuni in altele functie de intresele americane.
Alianta OPEC – SUA a dus tarile Lumii a Treia intr-o situatie fara iesire, n dezastru fara margini. Nu putem sa nu ne fie scârba de jocul mizerabil pe care acesti “capitalisti” americani il fac in momentul de fata cind trimit fel de fel de cintareti si actori sa faca donatii in Africa si in colturile sarace ale lumii, fac donatii prin Bill Gates si alti fanfaroni care vor sa dreaga busuiocul si sa reinceapa furatul sub pavaza grijii planetare a capitalismului. Dolarul a devenit in acea perioada foarte greu de procurat iar multe tari vindeau sub prêt numai pentru a achizitiona dolari si as putea plati datoriile. La sfirsitul anilor 70, Paul Volker, presedintele Rezervelor Federale de atunci si figura marcanta a Trilateralei a inceput un circ de nedescris promitind ca va lupta impotriva “inflatiei globale”, el urmarind in acest fel dezintegrarea controlata a economiei mondiale si nicidecum scoaterea la suprafata a tarilor inglodate in datorii. Cind Volker a inceput sa creasca dobinzile pentru sumele oferite de Rezervele Federale, pretul petrolului a atins cote astronomice si nemaintilnite, 40$/baril, situatie la care Volker personal a spus ca se datoreaza evenimentelor violente din Iran, dar aceasi Trilaterala crease ingineria prin care Shah-ul sa vina la putere, dar terenul trebuia pregatit pentru ca globul sa vada in acesti americani un salvator mondial. Crescind dobinda, Volker a creat un dolar din ce in ce mai scump de cumparat, acompaniat de o dobinda ucigatoare, aducind tarile la masa FMI si BM coordonate de Trilaterala.
Un alt membru al Trilateralei, un bandit fara margini, Secretarul de
Stat American George Schultz a avut o interventie in plenul Adunarii
Generale a ONU in care promova solutii prin FMI care sa duca la
posibilitatea de plata a tarilor Lumii a Treia fata de BM si FMI. El
vorbea pervers despre economie de piata dar in acelasi timp crea
teoretic potentiale structuri de export pentru tarile in curs de
dezvoltare si sarace, pe care le vedea net exportatoare de materii prime
catre tarile bogate, in felul asta putind sa inregistreze venituri prin
care sa isi plateasca datoriile in opinia lui fatarnica. Fara discutie
ca si el facea parte din Trilaterala, si era un bun prieten al lui
Milton Friedman. Cita perversitate a putut emana acel discurs din 30
Septembrie 1982, este incredibil si un tupeu de neimaginat.
A existat si un presedinte rebel, care le-a intors planurile celor din Trilaterala si anume Lopez Portillo, presedintele Mexican din 1976 care a vindut petrol catre SUA si a inceput un vast program national de dezvoltare economica generala a tarii, chiar construind si un reactor nuclear pentru aprovizionarea cu energie a unui milion de oameni. Stabilimentul bancar si Trilaterala a vazut in el un pericol si a incercat sa il elimine de pe scena poitica, orchestrind o fluctuatie a monedei mexicane, peso-ul, dar mai mult, facind o campanie denigratoare pe toate canalele de televiziune si presa, la adresa Presedintelui Mexican, ba chiar conditionind cooperarea cu unele state vestice de retragerea investitiilor lor din Mexic. Somajul a crescut, inflatia a venit la cote de alarma si nivelul de viata a venit in jos. Dar ceea ce era cel mai interesant pentru americani, ei au trimis NATO, FMI si BM sa negocieze preturile la materiile prime si in final au ajuns sa le achizitioneze la preturi foarte mici.
Pe 20 August 1982 Ministrul de Finante Mexican a spus in fata unei comisii a Rezervelor Federale Americane ca Mexicul nu mai poate plati datoriile care se ridicau la peste 82 de miliarde de dolari. Americanii nu au dat un raspuns iar Lopez Portillo a luat cea mai drastica masura, a nationalizat la 1 Septembrie 1982 toate bancile private pentru a nu accepta dezintegrarea Mexicului. Intr-o cuvintare in fata a sute de mii de mexicani, el a numit bancile “speculative” si a aratat cum au plecat din tara in mod dubios 76 de miliarde de dolari veniti in investitii straine dar care nu se derulau si lasau Mexicul dator, situatie similara cu cea a Romaniei in care din pacate Iohannis se ploconeste pentru ultimele avantaje. Lopez Portillo a aratat ca se poate lupta impotriva sacalilor Trilateralei si impotriva SUA fara a fi sugrumat. El a inteles ca numai nationalizarea poate aduce succes si orice interventie sau nou imprumut ar fi dus la aduncirea dezastrului. In felul acesta el a oprit, cel putin, scurgerile de capital catre afara si a dat o turnura noua politicii economice a Mexicului.
La 1 Octombrie 1982, Portillo Lopez in fata Adunarii Generale a ONU
infierat politica FMI si a bancilor americane, explicind ca dobinzile
mari coroborate cu pretul mic al materiilor prime exportate sint ca doua
lame ale aceleias foarfeci si care taie orice élan in dezvoltarea
oricarei natiuni. El a spus in fata mai marilor lumii ca “tara lui si
tarile in curs de dezvoltare nu doresc sa fie vasalii americanilor”, iar
in continuare a exprimat consecintele acestor masuri spunind ca “noi nu
putem sa aruncam popoarele noastre in mizerie cu scopul de a platii
debitele pe care cei care au oferit bani le-au triplat in timp si pentru
a imbogatii oameni ce doreau sa fie vazuti ca cinstiti”. In finalul
cuvintarii care este una de mare angajament si curaj, Portillo Lopez a
spus ca “eforturile tarilor in curs de dezvoltare de a invinge foamea,
bolile, ignoranta si dependenta nu au cauzat criza din aceasta
perioada”, facind aluzie la generatorii crizei mondiale.
Lopez Portillo a fost si ramine un exemplu de mare politician, de un adevarat patriot si om de mare curaj. Din pacate la terminarea mandatului sau ca Presedinte, banii Trilateralei au dus la alegerea unui vasal, de acesta data, Miguel de la Madrid Hurtado care a ingenuncheat in fata FMI. Cei patru pasi ai subjugarii economice dictate de Trilaterala prin cele trei brate ale sale, voi incerca sa le detaliez in cele ce urmeaza. FMI a fost o momeala buna aruncata si cu o motivatie ce nu putea sa nu fie luata in seama de tarile in curs de dezvoltare si cele sarace.
Imprumuturile FMI, oferite tarilor victime au dus la acceptarea de catre acestia a unor conditii draconice asa cum se intimpla si cu Romania. Le-au fost impuse taierea importurilor, reducerea drastica a cheltuielilor guvernamentale si a bugetelor aferente, cresterea taxelor si devalorizarea monedei nationale care face si mai dificila plata creditului contractat. Acest debit este mereu renegociat si restructurat financiar prin intermediul altor taxe pentru serviciile oferite. FMI-ul isi permite inspectii pentru a vedea daca orientarile date de ei s-au respectat. In concordanta cu datele furnizate de Banca Mondiala, intre 1980 si 1986, un studiu pe un grup de 190 de tari datoare care au contractat imprumuturi de la aceste sinister institutii, FMI si BM, dar si de la bancile americane, numai dobinda la aceste credite se situa la 326 miliarde de dolari. Plata in principal, adica a sumei initial imprumutate era de 332 miliarde de dolari, deci in total suma de plata se situa la 658 miliarde de dolari la un imprumut initial de numai 430 miliarde de dolari. In ciuda efortului lor de a rambursa banii, cele 190 de tari debitoare inca mai datorau in 1986 suma de 882 miliarde de dolari (observati ce crestere avea loc ei totusi platind periodic), suma care nu se va mai putea stinge niciodata in conditiile actuale de asuprire.
Tarile Lumii a Treia au transferat in ani ’80 suma de 400 de miliarde de dolari catre SUA, majoritatea dintre ei sub forma de plata serviciilor la debitul pe care il au. Cita bataie de joc si cu ce nonsalanta vedem la televiziunile occidentale cum o mâna de oameni “bine intentionati” duc cutii cu seringi de unica folosinta ca si ajutor umanitar celor care au muncit fiecare dolar si l-au patat cu singe pentru a-l trmite in SUA, fara a reusii sa plateasca ceva din imprumutul contractat. Ei inca nu inteleg ca aceste imprumuturi nu mai trebuiesc platite si ca odata platite ei se afunda si mai rau. Este alegerea intre a crea un sistem in care sa traiesti dupa cum iti permiti sau sa alegi sa iti creeze alti modul de viata dupa cum vor ei.
Marele jurnalist Greg Palast facea referinta la NATO, FMI, BM si WTO ca la un “triunghi de otel al globalizarii” in slujba Trilateralei care aduce raul tarilor in curs de dezvoltare indiferent de ceea ce spun sau conditiile in care trateaza cu cineva. Aceste organizatii, NATO, FMI, BM, WTO, promoveaza o politica anti stat care are ca efecte secundare ale globalizarii dictate de “triunghiul de otel”, pavarea drumului catre eliminarea din ecuatie a independentei nationale si crearea unor structuri de conducere la nivel planetar. Joseph Stiglitz se referea la NATO, FMI, BM si WTO ca fiind “masti interschimbabile ale unui singur sistem guvernamental”, aici avind in vedere Trilaterala. Primul pas in directia subjugarii economice il reprezinta in opinia cistigatorului premiului Nobel pentru Economie din 2009, Joseph Stiglitz, PRIVATIZAREA, pe care Stiglitz o numeste sub o alta forma -”SPAGALIZAREA” (Briberazation)
Asta s-a intimplat in 1995 in Rusia cind Rezervele Federale ale SUA au pus la bataie fonduri importante pentru realegerea lui Eltin pe care si-l doreau din toata inima. Din pacate pentru acesti sacali ai economiei mondiale a venit un alt conducator, Putin, care a preferat sa vinda unor rusi influenti dar pe care a putut sa îi tina sub control si o face in continuare cu success, evitind un dezastru iminent care s-ar fi putut intimpla in cazul unor vinzari necontrolate ale sectoarelor strategice ale Rusiei catre Occident.
Peste 300 de politicieni români se bat pentru 33 de locuri în Parlamentul European. Cele mai multe mandate ar urma să câştige PSD, urmat de PNL. Mizele unui fotoliu la Bruxelles sunt mari. Aleşii care vor ajunge acolo ne vor reprezenta în Europa şi vor vorbi în numele nostru, iar banii nu sunt de neglijat. Pot câştiga în 5 ani de mandat cât nu câştiga mulţi românil într-o viaţă.
La PSD, se lucrează de zor. Încă de dimineaţă, Liviu Dragnea i-a chemat la şedinţă pe liderii din teritoriu, pentru a stabili strategia de campanie la europarlamentare. Iar social-democraţii din teritoriu sunt deja pregătiţi pentru mitinguri de susţinere. Rovana Plumb, candidat PSD: „Vom învesti astfel încât mesajele noastre să ajungă în casele tuturor românilor.” Doamna nu este pe lista doar pentru un simplu loc de europarlamentar, ci cu mul mai mult decat atâta, un fotoliu de comisar european.
Opoziţia mizează pe o strategie similară, dar candidaţii vor să fie prezenţi şi pe reţelele de socializare. La PNL, fiecare organizaţie va trebui plătească 1.000 de euro pentru mesajele de pe Facebook. Robert Sighiartău, secretar general PNL: ”Sunt cotizaţii de la membri, există buget alocat pentru a promova mesajele PNL în campanie.”
Un milion şi jumătate de lei va putea cheltui fiecare candidat în campania electorală, iar mizele sunt mari. În primul rând, veniturile sunt mult peste cele din România. Cu un salariu de peste 6.000 de euro pe lună, sume forfetare, diurnă, cazare şi transport, un eurodeputat fără funcţii poate primi peste 1 milion de euro în cei 5 ani de mandat.
Şi prestanța este la fel de importantă. Discursurile din Parlamentul
European, poziţia României faţă de probleme fierbinţi din ţara noastră,
precum legile justiţiei şi alegerea unui procuror general european, au
arătat cât de important este ca un europarlamentar să fie foarte bine
pregătit.
