Premierul Sorin Grindeanu la RRA. Integral: Text + Audio

VIDEO: Premierul Sorin Grindeanu a acordat un interviu în exclusivitate postului nostru de radio

Sorin Grindeanu: Bună ziua! Și eu vă mulțumesc pentru invitație!

Realizator: Bine ați venit! Sorin Grindeanu: Bine v-am găsit! Realizator: Domnule prim-ministru, sunteți, așadar, de două luni, la Palatul Victoria, programul a fost foarte ambițios, este foarte ambițios… Ce ați realizat și ce n-ați făcut? Ce v-a rămas de făcut?
Sorin Grindeanu: Noi avem, așa cum spuneați dumneavoastră, în primul trimestru, de îndeplinit 42 de măsuri, conform programului de guvernare. În momentul îsta au rămas… undeva, sub 10, 6-7, până la finalul lunii martie; și le vom adopta… le vom adopta și pe acestea, astfel încât să ne înscriem în ceea ce am promis românilor, să ne înscriem pe programul de guvernare și să atingem toate țintele pe care ni le-am propus, păstrând acel scadențar de care vorbeați dumneavoastră… Un program care, până la urmă, e extrem de ambițios, dar realizabil; și, lucrul ăsta se poate face prin seriozitate, urmărind foarte atent fiecare dintre măsurile pe care… pe care noi le avem prinse în programul de guvernare și, mai mult decât atâta, urmărind acea etapizare a acestor măsuri, astfel încât toate țintele, cum vă spuneam, propuse, să fie atinse. Sigur că în perioada asta au fost lucruri… așa cum se amintea, extrem de importante; și aș vorbi, din punct de vedere economic, de aprobarea bugetului. Și bugetul este un buget… un buget ambițios, chiar dacă – și, aicea, nu-i neapărat vina Guvernului – chiar dacă a ajuns să fie aprobat și promulgat destul de târziu; și datorită calendarului electoral, având alegerile în 11 decembrie, dar și anumitor etape, pe care dumneavoastră le știți, cu formarea guvernului, cu toiate lucrurile pe care și dumneavoastră, și ascultătorii dumneavoastră le cunosc. Important este că am intrat în pâine, dacă pot să spun așa, și cu un nou buget, un buget ambițios, care își propune – ca să dau câteva cifre – o creștere economică de 5,2%…

Realizator: Ați ales cea mai… cea mai optimistă variantă, dintre toate prognozele; prognoza Comisiei Europene dădea o cifră mai mică. Ați ales cea mai înaltă posibili… rată de creștere economică. Vă mai bazați pe ea?
Sorin Grindeanu: Da, da’ nu… nu noi am ales. Așa cum știți, conform legii, există o comisie națională de prognoză; și noi suntem obligați să ținem cont de indicatorii macroeconomici, pe care Comisia Națională de Prognoză – singura instituție abilitată – le transmite… sau îi transmite. Conform prognozei Comisiei Naționale de Prognoză, creșterea este de 5,2. V-aș ruga să vă aduceți aminte că, inclusiv anul trevut sau acu’ doi ani, creșterile economice, pe care România le-a avut și pe care și le-a propus, și pe care și le-a atins, inițial, erau mai mari decât prognozele date de Comisia Europeană sau de alte organisme internaționale! Deci, nu e o noutate. Dar, conform legii și conform practicilor, singurele… sau singurul organism de care trebuie să ținem cont, la noi, în România, este Comisia Națională de Prognoză. Vă spuneam de această creștere economică.
Şi un alt punct extrem de important este cel legat de atragerea de fonduri europene. Din păcate, faţă de anul trecut când pe noul exerciţiu bugetar s-a atras aproape zero, avem foarte multe lucruri de făcut, dincolo de implementarea efectivă a proiectelor europene.
Sunt toate chestiunile care ţin de acreditarea organismelor intermediare, a AM-urilor, toate lucrurile care sunt premergătoare, dacă pot să spun aşa, atragerii efective. Noi ne-am propus prin buget să atragem peste cinci miliarde de euro, incluzând în aceste cinci miliarde de euro, în aceşti cinci miliarde de euro şi fondurile europene pe agricultură, un domeniu extrem de important, care are şi nişte termene, inclusiv în această lună, luna martie, o lună extrem de importantă din punctul de vedere al Ministerului Agriculturii şi a APIA. Ne propunem ca până la sfârşitul lunii martie, 31 martie, tot ceea e înseamnă subvenţie în această etapă să fie plătită către beneficiar, ceea ce ar fi o premieră în anii postaderare. Este o ţintă pe care de asemenea sunt convins că putem să o atingem la 31 martie.

