Peter Harrold (BM):
A taia investitiile inseamna amanetarea viitorului

Agerpres: Romania are unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscala din Europa. Este acesta exagerat fata de situatia prezenta din tara?
Peter Harrold: Este absolut adevarat ca Romania trece printr-una dintre cele mai dure tranzitii din Europa si ca are unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscala din Europa, din cauza modului extrem de sever in care criza a lovit Romania, mai dureros decat in celelalte noi state membre ale Uniunii Europene.
Explicatia actualei situatii consta in modul diferit in care Romania a intrat in criza si care i-a lasat mai putine posibilitati de a combate efectele crizei. Ca atare, duritatea masurilor este proportionala cu gravitatea situatiei economice a Romaniei.
Catalin Pauna, economist sef a Biroului BM de la Bucuresti: Cand se pune problema daca masurile sunt proportionale cu gravitatea situatiei, trebuie luata in considerare dinamica cheltuielilor publice, fata de cea a veniturilor colectate la buget. Cele din urma nu au depasit niciodata 32 la suta din PIB, iar cheltuielile au ajuns, in utlimii ani, la 40 la suta din PIB. Acest drum duce la cresterea rapida a datoriei publice, iar Guvernul a trebuit sa inverseze aceasta tendinta.
Evident ca nu poate functiona un sistem in care colectezi 32 la suta si cheltuiesti 40 la suta, majoritatea provenind din cresterea cheltuielilor cu salariile si cu pensiile, ceea ce face ca ponderea masurilor sa se situeze in sectorul reducerii cheltuielilor, de unde au provenit dezechilibrele.
Peter Harrold: Lucrurile trebuie privite si in perspectiva, nu numai in momentul actual. La inceputul crizei, alte tari, care ulterior s-au descurcat mai bine, au avut o situatie bugetara total diferita. Polonia, de pilda, a avut un deficit bugetar de numai 2-3 la suta, mai mic decat ritmul de crestere economica. Letonia, la randul ei, imprumuta sume mari pentru a finanta un deficit bugetar foarte mare si a trebuit sa adopte un program de austeritate chiar mai sever decat cel din Romania.
Pe scurt, severitatea masurilor adoptate acum in Romania trebuie sa fie explicata prin conditiile economice in care Romania a intrat in criza si acesta este si motivul pentru care Romania a primit unul dintre cele mai generoase pachete de sprijin acordate vreunei tari din aceasta parte a lumii.

Agerpres: In situatia dificila pe care o descrieti, este posibil ca un pachet de masuri de austeritate sa se bazeze exclusiv pe reduceri de cheltuieli, sau sunt necesare si alte masuri complementare de dezvoltare economica?
Peter Harrold: Dupa cum s-a vazut recent, nu poti intotdeauna sa tai cheltuielile pe care ai dori sa le tai. Lectiile ajustarilor fiscale facute in intreaga lume, in situatii ca aceea in care s-a gasit Romania la inceputul crizei, arata ca principalele masuri constau in reducerea cheltuielilor, care constituie cel mai eficient mijloc de a remedia situatia, in comparatie cu cresterea impozitarii.
Atunci cand analizezi un sistem de cheltuieli publice asa cum este cel romanesc, poti vedea ineficiente importante in cheltuielile publice: sisteme de beneficii care se suprapun, personal bugetar numeros, cresteri rapide de lefuri.
Intrebarea este daca vrei sa obtii sume suplimentare prin impozitare din sectorul privat, unde resursele este posibil sa fie utilizate eficient, pentru a sustine cheltuieli publice ineficiente. Aceasta abordare dauneaza economiei, reduce productivitatea si PIB-ul. De aceea, istoria economica arata ca trebuie atacate ineficientele pentru a reduce deficitul bugetar, mai degraba decat sa cresti impozitarea.

Agerpres: Si, considerati ca aceste ineficiente au fost luate in vizor in Romania?
Peter Harrold: Au inceput sa fie luate in vizor, dar mai avem un drum lung de parcurs.

Agerpres: Sunt voci care spun ca masurile de reducere a salariilor si marire a TVA ar trebui sa dureze 18-24 de luni. Poate fi bugetul echilibrat in sase luni, pana la finele anului?
Peter Harrold: Nu stiu. Dar stiu ca acum a fost impiedicata prabusirea economiei, prin masurile luate, care pot fi aplicate pe termen scurt. Apoi, trebuie continuata munca in ceea ce priveste adoptarea unor masuri pe termen mediu si lung care sa duca la o dimensionare corecta a personalului public, la inlaturarea ineficientelor din programele de asistenta sociala, la reforma administratiei publice, in general. In final, aceste reforme vor duce la o situatie permanenta care a fost acum tintita prin masuri pe termen scurt.