Deşi campania electorală începe abia peste o lună, unele partide au furat startul (în foto cei doi hoți care au furat startul agățați pe fatada unui bloc). Alegerile europarlamentare vor avea loc pe 26 mai, în aceeaşi zi cu referendumul convocat de preşedintele Klaus Iohannis.
Nu poţi îngenunchea un popor deprins doar să se târâie! (Din umorul rusesc)
Lumea de azi nu reprezinta altceva decît câmpul de lupta al celui de-al treilea razboi mondial pe care bankerii kosher îl vor ca o solutie la situatia financiară pe care au creat-o in ultimii 100 de ani (Federal Reserve).
Germania si China au inteles printre primele ca razboaiele moderne sint razboaie economice si au speculat mai bine oportunitatile financiare, chiar decat cei care le pornisera(anglo-iudeo-americanii), ca tarile care nu pot fi supuse prin violenta pot fi cucerite economic. SUA n-a putut ingenunchea niciodata Vietnamul, n-a putut subjuga niciodata poporul vietnamez, n-a putut niciodata sa-i impuna prin violenta un regim politic. Acest lucru este insa posibil azi, dar nu prin violenta – astazi tarile sunt cucerite, popoarele sunt subjugate, asuprite la fel ca in Evul Mediu, dar prin mijloace pasnice, financiar-economice.
La ora actuala in lume se disting doua mari strategii, doua linii de abordare a viitorului: metoda americana care pastreaza linia ideologica clasica, aceea a controlului si dominatiei armate si noua linie, metoda chinezo-germana, folosita si de alte puteri imperialiste ca Franta, Olanda, Belgia, care merg pe o cale nonviolenta, pe o cale pasnica, financiar-economica incununata de succes. America plateste un greu tribut lipsei de istorie, de cultura, de civilizatie, de intelepciune – America nu a reusit sa invete de la istorie(care nu o are) ca popoarele nu pot fi cucerite prin forta pentru totdeauna, ca nicio cucerire prin forta nu rezista timpului. Chinezii si germanii au invatat insa acest lucru de la istorie… ei stiu astazi ca e mult mai ieftin si mai trainic sa cumperi o tara decit sa o bombardezi si sa o distrugi.
E ca si cu o femeie… prin forta ai putea sa o posezi, dar nu va fi niciodata a ta. Cu o floare, cu un inel, cu un sirag de sticla colorata o poti avea pe tava, fizic, sufleteste, dar mai mult, o poti pune sa munceasca pentru tine, sa-ti gateasca, sa spele, sa te maseze si sa-ti creasca copiii de buna voie, cu zimbetul pe buze.
Sistemul barbar de dominatie a lumii practicat de iudeo-americani a dat gres. America a pierdut deja rolul de conducator al lumii…
DACA SECOLUL 20 A FOST AL AMERICII, SECOLUL 21 ESTE AL CHINEI. Cum sa mai poti conduce lumea, cum sa-ti impui deciziile in fata Chinei cind guvernul tau datoreaza peste 1.000 miliarde de dolari Chinei ? Cum sa mai poata manipula SUA voturile in ONU si in Consiliul de Securitate cind toti votantii datoreaza bani Chinei ? Cum sa refuzi China cind esti pasuit la plata datoriei ? Cum sa refuzi China cind China este cel mai important cotizant la FMI si toata planeta este datoare vinduta la FMI ?
Cum s-a ajuns aici ? Prin multa intelepciune si strategia luminata a conducatorilor chinezi de la Deng Xiao Ping incoace. In urma cu 60 ani, China a ales drumul muncii si al sacrificiilor. China a acumulat putere pe spatele chinezului de rând care a muncit pina la epuizare pentru o farfurie de orez, sacrificind astfel bunastarea poporului in favoarea cresterii puterii statului chinez.
China produce ieftin de 50 ani. Daca e ieftin, se exporta de 50 ani intr-un ritm indracit catre societatea de consum occidentala… Statul chinez beneficiaza de sume uriase provenite din exporturi in timp ce importurile sint mult mai mici. De 50 ani China are an de an excedente uriase ale balantei comerciale – exporta mult mai mult decit importa. De 50 ani China stringe, acumuleaza bogatiile lumii.
Ce inseamna excedentul balantei comerciale ? Inseamna nimic altceva decit ca bogatia intra in tara ca un fluviu urias de comori. Ce inseamna deficitul balantei comerciale ? Inseamna ca o tara importa mai mult decit exporta, inseamna ca fluvii de bani se scurg din tara cum ti se scurge apa printre degete, inseamna ca – cel putin teoretic, in anul respectiv, sint mai putini bani, mai putina valoare in tara respectiva. Daca acest deficit nu este datorat investitiilor in tehnologie care sa asigure pe termen scurt inversarea balantei comerciale, tara respectiva pierde bogatie, pierde avutie nationala, pierde in termeni reali nivel de trai. Acest lucru nu este palpabil, nu se vede, nu se simte imediat, dar daca dintr-o tara ies an de an bani… cu timpul, cel putin in termen teoretici, ramin tot mai putini bani. Sigur ca acest lucru poate fi compensat prin intrari de bani proveniti din investitii straine sau repatrieri de numerar de la cei ce muncesc in strainatate, sau credite internationale, dar sa nu ne furam caciula singuri… investitiile straine, aportul de capital strain e de fapt un rau mai mare decit deficitul balantei comerciale. Aceste investitii straine inseamna cumparari de terenuri, de exemplu si atunci ai mai pierdut o bucatica de tara… cumparari de resurse si zacaminte minerale si ai mai pierdut o bucatica de tara… fara tancuri si fara bombardamente.
Investitiile străine inseamna fabrici care creeaza profituri, bani care pleaca din tara la sfirsitul fiecarui an.
Investitiile straine sint cel mai mare rau al unei tari – pe moment sint un factor pozitiv: intrari de capital, locuri de munca, etc, dar pe termen mediu si lung inseamna robinete cu debite uriase prin care se scurge avutie, nivel de trai al poporului acelei tari. Acest lucru se intimpla datorita profitului repatriat, de cele mai multe ori nici macar impozitat. A ne dori investitori straini in tara inseamna a ne dori talhari care sa ne talhareasca tara și pe noi prin slujbe prost platite in final. China si Germania au inteles aceste lucruri de mult…
China si Germania au facut o prioritate nationala din politica de excedent a balantei comerciale si investitiile in tari straine. Astfel, in aceste tari s-au acumulat de la an la an tot mai multe valori din alte tari, la inceput si pe masura globalizarii, astazi aceste tari sug bogatia intregii planete.
Un alt factor important al razboiului economic este deficitul bugetar.
La acest capitol China este din nou campioana mondiala. Daca o tara are deficit bugetar inseamna ca practic cheltuieste mai mult decât câstigă. Asta ce inseamna? Ca acel popor traieste mai bine decit ar merita conform muncii lui, dar o face pe baza imprumuturilor. Nu pacaleste pe nimeni – isi fura singur caciula !
Insa China a imprumutat bani de la Bancile Kosher numai in masura sumelor de bani pe care altii ii datoreaza Chinei, astfel incat China are bani la indemana pentru dezvoltare rapida, desi SUA sau alte state ii datoreaza bani. In total China nu datoreaza mai mult decat i se datoreaza, fara sa sufere de lipsa de bani.
Exista astazi tari in care tot poporul ar trebui sa munceasca un an sau mai mult de un an fara sa primeasca nicio retributie ca sa-si poata plati datoria !!! Cum e posibil asta ? Au luat credite si au trait mai bine decit li se cuvenea, dar datoria a ramas, trebuie platita. Vezi, Grecia, Portugalia, Spania, Romania…
Cum or sa o plateasca ? De vazut… Pina una alta sint pasuiti. Cine-i pasuieste ? Cel ce i-a imprumutat. Cine i-a imprumutat ? FMI, Banca Mondiala, China, Germania… Vor sari unii sa spuna ca si SUA. FALS !!! Cind tu ma creditezi pe mine cu 10 euro, dar datorezi Chinei 100 de euro, se cheama ca in realitate China m-a creditat !
De unde au FMI, Banca Mondiala, bani ? De la tarile care au mai mult decit le trebuie… in mod direct sau indirect, tot de la China si Germania ! In aceste conditii, cine e in spatele acestor institutii de credit, cine detine controlul, puterea ? China si Germania, normal !
Cui mai da China si Germania (in mod direct sau indirect) credite si pe cine mai pasuiesc ele ? Pai, tarile democrate, cooperante, coruptibile, care nu se opun intrarii de capital strain, investitiilor, care nu se opun importurilor de textile si jucarii chinezesti, de autoturisme germane, care nu impoziteaza profitul repatriat al fabricilor germane, etc. Acestor tari cuminti care au inteles ca e normal ca firmele chineze si germane sa aiba dreptul de a cumpara fabrici si terenuri, de a face afaceri, de a face profit si mai ales de a putea trimite acest profit, cit mai putin impozitat, inapoi in tarile de origine ale investitorilor care din intimplare sint chiar China si Germania. Si atunci se creeaza un cerc vicios: tarile slabe au tot mai mare nevoie de ajutor financiar si pe masura ce primesc acest ajutor se afunda tot mai tare si mai tare in mlastina subjugarii.
Alte tari care fac excedente comerciale imense, tari care storc bogatiile planetei indreptind fluviul de valori spre ele,sint tarile mari exportatoare de petrol. Aceste tari absorb sume imense de bani din toata lumea – ar fi avut conditii exceptionale de a deveni viitorii stapini ai lumii, dar strategia lor de dezvoltare a fost de cele mai multe ori gresita.
Arabii au folosit sumele imense de bani provenite din exportul de hidrocarburi de cele mai multe ori nechibzuit si negindit. Au investit in echipe de fotbal, autoturisme de lux, in partii de ski in desert, palate, zgarie nori, insule artificiale si alte extravagante lipsite de sens si eficienta. Daca arabii foloseau banii proveniti din exportul de petrol in scopul dezvoltarii resurselor energetice ale viitorului, astfel incit chiar si atunci cind petrolul se va termina, ei sa ramina regii energiei mondiale (o noua generatie de energie), azi ei ar fi fost stapinii lumii. Daca in loc sa faca insule artificiale cumparau mine de fier, uraniu, bauxita si cupru in Australia, America de Sud si in Africa, azi ei ar fi fost stapinii lumii. Dar ei au cheltuit avutiile imense ca o femeie cocheta care cheltuieste pe lux tot ce-i cade in mana.
Tot acest fluviu de bani (valori) ce se scurge de zeci de ani dinspre occident spre orient pentru petrol, minereuri si chinezarii, au dus la actuala criza economica. Sa ne imaginam ca in occident exista acum 20 ani o suma de bani, sa zicem 100.000 miliarde $, bani ce aveau acoperire in marfuri si valori. In ultimii 20 ani, din cauza deficitului balantei comerciale dintre occident si orient, o mare parte din acesti bani, daca nu chiar toti, au luat drumul orientului.
Veti spune, bine, dar cum asa, ca noi vedem ca mai sunt bani pe piață? Da, mai sint, dar tot mai putini si cei care sint, sint pentru ca marele popor chinez, (dupa ce ne-a luat bani si ne-a dat in schimb tricouri si jucarii care in 1-2 ani au ajuns la groapa de gunoi) ne-a dat o parte din bani inapoi, dar sub forma de imprumut cu care sa acoperim gaurile deficitului balantei comerciale si ale deficitului bugetar. Asa ca banii care sint azi pe piata sint mai putini (de aceea este criza) si nici nu mai sint ai nostri, ci sint bani luati cu imprumut, mai direct sau mai putin direct, tot de la marele popor chinez. Ce mai produce astazi occidental si SUA, cad in lume din 5 obiecte 4 sunt fabricate in China? Si nu doar jucarii si tricouri. Chinezii au cea mai avansata tehnologie AI – Automatizare Inteligenta, din lume. Pai sa vedem care sint atuurile si punctele slabe ale celor doua tari dominante economic:
Atuurile Chinei: – Populatia… un sfert din populatia planetei; – Accesul la resurse; – Un teritoriu imens; – Pozitionarea strategic; – Ambitia unui popor ce are in spate un trecut glorios, o istorie si o civilzatie de 5000 de ani; – Spiritul de sacrificiu; – Conducerea autoritara si concentrarea puterii in mainile unui grup restrins; – Legi draconice care pastreaza ordinea si disciplina, bine impuse, implementate; – Cea mai evoluata tara in domeniul resurselor energetice alternative si AI; – Un sistem politic mai bine adaptat acestor „vremuri de razboi”.