Realizator: Domnule prim-ministru, v-aţi întâlnit în această dimineaţă cu ministrul de finanţe şi cu şeful ANAF pentru că aţi constatat că în luna ianuarie încasările la buget au fost mai mici cu 5% fată de ianuarie 2016. În februarie tendinţa s-a păstrat?
Sorin Grindeanu: Nu. În februarie încasările au fost mai mari în februarie 2017 decât în februarie 2016. Dar nu despre asta ese vorba. ANAF, şi acesta a fost rostul întâlnirilor, că au fost două cu tot cu cea de astăzi, şi vor fi întâlniri periodice cu cei de la ANAF. Sunt chestiuni care ţin de instituţia în sine, de o îmbunătăţire a activităţii ANAF. Sunt lucruri pe care le avem în programul de guvernare şi pe care le vom face. Săptămâna aceasta, ca să vă dau un exemplu, va intra în dezbatere publică Legea prevenţiei, o lege prevăzută în programul de guvernare, după cum dumneavoastră ştiţi, şi care sigur că are şi o componentă care vizează ANAF. De prea multe ori toate aceste organe de control, fie că vorbim de ANAF, de ITM, de ANSVSA, au uitat ceea ce poate este o componentă la fel de importantă ca şi control, şi anume îndrumarea. Scopul statului nu este să dea amenzi repetate care pot să ducă într-un final la închiderea unei afaceri, ci din punctul nostru de vedere această componentă de îndrumare este esenţială. De aceea vrem o lege separată şi intră în dezbatere legea prevenţiei care va face să zicem, va clarifica această componentă de îndrumare şi care eu zic că prin dezbaterea publică în mod sigur vor mai veni idei constructive pentru a avea o lege cât se poate de bună. Dar revenind la ANAF….

Realizator: Aţi aşteptat răspunsuri punctuale în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în luna ianuarie, sau aşteptaţi ceva mai de perspectivă în legătură cu funcţionarea acestei agenţii?
Sorin Grindeanu: A venit conducerea ANAF astăzi, a venit cu un plan de mâsuri, 14, toate aceste 14 măsuri urmează a fi implementate până în 15 aprilie, termen maxim 15 aprilie, astfel încât ceea ce vă spuneam, dincolo de gradul de colectare, vorbim, poate este mult spus de o reformă a ANAF, ci de o nouă abordare. Toate cele 14 măsuri şi care o să fie comunicate mare parte din ele, public, vor duce la o îmbunătăţire a activităţii ANAF. Să ştiţi că lucrurile legate de o anumită colectare mai slabă pe anumite componente, şi aş da aici exemplul zona prelucrării lemnului şi ceea ce înseamnă industria tutunului; au fost lucruri care s-au văzut, începând de prin septembrie, anul trecut, şi care au avut efecte şi în începutul acestui an.
Sunt lucruri care trebuie a fi îndreptate şi care, cred eu că, prin măsurile pe care cei de la ANAF – eu nu vreau să intru peste atribuţiunile dânşilor – vor fi comunicate. Cert este că această agenţie este o instituţie-cheie pentru noi şi va avea, aşa cum vă spuneam, voi avea, din două în două săptămâni, o întâlnire cu dânşii, pentru a mi se prezenta activitatea şi ceea ce au făcut şi cum au implementat ceea ce s-au angajat să facă.

