PETIŢIE ŞI APEL LA RESPONSABILITATE ÎN FAŢA ISTORIEI NAŢIONALE,
Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) a transmis o sesizare Comisiei Naţionale de Genealogie şi Sigilografie a Academiei Romane prin care solicită acestei instituții să avizeze nefavorabil steagul secuiesc al județului Covasna, proaspăt adoptat de Consiliul Județean Covasna în baza unei legi susținută de PSD și PNL.
Către,Academia Română,
Excelenţei Sale, Domnului preşedinte acad. Ionel Valentin VLAD,
Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în numele celor 25% cetăţeni români din judeţul Covasna, incluzând, zona compact românească din Buzăul Ardelean, faţă de adoptarea în luna iulie 2015 de către Consiliul Judeţean Covasna a unei hotărâri de aprobare a steagului judeţului Covasna, şi faţă de prevederile art. 3, alin. 2 si 3 al Legii nr. 141/2015 referitoare la arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ teritoriale a steagurilor locale, prevederi ce obligă la obţinerea avizului Comisiei Naţionale de Genealogie şi Sigilografie a Academiei Romane, vă adresam următoarea
PETIŢIE ŞI APEL LA RESPONSABILITATE ÎN FAŢA ISTORIEI NAŢIONALE,
solicitându-vă acordarea unui aviz nefavorabil proiectului de steag sus-amintit, pentru urmatoarele multiple argumente:
a) De-a lungul istoriei, deşi majoritari, românii din Transilvania au fost consideraţi naţiune tolerată secole la rând. In raport cu naţiunile privilegiate, românilor transilvăneni li s-a refuzat, prin constituţiile medievale, dreptul de a avea reprezentanţi în Dietă, dreptul de a construi biserici de piatra, dreptul de a fi prezenţi în heraldica locală sau regională sau a principatului transilvan. Toate acestea cu scopul, invocat în prezent cu cinism, că românii fie nu au existat în Transilvania (!), fie nu pot solicita reprezentare heraldică deoarece heraldica veche din Transilvania este ori maghiară, ori secuiască, ori săsească, ceea ce ar însemna – după logica unora – că nici la heraldica noua nu ar avea drept de reprezentare. Desigur că vechimea are valoarea ei incontestabilă într-un muzeu, dar nu ca argument pentru crearea de însemne oficiale locale actuale, pentru continuarea unui statut de excludere din viaţa politică dat românilor, de constituţiile medievale transilvane.
b) După anul 2000 s-a deschis calea APROBĂRII de însemne heraldice, din anul 2015 de steaguri ale unităţilor administrativ-teritoriale. Profitând de majoritatea pe care o deţin în in consilii locale şi judeţene şi de şantajul UDMR asupra guvernelor României pentru susţinerea diferitelor majorităţi în parlament, în Transilvania, cu precădere în judeţele Covasna şi Harghita, dar şi în alte localităţi ale căror autorităţi locale sunt controlate de UDMR, întreaga simbolistică locală aprobata este nu una multiculturală, sau care să reflecte normele ştiinţei şi artei heraldice şi ale tradiţiilor româneşti în domeniu, ci una exclusiv maghiară/secuiască, invocându-se vechimea acestora. Astfel, după ce secole de-a rândul românii au fost lipsiţi de reprezentare în heraldica transilvană, datorită statutului de naţiune tolerată, iată că şi în contemporaneitate, în România de astăzi, românii ajung să se confrunte la fel ca in Evul Mediu, cu aceeaşi intoleranţă, cu neincludere în simbolistica locală. Efectele intolerantei antiromâneşti specifice Evului Mediu şi perioadei de până la 1918, ajung, aşadar, să se vadă şi astăzi, discriminatorii, cu tentă mascată de purificare etnică a zonei.. Considerăm că heraldica trebuie să reflecte în mod european şi modern contemporaneitatea, apartenenţa acestor teritorii la Statul Român şi dreptul românilor de a fi reprezentaţi în heraldica locală.
c) Steagul sus-amintit aprobat, chiar dacă face referire la culorile din stema judeţului (stema respinsă constant, din 1990 până în 2005, de comisia judeţeană de heraldică Covasna, controlată de UDMR. tocmai pentru că este reprezentativă şi pentru români şi pentru configuraţia etnică a judeţului Covasna, dar aprobata de Guvern pe baza de negociere politică cu UDMR (în 2005) este în fapt o variaţiune a aşa-zisului steag secuiesc, steag inventat în anul 2004 ca steag al Consiliului Naţional Secuiesc (organizaţie neînregistrată legal, care militează pentru separatism teritorial pe criterii etnice al judeţelor Covasna şi Harghita) iar din 2008 adoptata de o aşa-zisă adunare a primarilor din “Ţinutul Secuiesc” ca steag secuiesc sau steag al “Ţinutului Secuiesc”, entitate la rându-i inexistentă ca formă de organizare administrativ-teritorială, atât în prezent, cât şi în trecut (nici măcar în Ungaria medievală şi nici în Ungaria dualistă de până la 1918), cu alte cuvinte, steagul judeţului Covasna, aşa cum a fost aprobat de Consiliul Judeţean Covasna şi supus avizării Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, impune şi face apologia unui alt simbol recent inventat, simbol cu caracter separatist/revizionist ce nu poate sta la baza unui steag oficial al unui judeţ din România, steag şi simbol cu caracter pur etnic maghiar, impus prin puterea majorităţii locale, intolerante şi exclusiviste ca in Evul Mediu şi în perioadele de maxim conflict de la 1848-1849 şi 1940-1944. In anul 2012, acelaşi steag a fost anulat ca nelegal, la solicitarea Instituţiei Prefectului judeţului Covasna, iar astăzi, UDMR, profitând de noua lege, propune acelaşi steag, din nou, spre aprobare.
Ne exprimam speranţa că înaltul for academic al României nu se va lăsa înşelat de argumentele „istorice” ale acelora care doresc de fapt purificarea zonei Covasna şi Harghita de români şi că atât Academia Română, cât şi Guvernul României vor aduce la realitate şi la sentimente mai bune puterea maghiară locala, bântuită de mituri şi visuri anacronice antiromâneşti într-o Europă a toleranţei şi acceptării alterităţii şi multiculturalităţii.
Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş,
Prof. univ. dr. Ioan SABĂU-POP