Agerpres: Care este viziunea BM asupra evolutiei economice a Romaniei in urmatoarele luni?
Catalin Pauna: Ceea ce a fost mai greu, a trecut, dar nu se poate spune ca aceasta situatie este una generala, existenta in toate domeniile. Deocamdata, exista o nervozitate a investitorilor, care s-a reflectat si in evolutia cursului de schimb, iar anticiparea unei decizii favorabile a Board-ului FMI referitor la cea de-a cincea transa din imprumutul pentru Romania, a contribuit la calmarea cursului, in ultimele zile.
Pe termen scurt, masurile de austeritate iti dau ragazul sa respiri, dar initial ele vor avea un efect advers asupra dinamicii PIB-ului, cresterea urmand abia anul viitor.
In conditiile in care unele salarii din sectorul public sunt deja mici, reducerea lor cu 25 la suta nu iti permite sa te astepti la performanta din partea salariatilor.
Pe de alta parte, companiile au si ele nevoie de timp pentru a se adapta noilor conditii, atat in ceea ce priveste situatia de pe piata, cat si aplicarea noii cote de TVA.
Dupa masurile de austeritate prin scaderea lefurilor si marirea TVA, vor fi necesare masuri care sa creasca investitiile si absorbtia fondurilor europene.

Agerpres: Vorbind de masuri alternative care sa sprijine reducerile de salariu pe termen scurt, a cerut Romania de la BM vreun imprumut pentru a stimula cercetarea si proiectarea (R&D)? Dintr-un material al BM referitor la Croatia, reiese ca o investitie de 3 la suta in R&D poate duce la o crestere de 5,8 la suta a PIB, ceea ce a determinat Guvernul croat sa ceara un imprumut pentru acest sector.
Peter Harrold: Nu, nu ni s-a solicitat niciodata un astfel de imprumut din partea autoritatilor romane. Politicienii se gandesc de obicei la institutii ca BM ca la organizatii care pot finanta constructii de drumuri sau sisteme de alimentare cu apa, intr-un cuvant obiective care se pot vedea.
Prin programul din Croatia, am atras oameni de stiinta care plecasera in Australia, in Canada sau in SUA sa revina in tara lor. Li s-au oferit echipamente si conditii bune de lucru, mijloacele cu care sa isi continue cercetarile si un salariu corespunzator, le-am asigurat parteneri din institutele de cercetare si universitatile croate, precum si conditiile pentru a-si putea comercializa rezultatele cercetarii, stabilind legaturile intre industrie si cercetare.
Au raspuns multi oameni de stiinta la acest proiect si unul dintre cei veniti inapoi din Australia ar putea chiar sa aiba ca rezultat crearea in Croatia a unui medicament impotriva bolii Alzheimer.
Prin acest program, Croatia se pregateste pentru a face fata viitoarelor solicitari carora tara va trebui sa le raspunda.
Ar fi bine daca si autoritatile romane ar avea interes pentru un astfel de proiect, mai putin ‘palpabil’, cum este dezvoltarea stiintei si inovatiei, mai ales ca economia viitorului va fi economia cunoasterii.

Agerpres: In afara de cercetare, care ar fi domeniile in care Romania ar avea cea mai mare nevoie de investitii?
Peter Harrold: In primul rand, trebuie inteles ca investitiile, ca atare, sunt foarte importante pentru Romania. Nu trebuie sa pierdem din vedere nevoia de investitii, chiar si intr-o perioada de ajustari fiscale. Cel mai usor este sa tai o investitie. Ajunge sa spui ‘Opriti-va! Nu mai construiti!’ si, de a doua zi, cheltuielile inceteaza. Nu trebuie insa sa uitam ca ‘a doua zi’ este una foarte importanta.
Romania are un deficit urias in infrastructura, ceea ce va face acest domeniu unul prioritar pentru infrastructura. Cel de-al doilea este cercetarea si dezvoltarea, pentru ca viitorul omenirii si al Europei va fi, asa cum spuneam, bazat pe cunoastere. Asadar, investitia in cunoastere, in invatamant superior, in inovare, este una fundamentala pentru viitorul tarii.
Romania, Bulgaria si Slovacia vor continua sa beneficieze de relocarea industriei din vechea Europa catre noua Europa. Slovacia este acum unul dintre primii constructori de automobile din Europa, aceasta industrie reprezentand 30 la suta din PIB-ul Slovaciei. Si Cehia este un producator semnificativ de automobile. Pe masura ce fabricarea de automobile devine mai putin atractiva in Franta si Germania, industria se muta catre economiile europene cu costuri mai scazute, dintre care face parte si Romania. Dar acest proces depinde foarte mult de infrastructura, dar si de cunoastere.
In sfarsit, un alt domeniu a carui dezvoltare depinde de stiinta si tehnologie este agricultura. Romania are, de departe, cel mai mare sector rural din Europa. Romania are cea mai mare pondere a agriculturii in economie din Europa si ar fi o situatie nefericita daca autoritatile ar permite acestei ramuri sa se reduca din cauza neglijarii ei.
In Romania, potentialul de crestere a productivitatii in zona rurala este enorm. Ar fi foarte bine pentru cresterea economica daca acest potential ar fi valorificat, dar pentru asta ar fi necesare investitii in cunoastere si servicii specifice.