Realizator: Reţin, aşadar, că sunt 14 măsuri, probabil nu toate legate de industria tutunului şi de industria prelucrării lemnului. Aşteptăm detalii suplimentare. V-aş întreba, pentru că s-a vorbit foarte mult, în ultimele trei-patru zile, despre creşterea salariilor în domeniul bugetar, pentru că se negociază la Ministerul Muncii o nouă lege de salarizare unitară în sistemul bugetar şi s-a spus că, în medie, creşterea va fi de 56%, până în anul 2001. A mai existat şi acea declaraţie a ministrului muncii, doamna Olguţa Vasilescu, conform căreia, salariile de până la 4.000 de lei se dublează, după 4.000 de lei ar fi o creştere cu 45%. Care este realitatea? Ce se negociază? Creşteri de salarii pentru toată lumea sau o mai bună aşezare a grilei de salarizare?
Sorin Grindeanu: Al doilea răspuns sau a doua parte a întrebării dumneavoastră e cea corectă. Trebuie să existe o piramidă corectă. Acesta este scopul legii salarizării unice. Corect, dintr-o perspectivă cât se poate de normală, şi anume, responsabilitatea pe care o au bugetarii să fie reflectată în ceea ce înseamnă nivelul de salarizare. Legea salarizării unice e în dezbatere publică, sunt întâlniri cu partenerii sociali în aceste zile… Eu sunt optimist că vom reuşi până când… Termenul limită, conform programului de guvernare, este sfârşitul trimestrului doi; dar lucrurile au început şi este normal pe o lege aşa de importantă să înceapă a fi discutate din timp, astfel încât aşezarea în această piramidă să fie una cât se poate de corectă şi care să reflecte ceea ce vă spuneam. Şi e foarte bine că discuţiile cu partenerii sociali, şi nu doar, au început din această lună. Sigur că ceea ce aţi spus înseamnă 2020 – 2021; dar mai e ceva.
Îmi doresc ca – şi ăsta este şi spiritul acestei legi – acei care au… dincolo de salariu, e acea parte de indemnizaţii pentru funcţiile de conducere – fie că vorbim de preşedintele României, prim-ministru, preşedinţii camerelor şi mergând în jos, în piramidă – să fie legată în mod direct pe performanţa economică a României, nu sume fixe. Vă dau un exemplu: de cinci ori… salariul preşedintelui sau al primului ministru să fie de patru ori sau de cinci ori salariul mediu pe economie. Dacă economia creşte, tu având o responsabilitate, îţi creşte şi ţie venitul; dacă scade, scade venitul. E o componentă la fel de importantă, care leagă persoanele sau cei care conduc destinele ţării, sau a judeţului, sau a oraşelor, direct de performanţele economice. Şi asta este unul din principiile legii salarizării unice.
Repet, o cât mai largă dezbatere, cu parteneri sociali şi nu numai, după aceea, cu toate forţele politice din Parlament, lucrurile astea trebuie să se întâmple în această formă, astfel încât, pe acel final de trimestru doi, şi anume finalul lunii iunie, să poată să ne ducă în situaţia de a avea această lege a salarizării unice.
Mai există un pericol. Au existat în ultimii ani foarte multe sentinţe definitive ale instanţelor, pe care nu le discutăm, pentru că sunt sentinţe şi care trebuie puse în practică. Foarte multe din aceste sentinţe de care trebuie să se ţină cont au aşezat anumite categorii sociale lângă această piramidă de care vorbim. De aceea, nu e o lege…

Realizator: Şi niciuna dintre aceste categorii sociale nu poate să piardă pe viitor din salarii.
Sorin Grindeanu: Corect. Atunci, de aceea, această perioadă este extrem de importantă, să se ţină cont de toate lucrurile, şi nu numai, pe care le-am amintit aici. Sunt lucruri extrem de importante. Dezbaterea publică, la fel, extrem de importantă. Dialogul, de asemenea, extrem de important şi finalul lunii iunie sunt convins că va fi cu o lege adoptată, legea salarizării unice.

Realizator: Domnule prim-ministru, pentru că întotdeauna lucrurile acestea atrag foarte mult atenţia, se pune sau nu problema, ca să fie foarte clar, ca salariile de până n 4000 de lei să se dubleze şi celelalte să cu 45%, aşa pur şi simplu?
Sorin Grindeanu: Nu, dar ăsta este finalul. Şi aţi văzut şi explicaţiile doamnei ministru. Am văzut dezbaterea publică legată de ceea ce a declarat doamna ministru, de ceea ce este la finalul acestei perioade. Mi-aş dori să triplăm, dacă se poate şi dacă am avea resurse să facem lucrul ăsta. Dar tot timpul trebuie să fim atenţi în a păstra acest echilibru între ceea ce înseamnă creştere economică, pe care noi am avut-o în ultimii ani şi care trebuie să simtă inclusiv în buzunarele fiecărui român, să se reflecte prin salarii, prin pensii mai mari, prin tot ceea ce înseamnă venituri mai mari. Dar aceste lucruri trebuie să fie în strânsă legătură cu economia şi cu dorinţa de a avea an de an creştere economică sustenabilă. Asta este ceea ce înseamnă o balanţă perfectă.

