PESTERILE ROMANIEI – POTENTIAL TURISTIC (II)
Atractivitatea exercitata de pesteri se datoreaza in mare masura ineditului formei in sine. Acest aspect provine din desfasurarea sa tridimensionala, lungimea, latimea si inaltimea primind in subteran o consistenta concreta.
Dar, factorul cel mai pregnant este INTUNERICUL ABSOLUT, nicaieri intunericul nu este mai de nepatruns, nicaieri stapanirea lui nu este mai convingatoare.
Speologul Jean Baures, ii da o definitie superba: “noapte a visului profund, enigmatic, fermecator, care atrage pe cei curajosi si alunga pe cei fricosi, noapte invaluitoare si perfida care da grandoare uneia dintre cele mai frumoase aventuri omenesti..”
Daca potentialul de atractivitate se defineste prin totalitatea insusirilor recreative ale unei pesteri, potentialul pozitional este determinat de localizarea stricta in teritoriu a pesterii. Si atunci, intrebarea, pentru a prezenta potential turistic, ce este mai important, valoarea acesteia, peisagistica, stiintifica, sau pozitionarea intr-o zona deja considerata turistica, unde fluxul de vizitatori este oricum mare, iar pestera in sine poate deveni (sau chiar este) principalul obiectiv turistic (ex. Pestera Ursilor de la Chiscau, Bihor: cine stia de aceasta localitate inainte de intrarea pesterii in circuitul turistic).
Dar, aspectele teoretice ale potentialului turistic al pesterilor, vor mai fi analizate in alte articole ale acestui miniserial.
PESTERI DE IMPORTANAT TURISTICA DIN ROMANIA –
“O PESTERA PE SAPTAMANA” – si pentru ca suntem mai mult brasoveni, sa incepem cu pesterile dim apropierea Brasovului, cine stie, poate fi o invitatie pentru un weekend placut, mai ales acum cand vremea e mai putin ospitaliera pentru o drumetie “la suprafata”.
PESTERA IALOMITEI – MUNTII BUCEGI
Monument al naturii din Parcul Natural Bucegi, altitudinea 1660m.
Cai de acces:
Cu mijloace auto, din DN 71 – Targoviste – Sinaia, apoi pe DJ 714: sat Glod – Sanatoriul Moroeni – plaiul Priporului – muchia Dichiului – cabana Zanoaga – cabana Bolboci -lacul Bolboci – cheile Tatarului – cabana Padina – hotel Pestera. Traseul masoara 34,8 km, din care sunt asfaltati doar primii 5 km, de la Glod pana la Sanatoriul Moroeni. Restul drumului este de tip forestier circulabil tot timpul anului (preferabil, masini puternice, de teren, echipate si pentru vreme nefavorabila).
Cu telecabina din Busteni la cabana Babele, lungimea traseului 4.350 m, diferenta de nivel 1.237 m, timp de parcurgere 13 minute, capacitatea telecabinei 25 persoane, iar de acolo pe poteca turistica (cruce albastra) care coboara la hotel Pestera, sau: telecabina Babele – Pestera cu lungimea traseului de 2.611 m, diferenta de nivel 560 m, timp de parcurgere 10 minute, capacitate 35 de persoane.Prima mentionare in literatura de specialitate a pesterii dateaza din anul 1793 (J. Kleinlauf).
In 1897 apare, pentru Pestera Ialomitei (Muntii Bucegi), prima monografie in limba romana a unei pesteri.
Faima de care s-a bucurat secole de-a randul a facut ca aceasta pestera sa fie vizitata de un numar mare de turisti, ceea ce a dus la inerenta degradare a peisajului. Dar in plan subiectiv a castigat prin nimbul misterios al indelungatei sale istorii, se sustine, printre multe altele, ca domnul Tarii Romanesti, Mihnea cel Rau, s-a ascuns in pestera cateva zile dupa ce a fost alungat din scaunul domnesc.
Pestera s-a format prin subteranizarea apelor HOROABEI, afluent al Ialomitei, care a patruns in interiorul calcarelor ce alcatuiesc versantul sud-estic al MUNTELUI BATRANA. Lungimea pesterii (1128 m) o inscriu printre pesterile mari alr tarii noastre.
Fara a se remarca printr-un anumit gen de atractii turistice, Pestera Ialomita are cateva ceva din toate: si sali gigantice ( SALA MARE, 75 m lungime, 40 m latime) si concretiuni ( in sectorul terminal numit sugestiv LA ALTAR) si vestigii paleontologice ( numeroase schelete de Ursus spaeleus ) si peisajul haotic al zonelor de prabusire, etc.
Schitul Pestera, aflat chiar la intrarea in Pestera, a fost ridicat in sec. al-XVIII-lea, de calugarii Manastirii din Sinaia si a fost distrus de foc de patru ori. Ultima data, a ars in 1962, nemaiexistand 35 de ani. A fost reconstruit intre anii 1993-1996.
Pentru facilitarea vizitarii s-a amenajat o poteca prevazuta cu trotoare, scari, podete si s-a electrificat o parte a traseului, pestera functionand ca obiectiv speoturististic integrat valorificarii.
Martor al erei glaciare – aceasta pestera, prezinta o deosebita importanta, datorita faptului ca, pe baza depozitelor existente in „Grota Mare” (unul dintre ultimele sectoare ale pesterii), au putut fi stabilite fazele glaciare din Muntii Bucegi Velcea, 1961).
Drum bun!
D.D.