Punctele slabe ale Germaniei: – Un popor relativ mic, mult mai mic decit cel chinez; – Restringerea „spatiului vital”; – Sistem politic corupt, perimat, inflexibil, birocratic; – Pierderea autoritatii legii, scaderea permanenta a nivelului de ordine si disciplina datorita legilor proaste care de cele mai multe ori incurajeaza faradelegea, protejeaza infractorul, proasta implementare a legilor; – Lipsa resurselor de materii prime; – Fractionarea politica absurda, care uneori actioneaza ca o frana de mina. [Ca sa poata sta la carma UE trebuie sa mearga pe linia Globalizarii tip Kosher, dar, in acelasi timp, populatia nu uita ca ei sunt o Natiune!]
Punctele slabe ale Chinei: – O relativa raminere in urma din punct de vedere economic, este inca pe locul doi financiar dupa SUA, care tipareste la nesfarsit Dollari. – Dependenta de resurse minerale externe
China este azi in topul dezvoltarii tehnologiei resurselor de energie regenerabila, a rezolvat problema materiilor prime avand colaborari economice aproape in toata Africa, au toata economia americana la picioare prin datoria imensa pe care statul american o are fata de statul chinez. Trump se screme sa echilibreze cat de cat balanta exporturilor cu China, declansand un adevarat razboi commercial, unde victim au cazut fermierii americani singurii care ma produceau in SUA. Cu ce sa balansezi cand tu nu a ice vinde – China nu cumpara armament si munitie de la SUA, cel mult de la rusi ca’I mai ieftin si muuult mai bun.
Din punct de vedere tehnologic, China este un miracol… adesea orice inventie de pe lumea asta ajunge sa fie pusa in aplicare mai repede in China decit reuseste insusi inventatorul. Chinezii copiaza, reproduc mai repede decit reuseste inventatorul sa gindeasca… Ei au acces la toate marile descoperiri tehnologice ale lumii. O alta calitate fantastica a acestui popor este ambitia de a fi primul. Fiecare chinez in parte vrea sa fie in mod particular primul – oriunde l-ai pune pe chinez, el vrea sa ia locul intai, sa fie cel mai apreciat, sa cistige cel mai mult, sa fie number one. Asta e educatia pe care o primeste, asta e traditia pe care o mosteneste. [In Romania: Merge si asa!]
Conducerea centralizata a tarii este un factor foarte important… puterea e concentrata in mainile citorva oameni, deciziile se iau repede, fara ezitari, fara tergiversari. Ordinea si disciplina sint sfinte – pedeapsa cu moartea se aplica, omul corect si cinstit e protejat de lege, infractorul, nemernicul, ticalosul isi ia rasplata cuvenita, spre deosebire de Europa unde infractorul e protejat, iar pagubitul, omul cinstit e discriminat si intimidat.
Europa… lumea in care infractorii au mai multe drepturi decit oamenii cinstiti. Europa… societatea in care pagubitul face puscarie pentru ca a incercat sa-si apere bunurile, casa sau familia, iar infractorul e despagubit pentru prejudiciile suferite in procesul furtului. Europa… lumea in care multi aleg sa devina infractori pentru ca sa poata trai mai bine in puscarie decit in libertate.
In SUA este la fel, daca nu chiar mai rau decat in Europa.
E imoral, anormal si nedrept, dar asta se intimpla intr-o societate in care legile sint facute de infractori si de catre interpusii lor. Asta se intimpla intr-o societate bolnava din cauza unui sistem corupt care nu are alt ideal decat: $PROFITUL$. Asta se intimpla din cauza unui sistem politic retrograd, invechit, inadaptat la realitatile secolului 21, dominat de lumea financiara Kosher .
GLOBALIZAREA este prost inteleasa astazi. Azi globalizarea inseamna HAOS… amestecarea raselor, libera circulatie, emigratie provocata, haos economic, politic si social. Globalizarea ar trebui sa insemne legi unitare la nivelul planetei, ordine, respect fata de valorile umane, protejarea oamenilor buni, corecti, cinstiti si eliminarea ticalosilor. Globalizarea Kosher este impusa de o clica de politicieni ce nu au familii sau copii, alterand prestigiul organismelor UE sau ONU unde au functii de raspundere decizionala sau de catre ONG-uri anti nationale infiintate/sponsorizate de Soros cu banii familiilor Rothschild.
Globalizarea ar trebui sa insemne armonie legislativa pe toata planeta, cooperare strinsa si eficienta intre popoare pentru rezolvarea marilor probleme globale, rezolvarea problemelor emigratiei clandestine, eradicarea saraciei, reducerea poluarii si protectia mediului.
O astfel de globalizare cooperanta este propovaduita si infaptuita de China si nu numai ideologic ci si prin planuri economic-sociale cum ar fi Drumul Matasii, care da sanse reale tarilor de pe parcurs sa aibe oportunitati economice.
Italia (singura tara din UE) de curand a semnat un protocol de colaborare la Drumul Matasii (si Marco Polo folosise drumul matasii) cu China, intelegand ca izolarea de o colaborare cooperanta intre tari nu duce la prosperitate, spre deosebire de SUA care nu numai ca se opune dar chiar contreaza cat si cum pot proiectul de zeci de trilioane dollari ce va globaliza lumea, dar nu in forma dorita de bankerii kosher. Asta trebuie sa fie globalizarea – drumul catre o lume mai buna, mai echilibrata.
Daca Dumnezeu nu exista si eu cred, n-am pierdut nimic. Dar daca Dumnezeu exista si eu nu cred, atunci am pierdut totul.
– N. Iorga –
O lune văzută de un internaut Anonym Sursa: INTERNET
Programului secesionist “Trianon 100”, de la Șumuleu Ciuc, vizând pe față destramarea Romaniei, a fost coordonat personal de Viktor ORBAN, (premierul agresiv al Ungariei!) în anul 2017. Arhiepiscopul catolic de Alba Iulia Jakubinyi Gyorgy si nuntiul papal, Miguel Maury Buendia sunt cei care au negociat și au pus la punct detaliile vizitei Papei Francisc in Romania, in perioada 31 mai – 02 iunie 2019.
Cu aceasta ocazie, iredentistii intentioneaza sa „proclame” independenta sau macar… autonomia Transilvaniei (vezi afișele exhibate de Laszlo Tokes în Parlamentul UE in campania (personală?) de acceptare …separata in UE a …. Transilvaniei, „Transylvania in the EU”) si crearea, ca parte a Ungariei, a bantustanului Erdelyi (“Tinutul Secuiesc”?). In care scop,Europa Occidentala si evident, Romania (prin lansari provocatoare la Targu Mures !!) au fost invadate de carti falsificatoare de Istorie editate la Budapesta, pe temele “Trianon” si “Istoria secuilor”.
Declanșând, in cadrul acestui razboi hibrid si in conditiile batjocoririi, inclusiv si de catre clasa noastra politica a sarbatoririi “Centenarului”, propriul sau program (Mihai Viteazul in Cetate), pentru perioada martie 2018 – septembrie 2020, SCMD, cu sprijinul partenerilor din CNSC, a replicat prin actiuni culturale in numeroase orase din tara, menite sa trezeasca la romani constiinta nationala.
SCMD lanseaza, în perspectiva venirii Papei Francisc in Romania, lucrarea “Intre Alba Iulia si Trianon. Ungaria tuturor cauzelor si razboaiele de succesiune (1918-1920)”, sub semnatura istoricului militar col.dr. Mircea DOGARU, (presedintele SCMD).
Bazată strict pe documente si argumente de drept international, cartea a aparut in Editura “Mures”, la Targu Mures si este destinata bibliotecilor judetene, municipale, universitare, ale colegiilor si comunale din fostele provincii romanesti istorice Banat, Crisana, Transilvania, Maramures, Bucovina si bibliotecilor comunitatilor romanesti din Diaspora. Ca munitie letala!
In curand, si tot ca atenționare a Sanctitatii Sale Papa Francisc, ca mesaj al romanilor catolici, greco-catolici si ortodocsi, va vedea lumina tiparului, sub aceeasi semnatura, si lucrarea: “Secuii, poporul furat”.
Când vom înţelege că aceste minciuni sunt o pârghie de control care ne face să trăim în două lumi diferite? Propaganda și îndoctrinarea la care recurge în prezent mass-media occidentală urmărește să creeze un fel de realitate paralelă, în care adevărul – în special cel raportat la evenimentele majore – nu mai are aproape niciun fel de importanță. Pentru păpușarii care stau în spatele concernelor mediatice, ceea ce contează este ca opinia publică să creadă ceea ce vor ei să implementeze în mințile oamenilor. Adică o lume structurată pe șabloane ale controlului maselor, a retoricilor alese pentru a ne da senzaţia că însemnăm ceva, în timp ce noi vedem zi de zi că suntem trataţi aidoma unei turme. Este o lume ai cărei jurnalişti-slugi caută disperaţi să distorsioneze şi să distrugă orice reper de bun-simț al realităţii, ducând oamenii într-o zonă de dezorientare economică, socială şi politică. Pe de altă parte, avem o lume a faptelor concrete, urâte, brutale, care ne agresează zilnic și generează frustrări. Rămân mult prea puţine speranţe pentru cei mai mulţi dintre oameni, care nici măcar nu își dau seama că scara valorilor occidentale se depreciază zilnic. Dacă marea majoritate a populaţiei din țările capitaliste ar privi mai atent lumea faptelor (lumea reală şi nu lumea construită în mod intenţionat de media jewmericană care ne infectează zilnic creierele), atunci o acţiune inteligentă şi eficientă a fiecăruia dintre noi ar fi cu ușurință posibilă. Am putea nega configurarea bolnavă prin care se dorește intoxicarea vieţii şi acţiunilor noastre. Dar mass-media cultivă o atitudine pasivă a telespectatorilor. Pentru că – nu-i așa? – spectatorii nu trebuie să se implice, e grozav ca ei să fie fericiți doar pentru că asistă la ceea ce aduce tot mai mult cu un spectacol nemaipomenit, în care apare mereu ceva nou și senzațional… Și ce bine că marii specialiști iau deciziile cele mai deștepte, iar noi avem șansa de a fi prompt informați! Ceea ce se petrece în realitate este că suntem excluși de la vreo eventuală consultare. Ni se sugerează din start concluziile cu care să fim „de acord” și care chipurile sunt mult mai complexe și mai elaborate decât am fi putut noi să ne gândim vreodată.
