PODUL LUI TRAIAN …
construit de Apollodor !?

Toată lumea a învăţat la ÅŸcoală (atât în clasele primare, cât ÅŸi în liceu), la capitolul "antichitatea românilor", că în răstimpul anilor 103-105, arhitectul Apollodor din Damasc a construit un mare pod peste Dunăre, graÅ£ie căruia Traian a reuÅŸit să-ÅŸi treacă armatele în Dacia cea bogata ÅŸi să o transforme în provincie romană ! Faină si importanta informatie, mai ales cand este vorba de o minune a antichităţii în această parte a lumii,pomenita si de Dio Cassius, fiind considerat cel mai SOLID pod din Imperiul Roman ! Numai că. informaÅ£ia nu prea pare bine documentata, mai ales că nici nu are "acte" destule ,ca sa nu ridice intrebari !

"Cum adică nu pare bine documentata ?" .Din pacate, pentru istoria construcÅ£iei acestui pod de către romani nu există nici un document scris.Ca si multe date ce lipsesc despre Dacia,una din marele puteri militare ale antichitatii! Nici de factură folclorică, nici epigrafică ÅŸi nici literară ! Apoi să ne indoim că istoria veche este o materie de studiu logică? Ori, această acÅ£iune de construire a podului de la Drobeta de către Traian, de stralucitul arhitectului Apollodor din Damasc, este oarecum ilogică ! Să vorbim întâi despre documente.

Este cunoscut faptul că monumentul triunfal ridicat de Traian în urma victoriei împotriva dacilor ÅŸi cunoscut sub numele de Columna lui Traian,ramane o cronică în piatră,aproare cu valoare de unicat in domeniul informatiei istorice care relatează detaliat cucerirea Daciei. Pe un asemenea monument, mai ales că este construit de acelaÅŸi arhitect ce a ridicat ÅŸi Podul de la Drobeta,era practic imposibil să nu apară o asemenea realizare ! Fie si numai pentru satisfacerea orgoliului împărătesc a celui ce l-a construit , faptul că fără existenÅ£a acestui pod , poate că Dacia nu ar fi putut fi ocupată. Cu toate acestea , dacă întrebăm documentele în legătură cu acest pod, ele tac, Nu există dovezi literare sau epigrafice expicite care să ateste construcÅ£ia podului de către romani !

Există însă în folclorul aromânesc (deci la sud de Dunare) o baladă populară care vorbeÅŸte despre construcÅ£ia unui mare pod… Să vorbim puÅ£in despre logica acestei afirmaÅ£ii tratată de specialiÅŸti ca "bătută în cuie". De ce ?

1. În primul rând este greu explicabil ca romanii să fi putut construi podul de la Drobeta într-un răstimp atât de scurt (numai 2 ani), în condiÅ£iile în care unul dintre maluri se afla teoretic încă în stăpânirea dacilor !

2. În al doilea rând este oarecum imposibil ca Decebal, pentru care libertatea poporului său era mai presus de orice altceva , să stea cu mâinile în sân ÅŸi să privească cum se construieÅŸte un pod care punea în pericol însăşi existenÅ£a statului dac ! 3. În al treilea rând afirmaÅ£ia este ilogică întrucât cercetări efectuate de către ingineri constructori importanti au pus în evidenţă faptul că, cu tehnica actuală ÅŸi pe vreme de pace, este necesar un timp aproape dublu pentru finalizarea unei asemenea construcÅ£ii ! Atunci era război !Batalii intre daci si romani mai avusesera loc ,in sudul Dunarii,pierdute de legiunile romane avansate , Iar imparatul Traian nu era un copil care se juca de-a războiul , să nu-ÅŸi dea seama că-ÅŸi decimează armata în van,fara o deplasare masiva de legiuni,bine sustinute de "spatele frontului", pentru finalizarea acestei campanii militare. Tocmai de aceea pe Columnă armata romană poate sa para ca trece si PE UN POD DE VASE ! Să vedem, totuÅŸi, ce alte amanunte sau interpretari pot fi cu Podul DE PIATRA construit de Apollodor . Cine putea "monta" si inainte de Apollodor un pod peste Dunăre?.

