Search

cum se fura - search results

If you're not happy with the results, please do another search

Doamnelor şi domnilor, printr-un concurs de împrejurări, am intrat zilele acestea în posesia unui set de documente care arată, fără dubii, că valuta şi aurul României sînt scoase, aproape zi de zi, din ţară.
Primul document se referă la scoaterea, în ziua de 25 martie 2002, a 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania.
Întrebat ce este cu acest transport, guvernatorul Băncii Naţionale a României mi-a răspuns, printr-un prieten comun, că, trimestrial, sînt depuse în bănci străine diferite cantităţi de lingouri, pentru a se obţine dobîndă – în cazul de faţă, ar fi fost vorba de cca. 20 de milioane de dolari. S-ar putea ca afirmaţiile d-lui Mugur Isărescu să fie corecte, dar ce ne facem că, în vreme ce se ştie de ieşirea aurului din ţară, nu mai există nici o evidenţă a repatrierii sale?

Aşa cum Aeroportul Otopeni are o evidenţă riguroasă a scoaterii aurului, de ce nu se găseşte nici o hîrtie cu privire la revenirea lui în România?
De asemenea, nimeni nu ştie care e destinaţia sutelor de milioane de dolari care se încasează, anual, ca dobînzi pentru aceste depuneri. Încerc să înţeleg termenul de prudenţialitate bancară – deşi în nici un Dicţionar al Limbii Române nu figurează cuvîntul acesta, prudenţialitate – dar prea multă secretomanie strică şi te face să intri la bănuială.
Bănuiala a devenit certitudine în momentul în care am primit un alt document, eliberat la 19 decembrie 2001 de firma HCS Transporturi Speciale, pe care îl voi citi în întregime, mai ales că e scurt:

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este isarescu.j2pg.jpg


,,Către Aeroportul Internaţional Otopeni – Director General. Conform contractului de prestări servicii 6284/13.05.1999 şi Actului Adiţional nr. 15264/18.12.2000 vor însoţi transportul de valori şi vor pătrunde pe pista aeroportului prin Poarta 1 în ziua de 20.12.2001 la cursa KLM 1360 pentru ora 12,30 (ora la care se vor prezenta la Cargo KLM toate documentele de expediere a valorilor ridicate de la S.C. Aurul Baia Mare) domnii Panait Ion şi Pecingine Nicolae, cu autoblindata B-36-HCS” – am încheiat citatul.
Evident, conducerea Aeroportului a aprobat cererea, precum şi însoţirea transportului de aur de către paza aerogării. În aprilie 1999 intrasem în posesia altor documente, tot referitoare la scoaterea aurului din exploatarea din Maramureş – în mod concret, era vorba de 325 de kg de lingouri, îmbarcate într-un avion de către firma româno-australiană Esmeralda.

Atunci, în cadrul unei întîlniri pe care conducerea partidelor parlamentare a avut-o la Palatul Cotroceni cu Emil Constantinescu şi cu membrii Guvernului, i-am înaintat şefului statului din acea perioadă o copie a setului de materiale şi l-am rugat să se implice, dacă nu ca preşedinte, măcar ca geolog. N-a făcut-o în nici un fel. După numai cîteva luni, şarlatanii de la Firma Esmeralda aveau să provoace, prin nepriceperea şi lăcomia lor, dezastrul ecologic cunoscut, care a prejudiciat grav imaginea României în lume.

Revin la transportul de aur din 19 decembrie 2001, în care nu mai apare Firma Esmeralda, ci e băgată la înaintare Societatea Comercială HCS Transporturi Speciale. Aceasta e patronată de un personaj extrem de dubios, pe nume Heinrich Schorsch, care conferă şi iniţialele firmei. Specimenul este un colaborator apropiat al d-lui Mugur Isărescu şi, de-a lungul timpului, Departamentul Anticorupţie al PRM a furnizat numeroase dovezi despre activităţile sale de tip mafiot.

Iată şi alte indicii ale caracterului ilegal al relaţiilor dintre Heinrich Schorsch şi Mugur Isărescu, ceea ce ne face să-l suspectăm pe acesta din urmă că, de fapt, n-a jucat cinstit niciodată.
Firma HCS reprezintă firma internaţională Handels Contor Schorsch GmSH Simmeral din Germania, cu care Banca Naţională a României a încheiat în data de 18 decembrie 1991 un contract-cadru pentru livrarea de mijloace de transport valori şi materiale pentru fabricat monede metalice, utilaje de tipărit bancnote şi înscrisuri de valoare, maşini de numerotat şi împachetat bancnote şi monede metalice, piese de schimb, aparatură electronică etc. Cu toate că Banca Naţională a României avea oferte din partea a 6 firme din SUA, Canada, Germania şi alte ţări pentru achiziţionarea de mijloace de transport de diferite tipuri şi capacităţi, s-a preferat firma HCS din Germania, care nu a prezentat nici o ofertă şi, fără să existe o comandă scrisă, au fost achiziţionate în anul 1991, prin această firmă, 20 de maşini, în valoare de 1.100.000 de dolari.
De asemenea, prin adresa nr. 8/505 din 23 mai 1991, eliberată de Direcţia Tezaur şi Operaţiuni de Casă din BNR, s-au cumpărat, tot prin firma intermediară HCS, încă 6 autoturisme blindate, de tip GmC, cu capacitate de 3,5 tone fiecare, în valoare totală de 973.800 mărci germane.
Din păcate, mijloacele de transport achiziţionate nu corespund cîtuşi de puţin condiţiilor de transport valori, în sensul că au 3 uşi de intrare în tezaur, în loc de una singură, iar cabina şoferului are uşa spre tezaurul din autodubă, ca să nu mai vorbim de faptul că uşile nu sînt prevăzute cu două încuietori diferite şi nu dispun de sistem de alarmă, ceea ce denotă că, din construcţie, aceste mijloace de transport au fost concepute pentru alte destinaţii. Totodată, maşinile importate pe sume atît de mari de cuplul Isărescu-Schorsch consumă o cantitate de carburanţi cu mult mai mare decît mijloacele de transport fabricate în ţară.
Problema de principiu e asta:

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este ISARESCU-MS.jpg

* cîte tone de aur au scos pînă acum din România gangsterii de la Esmeralda şi de ce beneficiază de aprobări legale, din partea Băncii Naţionale a României, a Direcţiei Generale a Vămilor, a Poliţiei de Frontieră, a autorităţilor aero-portuare?
* Unde în lume se mai petrece aşa ceva?


Am să trec acum la partea şi mai gravă a fărădelegilor săvîrşite pe Aeroportul Otopeni. Am aici nu mai puţin de 18 documente, care atestă scoaterea din România, cu o frecvenţă aproape zilnică, a valutei.

Documentul nr. 1. Banca Comercială a României solicită, în ziua de 10 decembrie 2001, accesul pe pistă pentru un, citez, ,,transport de valori bancare la Zürich, cu compania Swissair”. Semnează director Marin Treapăt şi şef de serviciu Viorica Frangeti.
Documentul nr. 2. Banc Post solicită accesul pe pistă pentru, citez, ,,un transport de valori bancare la Zürich, cu zborul SR 463″, în ziua de 10 decembrie 2001.
Documentul nr. 3. Banca Comercială Română scoate iar valută spre Zürich, în ziua de 11 decembrie 2001.
Documentul nr. 4. Banca Comercială Română scoate valută, tot spre Zürich, la 3 ianuarie 2002 – observaţi că nici nu se terminaseră Sărbătorile de Iarnă, ce grabă mare pe ei!
Documentul nr. 5. Banca Română pentru Dezvoltare scoate şi ea valută din ţară, la 4 ianuarie 2002, tot către Elveţia, cu cursa SR 463.
Documentul nr. 6. Banca Română de Dezvoltare mai scoate valută şi în 8 ianuarie 2002, tot spre Elveţia şi tot cu cursa SR 463 – a se remarca faptul că directorul Băncii, Ilie Gheorghe, nu-şi asumă răspunderea, semnează, de fiecare dată, altcineva pentru el.
Documentul nr. 7. Banca Comercială Română scoate din nou valută, la 14 ianuarie 2002, tot către Zürich.
Documentul nr. 8. Banca Comercială Română nu mai pridideşte cu scoaterea valutei, schimbă compania Swissair cu compania Crossair, dar nu-şi schimbă năravurile şi mai efectuează un transport, la 29 ianuarie 2002.
Documentul nr. 9. Banca Română pentru Dezvoltare scoate din nou valută din ţară, la 29 ianuarie 2002, tot către Elveţia, iar directorul Ilie Gheorghe se ascunde din nou, lăsînd pe altcineva să-şi asume răspunderea.
Documentul nr. 10. Aceeaşi Bancă Română de Dezvoltare efectuează din nou un transport de valută spre Elveţia, în ziua de 1 februarie 2002, iar directorul Ilie Gheorghe tot nu semnează adresa, ceea ce arată că îşi dă şi el seama de ilegalităţile respective.
Documentul nr. 11. Banca Comercială Română scoate valută din nou, la 11 februarie 2002, tot către Elveţia.
Documentul nr. 12. Banca Comercială Română dă în clocot şi efectuează un alt transport, după 2 zile, mai exact la 13 februarie 2002, tot către Elveţia.
Documentul nr. 13. Apare şi Raiffeisen – Banca Agricolă, care scoate şi ea valută, tot în 13 februarie 2002, dar nu spre Zürich, ci spre Viena.
Documentul nr. 14. Banca Comercială Română scoate valută din nou, pe bandă rulantă, în 18 februarie 2002, tot către Zürich.
Documentul nr. 15. Reapare la orizont Banca Română pentru Dezvoltare, care, la 19 februarie 2002, mai efectuează un transport către Elveţia.
Documentul nr. 16. Printr-o adresă către generalul Dan Gheorghe, director general adjunct al Aeroportului Otopeni, BCR cere sprijinul pentru efectuarea unui nou transport, după numai o zi, în 20 februarie 2002, tot către Elveţia.
Documentul nr. 17. Cu o frecvenţă ieşită din comun, aceeaşi BCR scoate valută din România şi în 21 februarie 2002, tot către Elveţia şi tot cu ajutorul generalului Dan Gheorghe.
Documentul nr. 18. BCR mai efectuează un transport, la 12 martie 2002, tot către Elveţia şi tot cu ajutorul generalului Dan Gheorghe.

Doamnelor şi domnilor, voi pune la dispoziţia presei, în copie, cîte un set al documentelor respective. Nu cred că greşesc dacă voi spune, încă de acum, că ele sînt incendiare şi vorbesc despre corupţia din România mai mult decît toate Armaghedoanele luate la un loc.
Aşa şi numai aşa se explică dezastrul financiar-bancar în care se află România. Nimeni nu mai controlează pe nimeni, ba, dimpotrivă, fură, cot la cot, mai toate oficialităţile statului. Partidul România Mare a solicitat, în mod hotărît, în această dimineaţă, Curţii de Conturi declanşarea unei anchete ,,la sînge” la toate aceste bănci şi la Aeroportul Otopeni. Nici o justificare sau explicaţie nu se susţine – frecvenţa transporturilor de valută este prea mare pentru a nu da de gîndit că totul face parte dintr-un plan diabolic de jefuire a României.
Normal, cu asemenea gangsteri de braţ vom ajunge în vizorul Interpolului. România a încăput pe mîna hoţilor şi românii care se întreabă de ce nu sînt bani pentru pensii, pentru bursele studenţilor, pentru medicamente, pentru spitale – au acum un răspuns imposibil de contestat. Aici e nucleul dur al Mafiei: la Petrom, la Romgaz, la Termoelectrica, la Vamă, la Bănci, la Aeroportul Otopeni. Şi, pentru că tot se vorbeşte acum despre procesul de denominare, am să vă spun că singurul zero care trebuie eliminat de la coada leului este guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu!

CORNELIU VADIM TUDOR
(Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 16 iulie 2010)

Materialul de ma su face parte din „Restituiri”:
Hemoragia de dolari şi de aur a României – Declaraţia Politică rostită de preşedintele PRM în Senatul României luni, 15 aprilie 2002, care îl face de ruşine pe escrocul Mugur Isărescu.

Sursa: Ion Coja

0 558
Ziua de 2 februarie este o zi de rascruce in calendarul popular, constituind piatra de hotar intre cele doua anotimpuri vecine: iarna si primavara, ea fiind tinuta de majoritatea popoarelor europene.
 
Din punct de vedere religios, exact in aceasta zi se implinesc 40 de zile dupa Craciun, cand biserica ortodoxa sarbatoreste Intampinarea Domnului, iar din punct de vedere al folclorului romanesc, in popor aceasta zi este cunoscuta drept „Stretenia” sau Ziua Ursului.
 
Ursul, regele padurilor noastre, are puteri magice nemaipomenite, fiind transformat intr-o adevarata divinitate pentru care se fac si se pastreaza o serie de cutume si obiceiuri populare.
Ursul nu hiberneaza, asa cum se crede, ci doar se retrage in barlog, mai ales, in lunile in care ninge intens. Perioada de imperechere dureaza din aprilie pana in iunie, iar durata gestatiei e de 7-8 luni. Ursoaica fata in ianuarie – februarie, in conditii grele, cand trebuie sa se multumeasca cu propriile rezerve de hrana acumulate in corp toamna. Aceasta paraseste barlogul, in functie de mersul vremii, in martie – aprilie. Daca nu sunt deranjati, ursii isi pastreaza adapostul mai multi ani, in caz contrar il strica si isi construiesc alta casa.
 
Comportamentul ursului influenteaza schimbarea vremii si, de aceea, trebuie imbunat cu bucati de carne si miere de albine puse pe cararile strabatute de acesta.
Puterile sale magice si apotropaice sunt recunoscute, astfel incat cei bolnavi de „speriat” credeau in capacitatile tamaduitoare ale parului smuls dintr-o blana de urs.
 
Ursului ca animal totem nu i se spune pe nume ci este numit eufemistic „Moș Martin”, „Ăl bătrân” si „Moș”. Mai ales apelativul de Moș trimite mai mult decat evident la stramosii totemici. Spre deosebire de lup care are 35 de „zile tinute”, ursul mai are doar o sarbatoare, la finele verii, numita Macavei.
 
Ziua ursului, insa, se leaga si de Filipi (in Muntenia si Oltenia), care se tin de lup. Sarbatorile ursului au fost, probabil, atat de importante in spiritualitatea stramosilor nostri, incat nu au putut fi clintite de reformele calendaristice oficiale de corectare a timpului.
Cele mai importante zile ale Ursului, 2 februarie si 1 august, impart anul in doua parti (anotimpuri) perfect egale.
 
In traditia romaneasca, Mos Martin este mai degraba folositor decat daunator omului: influenteaza in bine Ursitoarele la nasterea copilului, povestește profesorul Ion Ghinoiu in lucrarea sa „Sarbatori si obiceiuri la romani”:
* pruncii unsi cu untura de urs de moase cresc voinici si sanatosi;
* copilul bolnav de „sperietoare” este vindecat daca se afuma cu par de urs;
* barbatii „calcati de urs” primavara nu-i mai doare spatele peste vara;
* sufletele oamenilor morti erau intampinate, in noptile de priveghi, de fantastice spirite ascunse sub mastile de urs etc.
Adesea, dintii Mosului de purtau ca talisman.
 
Conform legendelor populare, Mos Martin ar fi fost, in vremuri imemoriale, un om obisnuit: morar sau pastor in satul sau.
In unele povesti desi este prezentat ca animal, are sentimente si preocupari umane: iubeste o femeie pe care o fura si o duce la casa lui din padure, este inteligent, isi construieste adapost pentru iarna (barlogul), prevesteste vremea friguroasa sau calduroasa etc. Un singur lucru nu stie sa facă: focul.
 

0 676

Mic preambul
N-o sa cititi o asemenea ancheta in Ziarul Financiar. Fiindca ZF nu mai are chef de anchete, ci factureaza articole publicitare la greu si mimeaza presa de business.
Nu veti gasi o asemenea ancheta nici in presa nationala, fiindca, in opinia multor ziaristi, Liviu Dragnea, satanizat la greu, e rau de tot, nimic din ce spune nu e decat viclenie, nimic din ce face nu e decat hotie.
Niciunul din contestatarii sai nu vorbeste despre protocoale, despre achitarile pe banda rulanta, despre presiunile diverselor partide europene, toti il injura pe Dragnea.
Niciunul din adversarii sai politici nu ii face cu adevarat opozitie, in afara de cateva declaratii sforaitoare in fata camerelor de luat vederi, nimeni nu transpira cu adevarat sa caute lucruri cu care sa ii demoleze Guvernul.
Asa ca Dragnea e puternic fiindca Opozitia e slaba, iar contestatarii sai cei mai multi sunt pe Facebook,
Romania reala are alte ganduri, alte preocupari.
De aia chiar la aceasta ora, cei mai infocati contestatari ai lui Dragnea o ard la sarmale si pe Candy Crush, in timp ce in Franta, dupa a 7-a saptamana de proteste violente ale „vestelor galbene”, facute la minus 7 grade si cu gaze iritante in glanda, Macron se roaga la ingerasi sa mai ramana macar pana la capatul mandatului Presedinte.
Eu nu mi-am permis sa fac niciodata afirmatii despre un politician sau un om de afaceri sau un judecator sau un ministru sau un interlop decat atunci cand am verificat cine e, ce spune, ce trecut are, in ce context orbeste.
Dar nici nu am inghitit vreodata ce zbiara bulele de pe Facebook.
Mi-am permis mereu libertatea de a scormoni dupa adevar si de a-l spune (vezi cazul Lucan, cazul Arafat, cazul Pomohaci), chiar daca mi-am luat frigidere de carne mai apoi de la adulatorii celor mentionati in paranteza.
Asa m-am uitat si la Liviu Dragnea vorbind de la tribuna Consiliului National al PSD de acum doua duminici: cu circumspectie.
A socat asistenta prin abordarea unui subiect tabu: a spus pe sleau ca multinationalele nu platesc decat bani „de seminte” ca impozit, fiindca declara profituri foarte mici din marile cifre de afaceri pe care le fac in Romania.
La un semn, presa nationala si Facebookul au inceput sa scuipe foc, sa refaca biletelele cu blesteme din biserici, cu adjective negative pentru social media.
Presa nationala si Facebook au emis un verdict clar: Dragnea vrea sa atace multinationalele, sa le alunge, se erdoganizeaza Romania, vine sfarsitul lumii.
Dar nimeni nu a stat sa verifice daca e realitate ce a spus Dragnea sau minciuna. E atat de comod sa zici „da-l in plm pe Dragnea!”, o face oricine pe facebook, ce conteaza daca are sau nu dreptate? Nimeni nu a avut chef sa verifice pe cifre cat platesc cu adevarat multinationalele din Romania. 

Inca un preambul. Da’ mai mare
Am avut chef eu. Am stat 15 ore in ultima saptamana sa scot date financiare de la PRIMELE 100 de companii din Romania.
Am platit din banii mei toate aceste date, le-am structurat, le-am copiat, le-am cules, apoi le-am tehnoredactat ca sa vi le prezint.
Am stat cam 15 minute sa analizez fiecare firma. Deci numai 1500 de minute, adica 25 de ore, mi-a luat sa imi fac analizele si cercetarea.
Sa verific cat e procentul din cifra de afaceri pe care l-au declarat ca PROFIT pe 2017.
Sa calculez ca un chinez cat au castigat companiile din Top 100 Romania in aceasta tara, tara mea si a voastra, in ultimul deceniu.
Sa vad cate firme din top 100 Romania sunt multinationale, cate de stat si cate cu capital majoritar romanesc.
Sa compar marginile de profit raportate de aceste firme in Romania cu standardele per industrie din Europa sau din lume, standarde agreate de auditori specializati.
Am scris acest text extrem de lung in decurs de alte 16 de ore, impartite in Ajun, in seara de Craciun si in a doua zi de Craciun, ca sa nu imi neglijez familia si sa si dorm.
De unde stiu ca am lucrat atat? Fiindca sunt ziarist de investigatii si, in general, extrem de riguros cand imi fac meseria.
Sa-mi notez cat lucrez e insa un soi de exercitiu de orgoliu, ca sa imi treaca mai usor oboseala.
Nu ma rasfat, nu va rog in genunchi sa cititi acest articol imens, sa nu va fie mila de supliciul la care m-am supus voluntar ca sa ma documentez si sa scriu.
E datoria mea de ziarist sa va aduc si alte perspective pe acest subiect.
Si cred ca TREBUIE sa va intereseze mereu in viata asta sa aflati CUM stau lucrurile cu adevarat.
In cazul de fata, sa aflati daca Dragnea minte sau nu.
Avem mai jos o analiza a campionilor economici ai Romaniei, sunt primii 100, cei mai tari.
Cat platesc ei Romaniei ca sa faca cifrele imense de afaceri de miliarde de lei/euro?
Va spun eu: MAI NIMIC. Ups! M-am antepronuntat intentionat.
Fiindca articolul asta e mai tare decat concluzia in sine, prin datele INCREDIBILE pe care vi le voi oferi.
E ca un thriller economic pe care vi-l derulez pe ecranele monitoarelor si telefoanelor mobile.
Campionii Romaniei la business (aia care-s linsi in fund in topurile Forbes sau topurile ZF) fac „bine” doar doua lucruri, absolut nesimtite, in Romania:
1) declara profituri mici
2) platesc sume absolut ridicole pentru profiturile mici declarate, caci profiturile astea tot lor le raman, noi discutam de 16 la suta din ce se declara, asta e oglinda profitului declarat, asta intra Statului Roman in buzunare

Asadar, Dragnea NU minte in aceasta privinta. Si o voi demonstra oricati scuipati o sa imi iau.Dar faptul ca Liviu Dragnea a aruncat corect subiectul „pe piata”, ca are dreptate, nu il scapa de obligatii si de responsabilitati nici pe el, nici pe guvernul pe care il conduce din umbra.
O sa va zic mai jos de ce.

Va enerveaza ca am tras deja concluzia, ca v-am dezvaluit concluzia anchetei mele, cand ea abia a inceput sa fie scrisa, ca va spun ca Dragnea NU minte in privinta faptului ca multinationalele nu declara mai nimic ca profit pentru banii pe care ii fac in Romania?
Asta e, sa va enerveze. Eu credeam ca vreti adevarul, doar asta se zbiara pe toate gardurile.

In Top 100, doar 3 firme cu capital romanesc. Trist!
Iar adevarul se contureaza din toate cifrele de mai jos, din urmatoarele piese pe care le sustin cu CIFRE luate
de la Registrul Comertului:
– 85% din Top 100 Romania sunt multinationale
– peste 90 la suta din multinationale declara profit infinitezimal fata de cifrele absolut babane de afaceri pe care le au
– pentru faptul ca multinationalele ce opereaza in Romania declara profituri perfid de mici,
impozitul de 16 la suta pe care il platesc pentru ele este insignifiant, cand ele scot in afara tarii toata mierea
de ZECI de MILIARDE de EURO pe care o produc aici
– sunt 12 firme detinute majoritar de Statul Roman. Acestea, cu rare exceptii, declara profituri incredibil de mari, ceea ce este absolut socant. Si bine. Fiindca multinationalele pot sa ia exemplu.
– firmele detinute de oameni de afaceri ROMANI, cam putine in top 100, adica foarte putine,  declara margini de profit foarte bune, peste media europeana sau mondiala a sectorului lor de activitate
– exista in acest articol si un top al companiilor multinationale ULTRA NESIMTITE, care fac rapoartele contabile de final de an, zic eu, la misto: sa cititi topul, e mai jos, da’ fac si eu tizing ca sa nu va plictisiti.

Ca tizing, va zic ca  HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL isi bate JOC de Romania scotand lemn de sute de milioane de euro din tara si declarand profit 1 la suta din cifra de afaceri.
Ca lantul de magazine CORA o da Statului Roman prin gura si declara in batjocura profit de sub 900 000 de euro pe 2017.
Ca nesimtitul de Tiriac declara pierderi pe Tiriac Auto, in conditiile in care a rulat 300 de milioane de euro pe 2017.
Sa stati sa cititi.
– exista si remarcati care surprind in mod pozitiv: CONTINENTAL, o multinationala discreta in Romania, care declara profituri colosale si nu isi bate joc de tara; apoi, Coca-Cola, care declara profituri la standardul corect al industriei, fara sa incerce sa ascunda cash-ul.
– exista companii precum cea care gestioneaza marea vedeta EMAG care au ani de zile consecutivi de pierderi, pe care Fiscul nu le vede. Iar asta e naspa pentru Romania.

SOC: Stiati ca, practic, „Taxa pe lacomie” este opera Consiliului UE? Dovada!

Pana sa il injuram sau nu pe Dragnea ca vrea sa impuna o „taxa pe lacomie”, dati-mi voie sa va spun ca nu el a inventat conceptul, ci ditamai Consiliu Uniunii Europene, in care cu totii trebuie sa credem, nu-i asa, caci suntem o tara pro-europeana?! Ia, haideti sa citim Directiva UE 1164 din 2016, adoptată de Consiliul UE:„Actul legislativ european urmăreşte ca multinaţionalele care activează în statele membre UE să nu mai poată ocoli impozitarea profiturilor reale realizate în ţările unde-şi derulează afacerile. Această directivă subliniază că, „în efortul de a-şi reduce obligaţiile fiscale globale, grupurile de societăţi au recurs din ce în ce mai mult la erodarea bazei impozabile şi la transferul profiturilor (BEPS)

(aici si linkul, ca sa nu existe discutii)

 

Ce inseamna asta? Ca Dragnea si PSD sau Guvernul sau cine vreti voi au LEGITIMITATE sa impuna o „taxa pe lacomie”!

Fiindca multinationalele din Romania sunt lacome si nesimtite, isi bat joc de Romania de peste un deceniu si iau zeci de miliarde din banii romanilor fara sa intoarca tarii prea multe. De fapt, asta e ideea, nu ca Dragnea are dreptate sau nu.