Ni se înfățișează jurnalişti profesionişti, lideri politici, analiști, experți și economişti reputaţi. Dar vedem mai mereu cam aceleași figuri perindându-se pe micile noastre ecrane. În timp ce viaţa de zi cu zi alunecă tot mai mult în derivă. Unde ne-au dus sfaturile lor atât de „competente”? Crizele și tensiunile escaladează peste tot! Desigur, ei au o explicație pentru fiecare detaliu și modul în care se exprimă pare foarte convingător. Privind însă imaginea de ansamblu înțelegem că toți acești „specialiști” promovați de Sistem prezintă o imagine sforăitoare și că de fapt urmează o „agendă” menită să ne dez-informeze. Datorită notorietății lor, a faptului că sunt bine îmbrăcaţi şi aduși mereu pe aceleaşi scaune onorifice, ne consideră naivi şi uşor de manevrat. Ne împing după logica evenimentelor dezvoltate de ei, conform unei organigrame a prostelii. Dar cine este de vină pentru această distorsiune conceptuală în care trăim? Fără discuţie, în prima linie a responsabilității sunt intelectualii, clasa celor care înţeleg foarte bine adevărul, dar care nu mai creează un curent de gândire menit să obiectiveze realitatea, care să se opună valului de manipulare deșănțată care ne asaltează. Intelectualii au fost în mare parte neutralizați prin impunerea în toate domeniile a standardelor „corecte politic”. Au ajuns să le fie frică să nu-și piardă statutul dacă nu se conformează. Sau au fost pur și simplu cumpărați și au trecut de partea Sistemului. Au mai rămas doar câțiva rebeli care mai au curajul să spună liber ceea ce gândesc, dar aceștia sunt interziși de media centrală. Dacă vom privi cu atenție, vom constata că absolut nimic din tot ce spune media corporatistă vestică, intens politizată, nu este susţinut de dovezi tehnice sau de altă natură. Absolut nimic… De la așa-zisa deturnare a rezultatului alegerilor în SUA de către ruşi, la înregistrarea convorbirilor lui Trump din Trump Tower şi terminând cu bombardamentul cu gaz sarin din Siria. Nimic, absolut nimic nu este dovedit. Dar, ca de obicei, globaliștii nu vor recunoaște că nu au argumente, ba chiar vor demara mereu câte un alt potop de minciuni legat de un alt și alt subiect fabricat de reţelele media corporatiste. Să analizăm în continuare câteva categorii ale virusării mentale la care ne supune zilnic mainstream media şi să observăm pe scurt cum influențează aceasta cea mai mare parte a populației.
Sugestia că depindem de marile corporații, care ne vor binele Pilonul de bază al sistemului capitalist îl reprezintă rețeaua băncilor centrale, care în fiecare țară sunt dirijate de slujbași fideli ai mafiei financiare internaționale. Acestor bancheri nu le pasă de noi, dar ei urmăresc să ne convingă prin mass-media (care de fapt e proprietatea lor) de faptul că bunăstarea noastră e dependentă de prosperitatea marilor corporaţii. Corporații care de fapt seacă bugetele locale… şi evident buzunarele noastre. Mediul politic occidental este extrem de corupt, iar politicienii sunt în cea mai mare parte slugile corporațiilor. Ca marionete corporatiste, politicienii vor să convingă sute de milioane de oameni să muncească din ce în ce mai mult pentru sume din ce în ce mai mici şi să cheltuie din ce în ce mai consistent pe produsele corporațiilor. Economia americană, şi a lumii vestice în general, este în declin de ani de zile, însă tot în această perioadă, valoarea bursei a crescut proporţional cu sărăcia oamenilor. Dacă ne uităm mai bine la indicatorii Wall Street vedem că orice decizie legislativă are un corespondent (mai mult sau mai puţin puternic) în bursa de valori, iar cei ce manevrează bursa ştiu foarte bine cum să speculeze acest lucru prin intermediul efectului psihologic indus de mainstream media. Totul este o afacere în care corporatiștii, politicienii și media își dau mâna pe la spate, iar ținta vizată este cetățeanul care mănâncă fericit popcorn în fața televizorului.
Mascarea intervenției abuzive a globaliștilor în alte state Televiziunile și ziarele occidentale ne-au servit ani de zile circul legat de așa-zisele beneficii ale „intervențiilor umanitare” prin care SUA și NATO au „adus democrația” în diferite țări „necivilizate”. Acelea au fost de fapt țări foarte bogate pe care „eroii civilizatori” (portretizați și de Hollywood) le-au distrus pentru a le fura resursele și a le lua sub control. Scenariul acesta a dus la saturaţie o lume întreagă şi, ceea ce este mai grav, a urmărit să ascundă milioanele de morţi pe care „intervențiile umanitare” le-au lăsat pe toate meridianele lumii… Ce vină au avut aceşti amărâţi din Irak, Libia, Siria şi din multe alte ţări bombardate şi lăsate apoi în paragină? Am văzut cum Siria a fost atacată fără nicio dovadă a faptului că Assad și-ar fi otrăvit propria populaţie cu gaz sarin. Mai mult decât atât, apar acum tot mai multe dovezi că așa-zisele atacuri ale forțelor guvernului sirian asupra populației au fost de fapt înscenări mizerabile efectuate de gruparea Căștile Albe, organizație „umanitară” finanțată de mediile occidentale. Știm foarte bine în prezent că bombardamentele americane au urmărit să deschidă un culoar către vestul Siriei teroriştilor ISIS, Al Nusra şi Al Qaeda, care au mulţumit SUA pentru ajutorul dat în distrugerea infrastructurii militare a Siriei… Și că toate aceste organizații teroriste au fost favorizate, antrenate și finanțate de statele vestice. Am văzut cu ani în urmă că scenarii similare au fost derulate în Iugoslavia, în Irak și în Libia. Autorii sunt aceiași lideri ai SUA, NATO și UE, susţinători ai terorismului sub toate formele, care conduc cele mai „democratice” state ale lumii. Am văzut ce „arme de distrugere în masă” a avut Saddam Hussein, am văzut cât de „rău” a fost Gadaffi în Libia şi ce a ajuns Libia în acest moment, după împărţirea „dreptăţii” de către americani. Am văzut cum au măsluit americanii situația legată de doborârea avionului malaiezian de presupusele forţe militare ruse din estul Ucrainei, iar când adevărul a ieşit la suprafaţă, nu s-a mai auzit nimic şi alte gunoaie mediatice au intrat în vizorul jurnaliştilor „integri”. SUA a fost obişnuită să influenţeze după cum consideră alegerile politice din alte state, iar televiziunile globaliste prezintă aceasta cu cel mai firesc ton posibil. Un exemplu recent este cel prin care media capitalistă salută poziția stabilimentului american ce a ordonat ca președintele ales democratic al Venezuelei, Nicolas Maduro, să nu mai fie recunoscut pe plan internațional. Stăpânii lumii au comandat ca în locul său să fie pusă o marionetă a CIA, Juan Guaido, iar țara slăbită de sancțiunile americane este în pragul războiului civil. Peste 50 de state (printre care și colonia România) au aplaudat imediat această abordare complet anormală. Pe baza cărei reguli democratice poate forța un stat schimbarea regimului politic în alt stat?
Ceea ce masele de oameni prostiți de propagandă nu mai sesizează este dubla măsură. Atunci când vine vorba despre democrația din America, devine brusc scandaloasă ideea în sine că Rusia ar fi putut interveni în favoarea alegerii lui Donald Trump, deși nici până acum nu a fost adusă vreo dovadă. Pe de o parte americanii „au dreptul” să intervină în alte state, dar altora le este interzis chiar și numai să se gândească să influențeze cu ceva mersul politicii în SUA. Dar foarte mulți oameni și-au pierdut simțul critic, capacitatea de a gândi cu propria minte. Ei nu mai fac analize și comparații, ci înghit pe nemestecate tot ce li se varsă prin televizoare. Există informații copleșitoare în media alternativă despre corupţia de proporţii promovată de familia Clinton pe toate meridianele lumii, dar nimeni nu a fost încă arestat. De ce nu este Hillary la puşcărie? Și de ce America susține Arabia Saudită, cel mai criminal stat la nivel internaţional? Distorsionarea acestor realități poate însemna integritate jurnalistică? Jurnalismul occidental poate fi oricând comparat pe bună dreptate cu un bordel infam, în care jurnaliștii mimează fără niciun pic de pudoare că iubesc adevărul…
Ficțiunea despre amenințarea Federației Ruse Zilnic suntem intimidați de știri care ne pun în gardă asupra „pericolului” uriaș de a fi oricând atacați de Federația Rusă. Dar ce fundament poate avea această idee? Cine a atacat în ultimii 20 de ani alte state și a omorât milioane de civili nevinovați? Federația Rusă sau NATO condusă de SUA? Realitatea este că Rusia a ieșit în ultimii 15 ani de sub dominația globaliștilor și tocmai de aceea ea este considerată ca un afront ce nu poate fi tolerat de „arhitecții” Noii Ordini Mondiale. Merită să înțelegem de asemenea și că ceea ce a însemnat Rusia sub forma Uniunii Sovietice bolșevice, cu toate ororile comuniste asociate, a fost rodul intrigilor orchestrate tot de Wall Street, încă de la începutul secolului XX. Poveştile cu „hackerii” ruşi postate obsesiv pe prima pagină a ziarelor vestice şi așa-zisa lor influenţă asupra sistemului „democratic vestic” au ajuns complet răsuflate. Nu le mai cred nici măcar cei care trăiesc în vest, până și ei și-au dat seama că e o propagandă grosolană ce încearcă deturnarea atenţiei şi crearea unei false opinii. Mai exact, este o abureală prin care păpușarii americani caută să mascheze realitatea cruntă că nu au putut frauda (ca de obicei) alegerile la ei în curte, că nu au putut convinge poporul să aleagă ce doresc ei, adică Globalismul satanist pe care îl venerează în calitate de preoteasă cabalistă Hi(t)llary Clinton. Media jewmericană, nu numai că nu aduce nicio dovadă acuzațiilor actuale împotriva Federației Ruse, dar nici măcar nu-i întreabă pe cei ce fac astfel de declaraţii dacă au vreo dovadă asupra ingerințelor despre care vorbesc. Iar dacă apare cineva care vine cu un punct de vedere contrar, al inconsistenței acestor alegații, moderatorii retează brusc subiectul. Tot ceea ce nu convine intereselor globaliste este aruncat astăzi în cârca Rusiei. Nu se pune problema că ceea ce susțin ei este fals! Nu, ei au cele mai bune intenții, dar cineva „foarte rău” vrea să strice tot. Iar acel cineva este invariabil Federația Rusă, care e vinovată pentru că provoacă NATO, pentru că vrea să cucerească Europa, pentru că a făcut să fie ales Trump, pentru protestele naționaliste din Europa, pentru Brexit și pentru multe altele.
Sprijinirea furtului suveranității statelor naționale Agenda globalistă recunoaște că naționalismul este dușmanul său declarat. Într-o sesiune din noiembrie 2018, ONU a lăudat îndelung virtuțile multiculturalismului și a concluzionat că „Ridicarea naționalismului amenință succesul dovedit timp de 70 de ani al multilateralismului, care a salvat vieți și a prevenit războaie”. În aceeași idee, președintele francez Emmanuel Macron, una dintre păpușile împăiate ale bancherilor Rothschild, afirma tot în noiembrie 2018 că naționalismul este un pericol în creștere pe plan mondial și că nu reprezintă altceva decât o „trădare a patriotismului”. Macron a primit însă la scurt timp după aceea o lecție usturătoare chiar la el acasă, odată cu protestele „Vestelor Galbene”, prin care milioane de francezi care i-au oferit o măsură de mare forță despre ce înseamnă cu adevărat să fii patriot.
Media ne ascunde de asemenea motivele pur naționaliste pentru care Marea Britanie a decis ieșirea din Uniunea Europeană. Știrile corporatiste pe tema Brexitului se învârt în jurul ideii că aceasta este o mare greșeală pentru care englezii vor regreta amarnic și vor plăti scump (după cum s-a văzut, Parlamentul britanic nu a votat programul May de ieșire din UE, asta este o lovitură cruntă dată cabalei, n.b.) . Și în America naționalismul este în floare. La sfârșitul anului trecut, președintele SUA, Donald Trump, se adresa jurnaliștilor astfel: „Sunt un naționalist, ok? Naționalist. Folosiți acest cuvânt!” și a adăugat răspicat că „Resping ideologia globalismului”. Economia americană a crescut simțitor sub administrația Trump, iar în sondajele de opinie acesta este tot mai bine văzut. Cu toate acestea, conform Washington Times, 90% din media americană îl urăște și latră ca un câine turbat împotriva lui Trump, încă de la instalarea sa la Casa Albă. Este ușor de înțeles cine și de ce o asmute. Globaliștii sunt terifiați că popoarele se scutură din hipnoza prin care au încercat să inducă tuturor ideea că pașii spre un Guvern Mondial (instrumentat de ei) sunt o mare binefacere și că acest deznodământ este, oricum, inevitabil. Chiar dacă televiziunile deținute de mafia „Noii Ordini Mondiale” caută din răsputeri să minimizeze impactul curentului naționalist, acesta se trezește din ce în ce mai puternic și e pe punctul să reseteze ordinea internațională.
