POVESTEA MONUMENTULUI FUNERAR PORNOGRAFIC DIN BRASOV
Pe o alee a Cimitirului Municipal din Brasov, aproape de gardul de la stradă, se află un monument funerar străjuit de două sculpturi ciudate. Doi stâlpi din ciment, care indica clar, reprezentarea a două falusuri stilizate. PuÅ£ini ÅŸtiu însă că, pe vremuri, monumentul a fost de-a dreptul pornografic.
Povestea ciudatului mormânt începe undeva pe la începutul anilor ’70. S-a aflat in tot orasul de acest monument, multa lume facand poze monumentului. Pe atunci era intreg,acum este mai ciuntit , dar multi brasoveni cunosc aceasta poveste adevarata.
Născut în 1912, domnul Constantin V. a urmat cariera militară. S-a căsătorit în perioada războiului cu Arestia, o fată mai tânără decât el cu 17 ani.
Războiul ÅŸi perioada imediat următoare, l-au Å£inut deseori departe de casă. Întristată ÅŸi plictisită de lungile aÅŸteptări, tânăra soÅ£ie ÅŸi-a căutat mai întâi consolarea în braÅ£ele unor camarazi ai soÅ£ului, colegi din armata. Frumoasă foc ÅŸi plină de temperament, Arestiei îi fugeau tot timpul ochii după bărbaÅ£i.
Cu timpul domnul V. a devenit foarte bănuitor, dar presimÅ£irile sale nu au fost confirmate. De fiecare dată când, întors acasă, observa aÅŸternutrurile deranjate sau simÅ£ea un parfum străin în dormitorul conjugal, soÅ£ia ÅŸtia cum să-l lămurească că temerile sale sunt neîntemeiate. Chiar dacă pe la mijlocul anilor ’40 au avut primul copil, o fată, căsnicia nu mergea deloc cum ar trebui.
Obsedat de gândul că soÅ£ia îl înÅŸeală, a început s-o urmărească. AÅŸa a ajuns s-o găsească în pat cu un ofiÅ£er din aceeaÅŸi garnizoană cu el. AceÅŸtia i-a implorat iertarea cu lacrimi în ochi, spunându-i că a fost doar o clipa de rătăcire pe care a avut-o din cauză că s-a simÅ£it neglijată. A reuÅŸit să-l convingă că a fost doar o aventură nedorită.
Lovit în orgoliul său masculin, Constantin a acceptat să rămână împreună de dragul copilului pe care-l aveau. În acele vremuri grele, familia rămăsese singurul său reper ÅŸi nu dorea să-l piardă. Odată cu venirea comuniÅŸtilor, începuseră epurările din Armată, iar domnul Constantin fusese trecut în rezervă.
Un timp, lucrurile au mers mai bine, iar căsnicia lor părea salvată.
Au mai avut un copil, un băiat, iar aventurile Arestiei păreau că au încetat. În 1962, familia V. s-a mutat într-un bloc de pe Bulevardul Saturn.
Ajunsă o femeie matură, Arestia însă nu ÅŸi-a pierdut nimic din temperamentul tinereÅ£ii. În jurul ei roiau tot felul de bărbaÅ£i ÅŸi de multe ori lipsea de acasă, invocând tot felul de pretexte. În 1969, s-a întâmplat însă nenorocirea. Domnul V. a fost anunÅ£at că Arestia îÅŸi pierduse viaÅ£a într-un accident de maÅŸină. La volan era un bărbat. A avut un ÅŸoc când a înÅ£eles că era împreună cu amantul ei.
Chiar dacă soÅ£ia lui murise, în Constantin s-a născut o dorinţă teribilă de a se răzbuna, satul de nesfarsitele escapade ale nevestei, pe care le stia toata lumea. După ce a înmormântat-o creÅŸtineÅŸte, Constantin a comandat un monument funerar cum nimeni nu mai văzuse. Nu a fost uÅŸor să-l lămurească pe meÅŸterul pietrar, dar banii care i-a pus la bătaie l-au convins să sculpteze un monument ieÅŸit din comun. Fără ca rudele ÅŸi copii să ÅŸtie, pe postamenul din faÅ£a mormântului Arestiei, în loc de cruce, au fost montate două picioare de femeie, larg desfăcute, într-o poziÅ£ie obscenă. În stânga ÅŸi în dreapta monumentului a plasat doi stâlpi în formă de falusuri.
Darâmat de comunisti
Chiar dacă stilizată, pentru cei care treceau pe lângă mormânt, scena pornografică imortalizată în marmură era clară. Babele îÅŸi scuipau în sân, iar pudicii care treceau pe alee întorceau capul. MulÅ£i însă se amuzau, povestind ÅŸi altora despre grozăvia văzută. Nimeni nu a luat însă vreo măsură până în 1985, când un activist comunist de seamă ÅŸi-a înmormântat soÅ£ia într-un cavou din apropiere. Acesta a ordonat distrugerea monumentului.
Refacut partial dupa ’89 Constantin nu a avut ce face după ce, într-o noapte, muncitorii de la fostul GIGCL (Grupul de Intreprinderi de Gospodărie Comunală), cei care administrau cimitirele,actualmente compania COMPREST) a demolat monumentul. Nu a reuÅŸit să afle dacă a fost distrus sau a fost pus undeva la păstrare.
Odată cu revoluÅ£ia din 1989, a început demersurile pentru a reface „opera”ÖŠ. A susÅ£inut că monumentul înlăturat de comuniÅŸti reprezenta o manifestare artistică legitimă.
Cu mare greutate, copii l-au convins să renunÅ£e. Dar nu de tot. Până la urmă, a refăcut doar cei doi stâlpi, într-o formă mult mai stilizată. Ajuns la 81 de ani, Constantin a murit în 1993. Copiii l-au înmormântat lângă fosta lui soÅ£ie.