Sugestii si ganduri de la mine, fara numar!, pentru Liviu Dragnea
Pentru mine, nu e destul ca un om puternic de la conducerea tarii a remarcat o problema grava a Romaniei. Au mai fost si altii care au facut-o, nu numai Dragnea. Constantinescu se smiorcaia ca l-au „facut” serviciile secrete, aveam sa aflam ce e Statul paralel abia 20 de ani mai tarziu. Basescu acuza lipsa de elasticitate a Parlamentului, cu tone de frecatori de menta pe bani buni. Referendumul sau, votat de popor, dar nepus in aplicare, a distrus increderea romanilor in acest exercitiu de sondare a vointei poporului.
Da, domnule Dragnea, aveti dreptate: multinationalele din Romania isi bat joc de tara, de Fisc, de guverne si platesc putin inapoi Romaniei pentru cat produc pe teritoriul ei, pentru zecile de miliarde de euro pe care le fac.
Insa dumneavoastra credeti ca veti rezolva aceasta problema strigandu-i lui Teodorovici „sa se ocupe”? Trebuie mult mai mult decat Teodorovici sau Dragnea aici. Trebuie ca multinationalele sa inteleaga ca se schimba kalimera. De tot.
Lasati-ma sa va dau cateva insight-uri ale acestei probleme, ca sa nu va zica apropiatii din PSD ca s-au apucat de treaba fara sa stie urmatoarele;
– cu multinationalele nu poti lucra diplomatic. Diplomatia o folosesc ele cand se mucosesc la ambasadele de resort ca Statul le opreseaza; invers, le doare in cot de discutii amiabile. Aghiasma curatirii de pacate fiscale a multinationalelor se numeste FISCUL. Fiscul, domnule Dragnea, ingheata rahatul din analize pana si patronilor Google, cand IRS-ul se pune pe ei. Fiscul ii da si lui Cristiano Ronaldo cartonas rosu. Dar Romania sta slab la acest capitol. Insa barda ANAF e singura cu care poti deschide usa multinationalelor.

– ANAF e o institutie slabita rau operational, slabita rau si ca resursa umana.Diversele schimbari de sefi, salariile proaste, lipsa de dotari informatice, tampenia cu despartirea dintre „Antifrauda” si „Finantele Publice”, toate astea au facut din aceasta institutie de control/forta un bichon maltez care mai poate trage de chiloti doar contribuabilul din categoria IMM.

– ANAF nu are capacitatea profesionala sa mearga in control la Top 100 pe actiuni de amploare. Am prieteni ce conduc ca CEO multinationale din Top 100 si rad de ANAF, caci in momentul in care, sa zicem, s-ar gasi 5 curajosi sa vina in multinationala X, ar da de o grupare bine consolidata de experti contabili si „consultanti” din BIG FOUR, adica din firmele de audit PricewaterhouseCoopers, Deloitte Touche Tohmatsu, Ernst & Young si KPMG – care ii „impacheteaza” pe functionarii ANAF cat ai zice „Home Alone 2”. Nivelul de expertiza al functionarilor ANAF este infim fata de expertiza profesionala a auditorilor din multinationale si, fara sa vreau sa jignesc, chiar daca ar fi in echipa unul foarte bun profesional, prezenta sa este tot infima in fata a 6 experti din partea KPMG care au „parfumat” cifrele in bilanturi ce cuprind analiza si contabilizarea a sute de mii de facturi si bonuri Kaufland, ca sa dam un exemplu.

– Si sa nu va mai zic ca multinationalele angajeaza la greu sefi din ANAF, ii trec in „privat” cum s-ar zice. Sau rudele sefilor din ANAF: neveste, copii. Va dau un scurt exemplu. La Cluj, NTT DATA Romania, un gigant local din IT, are doi angajati mai… speciali: Nausica Costin, fata fostului sef Mihai Costin ce a domnit peste Finantele Publice din Cluj peste 20 de ani si care e CFO in NTT Data; Adrian Haas, fost turnator la Securitate, clujean ce a fost in etapa Boc-premie pus director la Directia Mari Contribuabili din cadrul ANAF Bucuresti. Pai, credeti, domnule Dragnea, ca se intampla ceva „in concret” daca ANAF Cluj merge la NTT Data in control sa vada, de exemplu, cum e cu costurile de transfer? Haha, stiti bine, NU.

– De asemenea, ANAF nu are nici capacitatea de a exercita controale de fond la TOP 100. Va spun eu: 90 la suta din PUTINELE controale la TOP 100 sunt tematice. Nu exista posibilitati sa tii resursa umana si asa putina din ANAF sa faca chestii de fond.

– ANAF se concentreaza azi in proportie de 90% pe controale la IMM-uri, ca patronul mic e mai usor de lovit in oua sau da spaga mai usor.

– Directiile ANAF din teritoriu nu se duc „pe teren” decat „in oras”. Sunt tone de multinationale (automotive, transport, productie etc) care au sedii in comune din judete si unde ar fi loc cat China de controale, avand in vedere ce bilanturi dubioase au, dar nu se duce nimeni niciodata in control. Nu uitati, domnule Dragnea, ca sub Top 100, mai sunt inca 1000 de companii foarte bune, dar nu indestul de mari sa fie verificate.

– ANAF/Antifrauda si angajatii sai NU au capacitatea de a investiga in mod rapid si la secunda cum dispar banii din multinationale in afara tarii. Aparent, toti politicienii stiu „cum se scot banii peste granitele Romaniei”. Eu va fac pariu ca doar auditorii din Big Four stiu. Si atunci intrebarea e: de ce nu angajeaza si ANAF consultanti „raspopiti” din Big Four, care au plecat de acolo si care sa lucreze la procent din amenzi, pe modelul functionarilor publici? Altfel sta la masa KPMG de la multinationala X cu un inspector ANAF ce calca in picioare o frizerie si altfel sta cu un fost membru al „Patrulaterului”! CUM dispar banii dintr-o companie ce face 15 miliarde de lei pe an si declara profit 1 la suta, asta trebuie sa fie principala preocupare a ANAF. Ca pulimea din IMM-uri a cam inteles ca trebuie sa platesti taxele, ca trebuie sa faci contracte de munca. Aia grei din TOP 100, NU.

– ANAF are nevoie de retehnologizare. Se lucreaza inca cu imprimante pe ace. In timp ce multinationalele isi ascund facturile in arhive electronice.

– ANAF are nevoie de optimizare profesionala pentru functionari. Dupa faculta, daca prind posturi, cei tineri care ajung in ANAF invata de la „batrani” ABC-ul: ii iei registrul de casa, te uiti la niste chestii si asta e, ca nu ne face Statul Roman statuie. Asa zic ei si e de inteles. Daca e sa intre in lupta cu un contopist din PWC, ala de la ANAF adoarme dupa primele 7 eschive perverse ale auditului.

– ANAF si specialistii sai trebuie sa gaseasca resurse legale si informative de a distruge „scuza” centrului de cost. Sa va explic cum fura multinationalele in 90 la suta din cazuri. Luam un exemplu, o firma de IT din Romania. Ca ea, se comporta majoritatea firmelor de IT din Romania care declara anual maxim 10 la suta profit din cifra de afaceri ca sa inchida gura Fiscului. In realitate, se intampla altceva, ce inseamna evaziune fiscala. Sa zicem ca firma Virgin Money din UK doreste un soft nou pentru operatiunile sale financiare si de banking si ca eu castig proiectul in valoare de 74 de milioane de euro.
Semnarea contractului nu se va face cu firma mea de IT din Romania direct, ci cu o firma tot de a mea, dar din Malta sau Estonia sau Irlanda, adica unde fiscalitatea pe drepturile de autor ce acopera soft sau marci sau licentiere e mult mai relaxata. Eu stiu ca pretul efectiv al proiectului e doar 51 de milioane de euro si exact pe suma asta voi semna din partea firmei instalate in Malta sau Estonia (a mea) cu firma din Romania (tot a mea) avand grija sa transfer in tara doar costul salariilor, taxelor aferente salariilor, costul chiriei si operatiunilor si maxim inca o suma care sa insemne intre 8 si 10 la suta profit. Restul de 23 de milioane de euro raman in entitatea din Malta si ii voi folosi cum am eu chef, evitand Romania. In cazul unei confruntari cu organul ANAF, chiar si daca mi s-ar depista contractul dintre firma din Romania si firma din Malta, as putea sa le trantesc ca asta din Romania e un soi de centru de cost si le-as inchide gura, chit ca mi-ar putea dovedi ca tot eu sunt proprietarul.
Dar, de exemplu, in industria automotive, duma cu centrul de cost e pe fata. Daimler isi asuma proprietatea sau tutoratul comercial al firmei Star Assembly din Sebes/Alba si zice ca aia e centru de cost. Insa nimeni din ANAF nu se uita daca pretul de transfer al cutiilor de viteza exportate din fabrica de la Sebes (SRL romanesc) este corect stabilit catre holdingul Daimler AG (firma nemteasca). Inteleg ca papagalii de antreprenori romani trebuie sa stea drepti in fata Fiscului pentru un decont de benzina prost inregistrat, dar astia din multinationale ce au? Statut privilegiat?

Sa te bati cu multinationalele nu e treaba usoara. Dragnea si-a asumat un razboi mare. Insa eu vreau sa vad cum va pune in aplicare strategia, care va fi tactica aleasa.

Top cu nesimțiții din multinationale
Inainte de analiza fir cu fir a fiecarei companii din Top 100, dati-mi voie sa va sparg gheata controversei cu 11 „topuletze” mai mici, ca sa vedeti per fiecare ramura de business, cine sunt nesimtitii cei mai mari din multinationale, care sunt brandurile care isi bat joc cu adevarat de Romania.
Si tot disruptive, inainte sa vedeti cine sunt multinationalele cele mai nesimtite din Romania, sa vedem cine este SINGURA COMPANIE cu capital ROMANESC care merita toate laudele pentru felul in care se comporta fiscal: e vorba de Dedeman. BRAVO! Foarte trist e ca sunt singura firma…

 

Nume Firmă Cifra de Afaceri (LEI) Profit (LEI) Procent Profit din CA Actionar majoritar Cu ce se ocupa
 DEDEMAN SRL 6 333 363 177 889 128 766 14,04% CAPITAL ROMANESC retail home&deco

Dupa ce veti cerceta anticampionii la business din Romania, va rog sa coborati sa cititi la fiecare in parte, caci acolo am adevarate dezvaluiri. Si merita sa nu le ratati.

INCEPEM!

Marii retaileri sunt, de fapt, cei mai mari nesimtiti. ANAF ce zice de cifrele de mai jos?

Nume Firmă Cifra de Afaceri (LEI)    Profit (LEI)     Procent Profit din CA
 CORA – ROMANIA HYPERMARCHE SA 1 772 976 330 3 741 527 0,21%
 CARREFOUR EXPRESS – ARTIMA SA 1 453 119 130 4 076 552 0,28%
PENNY – REWE SRL 2 996 698 015 19 107 485 0,64%
 AUCHAN ROMANIA SA 5 223 286 301 74 992 728 1,44%
 SELGROS CASH & CARRY SRL 3 645 073 094 48 817 583 1,34%
 METRO CASH & CARRY ROMANIA SRL 4 729 779 600 116 129 379 2,46%
 PROFI ROM FOOD SRL 4 730 021 461 130 862 984 2,77%
 CARREFOUR ROMANIA SA 6 748 911 268 209 713 686 3,11%
 MEGA IMAGE SRL 4 910 452 187 201 778 075 4,11%
 LIDL DISCOUNT SRL 6 510 008 485 352 766 100 5,42%
 KAUFLAND ROMANIA SCS 10 086 636 311 670 347 865 6,65%
CAT AU PRODUS IMPREUNA 52 806 962 182 LEI
IN 2017 11 356 335 953 EURO
3,46%
CAT PROFIT AU DECLARAT IMPREUNA 1 832 333 964 LEI
IN 2017 394 050 314 EURO

 

Pe Telecom, de departe, Vodafone se distinge prin „imensa” transparenta fiscala, declarand pe 2017 un mizilc de profit.

Nume Firmă Cifra de Afaceri (LEI) Profit (LEI) Procent Profit din CA
 VODAFONE ROMANIA SA 3 653 902 366 59 336 713 1,62%
 ORANGE ROMANIA SA 5 364 891 173 319 346 139 5,95%
 RCS & RDS SA 3 339 403 562 294 551 920 8,82%

 

Dintre „petrolisti”/”benzinari”, iese in evidenta Lukoil. Asa arata pe cifre, ca Lukoil sunt lideri la nesimtire. Insa avand in vedere restul procentelor din Cifra de Afaceri declarate ca profit, noi propunem ca fiecare multinationala din acest top sa ia premiul 1 la nesimtire fiscala.

Nume Firmă Cifra de Afaceri (LEI)       Profit (LEI)         Procent Profit din CA
 LUKOIL ROMANIA SRL 5 922 290 967 85 746 309 1,45%
 ROMPETROL DOWNSTREAM SRL 8 873 204 128 168 542 938 1,90%
 OMV PETROM MARKETING SRL 15 063 976 049 320 516 157 2,13%
 MOL ROMANIA PETROLEUM SRL 5 469 740 835 183 299 265 3,35%
 OSCAR DOWNSTREAM SRL 2 048 715 688 74 174 581 3,62%

 

Dintre reprezentantii marcilor de masini, iese in evidenta la nedeclarat profit marele ROMAN, Ion Tiriac. El are sfaturi bune pentru tara cand se da in stamba la televizor, mai putin cu practica, caci la declarat profit in Romania e repetent. De la Tiriac, s-a „imbolnavit” si Mercedes Benz…

Nume Firmă Cifra de Afaceri (LEI) Profit (LEI) Procent Profit din CA
 TIRIAC AUTO SRL 1 245 262 139 -11 369 627 0,00%
 PORSCHE INTER AUTO ROMANIA SRL 1 113 890 284 13 062 176 1,17%
 MERCEDES BENZ ROMANIA SRL 2 078 419 089 29 243 043 1,41%
 RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE SRL 3 067 956 220 48 382 877 1,58%
 PORSCHE ROMANIA SRL 2 904 687 484 107 492 515 3,70%

 

Alti „saraci” sunt astia din topul retailerilor de electronice/elcetrocasnice, care nu au dupa ce bea apa. Vand de miliarde de lei pe an, dar nu le iese treaba cu profitul. De ani de zile nu le iese. Marea vedeta EMAG e pe pierderi de ani de zile.

Nume Firmă Cifra de Afaceri (LEI)    Profit (LEI)    Procent Profit din CA
EMAG – DANTE INTERNATIONAL SA 3 309 942 013 -111 281 112  0,00%
 ALTEX ROMANIA SRL 3 283 840 109 48 655 963 1,48%
 SAMSUNG ELECTRONICS ROMANIA SRL 4 227 369 794 62 738 575 1,48%
 HUAWEI TECHNOLOGIES SRL 1 347 363 735 20 330 893 1,51%

 

Firmele care vand tigari au si ele arici la a declara profituri, desi fac cifre de afaceri colosale.

Nume Firmă Cifra de Afaceri (LEI) Profit (LEI) Procent Profit din CA
 BRITISH AMERICAN TOBACCO TRADING SRL 8 870 586 009 305 482 130 3,44%
 PHILIP MORRIS TRADING SRL 2 378 469 259 140 560 327 5,91%

 

In distributia de produse farmeceutice, chiar si in retail, tupeul si nesimtirea fiscala sunt… contagioase. Toate firmele de mai jos pusca de sanatate la cifra de afaceri, dar fac viroza cand e de platit ceva si tarii unde fac profiturile astea.

Nume Firmă Cifra de Afaceri (LEI) Profit (LEI) Procent Profit din CA
 FARMEXIM SA 1 965 596 477 14 602 358 0,74%
 MEDIPLUS EXIM SRL 3 888 023 746 47 434 143 1,22%
 FARMEXPERT D.C.I. SRL 2 954 723 113 89 744 248 3,04%
 FILDAS TRADING SRL 2 662 430 250 103 451 508 3,89%

 

Unii dintre cei mai mari nesimtiti din businessul romanesc sunt traderii de cereale. Este incredibil ce fac astia in bilanturile fiscale! Toti sunt putin peste 0 la suta cu profiturile!

Nume Firmă Cifra de Afaceri (LEI) Profit (LEI) Procent Profit din CA
 GLENCORE AGRICULTURE ROMANIA SRL 1 745 092 057 5 551 812 0,32%
 COFCO INTERNATIONAL ROMANIA SRL 2 598 601 895 11 359 960 0,44%
 CARGILL AGRICULTURA SRL 2 284 158 302 10 206 771 0,45%
 ADM ROMANIA TRADING SRL 2 901 474 202 15 798 145 0,54%
 AMEROPA GRAINS SA 2 961 385 659 28 061 777 0,95%

 

Noi stapani de sclavi ai Romaniei, firmele multinationale din industria Automotive, sunt cele surprizele topului: cei mai numerosi ca ramura, cei mai rapace, cu cifre de afaceri incredibile, ascunse prin comunele invizibile ale tarii, sclavagind MII de romani fiecare pe salarii de nimic si cu profituri inexistente sau minimale. EXCEPTIA pentru care ne dam jos palaria este CONTINENTAL ROMANIA, care merita aplauze! Restul, niste stapani de sclavi, cum am spus.

 

Nume Firmă Cifra de Afaceri (LEI)     Profit (LEI) Procent Profit din CA
 YAZAKI ROMANIA SRL 1 497 007 378 -106 849 174 0,00%
 TRW AUTOMOTIVE SAFETY SYSTEMS SRL 1 304 908 521 -9 618 861 0,00%
 APTIV TECHNOLOGY SRL 1 427 653 123 7 029 765 0,49%
 MARQUARDT SCHALTSYSTEME SCS 1 520 950 512 22 801 860 1,50%
 LEONI WIRING SYSTEMS RO SRL 1 652 243 248 25 345 597 1,53%
 TAKATA ROMANIA SRL 2 749 498 310 48 043 635 1,75%
 AUTOLIV ROMANIA SRL 3 921 743 766 113 033 875 2,88%
 SCHAEFFLER ROMANIA SRL 1 981 310 236 58 264 073 2,94%
 COFICAB EASTERN EUROPE SRL 1 651 014 446 51 706 137 3,13%
 STAR ASSEMBLY SRL 7 328 061 605 246 037 044 3,36%
 ROBERT BOSCH SRL 2 285 588 976 83 537 504 3,65%
 ADIENT AUTOMOTIVE ROMANIA SRL 1 253 325 316 53 065 352 4,23%
 BOSCH REXROTH SRL 1 772 494 278 75 536 047 4,26%
 LEAR CORPORATION ROMANIA SRL 1 376 246 816 61 805 324 4,49%
 HELLA ROMANIA SRL 2 735 581 988 141 869 628 5,19%
 DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMANIA SRL 2 075 725 930 195 412 972 9,41%
 CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRL 3 130 805 436 697 540 649 22,28%

 

Firmele de stat sunt, mare parte din ele, surpriza EXTREM DE PLACUTA a acestui top. Liviu Dragnea ar trebuie sa ceara demiterea de urgenta a papagalilor cae se ocupa de primele 5 firme din acest top rusinos, dar sa ii sune sa ii felicite pe managerii urmatoarelor 7, fiindca aceste 7 companii dau lectii de transparenta fiscala marilor multinationale.

Nume Firmă Cifra de Afaceri (LEI) Profit (LEI) Procent Profit din CA
 ENEL ENERGIE MUNTENIA SA 2 134 172 210 -78 643 201 0,00% STATUL ROMAN
 CFR CALATORI SA 1 977 975 708 -20 155 777 0,00% STATUL ROMAN
 ELECTRICA FURNIZARE SA 3 882 396 770 1 565 143 0,04% STATUL ROMAN
CNTEE TRANSELECTRICA SA 3 015 023 896 28 267 175 0,94% STATUL ROMAN
POSTA ROMANA SA 1 126 455 041 13 916 140 1,24% STATUL ROMAN
 COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA 2 928 268 213 180 849 943 6,18% STATUL ROMAN
 ROMSILVA RA 1 961 436 898 248 846 470 12,69% STATUL ROMAN
CNAIR 1 336 829 026 199 870 860 14,95% STATUL ROMAN
 NUCLEARELECTRICA SA 1 899 936 453 303 876 268 15,99% STATUL ROMAN
 TRANSGAZ SA 1 800 078 956 582 061 043 32,34% STATUL ROMAN
 ROMGAZ SA 4 585 189 388 1 854 748 378 40,45% STATUL ROMAN
 HIDROELECTRICA SA 3 253 651 389 1 359 687 718 41,79% STATUL ROMAN

 

TOP 20 SUPERVEDETE MULTINATIONALE NESIMTITE
Nume Firmă Cifra de Afaceri (LEI) Profit (LEI) Procent Profit din CA
 ARCELORMITTAL GALATI SA 4 661 907 896 -153 182 434 ZERO
 EMAG / DANTE INTERNATIONAL SA 3 309 942 013 -111 281 112 ZERO
 ENEL ENERGIE SA 2 008 643 340 -89 420 932 ZERO
 AZOMURES SA 1 447 333 215 2 514 807 0,17%
CORA- ROMANIA HYPERMARCHE SA 1 772 976 330 3 741 527 0,21%
 HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL 1 769 381 279 17 919 084 1,01%
 MERCEDES BENZ ROMANIA SRL 2 078 419 089 29 243 043 1,41%
 AUCHAN ROMANIA SA 5 223 286 301 74 992 728 1,44%
 PROCTER & GAMBLE DISTRIBUTION SRL 1 469 749 224 21 194 507 1,44%
 LUKOIL ROMANIA SRL 5 922 290 967 85 746 309 1,45%
 E.ON ENERGIE ROMANIA SA 4 735 371 630 72 414 037 1,53%
 LEONI WIRING SYSTEMS RO SRL 1 652 243 248 25 345 597 1,53%
 VODAFONE ROMANIA SA 3 653 902 366 59 336 713 1,62%
 FORD ROMANIA SA 4 824 809 466 95 467 314 1,98%
 MICHELIN ROMANIA SA 2 564 597 480 51 091 925 1,99%
 OMV PETROM MARKETING SRL 15 063 976 049 320 516 157 2,13%
 AUTOMOBILE DACIA SA 23 143 498 839 539 096 215 2,33%
 AUTOLIV ROMANIA SRL 3 921 743 766 113 033 875 2,88%

Si acum o sa va rog sa cititi cum arata topul asta cu 100 cele mai mari companii din Romania cand luam parte in parte aceste firme. Nu sunt simple cifre, m-am straduit sa imi folosesc aptitudinile de investigator sau lucrurile invatate „pe partea economica” si sa va arat la FIECARE companie cate ceva, cate o perspectiva, cate un secret. Merita sa cititi.

Stiati, de exemplu, ca FIRMA care gestioneaza reteaua de benzinarii Rompetrol are pierderi nenumarate sau profituri mici, dar ca are „in ea” un actionari miiiic, mic de tot, cu nume neutru, OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTIONS, prin care se intampla lucruri suspecte ce put a evaziune fiscala si care OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTIONS are cifre de afaceri de maxim 2 milioane de euro pe an, reusind in schimb sa declare pierderi de SUTE de milioane de lei pe an? E tare, nu? Iar eu am descoperit asta cu putina curiozitate, va dati seama ce s-ar intampla daca un Stat Roman cu functionari ANAF curiosi ar lua la lins actele?
Take this, domnule Dragnea!
PS: I-am solicitat fiecarei companii un punct de vedere despre taxa pe lacomie si, celor care au cifre mici de profit, o explicatie pentru asta. Sa vedem cine e transparent in aceste multinationale.

Locul 1: AUTOMOBILE DACIA SA,
Cifra de Afaceri 2017 –  23 143 498 839 LEI,
Profit 2017 – 539 096 215 LEI
Profit din Cifra de Afaceri: 2,33%,
Actionar: MULTINATIONALA
Activitate: productie autovehicule

Da, sigur, cea mai mare companie din Romania, ii pupam in cur pe francezi despre cum au venit ei sa faca Loganul la noi, etc. Insa la 2,3% rata de profit, francezii de la Dacia isi bat efectiv joc de Romania, storcand-o de bani in acelasi timp. Nimeni nu se atinge de firma asta, controalele ANAF sunt rare si tematice, ITM nici nu se oboseste. Marginea de profit in productia de autovehicule e MULT mai mare la nivel mondial. Francezii de la DACIA santajeaza Statul Roman cu problema sociala generata de o eventuala plecare a lor in alta tara. Da, 17 000 de angajati dati afara ar fi o problema, dar n-ar fi o problema ca DACIA sa mareasca cota de profit, mai ales la felul in care isi plateste angajatii-palmasi, adica foarte prost.

DOAR in ultimii 10 ani, uzina de la Mioveni a facut IN ROMANIA o cifra de afaceri de 156 miliarde de lei, adica peste 34 de miliarde de EURO platind IN 10 ani impozit abia pentru 820 de milioane declarate ca profit. Adica mai nimic.

Locul 2:  OMV PETROM MARKETING SRL
Cifra de Afaceri 2017: 15 063 976 049 LEI
Profit 2017: 320 516 157 LEI
Profit din Cifra de Afaceri: 2,13%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: comert carburanti

Un mic reminder: OMV a achitat inițial, în 2004, 669 milioane de euro pentru 33,34% din actiunile Petrom. Suma pentru majorarea de capital până la 51% din acțiuni a fost estimată între 723 milioane euro si 860 milioane euro. A fost considerat un jaf legitimat de Statul Roman, in conditiile in care, la momentul privatizarii, OMV era o companie mai mica decat Petrom. Daca e asa, judecati sau nu voi, cititiorii nostri, dupa urmatoarele cifre. 

In aceste paragrafe o sa discutam si despre locul 3, caci locul 2 si 3 din topul celor mai mari companii din Romania sunt din acelasi grup.

Locul 2, OMV PETROM MARKETING, este compania care gestioneaza activitatile de comert ale carburantilor prin statiile proprii, in timp ce OMV PETROM SA se ocupa cu extractia de petrol brut. Prin privatizare, Romania si-a amanetat pentru totdeauna viitorul energetic din acest punct de vedere.

OMV PETROM MARKETING raporteaza cifre de profit absolut jenante! Sa vii pe anul 2017 sa declari 70 de milioane de euro profit, cand tu ai rulat peste 3,2 miliarde EURO numai in respectivul an, inseamna sa ai tupeu de multinationala!

In ultimii 10 ani, DOAR pe distributia si vanzarea de carburanti, OMV PETROM MARKETING a facut o cifra de afaceri cumulata de peste 100 miliarde LEI, adica peste 21 miliarde euro, si a platit impozit infim pentru niste pitule: au declarat profituri cumulate pe 10 ani de numai 450 de milioane de euro!

Credeti ca pe firma-mama s-au facut altfel lucrurile? OMV PETROM SA a rulat in 10 ani o cifra de afaceri cumulata de 167 de miliarde de lei, adica peste 36 miliarde de euro! A declarat pe 10 ani impozite de cca 22 miliarde lei, dar asta numai pentru ca in aceasta companie mai exista si actionar Statul Roman, ca, altfel, „austriecii”radeau tot!

Cum este posibil ca Statul Roman si institutiile de control fiscal sa tolereze asa ceva?