Manipulările mediatice de promovare a ideologiei de gen Mediul social progresist occidental a ajuns în prezent în stadiul că dacă cineva nu se aliniază la „valorile”LGBT nu mai are nicio șansă să fie acceptat în vreo competiție de creație muzicală, cinematografică, în politică sau chiar în posturile importante din corporații. Iar asta deja se face pe față, nu mai este niciun secret. Și totul este impus sub autoritatea „drepturilor omului”, dar care sunt de fapt răsucite tocmai împotriva majorității oamenilor. Conform doctrinei neomarxiste, dezvoltată de Școala de la Frankfurt, noua clasă care face acum „revoluția socială” este reprezentată în primul rând de minoritățile de gen, adică de comunitatea LGBT. Majoritatea trebuie să se încovoaie sub greutatea filozofică și academică a „dreptății sociale” neomarxiste. Și nu are încotro decât să se supună „normelor” care până nu demult erau considerate deviante, dar care acum sunt proclamate cu mare fast ca perfect normale. Și sunt chiar stimulate să prolifereze prin parade ale mândriei, dar și prin „educația sexuală” specifică, devenită obligatorie în școli. Transsexualul cu barbă care a hotărât că e o „ea” și că îl cheamă Conchita, a fost desemnat câștigător al Eurovision în anul 2014. El (ea?) declara atunci satisfăcut, în numele lgbt-iștilor că „Suntem de neoprit!”. Anul acesta, românca Laura Bretan a fost respinsă la selecția pentru concursul Eurovision de doi membri homosexuali ai juriului, care au ținut cont că anul trecut Laura a sprijinit printr-un mesaj public referendumul pentru familia tradițională, formată dintr-un bărbat și o femeie. Un apropiat al celor din juriu a explicat că „ei, ca homosexuali, au simțit că este nedrept să permiți unui homofob să intre în concursul Eurovision”,
Un alt subiect al minciunii mainstream media – emigraţia ilegală Permanent auzim la știri despre potenţiala îmbunătăţire a sistemului de emigrare, a legilor sub auspiciile cărora se desfăşoară procesele de emigrare în ţările vestice. Forțele globaliste sprijinite de uneltele lor mediatice prezintă acum migrația sub titulatura de „drept al omului”, față de care nu mai este moral și legal să ne opunem. În decembrie 2018, ONU a instituit Pactul Global pentru o „migrație sigură, ordonată și regulată”. Deși în Europa valul imigraționist venit după 2015 a creat veritabile dezastre – prin acțiuni teroriste și prin segregare socială – media aservită respectă „corectitudinea politică” și nu face niciun fel de referiri la etnia (musulmană) a celor care provoacă tulburări. În pofida spălării intensive pe creier înfăptuită de media, tot mai mulți lideri politici din Europa și Statele Unite afirmă deschis că ne confruntăm cu un curent artificial de subminare a identităților naționale, culturale și religioase a statelor. Și fiind conștienți de gravitatea situației, își asumă plini de hotărâre să acționeze urgent în direcția stopării acestui curent. În multe cazuri, miza este însăși supraviețuirea statelor respective.
Complicitatea mediatică la distrugerea programată a sănătății populației Suntem îndoctrinați prin media cu ideea că nu poate exista un sistem de sănătate funcțional dacă în paralel nu se taie din finanțările altor sectoare vitale. Ne întrebăm însă: atunci când un guvern susține că nu are bani și totuși decide să construiască ceva inutil pentru populaţie, dar folositor buzunarului membrilor săi, cum se face că atunci se găsesc bani? Iată că atunci se poate fără ca noi să oferim un volum de taxe acoperitor, dar când este necesar ca noi să avem o asistență medicală decentă, se discută cu neruşinare de tăierea din bugetul pentru clasa medie și cea săracă. În condițiile în care clasa medie aproape că nu mai există. De ce, după atâtea schimbări de lideri politici şi sisteme de sănătate, omul de rând este din ce în ce mai bolnav? Ba mai mult, este disperat datorită cheltuielilor enorme pentru medicamente şi i se rupe sufletul când înțelege că a muncit o viaţă întreagă pentru a fi tratat la final ca un nimic.
Decimarea populației o acțiune sistematică Dar asta încă nu ar fi cel mai grav. Ceea ce este mai rău, este că guvernele capitaliste fac efortul sistematic să decimeze populația din propriile țări. La îndemnul televiziunilor suntem mânați să ne vaccinăm și suntem momiți să mâncăm cele mai toxice produse (așa-zis) alimentare, dar care sunt de fapt împănate cu aditivi cancerigeni. Și cum să impui vaccinarea celor care aleg să nu se vaccineze cu pretextul că cei nevaccinați îi pot îmbolnăvi pe cei vaccinați? Păi tocmai aceasta e logica vaccinării, să îi protejeze pe cei vaccinați! Pentru ce ar trebui aceștia să se mai teamă? Retorica absurdă care ni se servește arată că logica este cu totul alta și anume slăbirea și îmbolnăvirea forțată a populației.
Concluzie Umanitatea se află într-o perioadă de tranziţie, în care cea mai mare parte a populaţiei din țările globului a devenit sceptică și nu mai are încredere în media capitalistă. Cu toate acestea, în lipsa unui alt factor de informare comparabil ca amploare/finanțare în țările care au fost colonizate de Globalism, oamenii continuă să acorde atenţie ştirilor şi sunt în continuare manipulați de acești infractori periculoşi. Dar imediat ce începem să gândim cu propriul nostru cap, sesizăm efectul bolnăvicios al seducției mediatice occidentale. Constatăm că cei care se află în spatele acestor ideologii sunt nişte mincinoşi cinici, perverși și plini de tupeu. Ei sunt întotdeauna împotriva intereselor popoarelor şi lucrează în interesul unui grup „elitist” internaţional, profitând de o bucată de sticlă monopolizată de jewmericani…
Ne-am obișnuit de multă vreme cu literatura revizionistă maghiară, exact așa cum s-au obișnuit lăutarii unguri cu ceardașul lor. Tare mă tem că și melodia asta este furată din spațiul melosului românesc.
Nu aveau nomazii unguri atâta aplecare către muzică și frumos, ci mai degrabă ascultau doar sunetele tropăite de copitele cailor lor asiatici, probabil nepotcoviți, în goană după alte pământuri. Călăreau zile întregi în șa, pe cal mâncau carnea uscată depozitată sub oblânc, în șa dormeau și, probabil, în șa mureau de foame și sete. Până la creștinare, le era teamă să-și facă morminte. Nici până azi nu s-a găsit mormântului lui Atilla, strămoșul hoardelor ungurești, numit „Biciul lui Dumnezeu” de către romani. Este dovedită de către o armată de istorici din toate neamurile, inclusiv unguri, că istoria aceasta a „Ungariei milenare”este un fals nerușinat, o făcătură, o frazeologie goală promovată în tuspatru vânturi de cei ce-și zic aristocrați maghiari, descendenții triburilor nomade, sosiți pe la noi din Asia Centrală și trecând sub ascultarea lor triburi pașnice de agricultori și păstori, așezate din timpuri imemoriale pe șesurile bogate adăpostite de Carpați.
Cea mai mare parte a teritoriului ţării (peste două treimi) este o câmpie numită Panonică, joasă, brăzdată de fluviul Dunărea, pe direcţia nord-sud, în partea centrală. Pe acest teritoriu s-au stabilit, începând cu sfârșitul secolului IX și începutul secolului X triburile fino-ugrice ale ungurilor, conduse de Arpad, cu origini asiatice de prin zona Volgăi. Triburile lor nomadice erau prea slabe pentru a se așeza într-un singur loc, așa că au întreprins raiduri pustiitoare în Europa Centrală şi Imperiul Bizantin, atrăgând în aventurile lor seminții din toate părțile Europei, amestecându-se cu aceștia în mod sistematic. În negura secolelor XI, XII și XII, așa – zisa aristocrație veche ungurească era eterogenă, în fapt moșieri așezați pe pământuri fără stăpân, alcătuită din elemente germane, poloneze, sârbe, cehe și slovace, iar băștinașii, vechii daci și alte seminții fiind, jefuiți, la greu, provocând revolte continue în acest spațiu controlat prin teroare. Să-i alăturăm printre victime și pe secui, nonunguri, cărora le-a fost furată identitatea prin maghiarizare forțată, astăzi crezându-se unguri și cerându-și zgomotos o autonomie nejustificată istoric.
Până la urmă, ungurii sunt bătuți zdravăn de de către Otto I la Lechfeld, în apropiere de Augsburg (955). Ştefan I cel Sfânt (997-1038) fiul lui Géza, creștinat la Constantinopole, ducele Principatului Ungar din Dinastia Arpadiană, a unificat triburile ungurilor, s-a creştinat, apoi primește de la papă Silvestru al II -lea coroana regală (1001), legând astfel Ungaria de spațiul creştin apusean. Regatul Maghiar, născut prin creștinare și teroare, devine o putere politică în Europa centrală și de Est, păstrându-și însemnele monarhice până în anul 1526, când, în bătălia de la Mohács (1526), regele Ludovic al II-lea (1516-1526) cade și moare sub spadele turcești.
Până la căderea Regatului are loc o teroare neîntreruptă a asupra țărănimii, adusă în stare de robie, iar introducerea inchiziției catolice pe teritoriul transilvan de către un episcop fanatic, Gheorghe Lepeș, a dat naștere marii răscoale țărănești de la 1437, încheiată cu uniunea funestă a celor trei națiuni privilegiate: maghiari, sași și secui. Românii băștinași, fiind excluși. Teroarea maghiară continuă până când urmează o altă revoltă crâncenă, pe spațiul transilvan, și anume Războiul Țărănesc al secuiului Gh. Doja (1514), ulterior martirizat. Un fragment din Proclamația lui către poporul de jos spune totul despre starea de spirit a acelor vremuri și, mai ales, despre hungarismul criminal: „Tot ce crește pe pământul lucrat cu trudă și sudoarea voastră, tot ce arați cu vitele voastre, totul și tot cade pradă moșierilor. Pentru ei și numai pentru ei lucrați pământul, pentru ei munciți via, pentru ei creșteți turme și cirezi, iar pentru voi nu rămâne decât robie și foamete.”(Eugen Toth – Înarmarea clandestină a revizionismului maghiar – Alba Iulia 1990).
În seria terorii și asasinatelor se înscriu și alte evenimente care
au înroșit cu sânge istoria românilor pe pământul Transilvaniei. Întră
în scenă marile imperii așezate la hotarele celor trei Dacii: Otoman,
Țarist și Habsburgic. Între aceste evenimente tragice se înscriu
asasinarea la 9 august 1601 a lui Mihai Viteazul (primul vizionar
politic al reunirii tuturor românilor), de către generalul austriac de
origine italiană, Basta Gheorghe, conform poruncii primite de la
Împăratul Rudolf al II-lea, martiriul lui Horia, Cloșca și Crișan,
conducătorii ţăranilor de după răscoala şi războiul ţărănesc din 1784,
apoi urmează un șir lung de samavolnicii săvârşite împotriva credinţei,
tradițiilor, conştiinţei de sânge şi de neam românesc. La aceleași
cazne au fost supuse toate celelalte popoare din pestrițul Imperiu
Habsburgic.
În cea mai mare parte a istoriei ungurilor putem vorbi, de fapt, de o
istorie a moșierimii eterogene mercenare maghiare, fără rădăcini
istorice adânci pe aceste pământuri. Această așa zisă „Ungarie Milenară”
devine „stat național” mult mai târziu., odată cu timpurile
revoluționare din 1848. Numai că trezirea lor la naționalism aparține
clicii nemeșilor maghiari și vine în contact direct cu naționalismul
popoarelor din jur, în creștere, subjugate de clica nemeșească maghiară
și care aveau să se elibereze nu peste mult timp.
