PRIMAVARA ARABA ANUNTA O TERIBILA IARNA A DEMOCRATIEI !
Generalul r. Constantin Degeratu, fost sef al Statului Major si consilier prezidential al lui Basescu afirma ca…de fapt Rusia este la originea valului de imigranti. Deoarece Rusia a livrat arme regimului Bashar al-Assad, împiedicînd acapararea întregului teritoriu al Siriei si transformarea într-un califat. Dar ISIS folosesc arme americane, livrate de principalii aliati ai americanilor din Orient !!.
Uniunea Europeana a fost luata pe nepregatite de valul de imigranti, ea fiind ocupata cu organizarea de ample manevre militare ca raspuns al unei ipotetice amenintari din partea Rusiei. ”Ceea ce se întâmpla acum este o componenta a acestei agresiuni a non-democratiei rusesti din zona estica, împotriva Uniunii Europene” concluzioneaza aiurea generalul Degeratu. Ce nu explica este : de ce imigrantii ocolesc califatele bogate ale Golfului: Arabia Saudita, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Oman ?
Unde se întregistreaza cel mai ridicat nivel de trai de pe glob si unde imigrantii de aceeasi religie si cultura se pot integra mult mai usor, întrucît vorbesc aceasi limba si au aceleasi obiceiuri si comportament religios .
Încercînd sa raspundem la aceste întrebari, trebuie sa identificam mai întîi, sursa care a provocat dezastrul în cîteva din statele care furnizeaza acesti imigranti. 
Saddam Hussein a constituit pentru SUA un obstacol de politica externa în zona Golfului si l-au înlaturat printr-o invazie militara. N-a contat faptul ca Irakul era o republica laica, cu un sistem de învatamînt gratuit de tip european, cu o evoluata retea de asistenta medicala gratuita. Totodata, SUA trebuia sa dea un exemplu exacerbat întregii lumi. Dupa ce au distrus tot ce se putea distruge în Irak, SUA au pus în loc o administratie corupta, formata din slugile lor. Special selectata din oameni incapabili sa faca fata noului fenomen jihadist ISIS, venit din Siria si creat,sub ochii americanilor , de Arabia Saudita, Qatar si Turcia. Rolul ISIS este acela de a rade totul de pe suprafata pamîntului ( traditii, vestigii istorice, obiective economice, progres si civilizatie ). A urmat ”primavara araba” din 2011 ale carei obiective au coincis din nou cu interesele SUA în zona, adica debarcarea de la putere a lui Gaddafi din Libia si a lui Bashar al-Assad din Siria, a lui Mubarak in Egipt. La modul declarativ, era vorba tot de ”democratizarea”, model american , acestor tari, desi califatele feudale subordonate SUA (Arabia Saudita, Kuweit Emiratele Arabe Unite, Qatar, Oman ) nu respectau nici 10 % din regulile democratice, cate erau, din Siria si Libia…
Impunerea de no-fly-zone în Libia a însemnat nimicirea fortelor armate ale acestei tari, acapararea puterii de catre hoarde islamiste, special recrutate de serviciile secrete occidentale si transformarea Libiei în ruine. La aceasta opertiune participînd SUA si satelitii sai : Franta, Anglia, Belgia, Olanda, Canada, Danemarca, Italia, Norvegia, ( toate membre NATO), Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite si Suedia. La 4 ani de la ”democratizarea” Libiei, tara ramîne un sinistru teatru de lupta pentru împartirea puterii, între bandele formate de C(IA pentru a-l rasturna de la putere pe Gaddafi.Ce au cîstigat libienii prin ”democratizarea”haotica impusa de americani, se vede odata cu valurile migratiei disperate catre Europa. Mai important de mentionat este ce au pierdut libienii, iar apoi si sirienii din cauza impunerii intereselor americane în zona ?
Adevarat, Libia sub Gaddafi, ca si Siria lui Assad erau dictaturi de dezvoltare, dar nu avea datorii… la FMI sau Banca Mondiala! Ca si in Siria, exista politie politica… ! Pretul unui litru de benzina era de 0,14 USD, cand în Franta de 1,77 USD… În Libia pretul unei pîini era de 0,15 USD. Învatamîntul în Libia era gratuit, ca si in Siria, un cetatean libian admis într-o universitate straina mai primea si o bursa de studii anuala de la statul libian (ca si in Siria) si un automobil nou cand se intorcea, obligatoriu, acasa.
Sistemul medical era gratuit, in ambele tari, o asistenta medicala fiind platita cu minim 1.000 USD/luna. În întreaga Libie exista o retea de magazine pentru familiile cu multi copii, unde preturile erau accesibile. Sub Gaddafi Libia isi triplase populatia!! Pentru fiecare copil nascut, familia libiana primea un ajutor material de 7.000 USD.
Tinerii casatoriti primeau 64.000 USD de la statul libian pentru a-si cumpara o locuinta, fiecare familie libiana avînd propria casa. Dar intermedierea si vînzarea imobilelor era interzisa prin lege… În Libia nu se platea impozit pentru imobile de locuit (case, apartamente). Energia electrica, ca si in Siria, furnizata consumatorilor casnici, era gratuita. Dar nu exista presa libera, cultul lui Gaddafi , ca si a lui Assad, era peste tot, iar alegerile erau …unidirectionate!
Ajutorul de somaj era in Libia de 750 USD. Fiecare întreprinzator libian care-si deschidea o afacere, primea de la stat o subventie de 20.000 USD, într-o singura transa. Si primeau credite de la stat, fara dobînda. În 40 de ani de ”dictatura” Gaddafi populatia Libiei a crescut de 3 ori, mortalitatea infantila a scazut de 9 ori, speranta de viata a crescut de la 51,5 ani la 74,5 ani. Tot în ”dictatura” de dezvoltare Gaddafi, negrii din sudul Libiei au primit drepturi egale cu ceilalti cetateni libieni. Iar Siria chiar era o tara industriala in plina dezvoltare (Reseau International)
