Probejenia, 6 august, momentul de cearta dintre vara si toamna

Probejenia, cunoscuta in calendarul ortodox drept ”Schimbarea la fata”, este serbata in fiecare an la data de 6 august. Este ziua care marcheaza trecerea verii catre toamna: frunzele incep sa ingalbeneasca, berzele pleaca, insectele intra in pamant, apele incep sa se raceasca, se gusta primii struguri,spunandu-se ”boaba noua in gura veche”. In unele locuri se crede ca berzele pleaca spre alte tari ducand randunelele pe spate, iar oamenii tin sarbatoarea pentru ca pasarile sa ajunga cu bine la destinatie. Si tocmai pentru ca pleaca berzele, nu e bine sa pleci in calatorie, intrucat te vei rataci. Insectele care nu intra in pamant vor fi omorate.

Se crede ca daca un flacau vede un sarpe si nu il omoara, reptila se va preface in zmeu. Oamenii nu lucreaza in aceasta zi si incearca sa nu se certe unii cu altii, iar plantele culese acum au putere vindecatoare.

„Probejenia” sau „Obrejenia” (de la „a probazi” care inseamna „a certa”), cum mai este numita aceasta sarbatoare in popor, este situata in interiorul Postului Sfintei Marii, astfel incat este Dezlegare la Peste. Este asadar momentul de „cearta” intre vara si toamna. Se crede astfel ca din acest moment intreaga natura capata amprenta toamnei: culorile florilor palesc, apa din izvoare si fantani devine mai rece, fructele incep sa se coaca, iar cerul diminetilor are o culoare mai puternica. Agricultorii cred ca, dupa 6 august, este posibila oricand caderea brumei, dar rareori se intampla asa, in schimb isi mai face aparitia grindina.

Tot din 6 august sunt estimate roadele livezilor, din convingerea ca de atunci inainte fructele nu se mai „aleg”, adica nu mai cad singure si vor ajunge sa se coaca.

In preajma acestei sarbatori, stupii care au fost transportati in pastorala sunt pregatiti sa fie adusi acasa, din aceeasi credinta ca florile „palesc” si nu mai au in ele dulceata.

Din aceasta zi oamenii nu se mai scalda in apele raurilor, acestea incepand sa se raceasca. Oamenii nu se spala, nu se scalda in rau („cerbul spurca apa si o raceste”) si nu spala rufe.

Femeile, mai ales in mediul rural, nu mai lasa noaptea ferestrele deschise, nu atat de teama frigului care se instaleaza spre toamna, ci din credinta ca, in miez de noapte, duhurile rele se trag, de frig, in case si ca membrii familiei atinsi de ele raman o vreme cu membrele intepenite sau strambe, de parca i-ar fi tras curentul.

Oamenii nu se ocarasc sa nu fie in cearta tot anul. „De te certi astazi cu cineva, vei petrece intreg anul intr-o galceava”. Exista credinta generala in spatiul romanesc ca pana la 6 august trebuie neaparat sa te impaci cu toti cei pe care i-ai „probozat” (certat) de-a lungul anului.

Se spune ca in aceasta zi nu este bine nici sa te certi, pentru ca altfel vei petrece intreg anul intr-o galceava. Copiii ar fi bine ca astazi sa fie mai cuminti decat de obicei, deoarece cei care vor fi „probozati”, ocarati sau mustrati au toate sansele sa li se intample acelasi lucru si in restul anului.

Despre cei care nu sarbatoresc aceasta zi asa cum se cuvine se crede ca se vor usca si ingalbeni ca florile ce dau inapoi de la Obrejenie!

In popor exista credinta potrivit careia cine se roaga sa scape de un viciu, de o patima, in aceasta zi, va reusi. Tot in 6 august isi pot sarbatori onomastica cei care se numesc David sau Cristina.

Daca se spala in zorii zilei cu roua din gradina, luata de pe florile abia imbobocite, chiar si batranele cu chipul zbarcit pot redeveni frumoase sau macar vor fi privite cu mai multa placere de omul iubit.

Tinerele necasatorite evita sa se priveasca in oglinda in seara premergatoare sarbatorii, de teama ca vreun duh necurat ascuns acolo sa nu le fure frumusetea, lasandu-le strambe si pocite. In schimb, daca au o fantana noua, din care nu s-a baut inca apa, se grabesc sa priveasca in ea in miez de noapte, dupa o zi intreaga de post, la lumina unei lumanari, in speranta ca apa se va tulbura usor si va lasa sa se intrevada chipul ursitului.

Metoda este folosita si de vaduvele tinere, dar femeile varstnice spun ca „vedenia” apare numai daca au fost credincioase defunctului si nici macar in vis nu au pacatuit.

Se crede ca, daca vremea se schimba brusc in aceasta zi, aspectul sau nou se va mentine acelasi pana la 15 august, cand se serbeaza Adormirea Maicii Domnului.

Este totodata o zi sfanta in care se deschid Cerurile si se pot vedea portile Raiului de catre cei alesi de Dumnezeu, fapt prefigurat de altfel de Insusi Mantuitorul, cu 6 zile inainte de urcarea pe muntele Tabor: „Sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moarte pana nu vor vedea Imparatia lui Dumnezeu venind intru putere”.

In directa legatura cu aspectul religios-crestin, sarbatoarea poate semnifica si schimbarea noastra in bine, schimbarea invidiei in bucurie, a rautatii in iertare, a impacarii cu sine si cu ceilalti.