Anul revoluționar 1848 nu aduce nimic bun pentru români, ci doar
fanatismul kossutian revărsat, cu ură, contra românilor, pe care îi
considera o etnie ce nu putea beneficia de privilegii ca celelalte
națiuni, dorindu-se un stat național maghiar, fapt pentru care Imperiul
Habsburgic și cel Țarist îi pune pe unguri sub ascultare, revoluția
maghiară fiind înfrântă și 13 generali unguri, vinovați și de uciderea a
zeci de mii de români, sunt executați la Arad.
În perioada 1849-1867 au loc evenimente triste și dramatice pentru
românii transilvăneni ce nu pot fi şterse din memoria neamului românesc.
Destinul lui Avram Iancu, mințit și de Laioș Koșșut și de Curtea de la
Viena, rămâne un exemplu cutremurător prin tragismul său. La 1867 are
loc oficializarea Dualismului austro-ungar, moment istoric ce a creat
maghiarimii un prilej neașteptat pentru recuperarea teritoriilor
stăpânite cu secole în urmă. În decurs de o jumătate de secol, Ungaria a
stăpânit o suprafață de 324 851 de kilometrii pătraţi, pe care trăia o
populație multietnică de circa 20 milioane de locuitori. În această
jumătate de secol, armata de mercenari maghiară s-a dedat la felurite
atrocități față de popoarele aflate în stăpânirea lor, fapt ce a condus
la naşterea fenomenului migraţionist a peste un milion de maghiari în
SUA, precum și de creare a germenilor prăbușirii „politicii milenare”
maghiare, pentru totdeauna.
„Maghiarii sunt un popor plin de îngâmfare care locuind în
mijlocul naţiunilor străine lor prin rasă, au pretins totdeauna şi
pretind încă să le domine şi să le maghiarizeze şi asta într-un fel de
care însăşi ştiinţa suferă. În recensăminte, de pildă, domneşte voinţa
bine hotărâtă de a arăta maghiarii mai numeroşi decât sunt în
realitate.” (Prof. Dr. Julius Jung, 1877).
De crime și maghiarizare forțată nu a scăpat nici micul popor slovac. Mulți
intelectuali și activiști slovaci au fost încarcerați sau chiar
condamnați la moarte în timpul revoluției maghiare din 1848. Însă unul
din dintre incidentele care au șocat opinia publică europeană a fost
masacrul de la Cernova din octombrie 1907 când ungurii au omorât14
slovaci, iar alţi 23 au fost răniți ( Ziarul Tribuna nr. 23o/18/31 octombrie 1907).
Același ziar ne informează că ceea ce s-a întâmplat la Cernova, „a
întrecut chiar mişelia de la Pănade şi Pecica şi se poate asămăna numai
cu măcelul d’acum trei ani întâmplat la Aleşd, unde jandarmii unguri au
împuşcat 30 români”.
Tribuna, prin vocea deputatului Iuliu Maniu din parlamentul Ungariei,
consemnează episodul dramatic din istoria satului Pănade, sat situat în
comună Sâncel din județul Alba, eveniment petrecut la 26 august 1907,
când soldații maghiari din batalionul 4 al regimentului 24 de honvezi de
sub comanda majorului Kádár László au făcut un adevărat măcel printre
țăranii din sat, ucigând circa 51 dintre ei și rănind alți 30.
Onichifor Ghibu în lucrarea „Un plan secret al guvernului unguresc din 1907 privitor la maghiarizarea românilor din Transilvania”, ne informează că guvernele ungurești din anii 1907-1908 au procedat în mod sistematic în politica lor față de români la punerea în practică a unor măsuri, pe perioada 1907-1918, astfel: Legea Apponyi pentru maghiarizarea învățământului primar; maghiarizarea grădinilor de copii, prin Legea din 1912; maghiarizarea școlilor confesionale; înființarea episcopiei greco-catolice maghiare de la Hajdu-Dorog; impunerea lui Vasile Mangra (vândut ungurilor) ca mitropolit al românilor ortodocși, primul pas către maghiarizarea bisericii ortodoxe; „zonă culturală” de la 1918 a contelui Apponyi și colonizarea Ardealului cu maghiari și transcolonizarea românilor ardeleni în regiunile maghiare.
La sfârșitul Războiului Neamurilor (1914-1918), mai precis în toamna anului: * 1918, s-au constituit, în Centrul, Estul și Sud-Estul Europei mai multe state independente: Finlanda, Țările Baltice, Polonia, Cehoslovacia, * 1929 Iugoslavia (fostul Regat al sârbilor, croaților și slovenilor), Ungaria și Austria.
Dispariția conglomeratului de popoare și etnii, rase și limbi diferite din care era constituită monarhia austro-ungară a creat o Ungarie trianonică, adusă la granițele ei etnice firești. Numai că Trianonul (04 iunie 1920) a generat multă frustrare urmașilor lui Attila, nouă clasă politică bolnavă de hungarism exacerbat, încurajând, pe față, politica sa șovină, iredentistă și revizionistă revanșardă, deosebit de agresivă și violentă, obsedată de gândul și lozinca anacronică de refacere a „Ungariei Mari a Regelui Ștefan cel Sfânt”. Atacurile iredentei și revizionismului maghiar se îndreaptă contra României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei, adică țări și popoare unde ungurii s-au acoperit de „gloria” crimelor lor abominabile.
După Primul Război Mondial, „imperialiştii” şi ungurii șovini au fost incapabili să accepte graniţele stabilite la Trianon. Şi atunci monomania hungaristă a fost adânc înrădăcinată în conştiinţa maghiarilor din Iugoslavia, Regatului Român și în Cehoslovacia. S-a procedat la amplificarea urii lor fără margini şi a spiritului de răzbunare, s-a permanentizat ideea de a se revizui frontierele stabilite la Trianon. Probabil, că nu întâmplător, conducătorii ungurilor şi ai Ungariei au sprijinit toate acţiunile grupărilor teroriste în direcţia subminării Iugoslaviei și României, Ungaria revizionistă și iredentistă transformându-se într-un focar al groazei din Centrul Europei. Reputatul istoric sârb Rastislav Petrovič face dezvăluiri cutremurătoare, pe bază de documente, despre faptele de genocid săvârşite de unguri împotriva sârbilor în anii Primului Război Mondial, la Maciva şi Jardo, precum și despre un alt genocid petrecut între anii 1941-1945, când aproape 20 de mii de sârbi au fost masacraţi numai în Bacica şi multe din cadavrele lor au fost purtate de apele Dunării până în România, unde oameni de bine, români, le-au scos din valuri şi le-au înmormântat.
Același istoric pomenește de genocidul ungurilor împotriva poporului român din Transilvania de Nord, unde ungurii au experimentat feluri de a ucide, de a tortura, de a masacra și cum să ascundă crimele, aruncând răniți și cadavrele în râuri îngheţate, ca la Novisad, fără a-i cruţa măcar pe nou-născuţi, pe femei ori pe bătrâni şi bolnavi. Într-un raport oficial cuprinzând toate detaliile, trimis guvernului iugoslav în exil la Londra, ne spune istoricul sârb, după enumerarea diverselor bestialităţi ale ofiţerilor şi soldaţilor armatei ungare săvârşite împotriva sârbilor la Bacica, se spune, cu disperare, în final: „Ungurii sunt cea mai bestială şi mai sângeroasă rasă între fiinţele omeneşti. Acest popor trebuie, odată pentru totdeauna, redus la tăcere”.
Dictatul de la Viena (30 august 1940-23 august 1944) a generat condiții favorabile tuturor exceselor monomaniei hungariste, creându-se spaţiul demografic liber de sarcini şi opreliști în care să se exercite programele ideologice și politice ale ungurilor revanșarzi. Reluându-se tezele hungariste de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, acum transformate în politica de stat, profitând de protecţia militară a Germaniei lui Hitler, Ungaria hortystă, bolnavă de sindromul răzbunării, a absolutizat crima hungarismului în zonele politicului morbid, transformându-l într-un program de asasinate sadice cutremurătoare. Vetrele de români ale spațiului de Nord-Est transilvan au cunoscut iadul cumplit al suferinţei umane, devenind un spațiu al ororii, un adevărat și uriaş abator uman în inima Europei. Brutalitățile tribale, asasinatele şi execuţiile permanente aveau drept cauză aberantă doar faptul că nenorocitele de victime purtau vina de a se fi născut romani.
Revizionismul ungar postbelic nu s-a oprit la finele celui de-Al Doilea Război Mondial, continuând să renască, în noile condiții istorice, prin repunerea în discuție a Tratatelor de Pace de la Trianon (1920) și Paris (1947), din cauza cărora provinciile regilor arpadieni sau angevivi au fost pierdute pentru totdeauna la anul 1918. Ei doresc să readucă aceste provincii la granițele Ungariei Mari, în ideea refacerii „Ungariei milenare”.
Mișcarea hungaristă, revizionismul ungar contemporan sunt pe deplin sprijinite de guvernele maghiare postbelice, iar după 1989 s-au amplificat acțiunile serviciilor de informații maghiare, sub oblăduirea actualului stat maghiar, membru NATO și al UE cu drepturi depline. Declarația lui Orban potrivit căruia „Statul ungur și națiunea ungară au frontiere diferite”, spune totul. Și continuă domnul Orban, afirmând că „Guvernul actual consideră reunificarea națiunii maghiare, fără revizuirea granițelor, drept o parte a programului său”. (Traian Poncea și Aurel Rogojanu în „Spionajul ungar în România – București 2006). Liniile directoare a acestui program susținut de premierul Ungariei sunt topite în direcţiile de ofensiva ale hungarismului contemporan, clamate clar în acţiunile autonomiste ale agenturii lui din România: UDMR- Calul Troian al Ungariei pe spațiul Transilvaniei și partid toxic în politica dâmbovițeană de la București.
Există suficiente informații din care rezultă că Transilvania,
Voivodina, Slovacia și Ucraina subcarpatică sunt ținte permanente ale
destabilizării din perspectivă etnică, pentru că se aruncă în spațiul
public cu antitificii, că se vor utiliza instrumente ale normelor de
drept internaţional. Însă, în realitate, ungurii așteaptă ocazia
concretizării unor acțiuni secesioniste prielnice.
Este clar, că relaţiile dintre români și unguri, urmare a unei istorii comune însângerate nu pot fi aduse la nivelul unei colaborări armonioase decât în momentul când partea ungară va renunţa la monomania imperialismul de tip hungarist. Este o crimă împotriva naţiunii române, a prezentului şi a viitorului ei să i se ceară trecerea trecutului de suferinţa în uitare, adică să fie îngropat definitiv, în timp ce ungurii exacerbează trecutul lor imperialist, sperând într-un viitor al reînvierii „Ungariei milenare”.
Și acest fanatism al hungarismului înflorește în mod artificial, fără
că Ungaria să aibă un drept istoric asupra Transilvaniei. Acest
teritoriu vechi dacic nu a făcut parte niciodată din Regatul Ungar. A
fost principat autonom şi atât.
Cei 51 de ani de stăpânire ungurească a Transilvaniei reprezintă doar un rapt criminal pentru o perioadă istorică foarte scurtă.
Spre deosebire de perioada interbelică, comunistă și postdecembristă,
revizionismul și hungarismul maghiar nu mai emit pretenții explicite de
anexare a Transilvaniei în temeiul unui așa-zis drept istoric. De la o
vreme, revizioniștii maghiari au schimbat tactica, punând un accent
deosebit pe imperativul acordării autonomiei, autodeterminării și
autoguvernării, făcând trimitere la autonomia Ținutului Secuiesc, o
ultimă idee tembelă scoasă din țilindru hungarist, prin grija
portdrapelului hungarist numit UDMR.
În fața acestei ofensive, pe față, a revizionismului și
iredentismului maghiar, oficialii de la București tac, palatele
puterilor politice sunt într-o dispută comtinuă și continuată, iar la
ministerul de Externe s-au tras obloanele, dincolo de care se fumează
trabucuri scumpe și se ascultă, probabil, „Ode an die Freude”, pe muzica
lui Ludwig van Beethoven, în regim pianissimo, adică dată foarte încet
spre a nu se trezi din somn bravii noștri secretari de stat și pilele
politice analfabete, ajunse diplomați de carieră. La toate sediile UDMR,
din dispoziția Orbanului de la Budapesta, se audiază Imul secuiesc, cel
maghiar, apoi Az a szép, în timp ce drapelelor secuiești și maghiare,
înfipte sfidător în inima țării, li se fâlfâie de cel românesc, de
autoritățile de cârpă și de Jandarmeria română, belicoasă doar cu
oponenții puterii.