Ni se pare verosimil ÅŸi mai logic din punct de vedere istoric ca Podul de la Drobeta să fi fost construit cu ceva timp înaintea marilor războaie daco-romane, pe timp de pace, climat mult mai propice pentru realizarea unei asemenea construcÅ£ii de referinta!. Cine ÅŸi de ce să fi construit această "perlă" a ultimei provincii cucerite de romani ? Dacii stăpâneau ,se stie, ambele maluri ale Dunării. Prin urmare este credibila ipoteza ca Podul să fi fost construit de ei,care deja se confruntasera ,in sudul Dunarii,cu avangarda armatelor romane,in expansiune ! Faptul apare cu totul logic după ce-l citim pe Strabon:" Burebista stăpâneÅŸte peste tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunării". AcelaÅŸi autor ne spune: "(Burebista) trecea fluviul când dorea !.",

însă Dacia nu putea fi o… putere navală la acea vreme ! Dacă iarna Dunărea putea fi traversată pe gheaţă, cum se întâmplă în cazul atacului lui Decebal în Moesia, care era modalitatea de a trece Dunărea, vara, decât pe un pod ?! Aceasta având în vedere că Burebista, cum spuneam, nu dispunea de o flotă din care să facă pod de vase. Mai mult, pentru această afirmaÅ£ie există chiar ÅŸi sursa documentara ! O baladă populară aromână, intitulată "Puntea din artă" ne vorbeÅŸte, valorificând probabil o legendă mai veche, despre trei meÅŸteri constructori iscusiÅ£i , care au lucrat la construcÅ£ia unui pod peste Dunăre , vreme de ÅŸase ani ! A se observa că cifra se apropie de cercetările moderne.

Având în vedere că Regele Daciei stăpânea peste ambele maluri ale Dunării , este de la sine înÅ£eleasă necesitatea geo-strategică a construirii acestui pod peste care Burebista "trecea fluviul când dorea". Necesitate care se impunea , având în vedere faptul că Imperiul Roman încerca să-ÅŸi extindă dominaÅ£ia în sudul Dunării ! Prin urmare, este logic ÅŸi de bun simÅ£ să conchidem că,de fapt, Burebista este constructorul podului de la Drobeta.Si Apollodor doar a refăcut partea de infrastructura distrusa de dacii in retragere si de lemnăria incendiata a podului. Evident ca Traian avea nevoie de o cale mai facilă pentru a-si trece uriasa armata necesara cuceriri si jefuirii Daciei de bogăţiile ei aurifere,despre care se dusese vestea ! Ce se întâmplase cu podul în ajunul ocupaÅ£iei romane ?

Decebal, strateg vestit,deloc surprins de atacul romanilor, distruge,probabil prin incendiere,in primul rand lemnăria podului. Faptul pare a fi atestat de bucăţi ramase probabil , din bârne arse, decopertate la fata locului. Deci, pentru a frâna în oarecare măsură invazia romană, Decebal, din necesităţi de strategie militară, distruge,fortat de imprejurari, opera înaintaÅŸului său, Burebista.Cum probabil a facut si cu turnurile de rezistenta pe Valea Oltului,ale caror vestigii se vad si azi.Caci era limpede:invazia romanilor viza bogata Sarmisegetuza,asa cum si Roma era visul navalitorilor barbari…

Totusi,dupa ani,ideea reconstructiei marelui pod,distrus de Aurelian de frica navalitorilor ( pentru ca stavila militara a Daciei nu mai exista…) va fi,in parte,eliminata de un alt stralucit general , ajuns împărat al BizanÅ£ului, anume CONSTANTIN CEL MARE, născut în vechiul oraÅŸ sarb NiÅŸ ( fostul Naissus din Moesia Superior, in sudul Dunarii!) Dupa ce a recucerit o parte din Dacia,parasita de Aurelian,(adaugandu-si si titlul "Dacicus Maximus") Constantin cel Mare – primul Imparat crestin al Bizantului – pune sa se construiasca un nou pod peste Dunare, intre Sucidava (Corabia de astazi) si Oescus,din sudul Dunarii.Este inaugurat in anul 328,avea 2400 m.si a fost cel mai lung pod al antichitatii !

Sucidava fusese o puternica cetate dacica,cucerita de generalul Fuscus,iar la retragerea aureliana in Cetate au ramas cantonate doua cohorte din Legiunea V-a Macedonica. Adica circa 1000 de militari,alaturi de alti 2000 de localnici,marea majoritate femei,ai caror barbati cazusera in razboaiele daco-romane.Despre istoria framantata a locurilor,despre al doilea pod peste Dunare (de data asta , daco-roman!) a scris si Dimitrie Cantemir ,un mare carturar al inceputului de secol XVIII, autorul , intre altele , a unei carti de referinta: "Hronicul vechimei ale moldo-vlahlor"...

Inca un argument impotriva unei netoate istoriografii maghiare ce sustine,absurd, retragerea intregii populatii daco-romane ,odata cu armata imparatului Aurelian.Ca sa poata veni viitorii secui pe terenul gol…al "pamantului …lor stramosesc"!  

Când, oare, vom înceta a mai ridica doar elogii,nu o data fara argumente , adresate cuceritorilor romani ÅŸi vom lasa sub semnul ignoranÅ£ei, realizările strămoÅŸilor noÅŸtri daci ,fara indoiala intre cei mai statornici pe acele meleaguri ?