Pensiile si riscul platii lor vs
Legea pentru Securitatea nationala !
Fragmentele sunt din Strategia de Securitate postata pe site-ul Administratiei Prezidentiale. Cine, cum si mai ales de ce se forteaza sa se inteleaga atat de diferit alfabetul limbii romane (ca sa nu ne referim la nici o lege, fie ea si cea fundamentala), vedem cu totii.
Pana unde se va intinde aceasta coarda si ce efect va avea aceasta strategie a PDL vom simti-o cu siguranta. Tocmai am aflat ca presedintele Germaniei a demisionat pentru ca “a recunoscut public” un adevar, precum ca Germania isi urmareste interesele economice chiar si prin forta. Dar asta se intampla “dincolo”.
La noi, in comunism, totul este pe dos: solidaritate inseamna ca Puterea sa nu te mai fure pana la flamanzire, sau macar sa accepte sa declare asta. Romanii se multumesc cu prea putin, de aceea platesc atat de scump. Acesta este fundamentul basescian considerat acoperitor pentru scaderea pensiilor, salariilor, indemnizatiilor, …pentru aducerea la disperare a romanilor simpli.
Si acum citam din document definitia securitatii nationale, obiectivele si mijloacele de realizare:
– ”Perfectionarea mecanismelor de gestionare a crizelor reprezinta un deziderat major al securitatii interne. In epoca globalizarii, granita dintre riscurile interne si cele externe, … devine tot mai putin relevanta, iar efectele posibile ale unor amenintari catastrofale – tot mai greu de anticipat. Reducerea influentei riscurilor si amenintarilor la adresa securitatii nationale, printr-o postura activa in domeniul prevenirii conflictelor si managementului crizelor si urgentelor civile, va constitui o coordonata permanenta a politicii de securitate a Romaniei.
– …. Pe plan intern, pericolul transformarii unora dintre riscurile existente, precum tendintele separatiste, miscarile anarhice si alte actiuni violente sau a riscurilor de mediu (inundatii catastrofale, seceta severa de lunga durata, cutremure, accidente nucleare etc.) in amenintari majore la adresa securitatii nationale este real si trebuie abordat intr-o maniera sistematica si anticipativa.
– Pentru asigurarea capacitatii de actiune in orice situatie, este necesara implementarea unui sistem national integrat de management al crizelor, ce va articula, intr-o retea moderna si functionala, toate structurile – civile si militare, din administratia centrala si locala – cu atributii in acest domeniu si va asigura coordonarea eficienta a resurselor umane, materiale, financiare si de alta natura folosite pentru prevenirea pericolelor, controlul si inlaturarea manifestarilor negative, lichidarea consecintelor si restabilirea sau reconstructia starii de nor-malitate.
Acest sistem va urmari asigurarea unui nivel optim de pregatire si planificare operationala si functionala a tuturor structurilor cu responsabilitati in domeniu, pentru gestionarea intregului spectru al crizelor din domeniul securitatii…
Perfectionarea mecanismelor, normelor si procedurilor, ca si dezvoltarea structurilor, fortelor si mijloacelor specifice acestui domeniu vor viza cu prioritate:
1. prevenirea, rezolvarea starilor de criza si gestiunea consecintelor crizelor provocate de actiuni teroriste;
2. limitarea efectelor, inlaturarea consecintelor si restabilirea activitatii normale in caz de atac cu arme de distrugere in masa sau de accidente implicand substante radioactive, chimice sau biologice;
3. prevenirea si inlaturarea efectelor inundatiilor si a altor consecinte provocate de schimbarile climatice majore;
4. prevenirea, inlaturarea efectelor si restabilirea functionarii sistemelor economico-sociale in caz de cutremur major;
5. restabilirea activitatii normale in caz de intrerupere a fluxurilor vitale – energetice, alimentare, medicale, de comunicatii etc.;
6. inlaturarea urmarilor accidentelor industriale;
7. prevenirea si contracararea efectelor pandemiilor.
