Paresimile – miercurea de la jumatatea Postului Pastelui (I)
Termenul „paresimi” semnifica, cu sute de ani in urma, toata perioada postului Sfintelor Pasti. Cuvantul desemna cele , „quadragesima” insemnand „patruzeci” in limba latina.
In calendarul sarbatorilor traditionale, paresimile marcheaza acum mijlocul Postului Mare, ziua fiind numita si Mijlocul Paresimilor. „Quaresima” era denumirea initiala latineasca pentru postul de 40 de zile.
Traditia populara a pastrat cuvantul pentru a desemna Postul Mare, apoi pentru mijlocul Postului mare, Miaza Paresii, care cadea intotdeauna intr-o zi de miercuri, la mijlocul postului.
In traditia populara romaneasca, la mijlocul Postului Pastelui, de Paresimi, in miercurea care cade in saptamana a patra a postului, avea loc o sarbatoare a oualor.
Despre Paresimi se spune ca este o sarbatoare de prag, care delimita perioada Postului Mare in doua jumatati, de aici si denumirea de Miezul Paresimilor, Paresii sau Miaza Paresii, Paresemi, preluat de popor cu denumirea de Pareti, cu trimiterea clara spre parete, jucand rolul de despartitura intre cele doua perioade.
De la Paresimi, care reprezentau de fapt Postul Pastelui, traditia populara a pastrat denumirea care se refera doar la mijlocul postului, momentul in care se aleg ouale care vor fi folosite pentru inrosit si care vor intra in componenta bucatelor rituale de Paste.