Realizator: Puteţi estima la acest moment cam cu cât ar creşte anvelopa salarială pentru sistemul bugetar în anul 2018?
Sorin Grindeanu: Pe ceea ce înseamnă legea salarizării unice anvelopa este de 32 de miliarde şi e prevăzută în buget.

Realizator: Domnule prim-ministru, România va trebui să aibă un răspuns la propunerile preşedintelui Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, va trebui să răspundă ce fel de Europă îşi doreşte, ce mai putem dorim noi atâta vreme cât Germania, Franţa, Spania, Italia vorbesc despre o Europă cu mai multe trepte sau zone de integrare?
Sorin Grindeanu; Am văzut decalarţia până acum a celor pe care dumneavoastră i-aţi amintit. Eu cred că cu toţii, fie că vorbim de Preşedinţie, de Guvern, de Parlament, cu toţii trebuie să susţinem ceea ce s-a şi făcut până acum şi ceea ce s-a şi susţinut, şi anume întărirea proiectului european în această formă, nu o Europă în viteze diferite. Asta este poziţia pe care am văzut că o are şi preşedintele României, este ceea ce susţinem noi, ca Guvern, şi, de asemenea, şi Parlamentul. Sunt zile importante în luna martie, dar nu zile decisive. Se începe un anumit dialog, inclusiv la finalul lunii, la Roma, cu argumente; fiecare dintre noi va veni cu argumente. Ceea ce cred eu că e de datoria noastră este să susţinem întărirea proiectului european în această formă, nu cu viteze diferite.

Realizator: V-aş cita ce spunea ieri, la Radio România Actualităţi, comisarul european pentru politică regională, doamna Corina Creţu: „Eu nu prea înţeleg faptul că ne-am aprins atât de mult, pentru că, practic, Europa cu două viteze există. Există şi la ora actuală faptul că sunt ţări care sunt în euro şi ţări care nu sunt în euro, faptul că avem Spaţiul Schengen şi alte state care nu fac parte din Spaţiul Schengen. Ne putem imagina România cu cea mai multă integrare în absenţa adoptării monedei euro, spre exemplu?
Sorin Grindeanu: Cum spunea şi doamna…

Realizator: Este adevărat, dar este unul dintre aspectele care ţin de noi.
Sorin Grindeanu: Da, de acord, sunt cinci scenarii pe care preşedintele Juncker, şi ştiţi lucrul acesta, le-a prezentat, le va prezenta la sfârşitul lunii, fiecare cu argumente pro şi contra, de aceea vă spuneam că se intră în această etapă de dezbatere. Punctul nostru de vedere este cel pe care vi-l aminteam şi este un punct comun de vedere, fie că vorbim de Administraţia Prezidenţială sau de Guvern sau de Parlament.

Realizator: Dar preşedintele Senatului, domnul Tăriceanu, spunea aşa că România ar trebui să-şi găsească ţări cu care să rezoneze, cum ar fi cele din Grupul Visegrad. Ar fi nenoie de vreo corelare sau avem propria noastră politică?
Sorin Grindeanu: Eu cred că în momentul acesta facem ceea ce trebuie pe politica externă şi anume întărirea rolului României în UE, la Comisia Europeană, întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA. Sunt lucruri şi lunii directoare ale politicii externe din ţara noastră, indiferent de cine guvernează sau cine este preşedinte sau cine conduce cele două Camere ale Parlamentui sau cine are majoritatea. Astea sunt lucruri care ne-au ghidat în ultimii ani şi care, cred eu, ne-au aşezat pe traiectoria corectă, o traiectorie corectă însemnând creşterea rolului ţării noastre în UE, în jurul valori comune europene. Şi, aşa cum vă spuneam, ca să definim lucrurile cât se poate de clar, întărirea Parteneriatului Strategic pe care îl avem cu SUA.