Prin satele transilvane, Veta Biriș și neamul lui Furdui ne mai trag
câteva cântece de jale, de parcă trăim într-o altă țară, nu a bucuriei,
ci în aceea a suferinței.
Monomania hungaristă nu a murit, s-a revigorat, fiind activă și gândind la următoarele scenarii cu crime contra românilor cuminți, atunci când se va ivi ocazia.
Laura Codruța Kovesi e omul americanilor. Punct! Mă rog, nu știm dacă e chiar așa, ori ce înseamnă exact asta. Sigur e, însă, că formula de mai sus e rostogolită, în mii și zeci de mii de forme, de ani de zile și s-a înfipt bine în mințile tuturor românilor., de la talpa-țării pînă la vîrf. E drept, au fost și nenumărate evenimente care vin în sprijinul teoriei, dar asta face lucrurile cu atît mai stranii în acest moment. Pentru că marea întrebare pare a fi: de ce tac mîlc americanii în mega-scandalul Kovesi?Despre Kovesi s-a spus chiar că ar avea cetățenie americană, ea dezmințind informația abia recent, o dată cu audierea din comisia LIBE. Că e omul CIA, de asemenea știre dezmințită de ea. Dincolo de asta, e deasupra oricărui dubiu că a fost un personaj puternic susținut de americani, prin ambasadorii de la București, prin congresmeni, prin diplomați, prin voci mai groase ori mai subțiri de la Departamentul de Stat șamd.În 2011, americanii erau îngrijorați că zîna anticorupției ar fi putut fi trasă pe dreapta. ”SUA apreciaza devotamentul, curajul si integritatea conducerii si a angajatilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ai directiilor specializate din cadrul acestei institutii, Directia nationala anticoruptie si Directia de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism.
Mandatele procurorului general si al procurorului sef al DNA expira in 2012, dupa sase ani de realizari impresionante. Incurajam Guvernul Romaniei sa se asigure ca vor fi alesi succesori potriviti pentru a mentine aceleasi standarde inalte de integritate, independenta si simt al raspunderii”, se arata intr-un comunicat al Ambasadei SUA. Și Codruța a rămas pe poziții.În 2014, Kovesi era premiată de Departamentul de Stat american, prin însărcinatul cu afaceri de la ambasada din București, în cadrul galei „Femei curajoase din întreaga lume”: ”Sub conducerea sa, procurorii DNA au continuat să investigheze cazuri care ar fi fost de neînchipuit în urmă cu un deceniu. Doamna procuror-şef Kovesi a luptat pentru a păstra DNA puternică, relevantă şi independentă. Ea este o forţă care luptă pentru reforma justiţiei şi a statului de drept în România”, declara Duane Butcher. Acum doi ani, Titus Corlățean declara oficial, la audierea sa în comisia SIPA, că americanii au făcut presiuni infernale asupra sa, pe cînd era ministru al Justiției, spre a o numi pe Laura Kovesi în fruntea procurorilor. ”Nu am apreciat insistenţa ambasadorului american, domnul Gittenstein, de la acel moment, pentru a face o nominalizare despre care se ştie. Era vorba de nominalizarea doamnei Kovesi în funcţia de vârf. Presiunea a depăşit limitele acceptabile în relaţiile diplomatice între state”, spunea el.
Un alt ambasador american, Hans Klemm, nu ezita să joace într-un filmuleț ușor penibil, – produs de ambasada Suediei – de omagiere a Laurei Kovesi, și să declare „sefa DNA a obtinut rezultate impresionante in a aduce in fata justitiei pe cei bogati si cu influenta care au furat Romania si pe romani. Continuati treaba exceptionala pe care o faceti! Va dorim succes in continuare si nu uitati ca cei din comunitatea internationala au o pozitie ferma in sustinerea dvs”. A doua zi după lansarea filmului, Klemm accentua, într-o vizită prin țară: „DNA a pus oameni puternici in inchisoare, iar ei lupta impotriva DNA. Oameni amenintatori se intorc impotriva Codrutei Kovesi foarte dur. Lupta va trebui sa continue”.
Sprijinul ambasadei se manifesta într-o perioadă dificilă pentru Kovesi, cînd scandalul Black Cube se împletea cu acuzațiile de plagiat ori cu dezvăluirile lui Ghiță. Chiar presa de casă a șefei DNA titra că sprijinul ambasadelor SUA, Suediei, Germaniei etc vine ca urmare a presiunilor puse pe Kovesi de către adversari. De altfel, ambasadorul Klemm o spusese de-a dreptul, într-un interviu: ”Statele Unite o susţin ferm pe Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al DNA şi toate instituţiile de luptă împotriva corupţiei din România. Activitatea lor este vitală pentru viitorul României. În ce îl priveşte pe Sebastian Ghiţă, ca regulă generală, nu acordăm prea mare atenţie acuzaţiilor nefondate făcute de persoane care fug de justiţie”. Declarația de susținere venea la 48 de ore de la trecerea în rezervă a celuilalt presupus mare pilon american, Florian Coldea. Cam în aceeași perioadă venea alt mesaj puternic de sprijin: ”Romania este un exemplu in regiune in ceea ce priveste combaterea coruptiei”, iar unul din scopurile parteneriatului dintre tara noastra si Statele Unite ale Americii este sa se asigure ca nu va permite institutiilor publice „sa se retraga din acest progres”, declara adjunctul sefului misiunii SUA la Bucuresti, Abigail Rupp.
Mesajele erau date la scurt timp după ce Kovesi trăsese semnalul de alarmă asupra modificărilor propuse pentru Codul de Procedură Penală, care, estima ea, vor avea un efect devastator asupra anchetelor. Dar, mai ales, venea într-un moment când ministrul Tudorel Toader se pregătea să-i ceară revocarea.În iunie, puțin înaintea pronunțării CCR pe revocarea sa, Laurei Kovesi i se aranja în regim de urgență o vizită în SUA, pentru a susține(citi) un discurs la ONU despre importanța luptei anticorupție. Un pretext perfect pentru un nou val de osanale în mass-media prietenă. La finele aceleiași luni, presa titra ”Fractura din viaţa politică românească s-a putut observa şi vineri seara, la recepţia oferită de Ambasada SUA pentru a celebra Ziua Independenţei. Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu şi Viorica Dăncilă nu au participat la eveniment, în timp ce Klaus Iohannis şi Laura Codruţa Kovesi s-au numărat printre invitaţii de onoare”. Pe 9 iulie, presat de decizia CCR, președintele Klaus Iohannis semna decretul de revocare din funcție a Laurei Kovesi de la șefia DNA. În aceeași zi – subliniem – ambasada SUA reacționa vehement: „Ambasada SUA îşi reafirmă angajamentul îndelungat de a sprijini lupta României împotriva corupţiei. România este model regional în privinţa luptei împotriva corupţiei. Facem apel la România să menţină şi să sprijine puternicele sale instituţii de luptă împotriva corupţiei” relata presa.
Pe 9 august, senatorii americani John McCain şi Christopher Murphy îi adresau o scrisoare prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, exprimându-şi îngrijorarea faţă de demiterea procurorului-şef al DNA şi cerând guvernului de la Bucureşti să continue progresele în combaterea corupţiei.Una peste alta, în toții ani în care a funcționat ca Procuror General ori Procuror-șef al DNA, mîna lungă a SUA s-a întins protector deasupra Laurei Kovesi de cîte ori se adunau nori negri. Ba, uneori, chiar și în vremuri cu soare. De mai bine de două luni, Laura Kovesi se află în cel mai cumplit moment al vieții sale. Exact cînd se pregătea să facă saltul spre mărețul fotoliu de procuror șef european, s-a trezit cu spectrul pușcăriei înaintea ochilor. Zeci de plîngeri penale, suspectă în două dosare grele, la un pas de a fi inculpată și, automat, eliminată din magistratură. Din acel moment, adio, carieră! Sigur, ar fi o soluție intrarea în politică, dacă nu intră în arest mai devreme. De ceva vreme, Kovesi nu mai bea cafea cu lacrimi de corupt. Ci le varsă, inclusiv în direct la TV! Ei bine, în mod cu totul straniu, de cînd Laura Kovesi are probleme cu adevărat imense, americanii au ales să tacă mîlc. La jumătatea lunii februarie, doar la solicitarea expresă a siteului G4media, ambasadorul SUA schițează un răspuns laconic: ”Avem încredere în experienţa profesională a Laurei Codruţa Kovesi în România şi susţinem eforturile ei de a căuta oportunităţi profesionale în comunitatea internaţională. Este extrem de dezamăgitor să vedem încă o încercare aparentă de a o discredita. Îi urăm succes”. De atunci, s-a așternut liniștea deplină.
Recentul mesaj de cîteva rînduri(18 cuvinte) postat pe pagina de Facebook a ambasadei după onorarea lui Kovesi de către Universitatea Harvard nu înseamnă, efectiv, nimic. La urma-urmei, Harvard e o chestiune privată, fără legătură cu administrația americană. Unde sunt mesajele de sprijin din partea congresmenilor americani, ale Departamentului de stat, unde sunt filmele omagiale, unde sunt comunicatele iritate de odinioară ale ambasadei de la București, ori măcar ale Camerei de Comerț Româno-Americane? De ce e lăsată, brusc, Laura Kovesi pradă tuturor atacurilor și acuzațiilor – unele chiar ușor exagerate – cînd altădată nu se permitea nici clintirea unui fir de păr din capul zeiței? De ce stau americanii impasibili cînd Laura Kovesi se îndreaptă spre un final dramatic de carieră în justiție?Ce folos atîtea premii și decorații made in USA cînd pupila americanilor riscă să ajungă în celula Elenei Udrea cu brățări la mîini? Dacă americanii nu vor, ipotetic vorbind, să se amestece în derularea anchetelor penale de la noi, de ce nu apar măcar încurajări puternice la adresa lui Kovesi întru obținerea postului de procuror-șef european? Să fi dat administrația republicană, în fine, semnalul către ambasada încă înțesată de democrați de la București să se abțină de la sprijinirea fostei șefe a DNA? Ori există motive încă mai teribile? Cum ar fi ipoteza că americanii se confruntă, în plin conflict între continente, cu tentativa de recuperare de către franco-germani a unui om care știe multe despre activitățile unchiului Sam în România. Și nu le place deloc ce se petrece. Nu ne rămîne decît să urmărim atent evoluția evenimentelor, s-ar putea să apară surprize mai mari decît ne imaginăm. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Spuneam in primul episod al postarii ” IOHANNIS SI BLESTEMUL ROMANIEI” ca un prieten apropiat m-a atentionat asupra faptului ca am scris foarte mult despre tradarea lui Maior si a lui Coldea, dar nu am mentionat nimic despre inalta tradare a actualului Presedinte al Romaniei, Klaus Iohannis, si ca acesta a tradat de mult timp interesele fundamentale ale Romaniei.
Nu am sa reiau ceea ce am scris in postarea respectiva, o puteti lectura accesand link-ul pe care am sa vi-l dau la sfarsitul acestei postari. Desi la inceput nu am inteles de ce prietenul meu il face tradator pe Presedintele Romaniei, ulterior, dupa ce i-am ascultat argumentele, a reusit sa ma convinga. Dupa evenimentele recente, m-a abordat din nou cu acelasi subiect, si mi-a spus ca in ultima perioada Klaus Iohannis, „romanul pur sange”, vrednic urmas al lui Decebal, care ne vrea doar „binele”, nici nu-si mai ascunde tradarea. Apararea cu indarjire a fostei sefe a DNA si a acestei institutii nocive, care a paradit destinele a sute de oameni nevinovati, nu a fost intamplatoare. A procedat in acest mod, pentru ca asa i-au cerut cei din afara tarii, care-l pastoresc si ale caror interese le promoveaza el in Romania, de cele mai multe ori contrare intereselor poporului roman.