Locul 3:  OMV PETROM SA
Cifra de Afaceri 2017: 14 764 836 448 LEI
Profit 2017: 2 399 947 986 LEI
Profit din Cifra de Afaceri:16,25%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: extractie petrol brut

 

Locul 4:  ROMPETROL RAFINARE SA
Cifra de Afaceri 2017: 11 192 755 314
Profit 2017: 418 336 728
Profit din Cifra de Afaceri: 3,74%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: fabricare produse obtinute din prelucrarea titeiului

Nota: O sa va rog sa tineti minte ca doua locuri mai jos, pe 6, figureaza inca o firma din grupul ROMPETROL. Dupa ce discutam de Rompetrol Rafinare, va invit sa vedeti la locul 6 cateva aspecte absolut MAGICE prin care Rompetrol evapora sute de milioane de euro din ce produce in Romania. Mie mi-a luat 5 minute sa imi dau seama ca e ceva necurat, inspectorilor ANAF din Romania le-a luat 10 ani sa NU gaseasca nimic.

Sunt 19 ani de cand Romania a privatizat pe bani de nimic singura rafinarie de la Marea Neagra. De atunci si pana astazi, compania a fost violata comercial ba de Patriciu, ba de kazahii de la KazMunaiGas, ba de chinezi. In fapt, adevaratul viol s-a produs asupra Romaniei.

Priviti cifrele de mai jos. Ele nu au atras atentia niciodata Fiscului. De ce? Nu se stie. Putem banui ca e vorba de prostie si mita, de incompetenta sau presiuni. Sau de santaj, caci Statul Roman are obligatii financiare nerezolvate de peste 600 de milioane de euro acolo, povara de care nu mai raspunde nimeni.

In ultimii 10 ani, Rompetro Rafinare a avut o cifra totala de afaceri de 105 miliarde LEI, adica peste 22 miliarde de euro. Dar a declarat pierderi 8 ani la rand. Pierderi in 8 ani consecutivi si nu le-a vazut nimeni. Rompetrol Rafinare a „pierdut” 4 miliarde de lei in 8 ani pe contabilitatea romaneasca, in timp ce rula 22 miliarde euro.

Pai, asta cum se numeste?

PS: Tineti minte locul 6! Mai jos…

Locul 5:  KAUFLAND ROMANIA SC
Cifra de Afaceri 2017: 10 086 636 311 LEI
Profit 2017: 670 347 865 LEI
Profit din Cifra de Afaceri: 6,65%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: comert cu amanuntul

E destul de trist sa vezi ca in top 100 al unei tari cu potential se gaseste un retailer oarecare pe locul 5, in loc sa fie o companie de tehnologie acolo. Asta arata ca inca suntem o tara in deriva. Kaufland este, fara indoiala, liderul pietei de retail din Romania. In fapt, suntem atat de buni pentru ei, noi, romanii, ca tara asta, asa cum e ea, corupta si amarata, cum zic ambasadorii, e A DOUA PIATA a Kaufland, dupa Germania. Deci, fara Romania, Kaufland n-ar fi bine, caci Romania este locul 2 la venituri.
Respectul Kaufland fata de Romania insa nu e acelasi. Trecand peste campaniile de PR false in care Kaufland se lipeste de ideea de Romanie (ultima e cea cu centenarul), liderul de retail face destul de putine pentru aceasta tara.
Anul trecut a raportat peste 670 mil. de lei profit, dar, din nou, daca nu le aveti cu termenii, intelegeti ca Statul Roman nu ia 670 de milioane, ca incaseaza doar 16 % din impozitul aferent. Cum este posibil sa raportezi profit doar 6 la suta din cifra de afaceri cand tu esti LIDERUL din retail si ai margini de cel putin 35-40 la suta in realitate, conform unor surse din interiorul companiei? Nu stim, dar Fiscul ar putea sti. Kaufland strange in chingi toti furnizorii, ia taxe de raft, taxe de smecherie, taxe de marketing OBLIGATORII pentru mizeria de revista de brand, taxa de expunere, isi cunoaste forta atat de bine, incat e IMPOSIBIL de crezut ca doar atata e profitul.
Intr-un interviu compus din multe limbi in fund, CEO-ul Kaufland Romania, Marco Hössl, baga o cugetare profunda: “Our business is to be there for people, to help them improve their lives.” Business-ul nostru inseamna sa fim aproape de oameni, sa ii ajutam sa isi imbunatateasca viata, zice Marco Hössl.

Pai, am doua sugestii: sa bage banii din sponsorhip in educatia copiilor din Romania sau in sport pentru copii. Asta e una. Si doi: sa declare profitul adevarat pe care il fac aici cei de la Kaufland. In ultimii 10 ani, Kaufland a avut peste 70 de miliarde de lei cifra cumulata de afaceri. Adica peste 15 miliarde de euro. Si a declarat putin peste 3,5 miliarde lei profit. Adica taranie cu discount. Adica nici macar 800 de milioane de euro.

Locul 6:  ROMPETROL DOWNSTREAM SRL
Cifra de Afaceri 2017: 8 873 204 128 LEI
Profit 2017: 168 542 938
Profit din Cifra de Afaceri: 1,90%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: comert carburanti

Este surioara lui Rompetrol Rafinare, aia de care v-am povestit mai sus. Si compania prin care se fac activitatile de comert si distributie de carburanti din reteaua Rompetrol.

Fata de concurenta, adica de firma care gestioneaza reteaua de carburanti OMV, suntem cam la acelasi procent de profit din cifra de afaceri. La Rompetrol e 1,9%, la OMV e 2,1%. Pe langa ca-s mici si nesimtite, marginile de profit similare dintre cele doua concurente PUT a intelegere, a punere in acord, iar Consiliul Concurentei ar putea face niste verificari.

Dar credeti ca asta e cel mai dark lucru facut de Rompetrol? Nici vorba, sa privim mai jos.

Scormonind noi prin maruntaiele datelor publice, am observat ca unul dintre actionarii minoritari ai acestei societati este firma cu nume oarecare OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTIONS SA.

Cand vrei sa impachetezi niste diareee fiscala o faci pe o firma cu nume din asta si cu un obiect de activitate pe care un inspector ANAF sa nu il stie: „Activitati de servicii anexe extractiei petrolului brut”.

In fapt, potrivit Profit.ro, Oilfield Exploration Business Solutions SA, fosta Rompetrol SA, este divizia de explorare și producție hidrocarburi a KMG International, parte a concernului energetic kazah de stat KazMunayGas, care a preluat Rompetrol în 2007 de la omul de afaceri Dinu Patriciu.

Compania datora bugetelor statului peste 461 milioane lei la finalul anului trecut. Statul deține nu mai puțin de 4 ipoteci asupra clădirii executate silit, din care 3 ale Ministerului Finanțelor Publice și una rezultată dintr-un sechestru instituit în 2006 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Oilfield Exploration Business Solutions SA deține și 40% din drepturile aferente concesiunii de gaze naturale Satu Mare, unde partener majoritar și operator al perimetrului este firma Winstar, deținută de compania petrolieră poloneză Serinus Energy. Rompetrol vrea să se retragă din proiectul Satu Mare și să-și cedeze deținerea polonezilor, însă respectiva participație de 40% este și ea pusă sub sechestru de către ANAF, ceea ce, deocamdată, face imposibilă tranzacția.

Dar nici macar asta nu e important. Ci impotenta procurorilor sau sectiei Economic din IGPR sau ANAF de a vedea macrocosmic datele fiscale de mai jos ale acestui rebut comercial. Pana la sechestrul ANAF, cum este posibil ca nimeni sa nu fi vazut ca firma asta cu 11 angajati a pierdut in 2014 si 2015 UN MILIARD DE LEI, apoi a declarat PROFIT de 100 de milioane de dolari in 2016 la o cifra de afaceri de nici 7 milioane de lei, dupa care a trecut in modul zombie in 2017?

Pai, eu as face niste arestari daca as fi in postura celor mentionati mai sus. Rompetrol e o companie corupta fiscal, ca sa exprim cel putin o opinie decenta.

Locul 7: BRITISH AMERICAN TOBACCO TRADING SRL
Cifra de Afaceri 2017: 8 870 586 009 LEI
Profit 2017: 305 482 130 LEI
Profit din Cifra de Afaceri: 3,44%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: Comert cu ridicata al produselor din tutun
Sunt campionii tigarilor din Romania cu cota de piata de peste 55%.

BAT România face parte din Grupul BAT, un grup care activează în peste 200 de piețe din întreaga lume și are peste 50.000 de angajați la nivel global. În 2017, România a devenit lider strategic pentru British American Tobacco pentru nouă țări din Europa Centrală și de Sud. În urma creării ariei Europene Centrale și de Sud (South Central Europe Area), Bulgaria, Serbia, Albania, Macedonia, Kosovo, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Slovenia și Croația raportează către British American Tobacco România. Cu o cotă de piață de peste 55%, British American Tobacco este liderul pieței românești a tutunului. Una din patru țigări consumate în România este Kent, cea mai bine vândută marcă de țigări din România.
In Romania exista 3 entitati legale: BAT Trading, BAT Investment si BASSE. Trading este unitatea comerciala si de marketing, Investment este unitatea de productie (Ploiesti) iar BASSE este un shared service regional (Europa) care are drept activitate prelucrarea contabila primara pentru toate entitatile BAT Europene (cu putine exceptii).
Recent, a aparut un interviu in care un oficial al BAT o ardea fin pe PR cum ca BAT este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al Romaniei. Avand in vedere cat fura companiile din retail in Romania, aproape ca vi s-ar face mila de BAT, caci ei chiar platesc taxe pe viciu si altele de circa 1,6 miliarde de EURO pe an, conform propriilor declaratii.
Dar baietii astia lucreaza totusi cu tigari. Romania e a doua tara ca importanta in firma globala. Majoritatea tigarilor si le produc chiar ei, deci au margini foarte bune de profit. EI, cei de la BAT. Romania nu primeste decat scrumul contabilitatii lor.
Baietii astia au facut totusi o cifra de afaceri in ultimii 10 ani (cumulati) de circa 66 de miliarde de lei, adica de peste 14 miliarde de euro, da? Pai, Romania e tara de declarat profituri de doar 3% din cifra de afaceri?

Locul 8:  STAR ASSEMBLY SRL
Cifra de Afaceri 2017: 7 328 061 605 LEI
Profit 2017: 246 037 044 LEI
Profit din Cifra de Afaceri: 3,36%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: Fabricarea lagarelor, angrenajelor, cutiilor de viteza

Star Assembly este una dintre cele mai mari surprize din TOP 100 companii pe 2017. Din mai multe motive. Unul, fiindca e singura firma din Transilvania care penetreaza top 10. Al doilea, mai trist, ca nu e o firma ardeleneasca cu actionariat romanesc, ci un satelit al lui Daimler AG, de fapt, o multinationala din segmentul Automotive, plantata in comuna Sebes din judetul Alba pentru un singur motiv: mana de lucru SUPER ieftina. In fapt, lohnul cu haine de la inceputul anilor ’90, a fost inlocuit cu lohnul fabricarii de piese pentru industria auto.
Si firme ca Star Assembly sunt foarte multe in Romania, cu cifre de afaceri gigantice, care devin si mari angajatori. Asta pentru ca se plaseaza in zone sarace, cu potential de forta de munca ieftina, lucru care le scoate inclusiv de pe radarul ANAF.
Insa (aproape) toate firmele multinationale aciuate in Romania pe sectorul automotive au o problema la cutia de viteze din bilantul contabil anual: nu le intra profitul decat in viteza intai. Desi pupate in fund de administratiile locale, bucuroase ca se intampla lucruri in zone defavorizate, multinationalele din automotive nu respecta deloc Romania in care isi fac cifrele de afaceri imense si declara profituri jenant de mici.
Star Assemly s-a prins ca e rost de tras sapte piei de pe micuta localitate Sebes din Alba. Si a declarat profit de 3,37 la suta din cifra de afaceri, desi marginea corecta este de 10 la suta. Da’ ce? Sunt prosti? Daca merge si asa?!
Dar asta nu e totul. Priviti putin la patternul fiscal al Star Assembly, cel de mai jos: cifra de afaceri in crescendo mic, apoi explozie de cifra de afaceri.

Sa urmarim si acest tabel cu financiare: el apartine firmei Nokia Romania. In 2005, Nokia Romania venea in comuna Jucu din judetul Cluj cu baloane de sapun imense, primind sprijin guvernamental si local, teren si tot ce au cerut.
Au stat cativa ani in ralenti, apoi au explodat ca cifra de afaceri. Apoi, au plecat pe nepusa masa, fara nicio emotie, lasand mii de familii fara pita, lasand in urma o carcasa comerciala.
Sigur, o sa ziceti ca e vorba de Daimler, ca mai solid decat asta nu se poate. Va reamintim ca, la acea vreme, Nokia era regina telefoanelor mobile…

Locul 9:  CARREFOUR ROMANIA SA
Cifra de afaceri 2017: 6 748 911 268 LEI
Profit 2017: 209 713 686 LEI
Profit din Cifra de Afaceri: 3,11%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: comert cu manuntul
Tupeul din industria de retail este mare. Aproape ca nu iti poti da seama cu precizie cine sunt mai nesimtiti in retailul romanesc: francezii, belgienii sau nemtii?!
Comertul in magazinele unde ne facem noi, romanii, cumparaturile, le aduce gigantilor in aceasta tara cifre de afaceri anuale de MILIARDE de euro, insa ei aleg sa arunce cateva firimituri de profit pe jos Romaniei.
Campioni la nesimtire (dar nu singurii) sunt cei de la Carrefour Romania, prezenti pe piata de peste 16 ani, care au halit prin achizitii lantul de magazine Artima si l-au transformat in Carrefour Express, apoi au dezmembrat BILLA, care s-a carabanit din Romania. Ce vrem sa spunem cu asta? Ca sunt grei de tot si dominanti pe piata de retail.
Cu toate astea, privind la exercitiul financiar din ultimii ani al firmei Carrefour in Romania, desi au cifre de afaceri gigantice, profiturile le sunt minuscule, mai ca te apuca mila de bietii francezi. Aproape ca s-ar impune un ajutor de stat pentru bietii retaileri francezi. Glumim, evident, s-ar impune mai multa fermitate din partea ANAF, caci ce fac francezii din retail in Romania miroase a evaziune fiscala cu termen de garantie depasit.
Sa nu uitam de tupeul inimaginabil al noii ambasadoare a Frantei la Bucuresti, Michele Ramis, care isi dadea pe la finele lui 2017 cu parerea despre Justitie si Coruptia din Romania.
Pai poate incepem, Excelenta, cu concetatenii dumneavoastra de la Carrefour care isi bat joc de tara asta de peste 17 ani si declara „cacahouettes” ca profit in Romania. Ce spuneti?

Sa citim si sa luam aminte: in ultimii 10 ani, Carrefour a luat din banii romanilor cam 49 de miliarde de lei, adica peste 10 miliarde de euro, o cifra de afaceri ce trebuie privita ca importanta si din contextul urmator: ei face cifre din 2002 in Romania.
Profituri declarate de Carrefour in Romania cumulat in 10 ani? Circa 1,5 miliarde lei, nici macar 400 de milioane de euro! In 10 ani, da? Nici macar…
Pai, intrebarea care se pune catre ANAF e cum isi explica Fiscul asa ceva? In conditiile in care, ca si Kaufland, Carrefour isi strange furnizorii de ouale din cofrajul negocierilor si ii rupe la comisionare?!
Unde au plecat pana acum MILIARDELE de euro produse de Carrefour in Romania?
„Carrefour – Pentru o viata mai buna”? E real sloganul, o fi mai buna pentru actionari, dar pentru Romania sigur e rapt…

 

Locul 10:  LIDL DISCOUNT SRL
Cifra de afaceri 2017:  6 510 008 485 LEI
Profit 2017:  352 766 100 LEI
Profit din Cifra de Afaceri: 5,42%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: comert cu amanuntul

Vedem ca onor Consiliul Concurentei se face de ani de zile ca nu vede consolidarea fara precedent pe zona de retail a 2 branduri ce apartin grupului german Schwarz: LIDL si Kaufland. Cifrele de afaceri cumulate ale celor doua lanturi apartinand aceluiasi grup au fost in Romania de 4 miliade de dolari. FOARTE MULT.
Lidl a sosit pe piata romaneasca abia acum 10 ani, insa a fost destul sa urce ca o racheta inspre aerul rarefiat al TOP 100 companii in Romania. Ca si Kaufland, a luat ca azimut pentru profit cifra de 5 la suta din cifra de afaceri, desi industria de retail merge pe o medie de 10.
In Romania, Lidl a prins repede smenul: a stat 4 ani pe pierderi groaznice, apoi a inceput cu profituri mici si creste incet, dar nu prea tare, ca nu-s fraieri.
Profituri mic, dar incasari de aproape 30 de miliarde de lei in cei 10 ani de prezenta in Romania. Adica au luat din buzunarele romanilor aproape 7 miliarde de euro si au daruit Romaniei un voucher penibil cu profituri declarate de nici 200 de miliaone de euro. In 10 ani.
Bataie de joc in stil nemtesc.

Dar daca tot au venit in Romania, baietii de la LIDL s-au gandit sa se adapteze local cat mai bine. Ia sa vedem cum s-au adaptat ei cu firma LIDL Romania SCS, adica societate in comandita simpla. Aceasta firma e cea care se ocupa de achiziţia de terenuri şi de dezvoltare. Nimeni din ANAF nu o vede, are 0 angajati, toti sunt orbiti de societatea de tip SRL pe care LIDL isi opereaza comertul cu produse.

Ia sa aruncam noi o privire pe financiarele acestei societati in comandita simpla: pierderi groaznice declarate. Si foarte suspecte.

Dar asta nu e totul. Am mai gasit o societate pe comandita simpla: LIDL IMOBILIARE ROMANIA MANAGEMENT SCS! Aceeasi daravela: datorii in crestere, tone de pierderi declarate, cifre de afaceri suspect de fluctuante.

Locul 11: DEDEMAN SRL
Cifra de afaceri 2017: 6 333 363 177
Profit 2017: 889 128 766
Profit din Cifra de Afaceri: 14,04%
Actionar majoritar: CAPITAL ROMANESC
Activitate: Comert cu amanuntul

Uitati-va bine la astia doi oameni: Dragos si Adrian Paval.

Sunt singurii romani, antreprenori locali, pe care ii veti vedea in Top 100 firme din Romania. SINGURII! Ceea e ce foarte, foarte trist. Asta inseamna ca restul firmelor sunt detinute de multinationale, asta inseamna ca economia Romaniei s-a prostituat deja intr-atat de mult incat sansele ca o firma cu capital integral romanesc sa prinda un loc in top 100 firme pe Romania sunt egale cu sansele ca Romania sa mai prinda o calificare in urmatorul deceniu la Campionatul Mondial.
Ce remarcam noi pe 2017? Ca Dedeman a platit impozite pentru un profit ce reprezinta 14 % din cifra de afaceri. Adica una dintre cele mai mari cifre din top 100 vine de la singura firma cu capital romanesc. Multinationalele isi ascund profitul in Romania, romanii NU.

Si fratii Dedeman, cum li se mai spune, au declarat profituri insemnate mereu, nu au avut sincope sau amnezii fiscale.

Locul 12 – LUKOIL SRL
Cifra de afaceri 2017: 5 922 290 967 RON
Profit 2017: 85 746 309
Profit din Cifra de Afaceri: 1,45%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: comert carburanti

Cand te uiti asa, putin atent, la financiarele LUKOIL in Romania, mai ca te apuca plansul de mila lor. Efectiv, rusii astia traiesc o drama comerciala: in ultimii 10 ani de zile, LUKOIL a facut in Romania circa 55 de miliarde de lei din banii romanilor care si-au luat carburanti de la ei. Adica peste 12 miliarde de euro. O suma imensa. Cu toate acestea, bietii rusi au avut in ultimul deceniu 7 ani de pierderi teribile, culminand cu perioada 2010-2012, cand au declarat pierderi de circa 100 de milioane de euro. Ne e atat de mila de ei, incat propunem Guvernului Romaniei elaborarea unei scheme de stat cu ajutoare financiare pentru acest gigant rus. Evident, suntem ironici. Ce face Lukoil in Romania se numeste fie prost management, fie evaziune fiscala.
Este imposibil sa crezi, privind chiar si la concurenta sa de la OMV sau Mol sau Rompetrol, ca in 10 ani nu au reusit sa declare decat 40 de milioane de euro profit suma cumulata, adica o medie de profit de 4 milioane de euro pe an. E bataie de joc, e obraznicie, e un scuipat cu muci pe obrazul Statului Roman. Baietii astia ar trebui repede scanati de fisc si procuratura, ca si astia sunt mari iubitori de Romania cand trebuie sa dea 10 000 de euro pe an pentru CSR, dar au probleme sufletesti cand e sa declare profit in tara unde au facut 12 miliarde de euro!

 

Locul 13:  MOL ROMANIA PETROLEUM PRODUCTS SRL
Cifra de afaceri 2017: 5 469 740 835 LEI
Profit 2017: 183 299 265 LEI
Profit din Cifra de Afaceri: 3,35%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: comert carburanti

Eheii, dragii mosului, dar sa stiti ca nu numai rusii, austriecii si kazahii ce vand benzine in Romania isi bat joc de tara noastra din punct de vedere fiscal. Au invatat si ungurii sa o faca inca din anul 2000 de cand s-au stabilit in Romania. Ungurii de la MOL sunt smecheri nevoie mare, si-au pastrat sediul social la Cluj, asa, fara niciun fel de apropo. Si le si place sub radar, ca Fiscul de la Cluj nu indrazneste sa se ia de ei.

Tupeul ungurilor de la Mol Romania s-a vazut in 2017 cand, desi au incasat peste 1,1 miliarde euro din banii romanilor, au declarat profit doar 3,39% din cifra de afaceri. Ceea ce inseamna tupeu maxim. In ultimii 10 ani (doar), Mol Romania a avut o cifra de afaceri cumulata de 39 de miliarde de lei, adica 8,5 miliarde de euro, dar au declarat profituri de circa 950 de milioane de lei, adica putin peste 200 de milioane de euro in 10 ani. Nici nu mai trebuie sa ne ia ungurii Romania, e destul ca au reusit deja sa o smantaneasca de cash!

Locul 14: Orange Romania

Cifra de afaceri 2017: 5 364 891 173 LEI

Profit 2017: 319 346 139

Profit din Cifra de Afaceri: 5,95%

Actionar majoritar: MULTINATIONALA

Activitate: telecom

Daca as fi sef la ANAF pentru o singura zi, as zice privind cifrele pe care Orange Romania le declara la capitolul profit ca, cu certitudine, NU „Gandim la fel” in privinta respectului pe care o multinationala ar trebui sa il acorde tarii unde a facut cel putin in ultimii 10 ani incasari de 10 MILIARDE de euro, daca e sa cumulam toate cifrele de afaceri. Sa vii in maturitatea companiei, cu investitii deja facute, sa zici ca pe 2017 ai doar 5,94% profit pe operatiunile din Romania, asta inseamna tupeu de tupeu si e deja marca inregistrata a francezilor in Romania. Sa nu mai discutam de ultima boroboata a multinationalei in Romania.

Orange a fost amendată de Consiliul Concurenței cu peste 10 milioane de euro. Această decizie a venit după o investiție deschisă în 2016.

Orange România a fost amendată cu peste 1% din cifra de afaceri pentru „abuz de poziție dominantă”. Decizia a venit de la Consiliul Concurenţei, care a finalizat investigaţia deschisă în 2016. Operatorul a fost acuzat că, în relaţia cu furnizorii de servicii de plăţi şi reclame prin SMS, a aplicat un tratament discriminatoriu. Cam asta e respectul francezilor din Orange pentru clientii romani: ala pe care il aveau stapanii fata de sclavi.

Locul 15:  AUCHAN ROMANIA SA

Cifra de afaceri 2017: 5 223 286 301 LEI

Profit 2017: 74 992 728 LEI

Profit din Cifra de Afaceri: 1,44%

Actionar majoritar: MULTINATIONALA

Activitate: comert cu amanuntul

V-am spus: obraznicia francezilor e o marca inregistrata. Nu e nimic diferit nici la retailerul francez Auchan, ba, din contra, am putea spune ca sunt printre cei mai tupeisti si obraznici proprietari de business din Romania. De fapt, oamenii astia pur si simplu isi bat joc de Romania.

Evident, declarativ, se folosesc si ei de Romania ca imagine, pretinzand ca o iubesc, fac o campanie de PR cu o suta de mii de euro si gata! destul pentru fraierii de romani!

Dar daca ne uitam putin la profiturile declarate de Auchan in Romania sunt foarte… neimblanzite: in 10 ani abia daca au reusit sa raporteze profit total 30 de milioane de euro, desi au incasat din buzunarele romanilor peste 28 de miliarde de lei, adica peste 6 miliarde de euro.

Poate ca ANAF ar trebui sa ii imblanzeasca nitel, nu credeti?

 

Locul 16: MEGA IMAGE SRL

Cifra de afaceri 2017: 4 910 452 187 LEI

Profit 2017:  201 778 075 LEI

Profit din Cifra de Afaceri: 4,11%

Actionar majoritar: MULTINATIONALA

Activitate: comert cu amanuntul

 

 

 

Locul 17:  FORD ROMANIA SA
Cifra de afaceri 2017: 4 824 809 466 LEI
Profit 2017: 95 467 314 LEI
Profit din Cifra de Afaceri: 1,98%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: Fabricarea autovehiculelor

O sa incep discutia despre fabrica de la Craiova cu un citat al fondatorului Henry Ford care, cu intelepciune, spunea:

„Cei mai mulţi oameni se gândesc la succes în termeni de a primi. Totuşi, succesul presupune a dărui”

Romania nu are nevoie insa sa primeasca de pomana de la americani. Ci sa ii faca sa inteleaga sa respecte Romania. Or, Ford nu respecta Romania, asta se vede foarte clar din felul socant in care Ford alege sa declara profituri absolut jenante pe activitatile din Romania. Nesimtirea din ultimii doi ani cand Ford a facut o cifra de afaceri de aproape 2 MILIARDE de dolari si a declarat profit de doar 25 de milioane de dolari este mai mult decat graitoare.

6 din ultimii 10 ani au fost cu pierderi imense de aproape 500 de milioane de dolari. Pai, ce facem aici, unchiule Sam, o dam pe pierderi in timp ce facem profit de miliarde de euro in Europa pe masinile facute la Craiova?

Cum e cu coruptia, cu Justitia, cu Legea, cu nevoia de transparenta?

In ultimii 10 ani, Ford Romania a avut cifre de afaceri cumulate de peste 5 MILIARDE de EURO si a declarat profituri nesimtit de mici pe un deceniu!