VIII. REPERELE BUNEI GUVERNARI:
ADMINISTRATIE PUBLICA PROFESIONISTA SI EFICIENTA;
JUSTITIE DEMOCRATICA; COMBATEREA CORUPTIEI
Buna guvernare constituie o conditie esentiala a securitatii si prosperitatii, instrumentul prin care democratia trece din planul conceptelor si al teoriilor, in planul vietii reale. Ea este unitatea de masura cumulativa prin care viata sociala valideaza rezultatul alegerilor democratice, probeaza realismul programelor si capacitatea fortelor politice de a-si indeplini promisiunile, cu stricta respectare a standardelor democratice. Buna guvernare evalueaza succesul masurilor de combatere a insecuritatii, inechitatii si saraciei si stabileste corectiile necesare.
Principalii factori implicati in acest proces sunt statul si societatea civila, statul de drept reprezentand o caracteristica esentiala a bunei guvernari. Organismele statului care participa la realizarea bunei guvernari democratice sunt: puterea legislativa, puterea executiva, puterea judecatoreasca, autoritatile publice locale. Actorii nestatali principali sunt: partidele politice; sindicatele, patronatele si alte organizatii profesionale; organizatiile non-guvernamentale si alte forme de participare ale societatii civile; organismele de conducere a companiilor de interes public; mass-media.
Experienta trecutului arata ca buna guvernare s-a aflat uneori in pericol, ca urmare a activitatii unor grupuri de interese nelegitime sau forte nedemocratice care – folosind vulnerabilitatile sistemului – au incercat sa influenteze exercitarea puterii in folos propriu, ori sa schimbe puterea democratica prin actiuni violente sau anarhice. Prin amploarea lor, unele dintre actiunile de acest fel au intarziat indeplinirea unor obiective strategice vitale ale Romaniei, indeosebi cele privind integrarea in structurile politice, economice si de securitate europene si euroatlantice.
Eficienta administratiei publice constituie o conditie esentiala pentru asigurarea securitatii si prosperitatii cetatenilor Romaniei. Procesul de aderare la Uniunea Europeana a pus in evidenta faptul ca atat eficienta reala a administratiei, cat si imaginea publica a acesteia pot fi afectate de o serie de factori, intre care: coruptia; birocratia excesiva; expertiza redusa in domenii deimportanta vitala; lipsa de realism a unor programe; insuficienta autoritate si eficienta a justitiei; capacitatea redusa de absorbtie a fondurilor europene. Eliminarea sau corectarea acestor aspecte reprezinta o prioritate majora.
In prezent, Romania are institutii democratice mai puternice, aflate intr-un proces dinamic de consolidare si perfectionare, capabile sa asigure functionarea normala a statului. Economia de piata functionala, institutii credibile si responsabile aflate in slujba cetateanului, justitie independenta si structuri corespunzatoare pentru aplicarea legii sunt reperele majore ale unei functionari stabile si democratice a statului, pe baza valorilor si principiilor ce definesc statutul Romaniei de tara membra a comunitatii europene si euroatlantice. Din aceasta perspectiva, orice derapaj major in asigurarea unei asemenea calitati in actiunea administratiei poate fi privit ca posibil risc la adresa securitatii nationale…. si se continua in aceasta maniera.
Unde este riscul la adresa securitatii nationale ? Cine ar trebui sa fie garantul acestei securitati? Va amintiti juramantul reprezentantilor alesi ai Romaniei: “Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!” Acesta este juramantul sefului statului, asa cum este el definit de art. 82 din Constitutie. Prin masurile anuntate in urma cu cateva zile, “propasirea spirituala si materiala a poporului roman” trebuie inlocuita cu “interesele personale sau de grup” iar cele referitoare la democratie, drepturi, libertati …oricum sunt ignorate. Face un Referendum, desfiinteaza o Camera a Parlamentului (oricum PDL si-a arondat o majoritate cu ajutorul “independentilor”) si …schimba Constitutia.
Astfel totul devine sincer, simplu, transparent.
