Postul

Postul mare sau Postul Pastilor este perioada de pregatire pentru Sfintele Pasti, fiind asemanat adesea cu o calatorie duhovniceasca catre Saptamana Patimilor si Inviere. Este un timp liturgic, din cadrul Triodului, de mare nevointa sufleteasca si trupeasca in care se imbina cele doua feluri de postire: postul ascetic si postul total. Postul Mare incepe luni dupa Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (numita si Duminica lasatului sec de branza) si se incheie cu Saptamana Patimilor (numita si Saptamana Mare), care incepe cu Duminica Intrarii Domnului in Ierusalim – Floriile. Postul Pastelui sau al Patruzecimii incepe anul acesta la data de 15 februarie si tine pana pe 03 aprilie. Este cel mai lung post din an (sapte saptamani) si cel mai restrictiv.

Regulile postului Biserica a stabilit citeva reguli de postire. Zilele randuite pentru ajunare (abtinere totala de la mincare si bautura) sunt luni si marti (in prima saptamina a Postului) si luni, marti, miercuri, vineri si simbata (in ultima saptamina, numita si a patimilor). In aceste zile, cei care sint mai neputinciosi pot consuma (seara) piine si apa. In zilele de miercuri din Post se ajuneaza pina seara, cind se consuma piine si legume fierte, fara untdelemn. In celelalte zile din saptamina, din tot timpul Postului Mare, se maninca o singura data pe zi, seara, hrana uscata, iar simbata si untdelemn si putin vin. In toata aceasta perioada sunt doua dezlegari la peste pe 25 martie, de Buna Vestire si pe 4 aprilie de Intrarea Domnului in Ierusalim.

Lasatul secului de branza Duminica, 14 februarie, credinciosii praznuiesc Lasatul secului pentru Postul cel Mare. Petrecerea din noaptea Lasatului de sec este strict familiala: cei mici viziteaza pe cei mari, copiii pe parinti, finii pe nasi.

Cei care vin sa petreaca Lasatul secului cu cei dragi aduc un plocon (colaci, cozonaci, o gaina fripta, bautura), mananca si beau pana noaptea tarziu.

Exista obiceiul ca oaspetii sa sarute mana gazdei si sa-si ceara „iertaciune” unii de la altii, ca sa intre curati in post.

In Muntenia, la despartire, toti trebuie sa manance cate un ou de gaina, ca sa li se para postul mic si usor, si, cum mananca oul de repede, asa sa treaca si postul de iute. In unele sate este datina ca in ziua de Lasatul secului toti cei care au petrecut impreuna sa manance din acelasi ou. In calendarul religios, ziua se mai numeste Duminica Izgonirii lui Adam din Rai.

Este ultima zi a Saptamanii Nebunilor, numita asa pentru ca doar in aceasta perioada se mai puteau casatori cei ramasi singuri.

In ziua de Lasatul secului, se cununau de obicei vaduvele si vaduvii. Flacaii si fetele care, desi le-a sosit vremea, ramasesera necasatoriti erau luati in ras pe seara de altii mai tineri.