 

 

Locul 18: E.ON ENERGIE ROMANIA SA

Cifra de afaceri 2017: 4 735 371 630

Profit 2017: 72 414 037

Profit din Cifra de Afaceri: 1,53%

Actionar majoritar: MULTINATIONALA

Activitate: Comercializarea combustibililor gazosi

Ai putea crede, privind la financiarele E.ON Energie ca afacerea cu gaze e cea mai proasta din lume. Dar ai gresi. E una dintre cele mai profitabile din lume, atata doar ca nemtii de la E.ON trag in bilanturile contabile gaze stomacale perfide care ne fac sa credem ca profiturile TREBUIE sa fie mici, ca le merge tare rau in Romania, o tara, nu-i asa, atat de corupta precum spun si ambasadorii nemti la Bucuresti perindati in ultimii ani.

In ultimii 10 ani, E.ON Energie a scos din buzunarele romanilor 9 miliarde de euro, dar se mai impune o mentiune: in fiecare an din ultimii 7 a facut un miliard de euro cifra de afaceri. Bai, si sa vii si sa declari in 2017 sub 2 la suta profit, asta inseamna ca esti o multinationala nesimtita. Dar nu e singurul an in care nemtii au fost mai tarani decat nivelul mediu pe UE: intre 2010 si 2012, au avut tupeul chiar sa declare pierderi insemnate.

Stiti de ce e dubios acest lucru?

Fiindca in firma E.ON Energie exista actionarul majoritar E.ON Romania SRL care, ce sa vezi?!, se ocupa cu „Activitati de consultanta pentru afaceri si management”. Atat de bine isi consulta subsidiara, pe E.ON Energie, ca reuseste sa faca chiar profituri IMENSE:

– in 2017, a raportat 517 505 319 lei profit

– in 2016, a raportat 506 509 940 lei profit

Pai, cum e asta, Mos Craciun? In firma unde e si Statul Roman putin actionar, o dam pe pierderi sau profituri cat furnica, iar pe firma unde facem „consultanta”, bubuim cu profit de peste 100 de milioane de euro anual!

La asta sa se gandeasca sefii ANAF cand casca dimineata la cafea.

Locul 19: PROFI ROM FOOD SRL

Cifra de afaceri 2017: 4 730 021 461 LEI

Profit 2017: 130 862 984 LEI

Profit din Cifra de Afaceri: 2,77%

Actionar majoritar: MULTINATIONALA

Activitate: Comert cu amanuntul

Dupa destul de numeroase schimbari de actionariat, PROFI a incaput pe mana unui fond de equity cu nume neutru, Mid Europa, cu sediul la Londra si care are focus pe Europa de est. Si aici gasim aceleasi „obiceiuri” ca la restul retailerilor din piata romaneasca: anul trecut, PROFI a trecut de pragul de un miliard de euro incasari, cu toate astea a raportat un profit de doar 2,77 la suta din cifra de afaceri. Ca tre’ sa mance si gura actionarilor de la Londra ceva, nu? Si daca se poate tax-free…

Nimeni din ANAF nu a observat ca Profi si-a permis aroganta de a raporta timp de 5 ani consecutivi profit de 2 sau 4 milioane de euro anual desi incasa cate 150-200 de milioane de euro anual…

Locul 20:  METRO CASH & CARRY ROMANIA SRL

Cifra de afaceri 2017: 4 729 779 600

Profit 2017:  116 129 379

Profit din Cifra de Afaceri:  2,46%

Actionar majoritar: MULTINATIONALA

Activitate: Comert cu ridicata

O fi Metro „partenerul afacerii tale”, dar al tarii noastre nu prea e. Retailer cu grad de veteran in Romania, caci e aici din 1996, Metro Romania are un arici in buzunar cand e vorba sa raporteze profituri. In FIECARE din ultimii 13 ani, Metro a incasat de la romani un minimum de UN MILIARD DE EURO, dar nu a catadicsit in ultimii 9 ani sa raporteze mai mult de 25 de milioane euro profit, nesimtirea mergand pana la faptul ca, in 2014, an in care nu era nicio criza, a dat-o pe pierderi.

Insa un lucru e clar: Metro Cash&Carry nu se simte bine din punctul de vedere al business-ului, cifra sa de afaceri nu a urcat deloc in ultimii 5 ani, conceptul sau de business invechit si concurenta dura ii vor lasa tot pe stand by.

Asta nu inseamna ca nu ar trebui sa declare mai mult profit, nu?

Locul 21:  PETROTEL LUKOIL SA

Cifra de afaceri 2017: 4 697 167 886

Profit 2017:  224 950 754

Profit din Cifra de Afaceri:  4,79%

Actionar majoritar: MULTINATIONALA

Activitate:  Fabricarea produselor din prelucrarea titeiului

Ramane pentru multi antreprenori romani o intrebare foarte nasoala de pus sefilor Fiscului si, in general, politicienilor care se mira ipocrit cum dracu reusesc unele multinationale sa faca mismasuri fiscale. Pai, cum sa nu se intample asta cand strategia spusa in fata e ca „noi raportam dupa regulile de contabilitate germane” sau „noi inchidem fiscal in martie, ca in Germania”. Pai, aceste srl-uri nu sunt inregistrate in Romania?

Este si cazul de fata, al rafinariei Petrotel, apartinand LUKOIL, care declara cu tupeu si cat se poate de oficial ca:

„Bugetul Petrotel a fost întocmit în conformitate cu regulile contabile utilizate de grupul-mamă rus, astfel că veniturile din încasări estimate includ și obligații fiscale care urmează să fie plătite pentru acestea, cum ar fi accize, TVA sau taxe vamale”.

Pai, asa, mai intrebam una: sta Statul Roman sa verifice cand trec miliardele de euro peste granita Romaniei daca se duc cu adevarat pe obligatii fiscale pentru alte tari? Nu sta, in schimb Statul Roman sta si se uita in alta parte cand Petrotel Lukoil scoate pe 2017 doar 4,79% profit, dupa ce a rulat UN MILIARD DE EURO.

Nesimtirea rusilor este cu atat mai mare cu cat, in ultimul deceniu, „saracii” de ei au raportat pierderi in 7 ani consecutivi insumand 3,3 miliarde lei, adica 700 de milioane de euro. Pai, daca asta nu miroase a zeama de scos bani din tara cu carne de evaziune fiscala, inseamna ca suntem niste idioti. Si suntem, ca tara, caci rusii ne-au potcovit si pe firma asta detinuta tot de Lukoil. In ultimii 10 ani, DOAR aceasta rafinarie a rulat 55 de miliarde de lei, adica peste 12 miliarde de euro, ca cifra de afaceri cumulata.

Sa nu mai injuram doar Vestul ca isi bate joc de noi si ne suge seva economiei romanesti, ca nu e corect pe de-a intregul. Si rusii ne-o trag pe la spate. Rau de tot.

 

Locul 22:  ARCELORMITTAL GALATI SA

Cifra de afaceri 2017: 4 661 907 896

Profit 2017:  -153 182 434

Profit din Cifra de Afaceri: ZERO

Actionar majoritar: MULTINATIONALA

Activitate: Productia de metale feroase

Pai daca Statul Roman ar fi unul puternic, maine ar trimite Politia Economica si AntiFrauda si ar inchide ArcelorMittal din Galati. Nu suntem rai, ne plac investitorii, dar trebuie sa avem grija de ei si sa ii inchidem cand nu se pot sustine. Sau sa ii verificam pentru evaziune. Sa ne sustinem afirmatiile.

Priviti mai jos. In ultimii 9 ani consecutiv, ArcelorMittal a declarat PIERDERI dupa pierderi. Si sunt groase, adica nu 3 lei. Insumate, ele se ridica la suma de UN MILIARD DE EURO. Pai, Fiscul are toata legitimitatea sa inchida aceasta companie, fiindca are doua argumente de partea sa: cuantumul imens al pierderilor si perioada enorm de lunga in care ele au fost declarate an de an (aproape un deceniu).

Cine dintre capii Romaniei va lua masuri impotriva unor asemenea golanii practicate de multinationale?

ArcelorMittal a rulat in ultimii 10 ani peste 10 miliarde de euro cifra de afaceri. Si a declarat pierderi imense. Astfel ca Statul Roman s-a ales cu buzele umflate.

Locul 23:  ROMGAZ SA

Cifra de afaceri 2017:  4 585 189 388 LEI

Profit 2017: 1 854 748 378 LEI

Profit din Cifra de Afaceri: 40,45%

Actionar majoritar: STATUL ROMAN

Activitate: Extractia gazelor naturale

Este prima firma de stat din TOP 100 si, PARADOXAL, cea care are cel mai ridicat procent-cota de profit din cifra de afaceri. In timp ce multinationalele ciordesc de sting, ROMGAZ declara profituri babane in folosul Romaniei. 

INTERESANT, NU?

Locul 24:  SAMSUNG ELECTRONICS ROMANIA SRL

Cifra de afaceri 2017:   4 227 369 794 LEI

Profit 2017:  62 738 575 LEI

Profit din Cifra de Afaceri:  1,48%

Actionar majoritar: MULTINATIONALA

Activitate: Comert cu ridicata de echipamente electronice

E frumos sa o arzi cu tehnologia, cu tablete, cu Galaxy-uri lucitoare, cu televizoare misto, dar e si mai frumos sa le vinzi romanilor toate astea de 1 MILIARD DE DOLARI pe an si sa declari cu cel mai autentic tupeu sud-coreean ca n-ai avut profit decat de 15 milioane de dolari pe 2017.

Samsung Romania a vandut romanilor brandul sau in ultimii 10 ani si a facut in tara noastra 5 miliarde de euro, dar nu a platit impozite in acesti 10 ani decat pentru un profit cumulat de 82 de milioane de euro.

Domnule Hun Lee, presedinte al Samsung Romania, cum era sloganul ala al dumneavoastra?

 

Pai, cum ar fi ca, pentru inceput, sa faceti mai mari profiturile contabile si sa nu mai furati din Romania prin evitarea taxelor?

 

 

Locul 25:  AUTOLIV ROMANIA SRL

Cifra de afaceri 2017: 3 921 743 766

Profit 2017:  113 033 875

Profit din Cifra de Afaceri: 2,88% 

Actionar majoritar: MULTINATIONALA

Activitate: Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule

Stiti cum se rasfata intre ei muncitorii de la AUTOLIV din Brasov? „AutoSclavule”. Fiindca cei 11 000 de angajati pe care suedezii de la AUTOLIV ii au in Romania sunt calariti bine de tot la banda. Autoliv este al doilea nume din topul 100 Romania care face parte din industria AUTOMOTIVE, fiind specializata in fabricarea de centuri de siguranta, air-bags si alte accesorii. In aceasta industrie, baietii smecheri din Occident ce au venit in Romania practica acelasi sport: cifre de afaceri mari si profituri cat mai mici declarate.

In ultimii 10 ani, AUTOLIV a facut 5 miliarde de euro in Romania, calarindu-i pe angajatii romani si platindu-i slab, dar au taxe si impozite pentru profituri mici de tot. In 2017, au declarat profit in procent de 2,88 la suta din cifra de afaceri, dar au fost ani in care au reusit „performanta” de a se da loviti si mai tare.

Locul 26: MEDIPLUS EXIM SRL

Cifra de afaceri 2017: 3 888 023 746

Profit 2017:  47 434 143

Profit din Cifra de Afaceri:  1,22%

MULTINATIONALA

Comert cu ridicata al produselor farma

Locul 27:  ELECTRICA FURNIZARE SA
Cifra de afaceri 2017: 3 882 396 770
Profit 2017:  1 565 143
Profit din Cifra de Afaceri: 0,04%
Actionar majoritar: STATUL ROMAN
Comercializarea energiei electrice

In timp ce o gramada de companii detinute de statul roman anunta rezultate spectaculoase si profituri istorice, Electrica Furnizare are cele mai jenante rezultate financiare din istorie. Cineva ar trebui sa scuture serios Consiliul de Administratie, caci este inimaginabil sa nu reusesti sa faci cu o asemenea firma profit.
Cu un tupeu demn de o cauza mai buna, aceasta companie se tine si de cioace de marketing, facand campanii de PR si vorbind despre Romania si Unire, „pentru ceea ce conteaza”. Pai, ceea ce conteaza e ca nu faceti profit. E destul.

Locul 28:  VODAFONE ROMANIA SA
Cifra de afaceri 2017:  3 653 902 366
Profit 2017:  59 336 713
Profit din Cifra de Afaceri: 1,62%
MULTINATIONALA
Telecom

Daca ar fi sa parafrazam sloganul lui Vodafone, Fiscul ar trebui sa ii intrebe: „Let’s put more profit in Romania. Ready?”
Ce face Vodafone in ultimii ani, tot nerusinare se cheama, caci in ultimi 10 ani a incasat miliarde de euro, iar profiturile declarate au scazut drastic in ultimii 4 ani, desi erau, culmea, de doua zeci de ori mai mari in criza!

Locul 29:  SELGROS CASH & CARRY SRL
Cifra de afaceri 2017: 3 645 073 094
Profit 2017:  48 817 583
Profit din Cifra de Afaceri: 1,34%
MULTINATIONALA
comert cu ridicata

Selgros, multinationala cu miliade de euro incasate in ultimul deceniu, s-a imbolnavit de lipsa de transparenta, ca si cum bunul simt i-ar fi expirat, aidoma unui produs de la raft. Insolenta acestei companii este de dat exemplu. Sa vii in 2017, dupa atatia ani pe piata, si sa zici ca nu ai scos decat 10 milioane de euro profit pe 2017, inseamna ca nu iti pasa de Romania, tara care ti-a adus miliarde.

Locul 30:  RCS & RDS SA
Cifra de afaceri 2017:  3 339 403 562 LEI
Profit 2017: 294 551 920 LEI
Profit din Cifra de Afaceri:  8,82%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate:  Telecom

Nu va uitati la profitul declarat pe 2017. Pare mare, dar vine dupa 7 ani in ultimul deceniu cand RCS-RDS declara cu megatupeu pierderi si niciun profit. Cand RCS-RDS declara profit mai consistent, inseamna fie ca pregatesc o lovitura gen sa ia inca un imprumut care sa dea bine la consortiul de banci ce i-a supracreditat, fie sa mai ameteasca Bursa cu niste artificii.
Cert este ca RCS-RDS a scos din buzunarele romanilor in ultimii 10 ani foarte mult cash – peste 5 miliarde de euro – dar a declarat profituri mici, pierdute intr-un noian de pierderi consistente.
Cele 60 de milioane de euro declarate profit pe 2017 sunt ca o boaba de fasole in ciorba cu datorii imense pe care grupul RCS-RDS le rostogoleste – peste un MILIARD de EURO.
Lasat de securisti (nu se stie care – maghiari sau romani) fara control pe media, Teszari Zoltan isi face un trust paralel de presa prin intermediul sagetii sale, Tomsa Adrian, care contine acum LOOK Plus si Look TV, Profit.ro TV, Prima TV. Recent, intr-o discretie ciudata, Tomsa a lasat „pe surse” informatia ca a cumparat si o parte din acţiunile AKTA, cel mai mare jucător independent de pe piaţa locală de cablu TV.
Asta il face pe Teszari si mai incompatibil in fata unei anchete reale a Consiliului Concurentei:
– prin RCS-RDS si, indirect, prin Clever Media, Teszari face abuz de pozitie dominanta prin conglomerari nedeclarate
– prin RCS-RDS si, indirect, prin Clever Media, Teszari detine pozitii in cea mai puternica firma de cablu si acum la cel mai mare jucator independent de cablu
– prin RCS-RDS si, indirect, prin Clever Media, Teszari detine controlul pe drepturile sportive din Liga 1
– prin RCS-RDS si, indirect, prin Clever Media, Teszari detine controlul unor institutii mass media
Insa la ANAF si la Consiliul Concurentei, altele sunt prioritatile, nu firmele serviciilor secrete.

Locul 31:  OMV PETROM GAS SRL
Cifra de afaceri 2017: 3 314 587 409
Profit 2017:  55 148 671
Profit din Cifra de Afaceri:  1,66%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate:  Intermedieri in comertul cu combustibili

Inca o companie din portofoliul OMV care face bani grasi in Romania. Apropo, stiati ca Romania inseamna pentru austriecii OMV al doilea generator de venit din grup (si de profit)? Va dati seama cum ne-am vandut bijuteria Petrom pe pitule? Va dati seama ca, fara Romania, OMV Austria ar fi in plop?
OMV Petrom Gas e divizia de downstream, dar are aceleasi metehne de 2 lei ca si firmele din grup: incaseaza miliarde de LEI anual si declara profit super mic!
Cine din AntiFrauda Bucuresti are curaj sa declanseze o investigatie impotriva OMV Romania, domnule Dragnea? In trecut, cand s-a intamplat, a sarit Ambasada Austriei…

Locul 32:  DANTE INTERNATIONAL SA
Cifra de afaceri 2017:    3 309 942 013
Profit 2017:   -111 281 112
Profit din Cifra de Afaceri: ZERO
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: comert cu amanuntul

Pupati in fund de presa cumparata (un mai vechi obicei de-al lui Iulian Stanciu, fondator al Emag si amic cu Sebastian Ghita), cei de la Emag sunt maestri la perdele de fum si praf in ochii opiniei publice.
Un ziarist adevarat ar trebui mereu sa se uite la financiarele Emag si sa vada ca profitabilitatea nu numai ca e praf, dar ca pierderile sunt IMENSE.
Stanciu oricum nu facea la vedere mare profit pe Emag pana in 2012, cand a maritat businessul catre Naspers, dar macar declara acolo un 40 000 de euro pe an (sau cat sparge el pe un week-end de distractie). Dupa intrarea Naspers in actionariat, Stanciu si noii patroni s-au pus pe eludarea profiturilor. Niste inspectori mai coiosi de la AntiFrauda Bucuresti ar putea repede sa se prinda de ce in ultimii 4 ani EMAG a incasat aproape 2 miliarde de EURO si a pierdut colosala suma de 80 de milioane de euro?!

Iulian Stanciu, CEO Emag, dandu-si o autolimba in fund in tabloidul Cancan, sa stie lumea cat e el de modest ca milionar si cum mananca la impinge tava cartofi cu orez. 

Locul 33:  ALTEX ROMANIA SRL
Cifra de afaceri 2017: 3 283 840 109 LEI
Profit 2017: 48 655 963 LEI
Profit din Cifra de Afaceri:  1,48%
Actionar majoritar: CAPITAL ROMANESC
Activitate: comert cu amanuntul

Intr-un interviu de acum 2 ani in Business Magazin, Dan Ostahie, fondatorul Altex, se autolingea in fund ceremonios vorbin despre calitatile unui om de afaceri: „Integritate, apoi moralitate, onestitate şi  autenticitate!” puncta Dan Ostahie la acea vreme.

Si fiscalitate corecta, am adauga noi, privind cu tristete la profitul pe care Altex il declara fara jena pe 2017.
Si cu furie, daca ne uitam la profitul de 30 de mii de euro, ULTRA NESIMTIT, declarat in 2013!
Astia din retailul cu electrocasnice offline si online pur si simplu nu au limite. Nu au, pentru ca ANAF ii lasa in pace!

Locul 34:  HIDROELECTRICA SA
Cifra de afaceri 2017: 3 253 651 389
Profit 2017:  1 359 687 718
Profit din Cifra de Afaceri: 41,79%
Actionar majoritar: STATUL ROMAN
Activitate: Productia de energie electrica
Ce mult conteaza ca politicienii sau sinecuristii pusi in fruntea firmelor de stat sa nu fure Romania. Cifrele Hidroelectrica sunt excelente de cand a scapat din ghearele sugativelor PDL!

Locul 35:  CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRL
Cifra de afaceri 2017: 3 130 805 436
Profit 2017: 697 540 649
Profit din Cifra de Afaceri: 22,28%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: Fabricarea anvelopelor

Continental Romania face parte din ramura Automotive. Dar, desi e multinationala, se comporta in aceasta tara cu totul diferit de suratele ei din Automotive, cu totul diferit de o multinationala, cu totul diferit de multinationalele detinute de nemti. Continental Romania este un etalon de seriozitate in business si respect pentru cei 20 000 de angajati pe care ii are si care lucreaza in cele 5 divizii. Dar, cel mai important, Continental respecta Romania, tara in care a facut business de 5 miliarde de euro in ultimii 10 ani. Marea diferenta e ca firma Continental declara in Romania profituri babane si nu se ascunde dupa smenuri fiscale. Pe 2017, Continental a raportat o suma colosala in raport cu cifra de afaceri: 22,28% sau 697 milioane lei, adica, practic, unul din 4 euro a fost declarat profit.
Ce diferenta intre Continental si Autoliv Brasov, care sta prin tufisuri cand e sa plateasca taxe pentru un profit REAL, de altfel nedeclarat!
Si mai observati ceva: Continental nu s-a ascuns niciodata cu profiturile nici in ultimii 10 ani. A raportat profituri cumulate de circa un miliard de dolari. Si a platit statului roman impozit dupa ele.

Daca ar fi toate multinationalele ca si Continental, Romania nu ar mai fi o tara vlaguita si ciordita, ci una prospera. La asta sa va ganditi.

Locul 36  RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE SRL
Cifra de afaceri 2017: 3 067 956 220 LEI
Profit 2017:  48 382 877 LEI
Profit din Cifra de Afaceri:  1,58%
Actionar majoritar: MULTINATIONALA
Activitate: Comert cu autoturisme

Invatati cu meteahna primita de la colegii din fabrica de productie de la Mioveni, francezii care se ocupa de reprezentanta Renault in Romania o dau si ei pe sub radar cu profitul. De notat ca Renault declara profit in 2017 aproximativ la fel cu cat declara acum cativa ani cand avea cifra de afaceri mai mica de 3 ori… Ca alors!

Locul 37: CNTEE TRANSELECTRICA SA
Cifra de afaceri 2017: 3 015 023 896
Profit 2017: 28 267 175
Profit din Cifra de Afaceri:  0,94%
STATUL ROMAN

Transportul energiei electrice
Si Transelectrica ar trebui scuturata de sinecuristi si pile politice. Demiterea lor ar trebui sa survina cu atat mai mult cu cat, se pare, demisiile de onoare nu sunt specialitatea celor din management si CA. Sa iti scada de 10 ori profitul de la un an la altul inseamna incompetenta. In raport cu alte firme detinute de Statul Roman, Transelectrica e o mizerie de companie. Ce asteapta zile mai bune.

Locul 38:  REWE SRL
Cifra de afaceri 2017: 2 996 698 015
Profit 2017: 19 107 485
Profit din Cifra de Afaceri:  0,64%
MULTINATIONALA
retail

Prezent din 2005 in Romania, REWE si divizia Penny se tot lauda prin revistele cu 100 de cititori cat sunt ei de speciali si cum investesc ei in Romania. In fapt, Penny ar trebui pur si simplu pus sub lupa Fiscului, ca sa intelegem si noi cum este posibil sa faci miliarde de lei din piata romaneasca si sa ai indrazneala nesimtita sa declari profituri mai mici ca un lant de alimentare din Cluj, de exemplu… Sa va uitati la anul 2013, cand REWE nu a putut scoate un profit mai mare decat un restaurant de cartier…

Locul 39:  AMEROPA GRAINS SA
Cifra de afaceri 2017: 2 961 385 659
rofit 2017: 28 061 777
Profit din Cifra de Afaceri:  0,95%
MULTINATIONALA
Activitate: comert cereale

Ne lovim pentru prima oara in acest top de baietii destepti din sectorul AGRO. O sa ii mai intalnim si in josul topului, caci au toti aceeasi pelagra fiscala: nu fac profituri decat asa, ca sa nu zica lumea ca nu invart banii. Ameropa e un holding mare din Elvetia si cu probleme de tot soiul.
Magnatul elveţian Andreas Zivy, proprietarul holdingului Ameropa, a primit acum 3 ani un mandat de arestare emis de un tribunal din Moscova ca urmare a implicării sale într-un caz de deturnare de fonduri ce are în centru producătorul de îngrăşăminte rus Togliattiazot, unul dintre cei mai mari producători de azotat de amoniu din lume.
Procurorii ruşi susţin că produsele Togliattiazot au fost vândute în perioada 2008-2011 la preţuri reduse companiilor elveţiene Nitrochem Distribution AG şi Ameropa Holding AG, ambele parte a grupului Ameropa.
Cele două companii ar fi vândut ulterior produsele către clienţi independenţi la preţurile reale de piaţă, scrie rapsinews.com, o publicaţie rusească cu focus pe justiţie.
O parte din încasările din vânzarea de îngrăşăminte printr-o astfel de schemă ar fi fost transferate ulterior în companii off-shore ce aveau legături cu Togliattiazot. Prejudiciul adus producătorului rus de îngrăşăminte este estimat la 3 miliarde de dolari, scria Ziarul Financiar, citand un ziar rus.
Cum va suna asta, daca va zicem ca Ameropa este surioara AZOMURES prin patronajul aceluiasi magnat elveţian Andreas Zivy?
Si cum ar fi ca niste inspectori fiscali sa stea sa se intrebe de ce Ameropa Romania are cifre asa de mari de afaceri si profit asa mic, de vreme ce face trading cu pretioasele cereale ale Romaniei? Ca sa nu va mai zicem ca AZOMURES a copiat aceeasi meteahna fiscala (veti vedea mai jos) ca Ameropa. Putina dorinta de munca la ANAF si sa vedeti ce concluzii interesante s-ar naste.

