Prognoză: pomenile electorale din 2024, va ridica datoria publică la peste 1.000 de miliarde de lei
De câteva zile,experții FMI și-au încheiat misiunea în România.
O vizită derulată periodic, în baza Art.IV, pentru toate statele membre, cu scopul evaluării politicilor monetare, financiare și economice, funcție de care se întocmesc niște recomandări de optimizare.
După patru zile de zăbavă în România, delegația FMI a prognozat că deficitul bugetar, în următoarea perioadă, va trece de 6%, din pricina unor cheltuieli mai puțin riguroase la nivel administrativ și, mai cu seamă, a costurilor induse de recalcularea pensiilor din septembrie a.c.
Pentru reducerea deficitelor la un nivel sustenabil, experții de la FMI recomandă măsuri extinse pentru creșterea veniturilor din taxe, aflate acum la cel mai scăzut nivel din UE ca pondere in PIB.
Se impun, de asemenea, revizuirea grilei de impozitare a veniturilor, eliminarea scutirilor rămase, fără excluderea introducerii unui eventual impozit progresiv.
Veniturile din TVA se cer sporite, inclusiv prin extinderea și la alte produse a cotei standard de 19%.
Între recomandările formulate, figurează și introducerea unei taxe pe carbon pentru Transporturi și Construcții sau a unei accize suplimentare pentru combustibilii fosili.
Nu sunt trecute cu vederea nici creșterea impozitării proprietatilor sau majorarea în etape a pensiilor din sectorul public.
Inflatia de baza, conform aprecierii experților, trebuie adusă, până în 2025, la intervalul țintit de BNR, obiectiv greu de atins în condițiile unor creșteri salariale cu două cifre. Pana când inflația nu o ia la vale, BNR va promova o politică monetară mai restrictivă care va restrânge creditarea pentru mediul economic și pentru persoanele fizice, cu riscuri previzibile pentru creșterea economică preconizata de 3% pentru anul în curs…
În concluzie, România trebuie să continue consolidarea fiscal-bugetara pentru a face deficitele sustenabile. Fiind, însă, într-un an electoral, guvernanții vor umbla „cu mănuși” și nu vor ezita sa se împrumute chiar la dobânzi în euro ce gravitează în jurul cotei de 6 %.
„Măgarii” apostrofați recent de catre premierul Marcel Ciolacu apreciază că, de pe urma pomenilor electorale din 2024, vom intra în 2025 cu o datorie publică mai mare de 1.000 de miliarde de lei, trecând binisor de 50% din PIB.
Conform legii, vom fi obligați să adoptam în regim de urgență măsuri de reechilibrare fiscal-bugetara…
Destul de probabil, ne asteapta un acord cu FMI-ul, despre care decidentii noștri politici se cam feresc să vorbească precum se ferește dracul de tămâie!
Acordul în cauză face din recomandări obligații…
Clar, nu?
Toma Pirău