Agerpres: In conditiile in care Romania are nevoie de investitii si de echilibrarea bugetului, care este situatia absorbtiei fondurilor europene?
Catalin Pauna: Absorbtia fondurilor se imbunatateste incet, la nivelul programelor aprobate, dar Romania este cu mult in urma celorlalte tari din regiunea noastra, fiind pe penultimul loc in Uniunea Europeana, inaintea Bulgariei, la mare distanta de antepenultimul clasat.
Peter Harrold: Daca ai un sector privat afectat puternic de criza, care nu poate realiza investitii majore, daca ai un sector public cu constrangeri masive si care trebuie sa isi reduca cheltuielile, daca pietele de export inca sufera de o cerere scazuta, singura zona in care exista o cerere mai mica decat oferta este cea a fondurilor europene.
Scopul acestor fonduri este tocmai de a creste finantarea si capacitatea si de a crea convergenta intre statele membre. Aici avem de-a face cu transferuri de fonduri din Marea Britanie, Franta si Germania catre Romania. Absorbtia fondurilor europene este obligatorie pentru dezvoltarea economica a Romaniei.
Francois Rantrua, seful Biroului BM la Bucuresti: BM a oferit sa actioneze in calitate de consultant pentru Romania in aceasta directie. Inca nu am avut solicitari concrete, dar in cadrul evaluarilor pe care le facem analizam activitatea ministerului si a sectorului in ansamblul sau si am acordat o atentie deosebita absorbtiei fondurilor structurale. Speram ca in lunile viitoare sa facem recomandari pentru fiecare sector, pentru a ne asigura ca fondurile merg acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.
Printre cele mai importante sectoare avute in vedere sunt agricultura, transporturile, educatia. Tocmai pentru ca Romania are un astfel de potential agricol si rural, aveti la dispozitie de doua ori mai multe fonduri in acest domeniu decat alte state.
O slabiciune care trebuie semnalata este incapacitatea Guvernului de a monitoriza politicile sectoriale, de a evalua progresele si de a determina prioritatile. In Romania, ca si in Franta, trebuie crescuta capacitatea de monitorizare.
Absorbtia fondurilor si investitiile nu se incheie in 2010. Ele constituie un proces, care trebuie sa fie monitorizat.

Agerpres: Ati mentionat reforma pensiilor. In conditiile statul are o tendinta de a reduce contributia virata la Pilonul II de cate ori are dificultati financiare, considerati ca Pilonul II poate ramane o alternativa viabila la sistemul pensiilor de stat?
Peter Harrold: Este fundamentala mentinerea Pilonului II. Stiu ca a existat o propunere de reducere a contributiei la Pilonul II, dar ca nu s-a luat nici o decizie. Din cate stim, contributia se va mentine si este esential sa se pastreze increderea populatiei in Pilonul II, sa existe siguranta ca va fi finantat corespunzator si ca va continua sa existe atunci cand oamenii va trebui sa isi primeasca pensiile.
Dar a lua dintr-un fond pe termen lung, cum este Pilonul II, ca sa rezolvi probleme pe termen scurt, nu este o solutie buna pentru mentinerea integritatii sistemului.

Agerpres: O ultima intrebare. Cand va fi virata transa BM din cadrul pachetului de sprijin?
Peter Harrold: Transa nu va fi virata maine, dar este programata pentru septembrie si sa speram ca, pana atunci, totul va merge bine.
Sursa: AGERPRES