Patriarhul Daniel: Hristos s-a nascut in Betleem pentru toate popoarele
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Daniel, a oficiat, joi dimineata, la Catedrala Patriarhala, Sfanta Liturghie la sarbatoarea Nasterii Domnului – Craciunul.
„Prin faptul ca Iisus Hristos se naste in Betleemul Iudeii, El este, in primul rand, mantuitor pentru neamul ales, dar prin faptul ca magii din alta tara sau din alt neam, din alta religie, vin si se inchina Lui, la pamant, dupa cum spune Sfanta Evanghelie, si Ii aduc daruri, ne arata ca Hristos Domnul nu este doar Imparatul iudeilor, ci Imparatul tuturor popoarelor care Il marturisesc pe El ca fiul lui Dumnezeu, facut om din iubire pentru oameni. Aceasta este semnificatia sarbatorii de astazi, in forma sa cea mai luminoasa, cea mai cuprinzatoare si anume Hristos se naste in Betleemul Iudeii, nu numai pentru iudei, ci pentru toate popoarele”, le-a transmis patriarhul celor prezenti la slujba.
Cateva sute de credinciosi au asistat la slujba religioasa oficiata de PF Daniel, rugandu-se si bucurandu-se pentru nasterea Domnului Iisus Hristos.
„Biserica nu se roaga doar pentru succese trecatoare, ci se roaga pentru sanatate si mantuirea oamenilor, ceea ce inseamna sanatatea lor si viata vesnica”, a subliniat patriarhul, felicitandu-i, totodata, pe cei ce poarta numele de Cristian sau Cristina.
Intaistatatorul BOR le-a vorbit credinciosilor despre semnificatiile religioase ale Craciunului, dar si ale obiceiurilor din aceasta perioada. El a precizat ca pomul de Craciun simbolizeaza „pomul vietii”, cu daruri multe care sunt date oamenilor pentru a creste duhovniceste.
„Il rugam pe Hristos Domnul sa le daruiasca tuturor bucuria pe care au avut-o ingerii si pastorii impreuna, atunci cand Hristos Domnul s-a nascut in Betleem si-L mai rugam pe Hristos Domnul sa faca din sufletele noastre o pestera a nasterii sale, sa umple sufletul si casa noastra de lumina Betleemului de bucuria Duhului Sfant”, a incheiat Patriarhul Daniel.
Si credinciosii greco si romano-catolici praznuiesc, joi, Nasterea Domnului, marcand aceasta mare sarbatoare prin slujbe religioase si obiceiuri pastrate de la o generatie la alta.
Arhiepiscopul major al Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, Lucian Muresan, ii indeamna pe credinciosi, in mesajul de Craciun, sa foloseasca in mod intelept „timpul vietii”, care este „darul Domnului” si care trebuie trait „cu dorinta de bine”.
„Viata adevarata se ancoreaza nu pe viziuni sau minuni, ci pe primirea luminii Cuvantului lui Dumnezeu”, a subliniat IPS Lucian Muresan in mesajul catre credinciosi cu ocazia Craciunului.
Arhiepiscopul-Mitropolit romano-catolic de Bucuresti, Ioan Robu, ii invita pe credinciosi, in pastorala de Craciun, la adoratie pentru Isus si la rugaciune, indemnandu-i sa nu-si piarda „zelul si fervoarea” care izvorasc din sarbatoarea Nasterii Domnului.
Iisus s-a nascut, potrivit scripturilor, in Betleemul Iudeii, in zilele regelui Irod. El a adus lumii o Noua Lege consecventa si desavarsita, considerata „un alfabet al bunei purtari” si cea din urma Lege launtrica data de Dumnezeu. Iisus a propovaduit Credinta Sa si le-a transmis-o celor 12 apostoli, care, la randul lor, au raspandit-o in lume, „la neamuri”.
Nasterea lui Iisus este ilustrata in Noul Testament, care incepe cu „Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam” si prezinta arborele genealogic al lui Iisus. Astfel, Nasterea Domnului vine ca o incununare a asteptarii ce strabate Vechiul Testament, ca o implinire a prorocirilor.
Se spune ca Nasterea Sa, asteptata de proroci si de magi, a fost vestita prin aparitia unei stele luminoase pe cer, care i-a ghidat pe magii de la Rasarit spre locul unde se aflau Maria, Iosif si Pruncul nou-nascut.
Un fapt atestat istoric este ca Irod, afland ca s-a nascut un nou „rege al iudeilor”, a recurs la un act de exterminare in masa, dispunand uciderea tuturor copiilor din Betleem pana la varsta de doi ani. In speranta omorarii Pruncului, oamenii lui Irod au macelarit paisprezece mii de nevinovati. Totusi, scris a fost ca Iisus sa traiasca printre muritori pana la varsta de 33 de ani si sa schimbe, prin invatatura sa, fata lumii.
Biserica a stabilit, la sfarsitul secolului al IV-lea, ca data pentru celebrarea nasterii lui Iisus Hristos ziua de 25 decembrie. Ziua este marcata incepand cu secolul al IV-lea in Vest si incepand cu cel de-al V-lea secol in Est.
Nasterea Domnului aduce in casele credinciosilor si o serie de obiceiuri. In seara de Ajun, casele frumos decorate si-au primit colindatorii. Colindatul este un ritual compus din texte ceremoniale, formule magice si dansuri. Colindele transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an.
Mirosul de sarmale, de cozonac cald si de scortisoara se simte, in aceasta perioada, in casa fiecarui roman. Craciunul este marcat printr-o masa bogata, din care nu trebuie sa lipseasca friptura de porc, colacii, sarmalele, cozonacul, fructele, pestele, dulciurile si, bineinteles, vinul rosu.
Dar toata aceasta masa imbelsugata presupune o pregatire sufleteasca – timp de 40 de zile inainte de sarbatoarea Nasterii Domnului crestinii tin Postul Craciunului.
Ortodocsii de rit vechi – majoritari in Rusia, Ucraina, Serbia, Georgia, Republica Moldova – sarbatoresc Craciunul pe 7 ianuarie, potrivit Calendarului Iulian.