Realizator: Aţi perceput, atunci când aţi fost la Washington, acest mesaj că se doreşte şi la Washington din partea noii administraţii continuarea, întărirea acestui Parteneriat strategic?
Sorin Grindeanu: Nu doar atunci. Când au fost chestiuni care au ţinut, să spunem, de schimbarea administraţiei Obama cu administraţia Trump şi din toate întâlnirile şi dialogurile pe care le-am avut în aceste două luni, fie că sunt, vorbim de reprezentanţi ai Ambasadei sau chiar reprezentanţi din mediul de afaceri, dacă vorbim, până la urmă, de o chestiune extrem de importantă pe care noi am făcut-o, Guvernul României a făcut-o şi anume alocarea de 2% din PIB pentru apărare sunt lucruri care au fost remarcate, care au fost salutate, dacă vorbim de apărare, inclusiv de secretarul general NATO, domnul Stoltenberg, şi care au arătat, şi nu este simplu să aloci 2% pe sectorul de apărare direct, nu credite de angajament, ci credite bugetare, care, această alocare va duce la investiţii în acest sector şi care au fost salutate şi bine primite şi de către reprezentanţii NATO şi de către reprezentanţii SUA.

Realizator: Aţi alocat 2% din PIB pentru apărare, dar vor fi cheltuiţi, vor ajung să fiţi cheltuiţi sau încep răzgândiri, amânări, lucruri de felul acesta care ne duc până în decembrie?
Sorin Grindeanu: Eu ştiu că tot timpul noi avem aşa, o anumită stare de spirit de a vea drobul de sare. Spuneţi-mi, până acuma, poate ştiţi dumneavoastră şi nu ştiu eu, când s-a mai alocat 2%.

Realizator: Absolut niciodată, este foarte clar…
Sorin Grindeanu: Ok….

Realizator: Şi au fost…
Sorin Grindeanu: Am început să facem lucrul ăsta. Sigur că există un specific în sectorul de apărare, pentru că nu vorbim de achiziţii de mobila sau de lucruri care pot fi făcute pe parcursul unui an. Aici sunt lucruri care, conform specificului acestui domeniu, cel de apărare, se derulează pe bugete multianuale. Cert este că discuţiile şi cu ministrul, şi cu toţi reprezentanţii Ministerului Apărării au fost constante în această perioadă, dânşii au început să-şi facă priorităţile, să şi le creioneze şi, sigur, aceste priorităţi, ţinând cont de faptul că vorbim de achiziţii, aşa cum spuneam, într-un domeniu mai complex decât celelalte.

Realizator: Domnule prim-ministru, aş reveni puţin la discuţiile legate de UE.
Sorin Grindeanu: Vă rog!

Realizator: Pentru că aţi fost la mijlocul lunii februarie la Bruxelles, v-aţi întâlnit atât cu preşedintele Comisiei Europene, cu domnul Juncker, cât şi cu vicepreşedintele Timermmans. Aţi spus atunci că speraţi în ridicarea MCV în 2019. Asta înseamnă în primul rând că 2018 este exclus să fie ridicat MCV?
Sorin Grindeanu: Nu i-am spus asta. Eu am întărit ce a spus preşedintele Juncker, a spus că dânsul îşi doreşte la finalul….

Realizator: …mandatului Comisiei.
Sorin Grindeanu: …mandatului, că nu mai existe pentru România MCV. Sigur că eu îmi doresc să discutăm de ridicarea MCV mai repede. În acest sens chiar aşa cum ştiţi şi am spus, noi am trimis către Comisie anumite clarificări pe care le-am dorit să le avem dintr-o singură dorinţă: tocmai ca acele recomandări prinse în MCV să putem să le îndeplinim cât se poate de clar şi să nu existe dubii. Dacă luăm recomandările MCV de acum zece ani, nu mai seamănă cu ceea ce avem acuma. Adică a fost o dinamică din acest punct de vedere. Noi dorim să ştim foarte clar şi sunt, şi-au fost trimise, se lucrează la nivel de grup de experţi, chiar astăzi am primit o informaţie că toate lucrurile, de la doamna ministru Birchall care se află la Bruxelles, că toate lucrurile pe care noi le-m ridicat în grupul de lucru pe MCV au fost clarificate şi avem un calendar foarte clar pe ceea ce avem de făcut. Şi acesta este un lucru bun în perspectiva înlăturării MCV.

