Paresimile – miercurea de la jumatatea Postului Pastelui (II)
Sarbatoarea Paresimilor este la jumatatea postului, la 24 de zile de la inceputul Postului Mare, de obicei, in ziua de miercuri din a patra saptamana, se mai numeste si Sarbatoarea Oualor, pentru ca trimiterea este foarte clara spre acest aliment incarcat cu o semnificatie aparte ce va fi consumat in perioada pascala atunci cand va fi si inrosit si incondeiat in Saptamana Mare.
In traditia populara, „oul sta, ca si aliment, in centrul atentiei, are conotatii rituale in alimentatia pascala. Pe vremuri, mai ales femeile tineau aceasta zi de miercuri ca pe o sarbatoare, desi ea nu apare specificata in vreun calendar. Astfel, femeile evitau sa munceasca in camp sau in gospodarie. Munci precum torsul, periatul, cusutul si mai ales datul cu vopsea sau cu var, adica unsul peretilor, erau interzise. Femeia, stapana casei, nu lucra, la fel ca si ceilalti membri ai familiei”, precizeaza muzegraful Ovidiu Focsa.
Totusi, desi nu se facea treaba in acesta zi de Mijlocul paresimilor, o singura activitate era permisa, si anume adunarea oualor din cuibar, astfel ca ne apropiem de semnificatia acestei zile, care avea mai mult un caracter domestic. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. La aceasta activitate de alegere a oualor participau si copiii, ei ajutandu-si mamele, cu care discutau despre cum vor inrosi sau decora ouale.
Pentru ca era o sarbatoare a gospodariei, acum se vedea si harnicia femeii, care pregatea panza pentru camasile noi de Paste, a precizat Ovidiu Focsa.