De ce aceasta batalie dusa de partenerul nostru strategic si de alti parteneri mai mari sau mai mici, pentru a bloca schimbarile care se fac la DNA? Foarte simplu imi spune interlocutorul meu, pentru ca Kovesi si institutia pe care a condus-o pana nu de mult, au oferit garantia ca pot fura din Romania orice si oricat, ca pot devaliza bugetul statului, avutia nationala, ca pot sa ne inunde piata cu produse cancerigene, pline de hormoni si de substante toxice, fara sa li se intample nimic! Si asa s-au si petrecut lucrurile. Cate multinationale, cate firme straine, care ne-au secatuit, au fost cercetate pana acum de DNA? Nici una! Ne-au taiat padurile si au plecat cu milioane de metri cubi de lemn neprelucrat din tara, la preturi de nimic, creand un adevarat dezastru ecologic la scara nationala, afectand grav siguranta statului nostru, dar nici SRI si nici DNA nu s-au sesizat, iar cand au fost sesizate nu au luat nicio masura impotriva celor vinovati, pentru ca aceste institutii, componente ale Statului Paralel, lucreaza de multa vreme in slujba unor puteri straine, care le coordoneaza activitatea si le recompenseaza, atunci cand este cazul, pentru serviciile aduse.
Am platit miliarde de euro pentru autostrazi si nu avem cel putin o autostrada care sa lege Estul de Vestul tarii. Le-am dat partenerilor straini, pe nimic, obiective economice deosebit de importante, performante si le-au pus pe butuci, ca sa-si poata ei vinde produsele la noi, asigurand locuri de munca si beneficii pentru cetatenii lor si lasandu-i pe ai nostri de izbeliste, fara ca cineva sa raspunda pentru aceste fapte deosebit de grave. Au iesit din vistieria statului miliarde de euro si dolari care au fost dati pe armament si tehnica de lupta invechita, ineficienta si DNA nu se sesizeaza. Eu stiu ca aceasta institutie a fost infiintata pentru combaterea marii coruptii, dar am observat ca se ocupa de cei care dau sau primesc o ciocolata.
Nu am vazut cel putin un caz de mare coruptie in care sa fie cercetate si trase la raspundere firmele straine. Au fost haituiti doar investitorii romani, carora, prin actiunile celor de la SRI si DNA, li s-au luat afacerile si au fost date partenerilor externi. De ce este vinovat Iohannis? Este vinovat, este un tradator, pentru ca el conduce Statul Paralel si le coordoneaza activitatea celor de la SRI si DNA, si nu numai, actionand doar pentru promovarea intereselor celor din exterior si la comanda acestora. Va intrebati firesc de ce ataca asa de dur Guvernul Romaniei in loc sa il sprijine in demersul sau de a indeplini programul de guvernare! Raspunsul nu este deloc dificil: pentru ca asa i se cere! Un guvern care este atacat permanent si destabilizat nu este in masura sa ia cele mai bune si importante masuri pentru poporul sau, pentru cetateni si, ca atare, cei care au interese contrare noua pot sa-si faca jocurile in voie.
Pe aceeasi linie se inscriu si actiunile Presedintelui Iohannis, de boicotare si blocare a activitatii legislative a Parlamentului, care prin noile prevederi legale incearca sa stopeze furturile imense din avutia nationala, de catre reprezentantii partenerilor nostri mai mult sau mai putin strategici. Cauta diferite inginerii constitutionale pentru a stopa procesul legislativ, atunci cand acesta pune pe primul plan interesele nationale si afecteaza intereselor celor din exterior care il dirijeaza pe Presedinte. Ce este asta, daca nu inalta tradare? De ce credeti ca a intors la Parlament Legea offshore? Pentru binele romanilor? In niciun caz! A intors legea pentru ca prin actualele prevederi sunt afectate interesele companiilor straine care vor sa ia resursele noastre energetice din Marea Neagra, de sute miliarde de dolari, gratis, fara sa dea nimic statului roman, maximizandu-si profiturile si asa foarte mari. Nicaieri in Europa sau in Lume nu se intampla acest lucru, dar la noi este posibil pentru ca asa vrea Iohannis! De ce nu trecem in Legea offshore, prevederile din legile altor state care sunt in aceeasi situatie?
Nu inteleg de ce nu aplicam acelasi sistem de taxare, sau daca ei au dreptul sa-si protejeze resursele si sa castige cat mai mult din vanzarea acestora, noi nu avem voie pentru ca asa vor partenerii externi interesati si sprijiniti de cozile de topor din interior. Ce ziceti domnule Presedinte: tradati sau nu Romania? Dati-ne argumente sa credem contrariul! Sau continuati sa boicotati Guvernul si Parlamentul, participand la manifestatii ilegale indreptate impotriva acestora si incitandu-i pe manifestanti la actiuni violente pentru demolarea lor! Doar asa ii puteti sprijini pe cei din exterior in slujba carora v-ati pus!!! Este adevarat ca domnia-voastra i-a cerut Procurorului general Augustin Lazar sa o pastreze in Parchetul General pe Kovesi, pe o functie foarte bine retribuita, cerere a carei initiativa a venit din exterior de la cei care va comanda? Eu nu cred ca puteti face asa ceva…dar vreau sa-mi confirmati si dumneavoastra, ca noi cu totii o sa credem ceea ce ne veti spune…!!!!
Rezerva
de aur a BNR este de 103,7 tone, iar 60% este depozitată în afara
graniţelor ţării, în principal la Londra, în fiecare an din perioada
2010-2016. Oficialii BNR spun că rezultatul referendumului nu schimbă
decizia BNR de a depozita la Londra parte din rezerva de aur a României.
BNR plăteşte pentru a-şi ţine aurul la Londra, în loc să obţină
venituri de pe urma acestuia.
Problema lui Isărescu
legată de aur nu este cantitatea de aur depozitată, ci venitul care s-ar
fi putut obţine de pe urma acestei operaţiuni.
Aurul aparţine
statului român, inclusiv veniturile care ar putea fi generate din
această deţinere. BNR insistă să nu răspundă pe tema aurului. A deschis
şi un muzeu fals ca să distragă atenţia.
Din răspunsul BNR,
rezultă că BNR ţine aurul la Londra şi îi costă custodia. BNR susţine că
a făcut suficienţi bani în trecut, până în 2006, încât să îşi permită
să fie generoşi cu cineva anume în ultimii 10 ani.
La
o rentabilitate medie de 1,5% pe an, în ultimii 10 ani, suma lăsată pe
masă depăşeşte 375 MILIOANE de dolari SUA, adică 37,5 milioane pe an (un
avion nou, 2 spitale, 250 mii pensii a câte 150 de euro pe luna,
venitul lunar al lui Isărescu pentru 78 de ani).
Asta da cadou.
Suma aceasta nu a intrat în bonusul lui Isărescu, dar ar fi putut să
intre. E generos. A lăsat-o cu totul, la alţii!
România nu obţine
venituri de pe urma aurului ţinut la Londra, ci plăteşte pentru
custodie. Este o practică absurdă şi este împotriva intereselor
financiare ale României. Problema nu este aurul, ci VENITURILE ce puteau fi obţinute din aur.
Anturajul
BNR se preface că nu înţelege ce înseamnă rentabilitate din păstrarea
aurului la Londra. Veniturile, normal a fi obţinute din menţinerea
aurului la Londra, s-au furat sau doar au fost făcute cadou?
Din
opinia BN, nu aflăm doar că Isărescu a dezinformat în 2010 cu privire
la deţinerea de aur în străinătate, ci şi confirmarea faptului că BNR nu
primeşte nimic pentru menţinerea aurului la Londra, ci chiar plăteşte
pentru această custodie.
“Veniturile obţinute pe perioada
administrării active a rezervei de aur exced cu mult costurile de
custodie cumulate după adoptarea deciziei de stopare a acestor
plasamente în anul 2006, în baza unei analize randament/cost efectuată
în contextul investiţional de la acea dată.”
– România păstrează cea mai mare parte a rezervei de aur în străinătate – România nu primeşte nimic pentru că ţine aurul în strainanate – România plăteşte pentru a ţine aur în străinătate.
Pentru a masca discuţia legată de cadoul oferit prin lipsa de remunerare pentru aurul de la Londra, Isărescu a regizat lansarea Muzeului Tezaurului de la Tismana. BNR nu poate aduce imediat aurul în ţară pentru un motiv simplu: acordul informal de a nu aduce aurul înapoi în România, pentru a produce bani pentru alţii. În comunicat se spune că înainte de o decizie a lui Isărescu din 2006, se făceau bani din plasamentul aurului, aflat oricum de multă vreme în străinătate. Din rapoartele BNR din anii 2005 şi 2006 aflăm că băncile favorite pentru plasarea aurului erau Fortis Bank, Morgan Stanley şi Nova Scoţia Bank.
BNR încearcă o justificare pentru „cadoul” oferit, încă nu ştim cui, de a nu rentabiliza deţinerea de aur de la Londra: – Există o analiză realizată în 2006 pe care se bazează decizia lui Isărescu de a nu mai primi venituri pe aurul aflat în străinătate; nu ştim de ce studiul nu a fost actualizat (de ce nu s-a vrut?) în ultimii 10 ani inclusiv pe fondul atingerii maximului istoric de preţ al aurului în anul 2011 – Rentabilitatea obţinută până în 2006 acoperă costurile de custodie plătite în ultimii 10 ani. – BNR nu poate atinge rentabilităţile maximale invocate în opiniile mele; EU CER că aurul să producă ceva mai mult decât zero în ultimii 10 ani; la 2,5 miliarde de dolari, în aceşti 10 ani se strângeau cât se dorea a se obţine din tăierile de salarii şi pensii în 2010… Stranie justificare.
În rezumat, BNR ţine aurul la Londra, îi costă dar au făcut suficienţi bani în trecut încât să îşi permită să fie generoşi cu cineva anume, în ultimii 10 ani.
Aurul aparţine statului român, inclusiv veniturile care ar putea fi generate din această deţinere. La o rentabilitate medie de 1,5% pe an, în ultimii 10 ani, suma lăsată pe masă depăşeşte 375 MILIOANE de dolari SUA, adică 37,5 milioane pe an (un avion nou, 2 spitale, 250 mii pensii a câte 150 de euro pe luna, venitul lunar al lui Isărescu pentru 78 de ani).
Curtea de Conturi a României nu poate ignoră perioada 2002-2016, indiferent câte prietenii istorice există cu anturajul lui Isărescu. „Brexitul nu are nicio legătură cu strategia de depozitare şi protecţie a rezervei”, a declarat pentru Capital Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
Rezerva
de aur a BNR a rămas în ultimii cinci ani în apropierea pragului de 104
tone, iar valoarea a atins un maxim de aproape 19 mld. lei în 2012,
pentru ca anul trecut să revină la nivelul din urmă cu cinci ani, de
circa 15 mld. lei. Mai mult de jumătate din rezerva de aur (respectiv
60%) a rămas depozitată în afara graniţelor ţării, în principal la
Londra, în fiecare an din perioada 2010-2016.
Rezervele
internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 aprilie 2016 au fost
de 35,208 miliarde de euro, în creştere de la 34,9 miliarde de euro, la
31 martie 2016.
Pe lângă depozitele de aur depozitate în afara României, BNR avea anul trecut şi 28 de tone de aur în formă de lingouri cu o valoare de aproape 4 mld. lei şi monede de aur în valoare de 2 mld. lei. BNR are cele mai mari rezerve de aur din Europa Centrală şi de Est, de 103,7 tone, deşi nu a mai cumpărat aur din anul 2000 (blocând exploatarea din zonele aurifere).
.jpg)
_d%C4%83_Fiarei_m%C4%83rii_puterea._Ddetaliu_din_panoului_III.40_al_tapiseriei_medievale_Apocalipsa_francez%C4%83,_produs%C4%83_%C3%AEntre_1377_%C8%99i_1382..jpg)
,_o_imagine_a_lui_Loki;_c.1000_e.n..jpg)
Prev
