Consilierului Şerban Şovăială: Proiectul ,,Cum dezvoltăm Brașovul”

Iată ce scrie consilierul local independent Şerban Şovăială – unul din cei trei consilieri local ce fac opoziţie în Consiliul Local, pentru că atâta există în mod real, restul fac gargară politicianistă în conferinţele de presă şi pe sub masă sunt încăţeliţi cu Scripcaru – pe pagina sa de facebook:

În urma ultimului articol publicat (Brașovul încotro?), au fost o serie de oameni care mi-au reproșat că, prin ceea ce scriu, bănuiesc, m-aș lamenta în loc să vin cu realizări concrete. Le-am răspuns că articolele mele nu sunt in nici un caz lamentări, ci un mod de a pune presiune pe decidenții temporali ai administrației brașovene, din rândurile cărora nu fac parte, la fel cum un parlamentar al opoziției nu face parte din grupul celor aflați la putere. Dar, la o analiză mai profundă, am ajuns la concluzia că acei critici ai mei au dreptate măcar in sensul in care mi-au cerut să vin cu soluții la problemele semnalate. De multe ori cei aflați in opoziție nu conturează soluții concrete la poblemele societății din teama ca nu cumva acele soluții să fie implementate de adversarii lor politici și astfel meritele să le scape printre degete. E drept că – de cele mai multe ori – opoziția nu creionează soluții și dintr-o totală lipsă de idei si competență. Pentru a nu fi confundat cu aceștia din urmă – cei lipsiți de idei si gândire aplicată – am decis sa scriu o serie de articole detailând modul in care văd eu că ar trebui să se administreze orașul pe care il iubesc.

Actiunile de administrare ale unei primarii sunt circumscrise unor directii principale:

• Urbanism (dezvoltarea spatiala a orasului – estetica, functiuni );
• Trafic (parte integranta a capitolului Urbanism, dar mult prea complex pentru a fi un subcapitol al acelui subiect – incluzand aici si Transportul public);
• Scoli si educatie ;
• Mediul de afaceri (strans legat de capitolul urbanism, dar si de taxari si protectia mediului);
• Cultura (strans legat de capitolul Scoli si educatie, dar mult prea important pentru a-l transforma in subcapitol la acel punct);
• Evidenta populatiei, protectia copilului si protectia sociala;
• Siguranta cetateanului si ordinea publica;
• Bugetul orasului, care determina amploarea actiunilor posibil de efectuat de catre primarie pentru a gestiona punctele de mai sus.

Din nefericire organizarea actuala a Brasovului – municipiu si judet – pune responsabilitatea zonei de Sanatate, extrem de importanta si ea, covarsitor in sarcina administratiei judetene. Viitorul va trebui modificat.

A. URBANISM

Urbanismul este cheia dezvoltarii sanatoase a unui oras. De modul in care este rezolvata aceasta componenta a unui oras depind in mod esential o serie de aspecte ale soliditatii dezvoltarii unui oras:

• aspectul din punct de vedere estetic;
• influenteaza in mod radical traficul (cartiere cu blocuri inalte si dese, deci aglomerare de populatie, necesita strazi mai largi, transport in comun mai mare dimensionat, etc);
• atractivitatea orasului pentru noi rezidenti;
• atractivitatea orasului pentru turisti;
• defineste „personalitatea” orasului, unica, sau nu;
• pune in valoare zonele istorice ale orasului, sau dimpotriva, le distruge;
• in final, dar nu in ultimul rand, are efecte directe in starea psihica a locuitorilor orasului, mergand chiar pana la a le afecta sanatatea mintala si nu numai.

In anul 2016, imediat ce mi-am inceput activitatea in noul consiliu local rezultat in urma alegerilor locale, primul lucru pe care l-am solicitat a fost reactualizarea Planului Urbanistic General, celebrul PUG, legea de baza in urbanismul unei localitati. Desi a fost adoptata o hotarare de CL in acest sens, la patru ani dupa acel moment PUG-ul inca nu a fost reactualizat, doar s-a organizat o licitatie pentru a se gasi o firma care sa se ocupe de acest lucru, dar FARA a se stabili datele de baza pe care sa fie construita aceasta actualizare a PUG-ului!!! In anul 2017 am adresat un Apel public catre colegii mei din Consiliul local pentru a ne aduna si a decide calea de dezvoltare viitoare pe care dorim sa o imprimam Brasovului, sau macar sa decidem intre cele doua directii posibile – dezvoltarea pe verticala (blocuri inalte, aglomerate, asa cum se construiesc acum, sau nu) si dezvoltarea pe oricontala, prin case unifamiliale, sau plurifamiliale, dar NU blocuri. Eu am sustinut si continui sa fiu singurul consilier local care sustine ca o dezvoltare a spatiilor de locuit prin case este de preferat unor ghetouri de blocuri de 10 etaje inghesuite ca sardelele in conserve. Exista studii asmple facute la nivelul tarilor dezvoltate care arata ca oamenii se rup de societate cand ii pui sa locuiasca in cladiri cu mai mult de 5 nivele (P + 4), conxiunile sociale se strica, apare alienarea si depresia. Nu la toti oamenii, evident, dar incidenta acestor lucruri este clar mai ridicata la cei ce locuiesc in blocuri decat la cei ce locuiesc in case.

