Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul care donat 100.000 de dolari pentru construirea Catedralei Mantuirii Neamului!
Venind de la Vatican cu avionul, nu cu „Taxi”-ul, nu-i placeau nici lemnul nci spatiile mici…
Monseniorul Miguel Maury Buendia și-a început misiunea la Bucuresti cu un mandat clar: să organizeze cea de a doua vizită pastorală a unui Suveran Pontif în țara noastră. Președintele Klaus Iohannis l-a invitat deja pe Papa Francisc în România, iar Suveranul Pontif a spus că își dorește să ajungă în țara noastră.
Sfântul Scaun și România au o istorie care începe la începutul secolului XX. În iunie 1920 au fost stabilite relaţii diplomatice între Sfântul Scaun şi Regatul România, în timpul domniei Regelui Ferdinand. Iniţiate de monarhii întregitori ai României, Ferdinand şi Maria, relaţiile diplomatice dintre ţară noastră şi Sfântul Scaun au fost rupte unilateral de regimul ateu şi totalitar comunist.
În 1950, din ordinul ministrului de Externe Ana Pauker, Nunţiul Papal de la acea vreme a fost expulzat, iar frumoasa clădire în care locuiește acum Monseniorul Miguel Maury Buendia a fost… confiscată. A fost restituită Sfântului Scaun imediat după Revoluţie, intrând în proces de restaurare, iar Nunţiatura Apostolică la Bucureşti a fost redeschisă oficial în 1992. Şapte ani mai târziu, în 1999, avea să locuiască aici Papa Ioan Paul al II-lea, pe durata vizitei sale istorice în ţară noastră. Prima a unui Suveran Pontif într-o ţară majoritar ortodoxă.
Puţini ştiau la acea vreme că Papa ioan Paul al ii-lea şi Patriarhul Teoctist al României se întâlniseră cu zece ani înainte, în ianuarie 1989. Atunci Nicolae Ceauşescu încă era în viaţă, iar relaţiile diplomatice dintre România şi Vatican erau practic îngheţate de patruzeci de ani. Într-o călătorie spre India, cu escală la Roma, Prea Fericitul Teoctist a ignorat avertismentele autorităţilor şi a mers la Vatican să-l întâlnească pe Episcopul Romei… Punctul culminant al colaborării dintre cei doi lideri religioşi îl reprezintă fără îndoială vizita Papei în ţară noastră. Pe 7 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a răspuns invitaţiei Patriarhului Teoctist de a vizita România. A înghenuncheat, a sărutat pământul ţării noastre şi i-a mulţumit lui Dumnezeu pentru că i-a ajutat să vină să vadă cu ochii lui aceste meleaguri.
Pe 9 mai 1999, în parcul Izvor din Bucureşti, s-a produs un eveniment cu totul aparte în istoria de până atunci a creştinismului
: zeci de mii de pelerini participau la Liturghia în aer liber oficiată de un Papa Catolic, în prezenţa unui Patriarh Ortodox. Se credea atunci că în acel loc va fi ridicată Catedrala Mântuirii Neamului.
Papa Ioan Paul al II-lea se numără printre primii donatori la construcţia acestui edificiu: 100.000 de dolari a fost, contribuţia financiară a Suveranului Pontif. Puteti sa spuneti care a fost mai tarziu contributia lui Basescu la constructia Catedralei, cand se lauda ca fara el …nu incepea?
Vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea a fost organizată în mai puţin de un an de la adresarea invitaţiei. Se spune ca premierul de atunci al României, Radu Vasile care a dus invitaţia la Vatican în 7 iulie 1998, a trecut special la catolicism, iar în 7 mai 1999, Sanctitatea Sa era întâmpinat de sute de mii de români la Bucureşti.
Pe 15 mai anul trecut, actualul Preşedinte al României, i-a înmânat actualului Suveran Pontif, Papa Francisc, invitaţia oficială de a vizită ţară noastră. O invitaţie care a fost acceptată. Dacă Papa Ioan Paul al II-lea a făcut prima vizită pastorală la Bucuresti, într-o ţară ortodoxă, iată că şi Patriarhul ecumenic Bartolomeu I a făcut un pas deosebit de important spre apropierea celor două biserici surori. Pe 19 martie 2013, Arhiepiscopul de Constantinopol participa la slujba de inaugurare a Papei de la Roma iar asta a reprezentat, de asemenea, o premieră în istoria creştinismului. De atunci şi până acum, cei doi lideri religioşi s-au mai întâlnit de două ori, la Ierusalim şi la Istanbul. De fiecare dată, în îmbrăţişarea lor par să se fi închis toate rănile pe care şi le-au cauzat reciproc catolicii şi ortodocşii.