Realizator: Se leagă aceste recomandări de lupta, de continuarea luptei contra corupţiei?
Sorin Grindeanu: Bineînţeles!

Realizator: Şi atunci, în acest context vă ajută în vreun fel un amendament cum este cel formulat, ieri, în Comisia juridică a Senatului prin care ar putea fi graţiate fapte de corupţie, incluzând abuzul în serviciu, dare de mită, luarea de mită?
Sorin Grindeanu: Eu vă mulţumesc pentru întrebare. De dimineaţă ministrul justiţiei cred că a clarificat. O să o fac şi eu şi o să subliniez, şi vă mulţumesc pentru oportunitate, guvernul nu susţine amendamentul de care vorbeaţi dumneavoastră. Noi am trimis un proiect de lege în Parlament care nu avea prevăzute aceste lucruri. Acel amendament nu este susţinut de către guvern.

Realizator: Domnule prim-ministru, fondurile europene, mizaţi pe o mai bună accesare a fondurilor europene. Spunea tot ieri aici comisarul european Corina Creţu, trebuie să avem indicatori şi trebuie să avem o previziune realistă pe fiecare lună, avem nevoie de disciplină în sistemul de raportare în privinţa cheltuielilor exprimate, astfel încât la Comisia Europeană să poată fi monitorizate progresele în funcţie de ceea ce autorităţile îşi propun. Ce măsuri urmează să fie luate în acest domeniu?
Sorin Grindeanu: Spuneam la începutul intervenţiei mele de astăzi că unul din punctele esenţiale din bugetul pe 2017 şi din ceea ce ne-am propus este atragerea de fonduri europene. Ca să.., eu sunt un om care am terminat ştiinţe exacte şi foarte multă vorbă nu mi se pare că înlocuieşte ceea ce trebuie făcut practic. Inclusiv astăzi am, şi lucrul acesta se va desfăşura din două în două săptămâni în şedinţă cu ministerele responsabile şi cu cele care gestionează la nivel macro, dacă vorbim de Ministerul Dezvoltării şi în subsidiar de ministrul delegat pentru fonduri europene, urmând cu ministerele de linie, şedinţele de progres din două în două săptămâni, pentru că aşa s-a reuşit, dacă vorbim de perioada preaderare, în modul acesta toată lumea a reuşit să îndeplinim tot ceea ce a însemnat negocieri şi aşa mai departe, ţinând un calendar foarte strict, şi aşa vom face. Şi vă mai spuneam ceva la începutul discuţiei, sunt foarte multe lucruri de făcut în această lună sau în următoarele două luni pentru acreditări, pentru tot ceea ce înseamnă…

Realizator: Autorităţile de management…
Sorin Grindeanu: Tot ceea ce înseamnă aceste instituţii. Ştiţi, eu am mai dat exemplul ăsta, poate nu-i cel mai potrivit, dar e pe aproape. Ca să te duci să dai factura cuiva şi să decontezi pe bani europeni trebuie să ai cui.

Realizator: Şi în momentul de faţă…?
Sorin Grindeanu: În momentul acesta nu ai peste tot cui să-i dai această factură. În momentul în care instituţiile nu sunt toate funcţionale şi puse la punct nici nu poţi să-ţi atingi parametrii şi tot ceea ce ţine de atragerea fondurilor europene. Sunt lucruri pe care în mod obligatoriu trebuie să le facem şi care sunt esenţiale din acest punct de vedere. Vă repet, pe fonduri europene anul acesta, sigur că pare ambiţios faţă de anul trecut când a fost aproape zero, ne-am propus 5,2 miliarde.

