PSD recunoaște că la nivelul conducerii Coaliţiei de guvernare s-a decis constituirea unui grup de lucru pentru transpunerea în lege a recomandărilor Băncii Mondiale şi Comisiei Europene privind pensiile speciale

Mai nou, pentru a se evita cunoscuta tragere de timp pe o problemă, prin constituirea unei „comisii”, cei din PNL+PSD+UDMR, spun că au format grup de lucru pentru formularea unui set de amendamente la proiectul de lege privind pensiile speciale, care să reflecte recomandările finale ale Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, arată un comunicat de presă al PSD.
Vă reamintim că ultimul Proeict de lege legat de pensiile speciale, aflat pe agenda Parlamentului, a fost ralizat tot de cele trei partide ale Coaliției. Legat de tragerea de timp se pare că nu vor mai avea cum să o mai facă pentru că au deja un termen depășit. Ministrul Boloş declara ca „Jalonul” din PNRR privind pensiile speciale are termen limită luna decembrie 2022.
Interesant este faptul că acest Grup de lucru va include toţi miniştrii care gestionează în prezent pensiile de speciale/serviciu, mai indică sursa citată.
Obiectivele principale ale grupului de lucru, conform Comunicatului PSD, sunt reducerea ponderii în PIB a costurilor cu pensiile speciale, asigurarea echităţii în raport cu pensiile din sistemul contributiv şi îndeplinirea angajamentelor asumate de România în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât ţara noastră să poată absorbi toate fondurile europene disponibile în acest program.

Scenarile de reformă propuse de BM
Pensiile militare –
1. Menținerea actualelor prevederi legislative – Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creștere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ținta de 25 de ani și baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestațiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 și inflația decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare,î n ipoteza că salariile în economie vor crește mai mult decât inflația, este de așteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu peeconomie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 și va scădea sub 50% până în 2037. Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiilemilitare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% și trecerea la indexarea în funcție de rata inflației) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem.
2. Perioada de referință de 12 luni – Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile și asupra nivelurilor pensiilor în comparație cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare și rămân la niveluri similare față de valoarea de referință pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).
3. Rata de înlocuire de 45% – Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata țintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.
4. Perioada de referință la nivelul întregii cariere – Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referință pentru calcularea câștigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.

Pensiile de serviciu din sectorul civil
Spre deosebire de participanții la planul de pensii militare, lucrătorii care beneficiază de pensii de serviciu public participă la sistemul general de pensii și pot primi un supliment de la bugetul de stat.
1. Eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toți cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată. Aceeași regulă ar putea fi aplicată și celor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată.
Este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanță, existând precedentul când o astfel de încercare a fost făcută imposibil de implementat prin deciziile Curții Constituționale.
Nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes. În plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare.
2. Înghețarea tuturor pensiilor de serviciu. Această opțiune se referă la stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câștigate.
Prin această abordare, s-ar menține beneficiile pentru actualii pensionari și pentru lucrătorii activi care întrunesc condițiile de pensionare. Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condițiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu.
3. Un nou plafon de referință pentru cei nou intrați în sistem. Din această perspectivă, toți lucrătorii nou intrați după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici față de cele aflate în plată, iar beneficiile pentru
Această abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflați în situații similare. Doi lucrători în poziții identice ar putea avea dreptul la beneficii de pensie semnificativ diferite în funcție doar de data la care au fost angajați.
4. Opțiunea reformării pensiilor speciale pentru toți – Varianta promovată de Guvern prin L4/2023. Considerându-se că eliminarea completă sau înghețarea pensiilor speciale nu este de dorit și/sau fezabilă din punct de vedere politic sau că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intrați nu este fezabilă, atunci cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenție deosebită eforturilor anterioare de reformă și acțiunilor judecătorești, astfel încât greșelile din trecut să nu se repete.

Vlad T.

Share on Facebook

Tweet

Follow us