Locul 40:  FARMEXPERT D.C.I. SRL
Cifra de afaceri 2017: 2 954 723 113
Profit 2017: 89 744 248
Profit din Cifra de Afaceri:  3,04%
MULTINATIONALA
Comert cu ridicata al produselor farma

Locul 41:  COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA
Cifra de afaceri 2017: 2 928 268 213
Profit 2017: 180 849 943
Profit din Cifra de Afaceri:  6,18%
STATUL ROMAN
Productia de energie electrica

 

Locul 42:  PORSCHE ROMANIA SRL
Cifra de afaceri 2017: 2 904 687 484
Profit 2017: 107 492 515
Profit din Cifra de Afaceri:  3,70%
MULTINATIONALA
Comert cu autoturisme

 

Locul 43: ADM ROMANIA TRADING SRL
Cifra de afaceri 2017: 2 901 474 202
Profit 2017: 15 798 145
Profit din Cifra de Afaceri:  0,54%
MULTINATIONALA
comert cereale

 

Locul 44:  TAKATA ROMANIA SRL
Cifra de afaceri 2017: 2 749 498 310
Profit 2017: 48 043 635
Profit din Cifra de Afaceri:  1,75%
MULTINATIONALA
Automotive

 

Locul 45:  HELLA ROMANIA SRL
Cifra de afaceri 2017: 2 735 581 988
Profit 2017: 141 869 628
Profit din Cifra de Afaceri:  5,19%
MULTINATIONALA
Automotive

Locul 46:  FILDAS TRADING SRL
Cifra de afaceri 2017: 2 662 430 250
Profit 2017: 103 451 508
Profit din Cifra de Afaceri:  3,89%
MULTINATIONALA
Comert cu ridicata al produselor farma

Locul 47:  COFCO INTERNATIONAL ROMANIA SRL
Cifra de afaceri 2017: 2 598 601 895
Profit 2017: 11 359 960
Profit din Cifra de Afaceri:  0,44%
MULTINATIONALA
comert cereale

Locul 48:  MICHELIN ROMANIA SA
Cifra de afaceri 2017: 2 564 597 480
Profit 2017: 51 091 925
Profit din Cifra de Afaceri:  1,99%
MULTINATIONALA
Fabricarea anvelopelor

Locul 49: ALRO SA 

Cifra de afaceri 2017: 2 480 775 721

Profit 2017: 317 686 279

Profit din Cifra de Afaceri:  12,81%

MULTINATIONALA

Metalurgia aluminiului

Locul 50:  PHILIP MORRIS TRADING SRL

Cifra de afaceri 2017:  2 378 469 259

Profit 2017:  140 560 327

Profit din Cifra de Afaceri:  5,91%

MULTINATIONALA

comert cu produse din tutun

Locul 51:  ROBERT BOSCH SRL

Cifra de afaceri 2017: 2 285 588 976

Profit 2017: 83 537 504

Profit din Cifra de Afaceri: 3,65%

MULTINATIONALA

Automotive

Locul 52:  CARGILL AGRICULTURA SRL

Cifra de afaceri 2017: 2 284 158 302

Profit 2017: 10 206 771

Profit din Cifra de Afaceri:  0,45%

MULTINATIONALA

comert cereale

 

Locul 53:  PIRELLI TYRES ROMANIA SRL

Cifra de afaceri 2017: 2 255 260 255

Profit 2017: 78 457 539

Profit din Cifra de Afaceri:  3,48%

MULTINATIONALA

Fabricarea anvelopelor

 

Locul 54:  COCA COLA HBC ROMANIA SRL

Cifra de afaceri 2017: 2 218 998 534

Profit 2017: 337 839 149

Profit din Cifra de Afaceri:  15,22%

MULTINATIONALA

Productia de bauturi racoritoare

Locul 55:  ARCTIC SA

Cifra de afaceri 2017: 2 217 159 118

Profit 2017: 74 007 969

Profit din Cifra de Afaceri:  3,34%

MULTINATIONALA

Fabricarea de aparate electrocasnice

 

Locul 56:  ENEL ENERGIE MUNTENIA SA

 

Cifra de afaceri 2017: 2 134 172 210

Profit 2017:   -78 643 201

Profit din Cifra de Afaceri:  ZERO

STATUL ROMAN

Comercializarea energiei electrice

 

Locul 57:  MERCEDES BENZ ROMANIA SRL

 

Cifra de afaceri 2017: 2 078 419 089

Profit 2017: 29 243 043

Profit din Cifra de Afaceri:  1,41%

MULTINATIONALA

Comert cu autoturisme

 

 

Locul 58:  DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMANIA SRL

 

Cifra de afaceri 2017: 2 075 725 930

Profit 2017: 195 412 972

Profit din Cifra de Afaceri:  9,41%

MULTINATIONALA

Automotive

 

 

Locul 59:  OSCAR DOWNSTREAM SRL

 

Cifra de afaceri 2017: 2 048 715 688

Profit 2017: 74 174 581

Profit din Cifra de Afaceri:  3,62%

MULTINATIONALA

comert carburanti

 

Locul 60:  ENEL ENERGIE SA

 

Cifra de afaceri 2017: 2 008 643 340

Profit 2017:  -89 420 932

Profit din Cifra de Afaceri:  ZERO

MULTINATIONALA

Comercializarea energiei electrice

 

Locul 61:  SCHAEFFLER ROMANIA SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 981 310 236

Profit din Cifra de Afaceri:  2,94%

MULTINATIONALA

Automotive

 

 

Locul 62:  CFR CALATORI SA

Cifra de afaceri 2017: 1 977 975 708

Profit 2017: – 20 155 777

Profit din Cifra de Afaceri:  ZERO

STATUL ROMAN

Transporturi calatori pe calea ferata

 

 

Locul 63:  FARMEXIM SA

 

Cifra de afaceri 2017: 1 965 596 477

Profit 2017: 14 602 358

Profit din Cifra de Afaceri:  0,74%

MULTINATIONALA

Comert cu ridicata al produselor farma

 

Locul 64:  ROMSILVA RA

Cifra de afaceri 2017: 1 961 436 898

Profit 2017: 248 846 470

Profit din Cifra de Afaceri:  12,69%

STATUL ROMAN

Silvicultura si alte activitati forestiere

 

 

Locul 65: BLUE AIR AIRLINE SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 919 817 947

Profit 2017: -149 884 955

Profit din Cifra de Afaceri:  ZERO

CAPITAL ROMANESC

Transporturi aeriene de pasageri

 

 

Locul 66:  NUCLEARELECTRICA SA

Cifra de afaceri 2017: 1 899 936 453

Profit 2017: 303 876 268

Profit din Cifra de Afaceri:  15,99%

STATUL ROMAN

Productia de energie electrica

 

Locul 67:  TINMAR ENERGY SA

Cifra de afaceri 2017: 1 813 979 308

Profit 2017: – 29 487 735

Profit din Cifra de Afaceri:  ZERO

MULTINATIONALA

Comercializarea energiei electrice

 

 

Locul 68:  TRANSGAZ SA

Cifra de afaceri 2017: 1 800 078 956

Profit 2017: 582 061 043

Profit din Cifra de Afaceri:  32,34%

STATUL ROMAN

Transporturi prin conducte

 

 

Locul 69:  SILCOTUB SA

Cifra de afaceri 2017: 1 785 980 667

Profit 2017: 84 925 309

Profit din Cifra de Afaceri:  4,76%

MULTINATIONALA

Productia de tuburi, tevi

 

Locul 70:  ROMANIA HYPERMARCHE SA

Cifra de afaceri 2017: 1 772 976 330

Profit 2017: 3 741 527

Profit din Cifra de Afaceri:  0,21%

MULTINATIONALA

retail

 

 

Locul 71: BOSCH REXROTH SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 772 494 278

Profit 2017: 75 536 047

Profit din Cifra de Afaceri:  4,26%

MULTINATIONALA

Automotive

 

 

Locul 72: HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 769 381 279

Profit 2017: 17 919 084

Profit din Cifra de Afaceri:  1,01%

MULTINATIONALA

Taierea si rindeluirea lemnului

 

Locul 73 GLENCORE AGRICULTURE ROMANIA SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 745 092 057

Profit 2017: 5 551 812

Profit din Cifra de Afaceri:  0,32%

MULTINATIONALA

comert cereale

 

Locul 74 URSUS BREWERIES SA

Cifra de afaceri 2017: 1 705 841 267

Profit 2017: 158 291 199

Profit din Cifra de Afaceri:  9,28%

MULTINATIONALA

Fabricarea berii

 

 

Locul 75 ARABESQUE SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 703 216 760

Profit 2017: 9 632 656

Profit din Cifra de Afaceri:  0,57%

MULTINATIONALA

retail home&deco

 

Locul 76 LEONI WIRING SYSTEMS RO SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 652 243 248

Profit 2017: 25 345 597

Profit din Cifra de Afaceri:  1,53%

MULTINATIONALA

Automotive

 

Locul 77 COFICAB EASTERN EUROPE SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 651 014 446

Profit 2017: 51 706 137

Profit din Cifra de Afaceri:  3,13%

MULTINATIONALA

Automotive

Locul 78 EGGER ROMANIA SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 536 948 231

Profit 2017: 53 154 428

Profit din Cifra de Afaceri:  3,46%

MULTINATIONALA

Fabricarea de furnire

Locul 79 MARQUARDT SCHALTSYSTEME SCS

Cifra de afaceri 2017: 1 520 950 512

Profit 2017: 22 801 860

Profit din Cifra de Afaceri:  1,50%

MULTINATIONALA

Automotive

Locul 80: YAZAKI ROMANIA SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 497 007 378

Profit 2017: -106 849 174

Profit din Cifra de Afaceri:  ZERO

MULTINATIONALA

Automotive

 

 

Locul 81:  DELGAZ GRID SA

Cifra de afaceri 2017: 1 487 774 196

Profit 2017: 201 570 326

Profit din Cifra de Afaceri:  13,55%

MULTINATIONALA

Distributia combustibililor gazosi

 

Locul 82  PROCTER & GAMBLE DISTRIBUTION SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 469 749 224

Profit 2017: 21 194 507

Profit din Cifra de Afaceri:  1,44%

MULTINATIONALA

Comert cu ridicata

 

 

 

Locul 83  ARTIMA SA

Cifra de afaceri 2017: 1 453 119 130

Profit 2017: 4 076 552

Profit din Cifra de Afaceri:  0,28%

MULTINATIONALA

retail

Locul 84  AZOMURES SA

Cifra de afaceri 2017: 1 447 333 215

Profit 2017: 2 514 807

Profit din Cifra de Afaceri:  0,17%

MULTINATIONALA

Fabricarea ingrasamintelor

 

 

Locul 85  APTIV TECHNOLOGY SRL

 

Cifra de afaceri 2017: 1 427 653 123

Profit 2017: 7 029 765

Profit din Cifra de Afaceri:  0,49%

MULTINATIONALA

Automotive

 

 

Locul 86  LEAR CORPORATION ROMANIA SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 376 246 816

Profit 2017: 61 805 324

Profit din Cifra de Afaceri:  4,49%

MULTINATIONALA

Automotive

 

 

Locul 87  CEZ VANZARE SA

Cifra de afaceri 2017: 1 351 980 176

Profit 2017: 8 279 472

Profit din Cifra de Afaceri:  0,61%

MULTINATIONALA

Comercializarea energiei electrice

 

Locul 88  HUAWEI TECHNOLOGIES SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 347 363 735

Profit 2017: 20 330 893

Profit din Cifra de Afaceri:  1,51%

MULTINATIONALA

Comert cu ridicata electronice

 

Locul 89: COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE SA

Cifra de afaceri 2017: 1 336 829 026

Profit 2017: 199 870 860

Profit din Cifra de Afaceri:  14,95%

STATUL ROMAN

administrare infrastructura

 

Locul 90:  TRW AUTOMOTIVE SAFETY SYSTEMS SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 304 908 521

Profit 2017: -9 618 861

Profit din Cifra de Afaceri:  ZERO

MULTINATIONALA

Automotive

 

Locul 91  AUTONET IMPORT SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 268 948 301

Profit 2017: 50 812 326

Profit din Cifra de Afaceri:  4,00%

MULTINATIONALA

Comert cu ridicata de piese auto

 

Locul 92  COLUMBUS OPERATIONAL SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 257 024 008

Profit 2017: -84 915 091

Profit din Cifra de Afaceri:  ZERO

MULTINATIONALA

retail

 

Locul 93  ADIENT AUTOMOTIVE ROMANIA SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 253 325 316

Profit 2017: 53 065 352

Profit din Cifra de Afaceri:  4,23%

MULTINATIONALA

Automotive

 

 

Locul 94  TIRIAC AUTO SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 245 262 139

Profit 2017: -11 369 627

Profit din Cifra de Afaceri:  ZERO

MULTINATIONALA

Comert cu autoturisme

Locul 95  DISTRIGAZ SUD RETELE SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 170 672 418

Profit 2017: 122 502 592

Profit din Cifra de Afaceri:  10,46%

MULTINATIONALA

Distributia combustibililor gazosi

 

Locul 96  HEINEKEN ROMANIA SA

Cifra de afaceri 2017: 1 160 229 860

Profit 2017: 129 757 994

Profit din Cifra de Afaceri:  11,18%

MULTINATIONALA

Fabricarea berii

Locul 97  CELESTICA ROMANIA SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 149 043 844

Profit 2017: 12 147 373

Profit din Cifra de Afaceri:  1,06%

MULTINATIONALA

Fabricarea calculatoarelor

 

Locul 98  EXPUR SA

Cifra de afaceri 2017: 1 132 742 748

Profit 2017: -7 199 206

Profit din Cifra de Afaceri:  ZERO

MULTINATIONALA

Fabricarea uleiurilor si grasimilor

 

 

Locul 99 POSTA ROMANA SA

Cifra de afaceri 2017: 1 126 455 041

Profit 2017: 13 916 140

Profit din Cifra de Afaceri:  1,24%

STATUL ROMAN

Activitati postale

 

Locul 100  PORSCHE INTER AUTO ROMANIA SRL

Cifra de afaceri 2017: 1 113 890 284

Profit 2017: 13 062 176

Profit din Cifra de Afaceri:  1,17%

MULTINATIONALA

Comert cu autoturisme

 

TOP 100 COMPANII ROMANIA
Nr. Nume Firmă Cifra de Afaceri (LEI) Profit (LEI) Procent Profit din CA Actionar majoritar Cu ce se ocupa
1  AUTOMOBILE DACIA SA 23 143 498 839 539 096 215 2,33% MULTINATIONALA productie autovehicule
2  OMV PETROM MARKETING SRL 15 063 976 049 320 516 157 2,13% MULTINATIONALA comert carburanti
3  OMV PETROM SA 14 764 836 448 2 399 947 986 16,25% MULTINATIONALA extractie petrol brut
4  ROMPETROL RAFINARE SA 11 192 755 314 418 336 728 3,74% MULTINATIONALA fabricare produse din prelucrarea titeiului
5  KAUFLAND ROMANIA SCS 10 086 636 311 670 347 865 6,65% MULTINATIONALA retail
6  ROMPETROL DOWNSTREAM SRL 8 873 204 128 168 542 938 1,90% MULTINATIONALA comert carburanti
7  BRITISH AMERICAN TOBACCO TRADING SRL 8 870 586 009 305 482 130 3,44% MULTINATIONALA Comert produse din tutun
8  STAR ASSEMBLY SRL 7 328 061 605 246 037 044 3,36% MULTINATIONALA Automotive
9  CARREFOUR ROMANIA SA 6 748 911 268 209 713 686 3,11% MULTINATIONALA retail
10  LIDL DISCOUNT SRL 6 510 008 485 352 766 100 5,42% MULTINATIONALA retail
11  DEDEMAN SRL 6 333 363 177 889 128 766 14,04% CAPITAL ROMANESC retail home&deco
12  LUKOIL ROMANIA SRL 5 922 290 967 85 746 309 1,45% MULTINATIONALA comert carburanti
13  MOL ROMANIA PETROLEUM SRL 5 469 740 835 183 299 265 3,35% MULTINATIONALA comert carburanti
14  ORANGE ROMANIA SA 5 364 891 173 319 346 139 5,95% MULTINATIONALA telecom
15  AUCHAN ROMANIA SA 5 223 286 301 74 992 728 1,44% MULTINATIONALA retail
16  MEGA IMAGE SRL 4 910 452 187 201 778 075 4,11% MULTINATIONALA retail
17  FORD ROMANIA SA 4 824 809 466 95 467 314 1,98% MULTINATIONALA Fabricarea autovehiculelor
18  E.ON ENERGIE ROMANIA SA 4 735 371 630 72 414 037 1,53% MULTINATIONALA Comercializarea combustibililor gazosi
19  PROFI ROM FOOD SRL 4 730 021 461 130 862 984 2,77% MULTINATIONALA retail
20  METRO CASH & CARRY ROMANIA SRL 4 729 779 600 116 129 379 2,46% MULTINATIONALA retail
21  PETROTEL LUKOIL SA 4 697 167 886 224 950 754 4,79% MULTINATIONALA Fabricarea produselor din prelucrare titei
22  ARCELORMITTAL GALATI SA 4 661 907 896 -153 182 434 -3,29% MULTINATIONALA Productia de metale feroase
23  ROMGAZ SA 4 585 189 388 1 854 748 378 40,45% STATUL ROMAN Extractia gazelor naturale
24  SAMSUNG ELECTRONICS ROMANIA SRL 4 227 369 794 62 738 575 1,48% MULTINATIONALA Comert cu ridicata electronice
25  AUTOLIV ROMANIA SRL 3 921 743 766 113 033 875 2,88% MULTINATIONALA Automotive
26  MEDIPLUS EXIM SRL 3 888 023 746 47 434 143 1,22% MULTINATIONALA Comert cu ridicata al produselor farma
27  ELECTRICA FURNIZARE SA 3 882 396 770 1 565 143 0,04% STATUL ROMAN Comercializarea energiei electrice
28  VODAFONE ROMANIA SA 3 653 902 366 59 336 713 1,62% MULTINATIONALA Telecom
29  SELGROS CASH & CARRY SRL 3 645 073 094 48 817 583 1,34% MULTINATIONALA retail
30  RCS & RDS SA 3 339 403 562 294 551 920 8,82% MULTINATIONALA Telecom
31  OMV PETROM GAS SRL 3 314 587 409 55 148 671 1,66% MULTINATIONALA Intermedieri in comertul cu combustibili
32  DANTE INTERNATIONAL SA 3 309 942 013 -111 281 112 ZERO MULTINATIONALA Comert cu ridicata electronice
33  ALTEX ROMANIA SRL 3 283 840 109 48 655 963 1,48% CAPITAL ROMANESC Comert cu ridicata electronice
34  HIDROELECTRICA SA 3 253 651 389 1 359 687 718 41,79% STATUL ROMAN Productia de energie electrica
35  CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRL 3 130 805 436 697 540 649 22,28% MULTINATIONALA Automotive
36  RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE SRL 3 067 956 220 48 382 877 1,58% MULTINATIONALA Comert cu autoturisme
37 CNTEE TRANSELECTRICA SA 3 015 023 896 28 267 175 0,94% STATUL ROMAN Transportul energiei electrice
38  REWE SRL 2 996 698 015 19 107 485 0,64% MULTINATIONALA retail
39  AMEROPA GRAINS SA 2 961 385 659 28 061 777 0,95% MULTINATIONALA comert cereale
40  FARMEXPERT D.C.I. SRL 2 954 723 113 89 744 248 3,04% MULTINATIONALA Comert cu ridicata al produselor farma
41  COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA 2 928 268 213 180 849 943 6,18% STATUL ROMAN Productia de energie electrica
42  PORSCHE ROMANIA SRL 2 904 687 484 107 492 515 3,70% MULTINATIONALA Comert cu autoturisme
43  ADM ROMANIA TRADING SRL 2 901 474 202 15 798 145 0,54% MULTINATIONALA comert cereale
44  TAKATA ROMANIA SRL 2 749 498 310 48 043 635 1,75% MULTINATIONALA Automotive
45  HELLA ROMANIA SRL 2 735 581 988 141 869 628 5,19% MULTINATIONALA Automotive
46  FILDAS TRADING SRL 2 662 430 250 103 451 508 3,89% MULTINATIONALA Comert cu ridicata al produselor farma
47  COFCO INTERNATIONAL ROMANIA SRL 2 598 601 895 11 359 960 0,44% MULTINATIONALA comert cereale
48  MICHELIN ROMANIA SA 2 564 597 480 51 091 925 1,99% MULTINATIONALA Fabricarea anvelopelor
49  ALRO SA 2 480 775 721 317 686 279 12,81% MULTINATIONALA Metalurgia aluminiului
50  PHILIP MORRIS TRADING SRL 2 378 469 259 140 560 327 5,91% MULTINATIONALA Comert produse din tutun
51  ROBERT BOSCH SRL 2 285 588 976 83 537 504 3,65% MULTINATIONALA Automotive
52  CARGILL AGRICULTURA SRL 2 284 158 302 10 206 771 0,45% MULTINATIONALA comert cereale
53  PIRELLI TYRES ROMANIA SRL 2 255 260 255 78 457 539 3,48% MULTINATIONALA Fabricarea anvelopelor
54  COCA COLA HBC ROMANIA SRL 2 218 998 534 337 839 149 15,22% MULTINATIONALA Productia de bauturi racoritoare
55  ARCTIC SA 2 217 159 118 74 007 969 3,34% MULTINATIONALA Fabricarea de aparate electrocasnice
56  ENEL ENERGIE MUNTENIA SA 2 134 172 210 -78 643 201 ZERO STATUL ROMAN Comercializarea energiei electrice
57  MERCEDES BENZ ROMANIA SRL 2 078 419 089 29 243 043 1,41% MULTINATIONALA Comert cu autoturisme
58  DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMANIA SRL 2 075 725 930 195 412 972 9,41% MULTINATIONALA Automotive
59  OSCAR DOWNSTREAM SRL 2 048 715 688 74 174 581 3,62% MULTINATIONALA comert carburanti
60  ENEL ENERGIE SA 2 008 643 340 -89 420 932 ZERO MULTINATIONALA Comercializarea energiei electrice
61  SCHAEFFLER ROMANIA SRL 1 981 310 236 58 264 073 2,94% MULTINATIONALA Automotive
62  CFR CALATORI SA 1 977 975 708 -20 155 777 ZERO STATUL ROMAN Transporturi calatori pe calea ferata
63  FARMEXIM SA 1 965 596 477 14 602 358 0,74% MULTINATIONALA Comert cu ridicata al produselor farma
64  ROMSILVA RA 1 961 436 898 248 846 470 12,69% STATUL ROMAN Silvicultura si alte activitati forestiere
65  BLUE AIR AIRLINE SRL 1 919 817 947 -149 884 955 ZERO CAPITAL ROMANESC Transporturi aeriene de pasageri
66  NUCLEARELECTRICA SA 1 899 936 453 303 876 268 15,99% STATUL ROMAN Productia de energie electrica
67  TINMAR ENERGY SA 1 813 979 308 -29 487 735 ZERO MULTINATIONALA Comercializarea energiei electrice
68  TRANSGAZ SA 1 800 078 956 582 061 043 32,34% STATUL ROMAN Transporturi prin conducte
69  SILCOTUB SA 1 785 980 667 84 925 309 4,76% MULTINATIONALA Productia de tuburi, tevi,
70  ROMANIA HYPERMARCHE SA 1 772 976 330 3 741 527 0,21% MULTINATIONALA retail
71  BOSCH REXROTH SRL 1 772 494 278 75 536 047 4,26% MULTINATIONALA Automotive
72  HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL 1 769 381 279 17 919 084 1,01% MULTINATIONALA Taierea si rindeluirea lemnului
73  GLENCORE AGRICULTURE ROMANIA SRL 1 745 092 057 5 551 812 0,32% MULTINATIONALA comert cereale
74  URSUS BREWERIES SA 1 705 841 267 158 291 199 9,28% MULTINATIONALA Fabricarea berii
75  ARABESQUE SRL 1 703 216 760 9 632 656 0,57% MULTINATIONALA retail home&deco
76  LEONI WIRING SYSTEMS RO SRL 1 652 243 248 25 345 597 1,53% MULTINATIONALA Automotive
77  COFICAB EASTERN EUROPE SRL 1 651 014 446 51 706 137 3,13% MULTINATIONALA Automotive
78  EGGER ROMANIA SRL 1 536 948 231 53 154 428 3,46% MULTINATIONALA Fabricarea de furnire
79  MARQUARDT SCHALTSYSTEME SCS 1 520 950 512 22 801 860 1,50% MULTINATIONALA Automotive
80  YAZAKI ROMANIA SRL 1 497 007 378 -106 849 174 ZERO MULTINATIONALA Automotive
81  DELGAZ GRID SA 1 487 774 196 201 570 326 13,55% MULTINATIONALA Distributia combustibililor gazosi
82  PROCTER & GAMBLE DISTRIBUTION SRL 1 469 749 224 21 194 507 1,44% MULTINATIONALA Comert cu ridicata
83  ARTIMA SA 1 453 119 130 4 076 552 0,28% MULTINATIONALA retail
84  AZOMURES SA 1 447 333 215 2 514 807 0,17% MULTINATIONALA Fabricarea ingrasamintelor
85  APTIV TECHNOLOGY SRL 1 427 653 123 7 029 765 0,49% MULTINATIONALA Automotive
86  LEAR CORPORATION ROMANIA SRL 1 376 246 816 61 805 324 4,49% MULTINATIONALA Automotive
87  CEZ VANZARE SA 1 351 980 176 8 279 472 0,61% MULTINATIONALA Comercializarea energiei electrice
88  HUAWEI TECHNOLOGIES SRL 1 347 363 735 20 330 893 1,51% MULTINATIONALA Comert cu ridicata electronice
89 CNAIR 1 336 829 026 199 870 860 14,95% STATUL ROMAN administrare infrastructura
90  TRW AUTOMOTIVE SAFETY SYSTEMS SRL 1 304 908 521 -9 618 861 ZERO MULTINATIONALA Automotive
91  AUTONET IMPORT SRL 1 268 948 301 50 812 326 4,00% MULTINATIONALA Comert cu ridicata de piese auto
92  COLUMBUS OPERATIONAL SRL 1 257 024 008 -84 915 091 ZERO MULTINATIONALA retail
93  ADIENT AUTOMOTIVE ROMANIA SRL 1 253 325 316 53 065 352 4,23% MULTINATIONALA Automotive
94  TIRIAC AUTO SRL 1 245 262 139 -11 369 627 ZERO MULTINATIONALA Comert cu autoturisme
95  DISTRIGAZ SUD RETELE SRL 1 170 672 418 122 502 592 10,46% MULTINATIONALA Distributia combustibililor gazosi
96  HEINEKEN ROMANIA SA 1 160 229 860 129 757 994 11,18% MULTINATIONALA Fabricarea berii
97  CELESTICA ROMANIA SRL 1 149 043 844 12 147 373 1,06% MULTINATIONALA Fabricarea calculatoarelor
98  EXPUR SA 1 132 742 748 -7 199 206 ZERO MULTINATIONALA Fabricarea uleiurilor si grasimilor
99 POSTA ROMANA SA 1 126 455 041 13 916 140 1,24% STATUL ROMAN Activitati postale
100  PORSCHE INTER AUTO ROMANIA SRL 1 113 890 284 13 062 176 1,17% MULTINATIONALA Comert cu autoturisme

Cele ce vor fi prezentate în acest material se adresează acelor persoane care nu au încă lămurită idea continuităţii de limbă şi tradiţii a neamului nostru rumun pe plaiurile carpato-mioritice. Ele nu se adresează persoanelor străine de glia neamului şi nici celor rău intenţionaţi în afirmaţiile lor, fie că se autonumesc români sau nu. Am să încep prin a cita din marele patriot şi geniu rumun Mihail Eminescu: „Cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima de a privi şi a recunoaşte adevărul. El e crud, acest adevăr, dar numai el foloseşte.”
Va veni ziua când şi pietrele vor vorbi adevărul, în care CARTEA faptelor petrecute va sta deschisă şi se va citi atât de lămurit, încât toată doctrina paralogismelor nu va fi în stare să-i întunece inţelesul”.
Aceasta vine în completare a ceea ce a zis evanghelistul Marcu (4:22): „Căci nu este nimic ascuns care să nu fie descoperit şi nimic tăinuit care nu va ieşi la lumină” (oare de aia ma prindea maica-mea cu toate minciunile?).