Realizator: Ştiţi de ce pare ambiţios, pentru că România are o rată de contractare în momentul de faţă foarte mică, de 5% comparativ cu Irlanda care are 80%, cu toate că nu are încă nici ea autorităţile de management, dar pornirea a fost făcută.
Sorin Grindeanu: Corect şi nu vă contrazic, ba chiar din contră întăresc ceea ce spuneţi dumneavoastră. Dincolo de acreditările instituţiilor mai este o parte care ţine de celebra birocraţie românească şi acele foarte multe filtre. Şi asta trebuie să lucrăm, asta neînsemnând că lăsăm lucrurile necontrolate din perspectiva asta. Dar vreau să vă mai dau un exemplu şi care este foarte important, să spunem, pe ceea ce înseamnă Master Planul, ca să dau, cum vă spuneam, un exemplu Master Planul pe Transporturi. Ca să putem să facem lucruri de care ne-am ţinut sau care au fost aprobate şi au fost transmise către Comisia Europeană şi anume Master Planul pe Transporturi e nevoie să schimbăm câte ceva. Nu mă refer la Master Planul, lucrurile sunt clare, sunt trimise, a existat o hotărâre de guvern, anul trecut, sunt transmise către Comisia Europeană.

Realizator: Va mai fi adoptat şi în Parlament, pentru că aşa scrie în programul de guvernare?
Sorin Grindeanu: Nu. Am clarificat acest lucru, nu mai e… De ce a scris în programul de guvernare…

Realizator: Era data de 1 aprilie 2017.
Sorin Grindeanu: Ştiu. Dar de ce a fost nevoie, şi am avut discuţie cu colegii mei din Parlament, pentru că au vrut să întărească acest Master Planul, să-i dea putere de lege…

Realizator: Dar s-a renunţat. Şi acum…
Sorin Grindeanu: S-a renunţat şi vă spun de ce s-a renunţat, pentru că din dorinţa de a merge mai repede, din discuţiile pe care le-am avut la Bruxelles mi s-a spus că ajunge hotărârea de guvern, deci să nu mai pierdem timpul, în schimb ceea ce e important pe acest sector, şi anume o lege nouă privind achiziţiile strategice. Aici vorbim, dacă vreţi, de autostrăzi, de tot ceea ce înseamnă Master Plan. De prea multe ori s-a pierdut, dacă nu de fiecare dată, că nu vreau să generalizez, s-a pierdut foarte, foarte mult timp pe faza premergătoare a execuţiei în sine a unei lucrări. Până când intră buldozerele undeva, parcă durează mai mult faza de dinainte decât…

Realizator: Apucă să expire studiile de fezabilitate.
Sorin Grindeanu: Şi atunci, pe ceea ce înseamnă lucrurile legate de aceste investiţii strategice, n cel mai scurt timp Ministerul Economiei, care a fost desemnat de către mine titular pe acest subiect, va veni cu o propunere de lege care să simplifice lucrurile legate de investiţiile strategice ale statului român. În ele, mare parte din această investiţie este legată de transportul şi de Master Planul pe transporturi, pentru că acolo sunt bani europeni aprobaţi. Singurul lucru pe care trebuie să-l facem este să facem aceste lucrări şi să nu inventăm piedici. Contestaţie la contestaţie la contestaţie, care ne-a dus în situaţia de a avea foarte multe lucrări fazate din fostul exerciţiu bugetar 2007 – 2013 pe actualul exerciţiu bugetar, ceea ce nu e în regulă, doamnă, şi  nu cre că nu e de datoria noastră să umblăm la un cadru legal acceptat de către Comisia Europeană. Nu vreau să fiu greşit înţeles.

Realizator: Probabil că ăsta este sensul pe care îl daţi şi asigurării pe care aţi făcut-o ieri că modernizarea infrastructurii rutiere rămâne în atenţia guvernului şi că vă veţi implica personal în recuperarea uriaşelor întârzieri înregistrate de ani de zile în acest sector. Ne apropiem de final.
Sorin Grindeanu: E doar o parte. Eu am recomandat ministrului transportului şi Ministerului Transporturilor, în urmă cu două săptămâni, să-şi  mute sediul în afara clădirii, să se ducă să vadă lucrările de la faţa locului…

Realizator: Să ştiţi că nu este primul caz de acest fel.
Sorin Grindeanu: … că e ministerul care ar trebui să fie…
Realizator: Trebuie să încheiem. Vă mulţumesc foarte mult, domnule prim-ministru.

TRANSCRIERE: RADOR.

Sursa: RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (7 martie, ora 13:20) – Realizator, Alexandra Andon.