Din nefericire Apelul meu a ramas fara ecou, interesul consilierilor locali fiind ZERO fata de cea mai importanta sarcina pe care o au fata de locuitorii orasului.

Astazi au ajuns sa fie construite blocuri si pe unica zona ce mai putea fi destinata industriei – campul dintre Craiter, Triaj si ocolitoarea Brasovului. Asta desi populatia orasului nu creste, dimpotriva, se diminueaza, sau in cel mai bun caz stagneaza. Majoritatea fabricilor existente astazi in zona metropolitana a Brasovului se afla in afara UAT Brasov. Cu efectul catastrofal ca bugetul local este vaduvit de o extrem de importanta sursa de formare a lui – cota din impozitele pe salarii ale celor ce realizeaza acele salarii pe teritoriul administrativ al orasului, sau comunei. Asa au ajuns Cristianul si Ghimbavul doua din cele mai bogate localitati din tara – prin sumele uriase ce le revin din impozitele pe salariile celor angajati pe teritoriul administrat de ele. Si tot asa se explica de ce Brasovul are un buget mai mic decat localitati similare – vezi Oradea, sau Clujul.

Ca atare, in noua administratie ce va prelua fraiele gestionarii orasului din toamna acestui an 2020, o atentie EXTREM de ridicata trebuie acordata finalizarii actualizarii PUG-ului si definirii unei cirectii CLARE, PREVIZIBILE si PUBLICE de dezvoltare urbanistica a orasului. Sa nu mai ajunga unii oameni, spre exemplu, sa isi construiasca o casa unifamiliala, ca in zona Tractorul, si dupa 4 – 5 ani sa se trezeasca cu un bloc de 7 – 8 – 10 etaje imediat langa casa lor.

O mare problema a acestor cartiere de blocuri este data de spatiile extrem de mici lasate intre cladiri. Din foame de profit, dezvoltatorii au incercat sa inghesuie cat mai multe apartamente pe suprafetele pe care le aveau la dispozitie, iar primaria, care ar fi trebuit sa vegheze la ceea ce se construieste si care ar fi trebuit sa apere, sa protejeze Brasovul, a fost parte interesata la acest masacru al orasului. Evident ca nu numai conditiile legale de insorire a apartamentelor (minimum o ora de soare direct in cea mai defavorabila zi a anului, respectiv solstitiul de iarna) nu sunt respectate, dar nici spatiile de parcare pentru autoturisme nu sunt suficiente pentru cate apartamente se construiesc. Cum se poate corecta asta pe viitor? Cum poti face parcari, chiar si supraetajate, sau subterane, cand TOTUL este acoperit cu blocuri de beton?

In plus, ce probleme vor fi in viitor in aceste veritabile ghetouri, cand copiii plimbati astazi in carucioare vor ajunge – multi si relativ simultan – pe la varste de 15 – 20 de ani? Fenomenul bandelor nu este unul nou, necunoscut, doar primaria Brasov se face ca nu stie si nu are de ce sa ia masutile necesare pentru a evita asemenea riscuri majore de siguranta pe viitor.

De asemenea vor trebui rezolvate problemele dealurilor Scheiului. Spre deosebire de o parte destul de vocala a celor ce se definesc a fi „societatea civila”, desi sunt in mare masura ancorati si in sustinerea unui anumit partid politic, multi dintre ei fiind membri ai acelui partid (ceea ce contrazice esenta ideii de societate civila), eu nu sunt contra dezvoltarii urbanistice a acelor dealuri. DAR!!! In nici un caz asa cum este dezvoltarea permisa in actualul PUG, care – atat prin regimul de inaltime admis (care genereaza nenumarate confuzii intentionate, pornind de la simpla ne-definire a parterului in lege ajungem sa vedem imobile cu 5 – 6 etaje construite intr-o zona ce ar trebui sa contina maxim P + 2 + M, dezvoltatorii sustinand ca primele doua nivele sunt de fapt demisol). Acele dealuri ar putea deveni ceva similar dealurilor din jurul Los Angeles-ului, unde exista Bel Air, Beverly Hills, etc. In nici un caz dezvoltarile permise astazi, care sunt mai aproape de favelele sudamericane!

Cam asta ar fi, intr-un scurt rezumat, esenta urbanismului si directiile pe care le vad eu necesare pentru a ajuta Brasovul sa isi pastreze aerul unic in randul oraselor Romaniei si pentru o dezvoltare sanatoasa a lui.

Urmeaza subiectul TRAFIC, cu influente majore si in Urbanism.

(Desigur subiectul este EXTREM de amplu, oricine vrea sa critice ceea ce am scris mai sus are o multitudine de usi deschise, nu am facut nimic mai mult decat sa zgarii suprafata domeniului Urbanism, dar daca as fi dezvoltat asa cum trebuie subiectul postarea mea devenea o carte pe care nu cred ca ar fi citit-o nimeni dintre cei carora ma adresez).

I.Rinder

Share on Facebook

Tweet

Follow us