Iată câteva citate care arată unde este locul neamului nostru în rânduiala divină:
1. Sumerologul rus A. Kifisim: „Strămoşii rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra întregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei”
2. Pitagora (580 î.H – 495 î.H), face zece referiri la valorile superioare ale geţilor. În „Legea 1143” el spune: „Călătoreşte la geţi nu ca să le dai legi, ci să tragi învăţăminte de la ei. La geţi toate pamânturile sunt fără margini, toate pamânturile sunt comune.
3. Homer: „Dintre toate popoarele geţii sunt cei mai înţelepţi.”
4. Platon (427 – 347 î.H.), elev a lui Socrate şi profesor al lui Aristotel, surprinde în dialogul „CARMIDES” o discuţie între Socrate şi Carmides, în care profesorul îi spune lui Carmides ce l-a învăţat un medic trac când a fost la oaste:
„Zamolxe, regele nostru, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie a încerca să îngrijim ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit, neţinându-se seama de corp. Tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul, şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli. Pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă căci, toate lucrurile bune şi rele pentru corp şi pentru om în întregul său, vinde la suflet şi de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales şi în primul rând, să tămăduim izvorul răului pentru ca să se poată bucura de sănătate capul şi tot restul trupului. Prietene, sufletul se vindecă prin descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete ÎNŢELEPCIUNEA”.
Uimitoare aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2.400 de ani!
5. Dionisie Periegetul (138 d.H.): „În ceea ce urmează voi scrie despre cea mai mare ţară, care se întinde din Asia Mică până în Iberia şi din nordul Africii până în SCANDIA, ţara imensă a dacilor.”
6. Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), spunea referitor la plăcuţele de la Tărtăria: „Oasele ca şi plăcuţele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este rândul nostru să gândim că scrierea a început în Europa cu 2000 de ani înaintea scrierii sumeriene. În România avem o comoară imensă, dar ea nu aparţine numai României, ci întregii Europe.”
7. Friedrich Hayer 1899 – filozof austriac: „Rumunii sunt poporul din Europa care s-a născut creştin” (ambasadorul Vaticanului la Bucureşti spunea în aula Academiei acelaşi lucru, şi asta acum câţiva ani).
8. Alfred Hofmann 1820 – în Istoria Pământului: „Într-adevăr nicăieri nu vei putea găsi o putere de înţelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager, însoţit de mlădierile purtării, aşa cum o afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat prin instrucţie ar fi apt să se găsească în fruntea culturii spirituale a Umanităţii. Şi ca o completare, limba sa este atât de bogată şi armonioasă, că s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamânt. Rumania nu este buricul Pământului, ci Axa Universului.
9. Marija Gimbutas – Profesor la Universitatea California din L.A.- Civilizaţie şi Cultură: „România este vatra a ceea ce am numitVechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.H., axată pe o societate matriarhală, teocrată, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă, care a precedat societăţile indo-europenizate, patriarhale, de luptători din epoca bronzului şi epoca fierului. A devenit de asemenea evident că această străveche civilizaţie europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. A fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.”
10. Louis de la Valle Pousin: „Locuitorii de la nordul Dunării de Jos pot fi consideraţi strămoşii Omenirii.”
11. Gordon W. Childe: „Locurile primare ale dacilor trebuie căutate pe teritoriul României. Într-adevăr, localizarea centrului principal de formare şi extensiune a indo-europenilor trebuie să fie plasată la nordul şi la sudul Dunării de Jos.”
12. Eugene Pittard: „Strămoşii etnici ai Rumunilor urcă neîndoielnic până în primele vârste ale Umanităţii, civilizaţia neolitică reprezintă doar un capitol recent din istoria ţării”.
13. Daniel Ruzzo – arheolog sud-american: „Carpaţii sunt într-o regiune a lumii în care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute până în ziua de astăzi”
14. William Schiller – arheolog american: „Civilizaţia s-a născut acolo unde trăieşte astăzi poporul rumun, răspândindu-se apoi spre răsărit şi apus”.
15. John Mandis: „România e vatra a ceea ce numim Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între anii 6500-3500 î.H. … cele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere au fost făcute la Turdaş şi Tărtăria”.
16. Olof Ekstrom: „Limba rumună este o limbă-cheie care a influenţat în mare parte limbile Europei”.
17. Universitatea din Cambridge:
– În mileniul V î.H. spaţiul carpatic getic era singurul locuit în Europa;
– Spaţiul carpatic, getic, valah a reprezentat în antichitate OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu populaţie şi civilizaţie India, Persia, Grecia, Italia, Germania, Franța şi aşa-zisul spaţiu slav;
VEDELE (RIG VEDA) cele mai vechi monumente literare ale umanităţii au fost create în centrul Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a scris că: „Vedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul pământ al Indiei”.
18. Bonfini: „Limba rumunilor n-a putut fi extirpată deşi sunt asezaţi în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât nu s-ar lupta pentru o viaţă cât pentru o limbă”.
19. Ludwig Schlozer (Russische Annalen-sec XVIII): „Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane”.
20. Michelet, Paris 1859, către trimisul lui Cuza: „Nu invidiaţi vechile popoare, ci priviţi pe al vostru. Cu cât veţi săpa mai adânc, cu atât veţi vedea ţâşnind viaţa”.
21. Andre Armad: „Într-adevăr acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa… fie că este vorba de traci, de geţi sau de daci. Locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei şlefuite – până în zilele noastre, susţinând astfel printr-un exemplu, poate unic în istoria lumii continuitatea unui neam”.
22. D’Hauterive (Memoriu asupra vechii şi actualei stări a Moldovei, 1902): „Limba latinească în adevăr se trage din acest grai (primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai. LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc astăzi (aşa zisele limbi latine), aş zice că ea latina, este cea mai nouă dintre toate”.
23. Huszti Andras: „Urmaşii geto-dacilor trăiesc şi astăzi şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii lor, vorbesc în limba în care glăsuiau mai demult părinţii lor”.
24. Bocignolli (1524): „Rumunii despre care am spus că sunt daci”.
25. L.A. Gebhardi: „Geţii vorbeau aceeaşi limbă ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri. Grecii dădeau atât geţilor din Bulgaria, cât şi dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi credeau că şi geţii şi dacii provin de la traci”.
26. Martin Hochmeister (Siebenburgische Provinziaal Blatter, 1808): „În cele mai vechi timpuri cunoscute, în Transilvania şi în ţările învecinate locuiau dacii, care mai erau numiţi şi geţi şi de la ei a primit actuala Transilvanie împreună cu Moldova, Muntenia şi regiunile învecinate din Ungaria numele de Dacia”.
27. Abdolonyme Ubicini (Les origines de l’histoire roumaine, Paris, 1866): „Dacii sunt primii strămoşi ai rumunilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par să se confunde cu geţii, aceeaşi origine, aceeaşi limbă. Asupra acestui punct de vedere toate mărturiile din vechime concordă”.
28. Universitatea din Cambridge (1922, The Cambridge History of India): „Faza primară a Culturii Vedice s-a desfăşurat în Carpaţi, cel mai probabil, iniţial în Haar-Deal”.
29. Jakob Grimm (Istoria limbii germane, 1785-1863): „Denumirile dacice de plante, păstrate la Dioscoride (medic grec din perioada împăraţilor Claudius şi Nero) pot fi găsite şi în fondul limbii germane”.
30. Cronicile spaniolilor 25 (pag.179): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii spaniolilor”.
31. Carol Lundius (Cronica ducilor de Normandia): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii popoarelor nordice”.
32. Leibnitz (Collectanea Etymologica): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii teutonilor prin saxoni şi frizieni, ai olandezilor (daci) şi ai anglilor”.
33. Miceal Ledwith (Consilier al Papei Ioan Paul al II-lea): „Chiar dacă se ştie că latinaesca e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba rumună este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba rumună sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers!
Cu alte cuvinte, nu limba rumună este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă rumună. Aşadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale”.
34. Daniel Ruzo (1968): „Am cercetat munţi din cinci continente, dar în Carpaţi am găsit monumente unice dovedind că în aceste locuri a existat o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai vechi civilizaţii cunoscute astăzi”.
35. Carlo Troya (1784-1858, istoric italian): „Nici un popor din cele pe care grecii le numeau barbare nu au o istorie mai veche şi mai certă ca a geţilor sau goţilor. Scopul lucrării mele, Istorie Getică sau Gotică se împarte în două părţi şi una din ele arată că geţii lui Zamolxe şi ai lui Decebal au fost strămoşii goţilor lui Teodoric din neamul Amalilor.”
36. Harald Haarman (specialist în istoria culturii): „Cea mai veche scriere din lume este cea de la Tărtăria (cu mult înainte de scrierea sumeriană;), iar civilizaţia danubiană este prima mare civilizaţie din istorie.”
37. Paul Mac Kendrick: „Burebista şi Decebal au creat în Dacia o cultură pe care numai cei cu vederi înguste ar putea-o califica drept barbară”. „Rumunii sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state creatoare ale antichităţii.” „Sus în Maramureş există un loc marcat drept centrul bătrânului continent” (Europa de la Atlantic la Urali).
38. William Ryan şi Walter Pitman (geologi, 1995): „Locul descris de Vechiul Testament ca fiind inundat de potop este cel al Mării Negre”.
39. Robert Ballard (explorator, 1999), confirmă cele spuse de Ryan şi Pitman.
40. Cavasius (De la Administratione Regni Transilvaniae): „În Italia, Spania şi Galia, poporul se slujea de un idiom de formaţie mai veche sub numele de lingua rumunească, ca pe timpul lui Cicero”.
41. Leclerc (Moldo-Valahia, Paris, 1866): „…nicăieri în lume nu vei găsi o putere de înţelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager, însoţit de mlădierile purtării, aşa cum o afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat prin instrucţie ar fi apt să se găsească în fruntea culturii spirituale a Umanităţii şi ca o completare, limba sa este atât de armonioasă şi bogată că s-ar potrivi celui mai cult popor de pe pământ”.
42. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller: „Barbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci şi descoperitorii tehnicii, ştiinţei şi artei… Trebuie să merg mai departe şi să arăt lămurit că filozofia greacă a furat din filozofia barbară. Cei mai mulţi şi-au făcut ucenicia printre barbari. Pe Platon îl găsim că laudă pe barbari şi aminteşte că atât el cât şi Pitagora au învăţat cele mai multe şi mai frumoase învăţături trăind printre barbari”.
43. Clement Alexandrinul (Stromatele): „În sfârşit o altă greutate de interpretare cu această metodă a unor învăţături din Scriptură constă în aceea că nu le avem şi în limba în care au fost scrise întâia oară… Apoi limba e păstrată şi de popor, nu numai de învăţaţi, pe când înţelesul şi textele le păstrează numai învăţaţii şi tocmai de aceea putem să concepem uşor că aceştia au putut să falsifice înţelesul textelor vreunei cărţi foarte rare pe care o aveau în stăpânire”.
44. Emmanuel de Martone (profesor la Sorbona, 1928, în interviul dat lui Virgil Oghină): „Nu pot să înţeleg la rumuni mania lor de a se lăuda că sunt urmaşi ai coloniştilor romani ştiind foarte bine că în Dacia nu au venit romani, nici măcar italici, ci legiuni de mercenari recrutaţi din toate provinciile estice ale imperiului, chiar şi administraţia introdusă de cuceritori avea aceeaşi obârşie. Voi rumunii sunteţi daci şi pe aceştia ar trebui să-i cunoască rumunii mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă”.
45. Marc Pagel (profesor, şef al laboratorului de bio informatică la Universitatea Reading, Anglia): „Acum 10.000 de ani în spaţiul carpatic a existat o cultură, un popor care vorbea o limbă unică şi precursoare a sanscritei şi latinei”.
46. Clemance Royer (în Buletin de la Societe d’Antropologie, Paris, 1879): „… celţii, germanii şi latinii vin din estul Europei… iar tradiţiile arienilor istorici din Asia îi arată venind din Occident… noi trebuie să le căutam leagănul comun la Dunarea de Jos, în această Tracie pelasgică a cărei limbă o ignorăm”.
47. Jean Laumonier (în cartea „La nationalite francaise”, Paris, 1892): „Românul sau dacul modern este adevăratul celt al Europei Răsăritene”.
48. Andre le Fevre (în lucrarea „Les races et les langues”, Paris 1893): „Celţii bruni cărora etnografia le relevă urma din Dacia pâna în Armric (Bretania) şi Irlanda, galii blonzi… populaţii care vorbeau dialecte indo-europene”.
49. Împăratul Iosif al II-lea: „Aceşti bieţi supuşi rumuni, care sunt fără îndoială cei mai vechi şi mai numeroşi în Transilvania, sunt atât de de chinuiţi şi încercaţi de nedreptăţi de oricine, fie ei unguri sau saşi, că soarta lor, dacă o cercetezi este într-adevar de plâns…”

Publicat de

0 601

A intrat deja în rutină. Periodic, rămasă acum doar o umbră a ceea ce a fost, Armata Română este împinsă pe postul de inamic public nr.1 al  societăţii civile şi mai puţin civile. Motivul pare neclar. Se ridică armata prea sus în cota de încredere a populaţiei? Trebuie distrusă definitiv credibilitatea de care oştirea ţării s-a bucurat şi încă se mai bucură? Este nevoie ca tinerii, cei care la o adică ar trebui să ia arma în mână şi să apere ţara, să urască şi mai mult această instituţie fundamentală a statului?
S-a ajuns cu furatul la fundul sacului şi tâlharii la vedere, aleşii noştri, doresc să se bucure şi de bruma de bani ce se mai alocă apărării? Sunt alte interese, mai presus de înţelegerea vulgului, pentru care România trebuie să rămână fără protecţia propriei armate? (aia care mai este – n.r.)
Îi încurcă Armata Română prea tare pe politicieni, stăpânii de azi şi de mâine ai ţării? S-a stabilit, în forurile responsabile cu viitorul omenirii, că n-o să mai fie niciodată război? Dumnezeu ştie!

La început a fost Cutremurul
După ce, prin decizii politice, fără explicaţii logice, vreo 250.000 de militari activi au fost obligaţi să-şi părăsească meseria şi să plece încotro vedeau cu ochii. După ce, prin aceleaşi decizii politice, cazărmile rămase goale au fost vândute pe nimic samsarilor imobiliari.
După ce, din iniţiative politice de neînţeles, s-a distrus, atent şi programat, întreaga industrie de apărare. După toate cele de mai sus și după multe altele nespuse acum, pe timpul băsescului şi al bocului, tot din raţiuni politice imbecile, militarii  au fost trecuţi, brusc, din poziţia de apărători cu arma în mână a patriei, în aceea a  troglodiţilor.
Resuscitat de asemenea vremuri năroade, Moş Teacă însuşi se ridicase din mormânt şi se instalase comod în Dealul Spirii iar profitorii, sugătorii din sângele săracului (așa cum îi numise pe militari un influent politician) îşi puseseră cu toţi epoleţii la vedere. În viziunea noilor conducători, banii munciţi ai ţării se rostogoleau, în valuri de ţunami, direct spre imensele solde soldăţeşti iar pensiile militare, devenite nesimţite peste noapte, riscau să bulverseze finanțele țării, secătuind buzunarele tuturor celorlalţi pensionari şi nepensionari ai naţiunii.

Militarii nu au drept de pensie!
În anul 2010, sub înţeleapta comuniune de năzuinţe a cuplului Băsescu-Boc (ambele, nume predestinate), într-un exces de patriotism proletar, însăşi Curtea Constituţională a României stabileşte (Decizia 871/2010)  că militarii nu au drept de pensie! Pensia militară de stat nu există, ne spune forul constituţional suprem condus de pseudojuristul Augustin Zegrean, fost senator de Bistrița Năsăud din partea F.S.N. și mai apoi vajnic deputat P.D. Prin urmare, ceea ce primeşte militarul român după o viaţă de muncă este, citez: „Un supliment care nu se subsumează dreptului constituţional de pensie”.
Mai pe înțelesul nostru, ceea ce în prostia noastră numim pensie militară de stat, este  doar un ciubuc dat din milă. Un supliment pe care guvernul îl poate acorda militarului devenit rezervist numai dacă el, statul, are bani suficienţi. Iar cuantumul acestei pomeni este atât de mare pe cât de bogat este dumnealui, statul, la un moment dat.
Acel supliment – ciubuc, pomană – poate fi mărit sau micşorat în funcţie de posibilităţile punctuale ale statului, sau chiar desfiinţat la un moment dat. De-ar fi să enunţ numai titlurile măsurilor prin care în ultimii zece ani militarii activi şi în rezervă au fost umiliţi, ar trebui să scriu un roman fluviu. Un roman cu finalul încă deschis.Armata Română
Minciunile judocanei Olguța amorsează noi atacuri contra militarilor
Aflaţi în faţa unor noi alegeri, cu câțiva ani în urmă, politicienii şi-au recunoscut, cu greutate, parte din vină. Au îndreptat câte ceva pe ici pe colo şi, pentru a câștiga voturi, au promis că respectul faţă de Armată va fi plasat pe locul său firesc.
bDar
, politica românească este îmbibată cu tone de imprevizibil. Când credeam că focul s-a mai stins, după ce alegerile deveniseră amintire, vine la televizor doamna Olguța (Vasileasca, pentru a nu o confunda cu alte Olguţe cu obrazul mai subţire) având un bidon de terebentină ascuns în larga-i poşetă de ministru şi… scapără chibritul.
La oră de maximă audienţă, se pune pe înşirat o grămadă imensă de minciuni despre militari şi despre pensiile lor. Printre alte nenumărate inepţii, ca să fie mai convingătoare, domnia sa afişează câteva pensii de magistraţi şi spune, senin, că sunt pensiile militarilor. Mai înşiră alte câteva pensii cu valori incredibile aparţinând S.R.I.-ştilor şi declară, tot senin, că sunt ale militarilor (doar şi S.R.I.-ul este militarizat şi el, nu-i aşa?…).
Fără să obosească, mai adaugă vreo zece pensii mari ale unor poliţişti şi zice, cu aceeaşi seninătate dezarmantă că-s tot ale militarilor deşi, prin lege, poliţiştii nu mai sunt de mult militari! Pare de necrezut dar, în întreaga pledoarie care ar fi trebuit să demonstreze cât de mari sunt pensiile militare, NU a fost afişată nici măcar o singură pensie de militar adevărat. Iar concluzia (incalificabilă!) a politicianului cu fustă a fost că nemernicii de pensionari militari şi-au tras pensii imense, mai mari decât salariile activilor, furând din banii ce s-ar fi cuvenit soldaţilor profesionişti.
Soldaţi plătiţi azi la nivelul măturătorilor de stradă tocmai din acest motiv. Şi, ne-a mai spus doamna supărată pe hoţii de militari, că, dacă s-ar mai merge în ritmul acesta (care ritm, doamnă?), pensiile militare s-ar dubla, ba chiar tripla, ajungându-se uşor ca un pensionar militar să ia, lunar, şase sute de milioane de lei vechi. Sporindu-ne uluirea, madam trece la destăinuiri.
Se confesează că deşi ea, în persoană, ar fi putut să fie mult mai  rea şi ar fi trebuit să taie cu satârul toate pensiile militare,  ba chiar să dea de pământ fără milă cu impuţiţii de pensionari militari, datorită bunătatăţii sale (congenitale, bănuiesc – n.a.) nu va tăia în carne vie. În marea sa bunăvoinţă, din milostenie, va plafona toate pensiile militare de stat. Întrebată, la un moment dat, dacă despre această măsură restrictivă a stat de vorbă şi cu militarii, furioasa judocană a răspuns ferm, încruntată: NU!
De aici şi până la o infernală sarabandă mediatică a celor care urăsc armata şi militarul român nu a mai fost decât un pas. Sute de ore de dezbateri, în principalele posturi de radio şi televiziune sunt consacrate înjurăturii militarilor şi intensificării stupefacţiei publice că aceşti monştri cu epoleţi mai trăiesc printre noi, respirându-ne aerul. O liotă de persoane care au văzut numai din greşeală vreo uniformă militară dau verdicte şi acuză înfuriaţi până la explozie.

Domnilor politicieni, dați-o dracului de armată! Desființați-o!
Ce s-o mai lungim atât? Domnilor politicieni, dacă instituţia numită Armata Română vă încurcă atât de tare în socotelile dumneavoastră, dacă instituţia numită Armata Română  fură de la gura poporului şi aşa înfometat, dacă instituţia numită Armata Română  reprezintă o povară atât de mare pentru bugetul ţării şi nu mai este nevoie de ea, daţi-o dracului şi desfiinţaţi-o! Este simplu.
În epoca Ordonanțelor de urgență emiteți una prin care fiecare militar activ se va numi civil. Ca urmare, fiecare pensionar militar (rezervist, până mai ieri), va fi obligat să-şi trăiască anii pe care îi mai are cu o pensia minimă de C.A.P.-ist  (că  tot s-a făcut agricultură cu armata pe timpul împuşcatului…). Pare o măsură absolut logică fiindcă, dacă ne uităm în urmă, țara n-a mai fost război din ’45 iar ei, militarii, fără să lupte cu nimeni, apărați de santinele între împrejmuirile cazărmilor, au continuat să mănânce  banii poporului încă vreo 72 de ani!
În consecință, desființați-o domnilor! Fără Armată, fericirea va fi deplină. Veţi putea împărţi între voi, aleşi ai neamului, bugetul decedatei, adică 2% din P.I.B. O groază de bani pentru prieteni şi simpatizanţi! Desființând-o, nimeni nu va protesta, fiindcă pe militar nu-l apără niciun sindicat. Disciplinat, cu respect pentru lege, el nu va ieşi în stradă la demonstraţii şi nu va agita apele în partidele politice sau în parlament. Iar de mai marii armatei, nu aveţi a vă teme.
Ei sunt deja, cu toţii, oamenii voştri. Tac şi înghit fără crâcnire orice umilire a instituţiei pe care o conduc şi le pasă exact cât vă pasă şi vouă de soarta instituţiei militare sau a sufletelor celor pe care îi conduc chiar şi spre moarte, de va fi nevoie.
Că, vorba furioasei doamne politician Vasilescu: Doar din bunătate n-aţi dat încă de pământ cu toţi militarii ăştia!
Teo Palade

0 343

Până în ultima zi a domniei și a vieții sale, Ștefan a ținut sabia în mână. Grigore Ureche spune că Ștefan cel Mare a murit într-o zi de Marți, la 2 Iulie 1504, în scaunul său domnesc de la Suceava, dupa ce a domnit 47 de ani, două luni și trei săptămâni, și a înălțat 44 de mănăstiri și biserici în toată Moldova, încât pe vremea aceea un duh Creștinesc de sfințenie plutea peste tot pământul cel binecuvântat al Moldovei.
Pentru faptele sale creștinești, Dumnezeu Tatăl cu mare semn l-a însemnat, căci ca unui adevărat sfânt, lui mai dinainte i s-a arătat ziua și ceasul morții. Într-o dimineață senină, în a doua zi a lunii lui Cuptor, pe când se îngâna ziua cu noaptea, Ștefan chemă iarși lângă patul său pe soția sa, doamna Voichița, pe Bogdan, domnul cel nou, pe mitropoliți si pe vlădici, pe boieri și pe curteni.
Bolnavul se ridică singur de pe pat și porni încet spre tronul domnesc, care era alături. Își puse singur coroana pe cap, prinse sceptrul în mână ca în vremurile lui de mărire si, așezându-se în scaunul domnesc, ridică ochii săi albaștri înlăcrimați si grăi:
– Bucurați-vă! Iată îngerul Domnului și Dumnezeului meu m-a vestit că peste trei ceasuri trebuie să vă părăsesc! M-am urcat iarăși pe scaunul Domniei, ca să vă dau binecuvântarea pentru despărțire!
Și pentru ca toți începură să plângă, Ștefan le zise:
– Nu plângeți. Mergeți și vestiți poporul că toate durerile mi-au trecut. Peste trei ceasuri nu voi mai fi între ai mei. Nu plângeți. Dumnezeu Tatăl să vă aibă în sfânta Sa pază!
Lacrimi fierbinți curgeau din ochii tuturor, iar el zâmbea fericit și fata lui strălucea ca soarele. După trei ceasuri, cel care fusese fala Moldovei, scutul și nădejdea creștinătății închise ochii liniștit și împăcat. Buciumașul primi semn să sune din bucium ca să vestească poporul că prorocirea Sfântului Voievod s-a împlinit întocmai.
Începu să bată iarăși clopotul cel mare de la Sfânta Mitropolie. Iar după el începură să plânga în glasuri de aramă mii și mii de clopote de la toate bisericile și doliu greu se întinse de la munte pâna la mare. În toate mănăstirile se ținură priveghiuri și se citiră rugăciunile prohodului.

Zilele se strecurară in jale multă și în răsunătorul bocet al clopotelor. Pe urmă se întinse alaiul mare de preoți, de oșteni, de boieri și de popor. Și Vodă, înveștmântat ca în vremile măririi, cu coroana pe cap, cu sabia și buzduganul alături, fu ridicat pe năsălie de boierii mari; clerul își înăltă glasul și porniră. Muzicile ostașești prinseră a suna, și când ieși alaiul din cetate se umplură câmpiile de mulțime. Călăreții își duceau în pas caii, iar armele, care alte dăți se înalțaseră cu fală, acum erau îndreptate spre pamânt în care și voievodul lor cobora. Merseră multă vreme prin arșița lui iulie de la Suceava spre Putna. Și a fost o adâncă zguduire în inimi când corpul marelui Ștefan fu coborât în bolta de piatră. Și fu atât de sfâșietoare jalea, încât niciodată până atunci și nici de atunci până astăzi pe pământul Moldovei o durere ca aceea nu s-a mai pomenit.

Testamentul lui Ștefan cel Mare
Ultimii ani de domnie ai lui Ștefan cel Mare au fost cei mai zbuciumați. Deși se aburca tot mai greu pe cal, deși minuia sabia cu ceva mai puțină îndemânare ca-n anii cei tineri, viteazul voievod al Moldovei n-a știut ce-i odihna până-n ultimele zile ale vieții sale. Rana de la picior, pe care o căpătase sub zidurile Chiliei în 1462, începu să-l chinuiască. Dar cel mai mult îl durea o altă rană, din suflet – Chilia și Cetatea Alba care se aflau sub jug străin. Visa să le mai vadă adăugate Moldovei, ca să poată muri împăcat. Mândria lui Ștefan cel Mare erau cetățile țării, pe care le-a întărit sau au fost ridicate la îndemnul lui.

