Pasat in loc de paine.
Circul ramane!
Daca intrunirea nu a fost un montaj perfid pentru uzul presei flamande de detalii din interior, intalnirea de luni a presedintelui Basescu cu parlamentarii pedelisti ar risca sa fie perceputa drept o mostra de deontologie si probitate politica. Informatiile obtinute pe surse de jurnalisti descriu mustruluiala data de seful statului grangurilor din partidul „din care si eu am facut parte†citeaza presa din alocutiunea virginala de autoexcludere a lui Traian Basescu. Se poate ca trebile statului sa-i rapeasca presedintelui timpul necesar pentru a fi jucator titular in viata partidului, desi este evident ca la meciurile interne portocalii este simultan antrenor, arbitru si observator din partea Cotrocenilor. Ba este si ultras cu simpatii declarate si pe fata pentru unul sau altul dintre membrii PD-L, indiferent de prestatia lor pe scena politica. Prea e trucata detasarea asta de viata unui partid care nu respira inainte s-i ceara voie.
Tocmai de-aia este si greu de inteles veridicitatea unei intalniri cum a fost cea de aseara. De ce-ar avea nevoie presedintele sa se vada in conclav largit cu demnitarii partidului care ar trebui sa-si stie lectiile pe dinafara? Cum se impaca constatarea ingenua a lui Traian Basescu gen „inainte PSD era perceput drept cel mai corupt partid, acum ati inceput si voi?†cu perceptia publica cum ca PD-L-ul este de departe cea mai putreda si corupta formatiune? Cum adica „acum ati inceput si voi†cand lumea crede despre baietii oranj ca mai au putin si termina tot, de la resurse la impartit fonduri, functii, privilegii? Ori e presedintele putin in urma cu realizarile organizatiei, ori Basescu se exprima delicat si se formalizeaza excesiv in sanul partidului pentru a-si da drumul necontrolat la gura doar in exterior, si de cele mai multe ori cand nu trebuie.
Daca tot i-a luat la perdaf pe subalterni pentru a le reforma prestatia publica, nu pricep de ce nu-i retrage pe portocaliii de studiouri de sub reflectoare. Daca tot ne-am convins cu totii ca imaginea de la televizor e mai importanta decat aia din realitate, nu-nteleg de ce nu detaseaza la tocsouri niste baieti – sau fete, ca domnu’ presedinte nu discrimineaza – mai destupati si inzestrati macar cu darul vorbirii. Ca realizatorii din Realitatea si Antene isi fac audiente groase din tampeniile flasce debitate de vorbetii partidului la TV. Pe care realitatea din strada nu-i ajuta, ce-i drept, dar ar putea-o drege din vorbe, asa cum fac trei sferturi din confratii de studiouri.
Daca Basescu nu gaseste in interior oameni capabili sa clateasca macar imaginea partidului, daca la scrobit nu mai merge, un ajutor nesperat ii vine de la dusmani. Cata vreme mai exista un PSD care se mobilizeaza la unison sa-si apere cercetatii in justitie doar pentru ca au facut infarct cand au aflat vestea arestarii, pedelistii care au intins – ce-i drept pana la exasperare – de cazul Ritzi doar in comisii si baga sub presul Parlamentului diverse dosare dubioase, inca pot face figura de politicieni onorabili.
Meniul justitiar este atins, insa, si el de criza. Dupa ce l-a impins pe deputatul Pasat sa se ceara singur in fata justitiei, Traian Basescu nu mai ofera electoratului paine si circ si trece curativ pe tarate. Circul ramane, cu presedintele mare dresor de (pede)lei.
Vifor Rotar
