Proclamatia de la Timisoara,
la 21 de ani de la Revolutie
Acum 21 de ani, la Timisoara, aparea un document cunoscut in toata Romania sub numele de „Proclamatia de la Timisoara”.
Semnatarii cereau, acum 21 de ani, printre altele, excluderea din viata publica a fostilor lideri comunisti, iar lucrurile au ramas doar la stadiul de dorinta, in Romania neputandu-se vorbi de o lustratie reala.
Mai mult chiar, o lege in aceasta chestiune a fost declarata anul trecut ca fiind neconstitutionala, iar un recent sondaj de opinie arata ca subiectul nu ar mai fi de interes pentru o buna parte dintre romani.
La 21 de ani de la Proclamatia de la Timisoara, ramane neimplinit punctul opt.
„Propunem ca legea electorala sa interzica, pentru primele trei legislaturi consecutive, dreptul la candidatura pe orice lista a fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de securitate” – sustineau semnatarii proclamatiei.
Acest punct a devenit, in dezbaterea publica, asa-zisa Lege a lustratiei.
Dupa indelungi dezbateri, legea a trecut de Parlament, dar a fost declarata anul trecut a fi impotriva legii fundamentale de catre Curtea Constitutionala, pe motiv ca ar incalca dreptul de a fi ales.
Unul dintre initiatorii proclamatiei, Florian Mihalcea, spune ca, si in acest context, lustratia are inca sens pentru ca victimele regimului comunist nu au vazut inca dreptatea, iar criminalii regimului ocupa inca pozitii-cheie in sfera politica si economica.
„Are sens sa mergem pana la capat si, in ceea ce priveste efectele, am fost uimit sa constat, chiar daca au trecut 21 de ani, cat de multi fosti securisti sau informatori se afla in continuare in parlament, se afla in continuare in pozitii-cheie si modul in care s-au miscat lucrurile in Romania se datoreaza si acestui aspect, pentru ca multi sunt santajabili, pentru ca multi au dosare care se asteapta din orice moment sa se iasa la iveala si atunci nu mai pot sa fie verticali”, a declarat Florian Mihalcea.
Instantele de justitie din Romania inca mai dau verdicte de colaborare cu Securitatea.
Chiar joi, Inalta Curte de Casatie si Justitie a luat o decizie irevocabila in cazul vicepresedintelui Senatului, Dan Voiculescu.
Presedintele de onoare al Partidului Conservator declara ca este un verdict incorect, care reflecta presiunile exercitate asupra magistratilor.
Istoricul Marius Oprea crede ca insa ca problema tine de fiecare partid in parte si ca acestea ar putea avea de pierdut daca nu dau dovada ca sustin lustratia.
Este usor de impus o asemenea masura pentru ca, deocamdata, putem constata un lucru cu certitudine: nu exista vointa politica pentru asa ceva. Dar, pe de alta parte, in momentul in care asemenea masuri sunt supuse spre dezbatere parlamentara, presiunea publica asupra alesilor poate fi destul de mare, pentru ca cine voteaza impotriva unor asemenea masuri se autoincrimineaza”, a sustinut Marius Oprea.
El mai sustine ca nu este niciodata prea tarziu pentru adevar si pentru a se face curat in societatea romaneasca.
Chiar daca Legea lustratiei nu a trecut de testul Curtii Constitutionale, Marius Oprea crede ca exista metode de a opri accesul la functii publice al fostilor activisti de partid si al fostilor colaboratori cu Securitatea.
Proclamatia de la Timisoara este un document programator adoptat la Timisoara in data de 12 martie 1990.
A fost redactat in urma manifestatiei populare din Piata Operei inceputa cu o zi inainte.
George Serban, mai tarziu deputat PNTCD de Timis, initiatorul Proclamatiei de la Timisoara si al declararii zilei de 16 decembrie ca zi nationala de lupta impotriva totalitarismului, a fost inspirat in demersuul sau de colaboratoarea sa, Alexandra Indries.
Cea mai bine cunoscuta cerere a documentului este punctul 8, care cerea ca nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Roman sau al Securitatii sa nu aiba dreptul de a lucra in functii publice pe o perioada de 10 ani sau trei legislaturi consecutive, punind accent mai ales pe functia de presedinte.