Bătrinul domnitor voia ca tronul țării să rămână pe mâini sigure. În țară era pace, dar Ștefan simțea că pacea e relativă. Țările vecine, dar și unii dintre boierii țării așteptau să închidă ochii voievodul, ca să-si dicteze condițiile, să pună un domn pe care l-ar putea manevra și inclina să le facă toate hatârurile. Când simți ca puterile îl părăsesc de tot, Ștefan a chemat “țara” la ultimul lui sfat:

“Boieri dumneavoastră, v-am chemat să mă mărturisesc înainte de moarte, să mă spovedesc țării. Rog să mă iertați că am fost prea bun cu voi și prea crunt.
Am moștenit o țară de țărani și vă las o țară de oșteni. În Moldova, toată populația care știa să țină în mâini numai coarnele plugului, știe azi să țină în mâna și sabia.
Turcul ne-a dorit Moldova un pașalic al Imperiului Otoman. Leșii (Polonezii) – un voievodat al Țării Leșești. Ungurii – un teritoriu al Țării Ungurești. Tătarii – un loc de pașune pentru caii lor. Dar n-au izbutit. Vă las o țară bine apărată. În cetatea noastră de la Dunare – Chilia, și de la Marea Neagră – Cetatea Alba, șed acum ca un spin în coasta țării pagânii cei fără de Dumnezeu. Îmi pare rău de neputințele pe care mi le-a adus bătrânețea, căci visul meu era să vă las țara întreagă și neștirbită. Căci o țară, atâta timp cât își va avea hotarele știrbite, va sângera mereu. Și acum nu sângerez atât de rănile mele din bătăliile trecute, cât de aceste două răni vii – Chilia și Cetatea Alba. Ca să pot dormi liniștit în mormântul meu, aș vrea să-mi jurați că nu veți uita niciodată de ele și, atunci când va sosi clipa prielnică, veți face tot posibilul ca să le întoarceți Moldovei. Nu ni s-a furat doua cetăți, ni s-a furat ceva mai mult – Dunarea ne-a fost furată și Marea Neagră ni s-a răpit. Moldova fără de mare e țară numai pe jumătate.

Mulți ne-au vrut îngenuncheati. Mulți ni s-au dorit “eliberatori”. Turcii vroiau să ne elibereze de unguri, ungurii – de Leși (Polonezi), Leșii – de turci. Dar toți urmăreau alte scopuri: cum să ne facă robi și turcilor, dar și lor. Grea mi-a fost domnia. Timp de 47 de ani mă miram în fiecare zi că n-am murit. Dușmanul m-a îngenuncheat numai de doua ori: la Chilia și la Valea Alba. El nu țintea moartea mea, el țintea moartea Moldovei. Și când am avut noroc, Moldova l-a avut.
Vă las o țară pe care mi-am dorit-o și v-ați dorit-o. Și nu aș vrea să închid ochii fără să stiu pe cine ați ales domn al țării în locul meu. Nu doresc ca mormântul meu să fie stropit cu sânge. Nu doresc să se certe din cauza tronului țării parinți și copii, frați și surori, nepoți și unchi. Vreau să mor împăcat. Vă rog, boieri dumneavoastră, să faceți alegere și să-l sprijiniți pe Bogdan-vodă, fiul meu și domnul vostru. Ștefan, cu mâinile tremurânde, își scoase coroana de pe creștetul încununat de plete cărunte și o așeză pe fruntea lui Bogdan, care sta în genunchi înaintea tronului.”

„Nu e o coroană de diamante, e o coroană de spini, fiule. Aș vrea să-ți dau câteva sfaturi, de care poți asculta, dar de care poți și să nu ții seamă. M-am temut să rostesc aceste cuvinte cu coroana pe cap, să nu le luați drept poruncă. Acum, când mi-am luat locul printre boieri, cred că le pot spune.
Trăim vremuri tulburi. Din toate părțile, fiare gata de pradă se uită cu ochi pohticioși către biata țară a Moldovei. Eu și boierii și răzeșii mei am făcut tot ce mi-a stat în putință și am apărat-o, pe unde cu cuvântul, pe unde cu sabia, de dușmani. Iar dușmanii ei sunt mai ales vecinii ei, care vor să-și marească țările pe seama Moldovei. Care vor țara Moldovei ca pe o simplă regiune a țărilor lor. Și Leșii (Polonezii) jinduiesc să vă aibă birnici. Să vă facă pe cât se poate mai curând catolici. Ca și ungurii, care visează mereu gurile Dunării. Și tătarii nu s-ar da în lături s-o prefacă într-o pășune pentru caii lor sirepi. Și cazacii care ajung pâna aici cu gând să se bată cu păgânul pentru credință, dar se întorc înapoi cu turme și herghelii de-ale moldovenilor. Și rusul care a început să se lățească în toate părțile, dintr-o țară mică devenind o țară cu întinderi mari, pe seama vecinilor. Și turcul care a cuprins atâta lume.
Toți ne-ar vrea vasali si birnici. Și dacă tu, fiule, și voi boieri dumneavoastră, veți vedea că nu puteți ține țara, și-ți vedea că nu aveți încotro, să o închinați, dar să nu o închinați oricui
Dacă vreți ca fiii și nepoții voștri să mai vorbească limba noastră strămoșească, să nu o închinați vecinilor – nici Leșilor (Polonezilor), nici ungurilor, nici muscalilor (rușilor). Aceștia, dacă vin, nu se mai duc din țară și sub diferite pretexte au să vă treacă la alta credință și au să vă impună să le vorbiți limba și jugul va fi dublu. Vor găsi argumente că sunteti unguri sau slavi, că graiurile lor sunt mai nobile. Și nu veți fi stăpâni, ci străini în țara voastră.

Și din toți – cel mai tare astăzi e turcul. As vrea să vă știu liberi. Dar dacă veți vedea că nu vă puteți păstra libertatea, și gura mea spune acum ceea ce n-ar vrea să rostească niciodată, să vă închinați celui cu care m-am războit întotdeauna – turcului; că acesta nu cumpără moșii în țară străină, nici moschei nu zidește și nici altă limbă decât turca turcul nu are dreptul să învețe. Și fiind Turcia prea departe de Moldova și peste ape, ea nu va dori niciodată să se mute în Moldova, ca unele neamuri de la nord care caută regiuni mai călduroase și pământuri mai roditoare. Veți plati birul umilitor până veți găsi putere în voi să vă scuturați jugul nesuferit. Și aș dormi la locul meu de veci împăcat, dacă aș ști că mi-ați ascultat sfatul. Eu am ostenit. Și plec să mă culc. Nu aș vrea să dorm somn greu, însoțit de coșmaruri. Aș vrea să dorm în somnul cel de veci împăcat. Asta e ultima rugăminte a celuia care v-a fost mai mult decât un domn, v-a fost un părinte.”

***

Nota
Nu știm cine este autorul acestui text. Cine s-a încumetat să-l scrie a riscat mult. În final însă, textul rezultat este acceptabil. Merită să circule, cu această precizare: este un text apocrif, dar nu este un fals, nu urmărește să inducă în eroare, ci să sublinieze locul pe care Ștefan cel Mare și Sfînt îl are și merită să-l aibă în posteritate.
Am impresia că autorul textului trăiește printre noi. Felicitări.
Ion Coja

0 193

În societatea capitalistă auzim de multe ori de problema „furtului de proprietate”, fie că este intelectuală, fie materială. Merită să ne gândim mai bine și să ne întrebăm: cine fură, de ce fură și în avantajul cui fură?
Vom înțelege că acest furt are loc sistematic, la o scară mare a societății și asta înseamnă că este abilitat de cineva. Sub oblăduirea cuiva se fură de foarte mulți ani fără ca cineva cu adevărat important să fie pedepsit. Ba mai mult, cei care fură masiv doresc să fure și mai mult, iar noi toți zâmbim inocenți și ne lăsăm furați…

Cum este definit furtul de proprietate?
Definiția este aceasta: „Preluarea proprietății deținută legal de o persoană sau preluarea unui serviciu, fără ca persoana respectivă să își dea consimțământul sau să permită acest fapt în mod voluntar”. Exact de aici trebuie plecat în analiza taxelor, a legalității lor și, nu în ultimă instanţă, în analiza democraţiei însăși.
Niciodată în socialism nu am auzit de taxe sau discuții atât de aprinse și fără finalitate legate de taxe, de cuantumul și de necesitatea lor. De ce? Pentru că nu se urmărea crearea unei imagini care să-i ducă pe cei ce fură la următorul pas al furtului de proprietate. Cu toate acestea, exista în acea perioadă un sistem de educație, de sănătate, o infrastructură și un fond de sprijin pentru cei nevoiași. Și nimeni nu discuta de sumele colectate sau de creșterea lor procentuală, aşa cum se petrece zilnic în capitalism în legătură cu problema taxelor.

Cetățenii doar trebuie să plătească
Invariabil, guvernele capitaliste trec prin ședințe interminabile și certuri, la comandă, legi și reguli privind regimul de taxare și procentele care trebuiesc aplicate. Iar toate astea se fac fără vreo consultare cu cetățenii. Cetățenii doar trebuie să plătească pentru ce au gândit alții că ar avea ei nevoie.
Dar oare aşa este necesar să fie? Aceste „elite” capitaliste, care au construit sute de paradisuri fiscale pentru a evita taxele, pot oare gândi corect? În niciun caz. „Elitele” se gândesc la cât trebuie să plătim noi pentru confortul lor total iar noi trebuie să înghițim minciunile și promisiunile lor sforăitoare. În realitate este foarte simplu: taxele sunt IMPUSE, și nu există un alt cuvânt mai potrivit. Mulţi dintre noi nu consideră taxele ca fiind un furt, dar dacă vă gândiți mai bine, însăși definiţia furtului ne îndreptățește să credem că exact asta reprezintă.

Plata taxelor nu este sub nicio formă voluntară, este coercitivă, este impusă!
În unele țări capitaliste, unde sistemul educaţional este la pământ (cum este cazul în SUA) și unde oamenii sunt îndoctrinați pentru a avea încredere în sistem, mulți nu văd sub nicio formă taxele ca fiind un furt, ci găsesc că este o acțiune de plată voluntară. Acești oameni nu pun întrebări și sunt convinși că ceea ce fac guvernanții este spre binele lor.
Nu prea există situații în care dacă un cetățean sau o companie a fost descoperit/ă că nu și-a plătit la timp taxele, să nu le plătească după aceea cu tot cu penalizările grele raportate la sumele datorate, plus penalitățile de întârziere. Deci plata taxelor nu este sub nicio formă voluntară, este coercitivă, este impusă.

Unii americani, este adevărat că din ce în ce mai puţini, consideră plata taxelor ca fiind ceva patriotic! Asta pentru că sunt cu toții spălați pe creier la școală și prin mass-media, sisteme care au grijă să îi „șamponeze” pentru ca guvernanții să le poată lua apoi banii cu zâmbetul pe buze.

Sistemul capitalist de taxe este de fapt o FRAUDĂ!
Când comparăm perioadele în care capitalismul american a funcţionat cu adevărat bine, constatăm că sistemul de taxe era cu totul diferit. Atunci nu existau taxe pe venit, ci numai taxe pe circulaţia mărfurilor. Iar „Codul de Taxe” avea numai patru pagini, faţă de cel actual, care depăşeşte 4.000 de pagini!!
În aceste condiții putem spune cu certitudine că sistemul capitalist de taxe este de fapt o FRAUDĂ.
Este o hoție pe faţă şi tocmai pentru acest motiv lupta electorală din campaniile politice se dă atât de dur. Nu pentru că cei aleşi ar putea produce vreun rezultat, ci pentru că după ce sunt aleși au acces la bani necontabilizați, din care pot fura cât au chef, justificând că o fac pentru binele poporului…
SUA este de departe jupânul furtului, înşelăciunii şi mizeriei financiare şi economice. Este ţara care a generat mereu mecanisme de speculă, furt şi care de departe înregistrează cel mai mare număr de infractori de talie mondială din domeniul financiar, şi nu numai.

America unul dintre principalele paradisuri fiscale ale globului, un vast imperiu al corupției!
discutăm despre paradisurile fiscale şi evitarea taxelor pentru „băieţii deştepţi” capitalişti, atunci America ocupă locul I fără să mai poată fi ajunsă din urmă de nicio ţară! După cum arată chiar faimoasa revistă economică Bloomberg, America însăși a devenit unul dintre principalele paradisuri fiscale ale globului, un vast imperiu al corupției. Și totuși administrațiile americane pun presiune pe nenumărate țări, în fața sutelor de milioane de oameni care trăiesc în ele, să își elimine corupția…  Este o evidentă sfidare, o revoltătoare aroganţă! Ce ruşine de proporţii şi cât de naivi pot fi oamenii să îi creadă pe aceşti mincinoşi de profesie….

În paradisurile fiscale, din ce în ce mai multe în SUA, există adevărate centre de spălare a banilor. De acolo sunt scoase pe piaţă, printre mizeriile comune ce maschează adevăratele valori, structuri de produse ce nu sunt destinate omului de rând.
Ironia ironiilor este faptul că SUA se erijează permanent în luptătoare împotriva paradisurilor financiare şi că tocmai guvernanții americani propun condamnarea celor ce îşi ascund averile acolo. Dar, așa cum arătam, în realitate administrațiile americane sunt cele care promovează respectivele paradisuri. Părinţii capitalismului american s-ar întoarce în mormânt dacă ar vedea modul în care se îmbogăţesc cei care au creat acum noul capitalism, ce nu mai are niciun punct comun cu ceea ce aveau ei în vedere.

Există un paradis fiscal în care să îşi depună şi omul de rând banii?
O întrebare interesantă ar fi aceasta: unde putem găsi un paradis fiscal în care să îşi depună şi omul de rând banii, ca să câştige și el din măgăriile speculative care îmbogăţesc circarii miliardari?
Răspuns: așa ceva nu există! Totul se face în detrimentul omului de rând, care nici nu are nevoie de un paradis financiar.
De ce? Pentru că cei care depun sacii de bani în aceste paradisuri au avut grijă să le creeze un coşmar financiar…
De remarcat că acceptând aceste paradisuri financiare capitaliste, guvernele capitaliste apar ca fiind de acord cu ele. Ajungem inevitabil la această concluzie deoarece se constată că nu a existat nicio iniţiativă, la nivel mondial, prin intermediul căreia guvernele capitaliste să fi cerut desființarea, sub control internaţional, a paradisurilor fiscale.
Pe de altă parte, este necesar să observăm că guvernele capitaliste distrug micile afaceri şi pe cele medii, impunând taxe nebuneşti şi fără relevanţă… Este clar că ele doresc ca în final să reducă semnificativ bogăţia claselor mică și mijlocie şi să creeze o prăpastie între omul simplu şi speculanţii agreaţi de structurile de stat. Așa se ajunge la situația că tot mai puțini oameni dețin tot mai multă bogăție și putere socială.

Taxarea directă a cetățenilor este inutilă
Punând cap la cap toate aceste aspecte, descoperim că taxarea directă a populaţiei muncitoare nu este necesară pentru ca o economie să funcţioneze. Dar nu avem voie să ne organizăm altfel pentru că cei care ne speculează şi ne distrug vieţile doresc ca lucrurile să rămână sub actuala formă.
Să mai observăm încă ceva: guvernele capitaliste nu urmăresc câtuși de puțin ca prin taxele impuse cetățenilor să acopere cheltuielile nebuneşti care se realizează la nivel local, statal sau federal. Pentru că ele ştiu sigur că pot împrumuta continuu bani de la marile bănci capitaliste private, fără să îşi pună problema dacă îi vor mai da sau nu înapoi. Cu siguranţă, vor îndatora poporul pe termen lung, dar asta nu îngrijorează deloc „elitele” conducătoare.
Un alt paradox economic şi financiar major este acela că un guvern local, provincial sau federal împrumută bani în contul națiunii şi apoi eliberează bonduri către băncile capitaliste private… Deci guvernul se împrumută pentru a da bani băncilor private! După care ne spune că luptă cu corupţia din țară…

Taxe pentru unii – opulență pentru ceilalți
Iată și o „coincidență” iluminatoare: taxele pe venit au fost introduse în America în anul 1913, odată cu acapararea de către clanul Rothschild a finanţelor americane, prin intermediul Băncii Rezervelor Federale. Până în acel moment, a existat o perioadă de glorie a capitalismului american, în care s-au construit obiective majore de infrastructură de la o coastă la alta a Americii. A fost perioada cea mai productivă pentru SUA… fără taxe pe venit. După aceea a urmat declinul clasei de mijloc și sărăcia lucie pentru oamenii simpli. De acest aspect ce spuneţi?
Ei bine, aşa arată „democraţia” şi „corectitudinea” capitalistă şi „respectul” faţă de populație. Mulți americani muncesc pentru a pune o pâine pe masă, fără să își dea seama că în felul acesta îi îmbogățesc pe nemernicii care se bucură de opulență pe spinarea lor…

http://www.yogaesoteric.net/

0 332
MOTTO: „Intelighenția «de dreapta» din România s-a aflat în permanență, după Revoluție, în căutarea unui Mesia, a unui lider providenţial pe care să-l poată sluji, în care să-şi poată investi proiecţiile politice utopice. În acest fenomen de creare a mitologiei Liderului Salvator, calităţile sau defectele reale ale omului politic nici nu mai contează.
Singurul lucru important este acela că politicianul respectiv este încărcat cu atributele excepţionalităţii doar pentru a putea deveni obiect al cultului personalităţii. Aş îndrăzni să spun că, de fapt, «intelighenţia» construieşte cultul personajului salvator deoarece omul politic pare a reprezenta tot ceea ce «intelectualul» nu poate fi” (Adrian Năstase, mai 31, 2015)

Tema aceasta este una dintre cele mai incitante dar şi cele mai dureroase dezbătute în spaţiul public, mai ales în ultimii 15 ani.
Modalitatea absolut imorală de adjudecare a societăţii civile, pervertirea enormă a ceea ce trebuia ea să reprezinte, a condus, privind retrospectiv, nu numai spre o molimă cu fantezii nesfârsite de contaminare a publicului, dar şi spre limitarea, prin orice mijloace, a modalităţilor acestuia de apărare.

Au trecut aproape 30 de ani de „istorie nouă”.
Privind retrospectiv, ar fi greu să nu remarci că guvernările de dreapta au fost catastrofale pentru populaţie, cu excepţia perioadei Tăriceanu, care va rămâne în memoria publicului, de fapt, pentru o măsură de stânga (reaşezarea pensiilor ) și mai puțin pentru curajoase şi vizionare măsuri liberale. După fiecare eşec de dreapta, venea social-democraţia şi punea plasturi, pansa răni, dar, preluând un organism suferind, pleca din start cu un handicap care trebuia întâi corectat pentru a păşi mai departe.

La început, aş fi putut acorda liderilor de opinie care urăsc din rărunchi social-democraţia circumstanţa atenuantă a „principiilor şi valorilor” în trena cărora se simţeau datori să se afle. Idealismul ar fi putut reprezenta o scuză… Oare aşa să fie?
„Principiile şi valorile” unor intelectuali mai pasionaţi de politică decât de desăvârşirea propriei lor opere se opresc în poarta unor sinecuri, de multe ori ruşinoase. Fără perdea, în continuare, propaganda GDS-istă ne prezintă gloaba fără dinţi ca fiind, de fapt, armăsarul spectaculos ce ne poate înălţa cu graţie peste orice obstacol.

Sigur, efuziunea elitelor de dreapta ar putea încerca să-mi recomande mie acest pahiderm împlătoşat, cu o mătură înfiptă în nas, în loc de corn, ca fiind un autentic şi desăvârşit rinocer. Numai că, din păcate pentru ei, eu ştiu CUM ar trebui să arate un rinocer.

Problema este că aceia care sunt la vârsta maturităţii sau deja au trecut spre vârsta a treia sunt mai greu de înşelat, încep să facă legături şi comparaţii, iar lor le poate vinde mai greu „intelighenţia ” autoproclamată iluzia unei societăţi de dreapta în care, în mod bizar, elita trăieşte cu totul îndestulat doar din banii statului (sau, şi mai simpatic, din banii furaţi de nişte sponsori generoşi, tot de la stat), în timp ce aceeaşi elită se sufocă propăvăduind beneficiile capitalismului şi ale pieţei libere .

Atunci către cine se îndreaptă propaganda, în urechile cui trebuie să picure interesul elitei enclavizate?
Eu cred că spre categoria cea mai vulnerabilă, cea mai sensibilă la mesaj, dar, din păcate, şi cea mai neinstruită – tinerii. Lor le-au făcut curte, le-au spus că sunt extraordinari, i-au măgulit şi i-au scărpinat după ureche, până când masa de manevră numită „tinerii frumosi şi liberi” s-a închegat. Or, eu cred că de fapt inducerea în eroare, cu intenţie, a acestor copii, este o crimă săvârşită cu sânge rece la lumina zilei.
Din păcate, pentru acest tip de masacru există mereu material proaspăt: generaţia celor de 18 ani, cea care-şi dispreţuieşte părinţii, tot din pricina propagandei asidue a unora care n-au dus-o deloc rău nici înainte de 1990, cea care nu-şi cunoaşte bunicii, cea care-şi desconsideră profesorii, cea care învaţă mai curând de la Patapievici că românii sunt un neam de slugi, buni doar să atârne în spânzurătoare, decât de la Ioan Neniţescu că ar fi „Pui de lei ”, va accepta prea curând şi cu o doză supărătoare de entuziasm postulatul „răului mai mic.

Autor: Luminița Arhire

Luminița Arhire Facebook & 

1 171
În ajunul Crăciunului, un obiect de dimensiuni considerabile, venit din spațiu, s-a prăbușit pe malul râului Bureia, care se află într-o zonă nelocuită din districtul Verkhnebureinsky a teritoriului Khabarovsk, Rusia. Relieful s-a modificat , fenomenul este unul fără precedent, iar impactul pe care l-a provocat obiectul necunoscut a modificat relieful din zona unde s-a prăbușit.
Autoritățile locale, care au investigat ciudatul eveniment susțin că în urma impactului, cursul răului Bureia a fost modificat, iar un deal de peste 160 metri s-a format.Urmele arată ca şi cum ar fi avut loc şi o explozie. Tone de rocă au fost dislocate, din sol se ridică vapori şi un miros de hidrogen sulfurat.Meteorit sau OZN?

Șeful districtului Verkhnebureinsky din Teritoriul KhabarovskAlexei Maslov, a declarat că un imens meteorit a căzut în regiune și a blocat cursul râului Bureia.
O echipă de specialiști s-a deplasat la fața locului pentru a identifica obiectul care a provocat această explozie.Interesant este faptul că…incredibilul „eveniment”nu a fost facut public…
Mai mult de atât, în zona respectivă există numeroase stații seismice, care… nu au înregistrat nicio urmă de șoc !!  O serie de specialiști sugerează că ar putea fi vorba si despre o  teribila alunecare de teren.

Această teorie nu este susținută și de martorii care au asistat la acest eveniment. Este vorba despre mai mulți vânători, care erau în zonă în momentul exploziei.
Ei susțin că au văzut cum un obiect a venit din cer și a provocat explozia.
Localnicii din zonă cred că a fost vorba despre un OZN, dar se pare că nici această teorie nu are o bază reală.În prezent, s-au prelevat mai multe bucăți de roca! Sa fie un nou „Tungusk”?
Un om de ştiinţă rus anunţă că a descoperit primele fragmente dintr-un obiect misterios ce a provocat o explozie uriaşă deasupra Siberiei acum mai bine de un secol, eveniment cunoscut sub numele de „Fenomenul Tunguska”.

Fenomenul Tunguska a avut loc în iunie 1908, când o explozie misterioasă, mai puternică decât bomba atomică aruncată peste Hiroshima, a culcat la pământ copacii pe o suprafaţă de 2.000 de kilometri pătraţi, aruncând oamenii la pământ şi distrugând ferestrele caselor.

 

Teoria acceptată de cercetători este că explozia a fost provocată de un asteroid sau o cometă care s-a descompuns atunci când a pătruns în atmosfera Pământului.

1 284

Ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici, duminică seară, într-o emisiune la Antena 3, a clarificat multe aspecte din zona sensibila a bugetului, schimbarea de la vârful ANAF, relatia cu BNR sau …vânzarea bunurilor confiscate.

Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a fost schimbat deoarece este nevoie de reformarea sistemului
„Este o situație care a impus o astfel de decizie (n.r. – schimbarea președintelui ANAF), ca să schimbăm ceea ce spun de ani de zile. Nedorind să intru în discuții, au apărut încercări de a aduce argumente contra acestei schimbări”, a spus el referitor la numirea Mihaelei Triculescu ca președinte al ANAF în locul lui Ionuț Mișa. Ministrul Finanțelor a completat că orice leu trebuie adus la buget într-un mod corect, fără să se impună biruri, iar ANAF și Curtea de Conturi sunt cele două instituții care pot duce direcția unei economii. Astfel, dacă una dintre direcții, respectiv ANAF, nu este orientată „așa cum trebuie”, atunci este nevoie să fie schimbată.
”Am venit cu soluții, ne întâlneam și în weekenduri și în timpul săptămânii. Eu am propus această schimbare, doamna prim-ministru a analizat și a decis. Nu discutăm asta în cadrul partidului. Doamna Triculescu, e adevărat, nu are experiența de sistem. Tocmai ăsta poate fi un avantaj. Până acum toți cei de la conducerea ANAF au venit din sistem. Nefiind legată de acest sistem, dorința de a reforma poate fi și mai puternică. Va avea sprijinul de a schimba, va avea un sprijin total, nu va avea însă niciun fel de înțelegere dacă un lucru pe care și-l asumă nu îl duce la bun sfârșit” a spus Eugen Teodorovici. 
„Am nevoie de cineva alături de care să putem face reforma acestei instituții”, a subliniat Teodorovici. Oficialul de la Finanțe susține că, pentru a reforma Fiscul, a avut discuții cu Mișa aproape zilnic, și în weekend. „Eu am propus această schimbare (n.r. – numirea Mihaelei Triculescu). Nu ține de partid. Am prezentat o analiză, propunerea respectivă”, a precizat Teodorovici.
În plus, ministrul Finanțelor a mai spus că demiterea lui Mișa nu a ținut de nivelul colectării ANAF, ci mai mult de faptul că acesta este om de sistem și era nevoie de o schimbare a sistemului.
„Doamna Triculescu n-are experiență de sistem. Poate acesta este motivul care o va face să facă acele modificări. Neaparținând unei grupări, poate dorința de a reforma va fi mai puternică, având tot sprijinul prim-ministrului și a ministrului de Finanțe. (…) Pentru a se schimba, ANAF-ul avea nevoie de schimbare”, a subliniat Teodorovici.
De asemenea, ministrul Finanțelor nu a precizat care va fi ținta de colectare a ANAF pentru 2019, ci doar că aceasta va stabilită prin Legea Bugetului pentru 2019.

ANAF va vinde bunurile confiscate online, piața va decide prețul
În spațiul public au apărut informații confor cărora ANAF analizează noi metode de valorificare a bunurilor confiscate, prin utilizarea de siteuri de vânzări online, agenții imobiliare, case de licitații sau brokeri.
Fiscul ar putea renunța la evaluări, se va face licitațieMinistrul spune că există bunuri din confiscări care se depreciază, se fură sau sunt distruse, mii de mașini „care zac”, iar ANAF cheltuie ca să facă evaluări.
„Le vom vinde online, prin site-urile binecunoscute, iar piața va decide prețul. În cazul caselor, avem valorile cu care lucrează notarii”, a spus Teodorovici.

Mugur Isărescu invitat la Ministerul de Finanțe
Ministrul Eugen Teodorovici, susține că a venit timpul ca și guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, să mai treacă pe la Ministerul de Finanțe.
”Am să fac o invitație domnului guvernator să vină la Ministerul de Finanțe, că dânsul nu a mai fost de ani buni pe la Finanțe. Anul trecut am tot fost eu la BNR, fie la discuții bilaterale, fie la diverse întâlniri.
Eu cred că este momentul să mai vină și domnul guvernator la Finanțe pentru a avea o discuție deschisă. (…) Este timpul ca și domnul guvernator să mai dea răspunsuri.”, a declarat Eugen Teodorovici, la Antena 3.
”BNR are o abordare foarte conservatoare. Nimeni nu spune că trebuie să riști, dar unele lucruri trebuiesc schimbate.
Legat de Taxa pe lăcomie ministru a declarat ca în Bugetul pentru 2019 este prevăzut venituri zero, ordonanța a fost dată doar pentru a proteja populația și firmele. Acesta a pe langa detalii legate de procedura prin care se reduc beneficiile a prezentat un grafic legta de maniera de lucur a bancilor.
Legat de o eventuală criză Teodorovici a spus că el ca ministru „sunt obligat de lege să iau în calcul toate scenariile”. În Trezorerie există în permanență o rezervă care asigură funcționarea Statului 5 – 6luni.
Au fost și vor fi în continuare presiuni legate de această ordonanță.
Legat de modul in care se lucrează prin ministere, chiar o să vedeți, poate ar fi bine să prezentăm în mod public, felul în care pe acolo au dat puncte de vedere pe această ordonanță (OUG Taxa pe lăcomie). În aparatul de lucru al acestor ministere au rămas mulți care spun doar NU” a mai spus ministrul de Finanțe la ”Subiectiv”.

Teodorovici: ANAF se va concentra în acest an pe marii contribuabili

ANAF se va concentra în acest an pe marii contribuabili, pe multinaționale, pentru că trebuie să se ocupe de companiile ce recurg la optimizări fiscale pentru a diminua plățile de impozite către stat, a mai declarat duminică la Antena 3 ministrul Finanțelor.
„Nu micii agenți economici sunt problema, trebuie să cheltuim resursele pentru a vedea exact ce se întâmplă în economie”, a spus Eugen Teodorovici, potrivit Mediafax.
El a oferit exemplul unei companii reale, dar pe care nu a numit-o, sucursală a unei firme nerezidente, care a achiziționat bunuri, servicii și proprietate intelectuală de la societăți afiliate, la prețuri supraevaluate, plătind 105 milioane de euro în loc de 83 de milioane de euro. Prejudiciul de 22 de milioane de euro ar fi însemnat un plus de 3,5 milioane de euro impozit la stat.Eugen TeodoroviciUn alt exemplu a fost al unei bănci care a plătit dobânzi supraevaluate de 7 milioane de euro băncii mamă, valoarea prejudiciului fiind de 1 milion de euro.
Teodorovici a vorbit și de firme mamă care obligă sucursalele locale să țină conturile la anumite bănci sau să cumpere doar o anumită marcă de mașină.
„Vom trimite controale și dacă se vor constata astfel de fapte, vom reveni cu decizii de impozitare și vor plăti”, a spus Teodorovici.

„Proiectul bugetului de stat ar putea fi făcut public săptămâna viitoare”

Proiectul bugetului de stat ar putea fi făcut public săptămâna viitoare și discutat în Parlament la începutul lunii februarie, după întâlnirile cu partenerii sociali, a mai declarat la Antena 3 ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici.
Deficitul bugetar nu va fi cel avansat în spațiul public, de circa 5%, ci la jumătate, a insistat ministrul. O serie de politicieni au anunțat că ministerul are probleme în întocmirea bugetului pentru că deficitul pentru acest an este de circa 5%.
Ministrul a precizat că proiectul de buget a fost întârziat de amânarea discutării în CSAT survenită în decembrie, care a „scos din calendar” procesul de adoptare a actului normativ.

Ponta a luat obiceiul de a baga bățul prin gard
Eugen Teodorovici spune că Victor Ponta îl atacă în ultima perioadă și încearcă să-l asocieze cu introducerea de noi taxe. Ministrul de Finanțe spune că el i-a spus lui Victor Ponta, în vremea când era premier să scoată mai multe taxe ce erau pregătite în acea perioadă.
„Domnul Ponta am văzut că a declarat ceva încercând să mă asocieze pe mine cu taxele, de exemplu taxa pe stâlp. Vreau să-i readuc aminte că taxa pe stâlp s-a introdus în 2013, ca și supracciza care s-a aplicat din aprilie 2014, când eu eram la Miniserul Fondurilor Europene și chiar eu i-am spus de foarte multe ori că este o prostie să o facă și să o adopte.
Eu chiar am fost adeptul scoaterii acestei taxe, pentru că nu sunt adeptul taxelor. Domnul Ponta vrea să bage bățul prin gard că așa îi place să facă. Spune că eu și doamna prim ministru suntem pasibili de ce? Să-și aducă aminte că tot ce a făcut așa cum i-a spus, când a făcut altfel decât i-am spus, a făcut rău. Mai multe nu spun,” a spus Eugen Teodorovici la Subiectiv.

Ungurii tot urla si reclama, plangand dupa teritoriile pe care le-ar fi pierdut din cauza Trianon-ului. Pana la urma cine a pierdut in urma Trianon-ului? Unde e granita etnica romaneasca reala la vest? Celor care militeaza inconstienti pentru “autonomia” sau federalizarea Romaniei le trebuie reamintite anumite informatii si pentru asta o sa folosim chiar date statistice STRICT de provenienta maghiara.

Deci  unde e granita etnica romaneasca la vest?. Poate  vrem si noi autonomie pentru Tinutul Crisanei pana la Tisa!


Dupa cum se vede in imaginea de mai sus, romanii si alte etnii de pe teritoriul actual al Ungariei au suferit o maghiarizare fortata agresiva.Cum a evoluat maghiarizarea de la eliberarea de catre austrieci, Panoniei de sub turci, dupa Dezastrul de la  Mohacs ?

Iată ce scrie www.itc-cluj.ro

“In 1715 in actuala Budapesta, pe atunci Offen, erau recenzati 55,6% germanii si doar 19,4% unguri si maghiarizati (cam 25% erau slavii si romanii), ca in 1891 sa mai ramana doar 23,7% germani in timp ce ungurii si maghiarizatii sa atinga aproape 46,1%!
Intre 1880 si 1890 structura etnica a municipiului Deva a evoluat astfel: ungurii si maghiarizaţii au crescut cu 293,9%, romanii au crescut cu 21,2% iar germanii au scăzut cu 67,7%!”,


Astazi Romania s-a trezit vulnerabila din cauza legislatiei prost conceputa si a coruptiei si este pusa in situatia de a restitui in integrum proprietati, cladiri sau terenuri pentru care statul roman oricum a platit despagubiri in tone de aur, in anii ’30 ai secolului trecut.
Cu alte cuvinte Romania iese in paguba de doua sau chiar de trei ori daca stam sa ne gandim ca taxele folosite pentru a ridica multe dintre cladirile din Transilvania erau platite de catre patura sociala inferioara, adica de tarani si mici mestesugari sau comercianti, care in marea lor majoritate erau romani, nobilimea din cele trei natiuni privilegiate fiind scutita de taxe.
Multe din asa zisele restituiri din Transilvania s-au facut prin fraude grosolane si practic Romania este furata metru cu metru patrat in fiecare zi. Dar daca tot militeaza liderii maghiarilor din Romania pentru restituirea imobilelor in integrum pentru comunitatea maghiara de ce nu cer acelasi lucru si pentru romanii a caror biserici au fost confiscate in Ungaria?
E vorba de cel putin 192 de biserici romanesti confiscate in Ungaria si de multe alte imobile si proprietati care nu au mai fost niciodata retrocedate sau acordate despagubiri proprietarilor de drept sau mostenitorilor acestoraIn Romania daca va vine sa credeti, au venit unii cetateni unguri sa ceara proprietati sau imobile ca mostenire pe baza unor acte din secolul XVI!? Iar Statul Roman a fost atat de vandut  – prin fostul premier M.R.U.- incat au cedat gratis pana si proprietatile Fundatiei Gojdu,valorand circa 4 miliarde euro!!

“In cartea „NATIONALISMUL RASIAL UNGURESC – Documente “ (Dr. Johann Weidlein Schondorf , Germania, 1961) partea a II-a „Razboiul de exterminare a germanilor din Ungaria autorul citeaza articolul lui Gyulla Illyes ( cunoscut poet si prozator) – “Ancheta despre Svabi“ din ziarul „Nyugat“ (1933): “Transdanubia se află în pericol, toată lumea stie asta aici (în Branau).
Ce se întâmplă dacă Transdanubia, intr-o zi, se separa de Ungaria? Poate că mica bucata care rămâne între Dunăre şi Tisa sa mai rămâna maghiara? Va avea dreptul de a exista, va fi în valoare, pentru a obţine acest lucru între naţiuni? Separarea regiunii Keil (nn-Suabiei turcesti) este o mare pierdere. Se pune piciorul pe râul Drava şi se razbate in acest fel pana in fata Pestei, realizand jumatate din calea de a avea graniţa cu judeţul Weisseburg (nn-judet la est de taul Balta – Balaton). 
Împotriva ciumei nu trebuie să ne temem, pentru că acest oraş (nn- Branau capitala Suabiei turcesti, oras german, inca nemaghiarizat complet in 1933) a fost, probabil, capitala ţării (nn-Suabiei Turcesti) dar niciodată a poporului … “. Temerile acestui scriitor ungar sunt graitoare prin ele insele si nu mai trebuiesc comentate.”, scrie www.itc-cluj.ro

Daca am proceda exact ca ungurii, ar trebui sa cerem autonomia pentru o treime din teritoriul Ungariei. La schimb cu autonomia asa zisului Tinut Secuiesc vrem autonomie pentru Tinutul Crisanei pana la Tisa!
Daca ungurii au găsit de cuviință si statul imbecil, corupt si mafiot roman a incuviintat, sa “retrocedeze” proprietati sau imobile pe baza unor acte sau documente din secolul XVI de ce nu am cere si noi ce este al nostru din Ungaria?
Romanii au dreptul si ei sa ceara inapoi bisericile si celelalte proprietati furate si deznationalizate de statul maghiar! Vreti enclava ungureasca in Romania? Atunci vrem ca Romania sa se intinda asa cum ar trebui pana la Tisa!

Autor: Fandel Mihay

0 301

Învățătura adâncă se face prin pilde. Ni se transmit pilde neîncetat. Doar că nu avem atenție, răbdare și minte deschisă să le primim și să învățăm din ele ce și cât ar trebui învățat. Cele mai multe dintre pildele care ni se transmit trec pe lângă noi fără să ne atingă, fără să știm a le descoperi, fără a le întinde o mână, un gând de iluminare asupra tâlcului lor.
Uneori, când o pildă are un destinatar vast, cum ar fi sufletului colectiv al unui popor, ea este lansată în momente simbolice ale poporului respectiv pentru a avea mai mari șanse de a ajunge unde trebuie. În astfel de momente spiritul uman este mai receptiv, stratul de balast material dintre cer și pământ se subțiază.
De acest Crăciun, deci într-un moment simbolic al creștinătății, poporului român i s-a oferit o pildă prețioasă, dintre cele ce nu ar trebui lăsate să se irosească. Pilda omului bun față în față cu omul rău.

În urmă cu doi ani și jumătate, o fetiță de origine romă, Ana – Maria, lansa un apel emoționant către președintele Klaus Iohannis prin care îl implora să-i grațieze mama care zăcea de peste un an în pușcărie pentru că furase dintr-un magazin salam și cașcaval să-și hrănească copiii.
S-a creat atunci un val de compasiune și solidaritate socială cu acest copil de 9 ani care a arătat că sufletul românului simplu nu și-a pierdut bunătatea și omenia care l-au ajutat să rămână mereu, de-a lungul istoriei, mai aproape de rai decât de iad.
Președintele Iohannis a șocat la momentul respectiv pe toți cei care priveau cu nădejde spre dânsul, ignorând complet rugămintea ce-i fusese adresată.  Nu doar că nu a grațiat-o pe mama Anei – Maria, dar nu a lăsat să răzbată dinspre dânsul către opinia publică niciun sentiment de duioșie, nicio explicație a refuzului de a face o faptă bună la care Constituția îi dădea dreptul. „Infractoarea” nu era nici politician, nu comisese nici fapte de corupție sau fapte cu violență, nu era nici recidivistă, deci, sub aspect exemplar, eventuala ei grațiere nu ar fi prejudiciat sub nicio formă măreața cauză a luptei anticorupție pe care domnul Iohannis o clama ca un stentor al inchiziției.

După acel moment au urmat confirmări și reconfirmări ale „calităților umane” ale președintelui, de la cinismul replicii ”a fost nevoie să moară oameni”, până la modul în care s-a declarat foarte mulțumit de DNA și de Laura Kovesi în condițiile în care presa vuia de abuzurile incalificabile ale procurorilor de elită Portocală și Onea, de încălcarea pe bandă rulantă a drepturilor fundamentale ale omului, de rușinea în care a fost aruncată justiția română de personaje funeste precum Augustin Lazăr și Livia Stanciu.

În toți acești ani de mandat prezidențial Klaus Iohannis nu și-a devoalat, însă, doar infirmitatea afectivă. El a descumpănit mulți români de bună credință, dintre cei care îi acordaseră votul, prin disprețul său ostentativ față de Constituție și de legile țării. Acolo unde CCR îi spune clar „deîndată”, președintele își ia răgaz de săptămâni, dacă nu chiar luni, pentru a se conforma. Acolo unde legea îl obligă să asigure buna funcționare a instituțiilor statului, domnul Iohannis sabotează guvernul (deci România) prin refuzul infantil de a recunoaște demisii și de a oficializa noi numiri de miniștri. Dispreț, aroganță, ciocoism, un spirit revanșard primitiv, iată ce adaugă Klaus Iohannis laturii sale de om rău: dimensiunea nelegiuirii!

Și acum să ajungem la pildă. La frumoasa pildă a acestui sfârșit de an.
Toate tușele de caricatură a președintelui, umană și profesională, au devenit parcă mai groase și mai numeroase în ultimele săptămâni. Omul parcă a luat-o complet razna  prin gafe și răbufniri! De aceea, probabil, a fost nevoie, de undeva de sus, întru aducerea minților deviate într-o matcă a normalității, de o pildă memorabilă. Iar aceasta a venit, spectaculos, prin intermediul ministrului Tudorel Toader.
Domnul Toader a arătat unei intregi țări ce înseamnă să respecți, cu rigoare și profesionalism, dar și cu bunătate umană, legea. Când o hotărâre a unei instanțe (fie ea CCR sau ÎCCJ) s-a pronunțat, ea trebuie pusă în aplicare deîndată și întocmai. „Deîndată” nu înseamnă „la buna apreciere” a unui gângav care-și ia săptămâni întregi să citească și să înțeleagă un document oficial ce, pe deasupra, afectează major și viața unor oameni.
„Deîndată” înseamnă cum a procedat domnul Toader. S-a prezentat la minister vineri după amiază, la ora 16,30 (adică imediat după ce a expirat termenul de recurs la care ar fi avut dreptul DNA) special pentru a semna documentele necesare eliberării din închisoare a unor români cărora instanța le-a recunoscut acest drept.

Noi știm de Elena Udrea și de Alina Bica. Dar au mai fost și alții în situații asemănătoare. Oameni care, dacă domnul Toader nu s-ar fi grăbit să semneze deîndată ce avea domnia sa de semnat, ar fi rămas în penitenciar cine știe câte zile în plus, oricum, să-și petreacă acolo Crăciunul. Oameni care au recunoscut că, și mulțumită ministrului Toader, li s-a întâmplat o minune.
Nu-l putem suspecta pe domnul Tudorel Toader (și nici alianța PSD – ALDE) de mari simpatii sau filiații cu doamnele Udrea și Bica. Omul a fost OM nu din vreun interes obscur ci pentru că aceasta e natura lui: de om corect și de OM BUN. Pentru că ÎI PASĂ! Pentru că nu i-a fost indiferentă suferința altora.

Îl vedeți pe Klaus Iohannis sacrificându-și măcar o oră din prețiosul week-end pentru a semna niște hârtii a căror rezolvare poate fi amânată după bunul său plac? El s-a grăbit să plece spre Sibiu încă de vineri de la prânz, deși promisese solemn, în fața întregii țări, că va participa la ședința de guvern. Puțin i-a păsat de promisiune, de ordonanța de urgență, de îndatoririle sale față de români. Vacanțele și doamna Carmen, iată tot ce-l interesează!
Ce lecție! Ce contrast izbitor!

Trăim niște vremuri ale extremelor.
În capetele unora confuzia e atât de mare, ura atât de orbitoare, încât e nevoie de astfel de pilde clarificatoare pentru a se salva ce se mai poate salva.
Om bun – om rău! Să-i ai în față cu faptele și vorbele lor și să nu fii în stare să discerni.
Aproape că mi-e milă de acești compatrioți ai noștri.

0 182

Jaf în noaptea de vineri spre sâmbătă, în cartierul Răcădău : În jurul orei 3,30, o explozie a distrus ușa, geamurile și chiar seiful unității CEK Bank, care se află la parterul unui bloc, în cartierul brașovean Răcădău. Distrugerile din unitate sunt importante, iar resturi ale elementelor dislocate din sucursala bancară s-au împrăștiat pe trotuar, până pe carosabil. Polițiști de la Investigații Criminale și alte forțe de ordine se află în zonă, pentru cercetări. Un martor, care locuia în blocul respectiv, a precizat polițiștilor că a văzut doi indivizi, care, după explozie, au fugit pe bulevardul principal, unde s-au întâlnit cu o a treia persoană, după care au dispărut cu toții printre blocuri. În acest moment, nu se știe dacă hoții și-au dus planul la bun sfârșit, adică dacă au furat caseta cu bani din bancomat sau bani din unitatea bancară. Investigațiile sunt în plină desfășurare.
D.D.

3 314

Ordonanța din domeniul fiscalității a stârnit multe controverse. Bursa a reacționat pe fondul acestui scandal, generând o pierdere de peste 1 miliard de euro pentru băncile și companiile din sectorul energetic listate.
Toți au reacționat, de la reprezentanții companiilor vizate de noile impozite și până la președintele republicii.

Ministrul Orlando Teodorovici l-a taxat pe Iohannis, numindu-l președintele bogaților.
Pe mine nu mă deranjează o atare etichetă, dacă am vorbi de 20 de milioane de bogați și nu doar de câteva sute de mii. Cred că asta ar trebui să facă și Guvernul și președintele țării, să implementeze acele politici economice și fiscale care să aducă prosperitate pentru toți românii.
Întrebarea fundamentală la care trebuie să găsim un răspuns onest este dacă se impun astfel de măsuri fiscale. Răspunsul este da, câtă vreme companiile vizate de majorări de taxe și impozite au avut, în ultimii 20 de ani, un comportament neloial în relația cu statul român.

Multe companii dețin cvasi-monopol în sectoarele cheie ale economiei românești
E o realitate, companiile străine dețin 51% din cifra de afaceri a României și care, anul trecut, a depășit 1.300 miliarde lei. Companiile cu capital străin au poziții de cvasi-monopol în sectoarele cheie ale economiei românești: industrie bancară, asigurări, metalurgie, construcții de mașini, comerț modern, energie, telecomunicații.
Deși toate aceste companii au cifre de afaceri de ordinul sutelor milioanelor de euro, chiar miliarde de euro, an de an, raportează pierderi sau profituri foarte mici. Așa se face că:

soldul profitului net, raportat de firmele străine, în perioada 2008-2014, a fost de doar 2,5 miliarde lei,
* soldul profitului net raportat de firmele românești, care activează în sectoare periferice ale economiei, a fost de 22 de ori mai mare, respectiv 55 miliarde lei.

În 2015, odată cu măsurile adoptate de Guvernul Tudose, firmele străine au raportat un profit mai mare, respectiv 9 miliarde lei, dar și firmele românești au raportat un profit de trei ori mai mare, respectiv 27 miliarde lei. Concluzia: firmele străine și-au făcut un obicei în a-și optimiza fiscal profitul.
Pe prețuri de transfer și pe alte inginerii financiare, companiile străine externalizează, în fiecare an, profituri de peste 5 miliarde euro.
Capitalul românesc, atât de discriminat de statul român în ultimii ani, rămâne în țară, finanțează bugetul și economia reală. Impozitul pe profit, plătit de cele peste 600.000 de firme înregistrate în România, reprezintă sub 2% din PIB.
În 2015, la un PIB de 758 miliarde lei, companiile au plătit un impozit pe profit de 15,4 miliarde lei.
În 2017, la un PIB de 842 miliarde lei, firmele au plătit un impozit pe profit de doar 14,7 miliarde lei, adică 1,7% din PIB. Deci iată că la un PIB în 2017 mai mare cu 84 miliarde lei decât în 2016, statul colectează un impozit pe profit mai mic.

A fura statul – sport național
Doar în România se poate întâmpla o atare anomalie. România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mică pondere a impozitului pe profit din PIB și cu cel mai mic grad de colectare al veniturilor bugetare. Deși vorbim de o fiscalitate rezonabilă, avem cu toții prostul nărav de a fura statul. În realitate, ne furăm pe noi înșine. Pentru că evazionăm, pentru că denaturăm baza impozabilă, pentru că optimizăm fiscal profitul, statul este sărac. Noroc cu impozitul pe salarii, care, deși e cu 6 procente mai mic decât impozitul pe profit, aduce de două ori mai mulți bani la buget, respectiv 30 miliarde lei.
Dar acești bani, împreună cu cei colectați de stat din TVA și accize, nu pot acoperi toate găurile de la buget și toate nevoile de dezvoltare ale României. Impozitele datorate statului reprezintă o obligație legală și morală în sarcina fiecărui contribuabil.

Impozitul pe cifra de afaceri nu a ucis pe nimeni
De la 1 ianuarie, toate societățile cu până la 1 milion euro cifră de afaceri, adică peste 450.00 de firme, plătesc un impozit de 1% din cifra de afaceri. IMM-urile sunt motorul dezvoltării economice a României. Și iată că nicio firmă nu s-a plâns de această schimbare de regim fiscal, de trecerea de la un impozit de 16% din profit la 1% din cifra de afaceri.
E normal ca marile companii, care au cifre de afaceri de ordinul sutelor milioanelor de euro, să plătească un impozit mai mare, un 2-3% din cifra de afaceri, câtă vreme au refuzat, timp de zeci de ani, să plătească impozit pe profit.
Companiile din sectorul energetic operează cu o EBITDA medie de 35%. Hidroelectrica, de exemplu, are o EBITDA (profit operațional) de 73% din cifra de afaceri. OMV Petrom are o cifră de afaceri de peste 3 miliarde euro anual și un profit de peste 1 miliard euro. 3% impozit pe cifra de afaceri înseamnă 30 milioane euro. Deci le mai rămân și austriecilor un miliard de euro profit.
Companiile energetice au mai avut o taxă similară, introdusă în 2015, de 1% din valoarea construcțiilor, cunoscută și ca taxa pe stâlp. Și nu a murit nimeni. Și EON, ENEL, ENGIE, Moll, OMV Petrom, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Lukoil au raportat un profit cumulat de câteva miliarde de euro.
Aceeași situație o avem și în cazul companiilor din comunicații care au cifre de afaceri de miliarde de lei și profit pe măsură. Impunerea unor taxe procentuale de 2-4% din cifra de afaceri la momentul acordării licențelor de comunicații mobile poate să fie o măsură care să echilibreze raportul dintre stat și acești operatori. Ca o idee de principiu, relația statului cu agenții economici trebuie să fie una de câștig pentru ambele părți, o relație win-win și nu win-loss.
Sursa: DCNews.

0 635

Legenda spune ca demult exista un zeu foarte batran, care domnea peste regatul frigurilor si al zapezilor fara sfarsit. El beneficia de o multime de puteri supranaturale, printre care cea a vantului sau a ghetii. Oamenii carora le placea frigul erau apreciati de catre Mos Gerila si erau rasplatiti cu vitalitate si cu forta de munca, in vreme ce pe ceilalti, care se plangeau de conditiile vremii, nu ii aprecia.
Cu toate acestea, el ii ajuta pe toti calatorii care se pierdeau prin zapada si prin viscolul de pe teritoriul lor, indrumandu-i pe cararea cea buna.
Totusi, oamenii cu suflet rau erau pedepsiti, furandu-le copiii. Pentru a-i recapata, acestia trebuiau sa-i ofere Mosului cadouri. In prezent, in cateva zone rurale din Rusia aceasta traditie se mai pastreaza.
Imagini pentru Ded Maroz

Cu trecerea anilor, Mos Gerila s-a schimbat, devenind mai bun, datorita influentei copiilor, iar in zilele noastre se spune ca ar aduce daruri celor cuminti.

In anii 1800, se povesteste ca Mos Gerila, numit Ded Maroz, era insotit de catre nepoata sa, Fetita Zapezii, sau Snegurocika. Aceasta este un personaj din folclorul rus. Ea este atat fata Iernii, cat si a Primaverii.

Se spune ca ea ar fi fost construita din zapada de catre doi batrani, care nu aveau copii.
Datorita dorintei acestora ca faptura sa prinda viata, Dumnezeu le-a ascultat rugile, astfel incat aceasta a devenit fiinta umana. Cu toate acestea, sangele nu curgea prin venele ei.
Odata cu venirea primaverii, fata a primit interdictie de la batrani ca sa nu iasa din casa, pana intr-o zi, cand acestia nu au mai putut sa o tina inchisa. La contactul cu caldura, fata s-a topit. Cel putin asa povesteste legenda. Dupa cum am spus si mai sus, acest personaj este prezent doar in mitologia rusa, el nemaiaparand in nicio alta cultura, sub nicio alta forma sau denumire.

Sursa: 

Numarul: 7465 | Data: 2024-09-25


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT