Proiectul de lege privind clasificarea judetelor făcut praf de statisticienii brașoveni

Cea mai ferma reactie din partea unor reprezentanti ai unor institutii publice brasovene la intentia tehnocratilor lui Ciolos de a declasifica Brasovl vine de la Ion Popescu, şeful Direcţiei Judeţene de Statistică Brașov.
Era mai putin asteaptata aceasta declaratie stiind poizitia speciala a institutiei, dar odata venita este si cea mai temeinica pentru ca are la baza date certe, verificate adunate de-a lungul timpului. Ion Popescu a prezentat, inca de la inceputl acestei saptamani, într-o conferinţă de presă, care sunt cifrele reale în judeţul şi municipiul Braşov, care demonstrează că Braşovul trebuie să fie pol transnațional de dezvoltare. Seful de la STATISTICA este ferm sustinand ca nici nu poate fi vorba de „statutul” de pol secundar, după cum este prevăzut într-un proiect de lege vechi de câțiva ani (de pe timpul tandemului de trista amintire Basescu-Boc), repus pe tapet de Guvern, care prevede reorganizarea teritorială și reclasificarea localităților din România.
„Probabil că Brașovul este lăsat mai jos, vor primi finanțări ceilalți poli, iar Brașovului i se va pune iar bețe în roate de la București. Știm că Brașovul nu a fost niciodată iubit, o să fie invocat faptul că nu avem aeroport, nu avem  autostradă și nu ai cum să fi pol transnațional. Și  o să fie sprijinit probabil Sibiu, când va fi cazul de stabilit capitala regională.Vom înainta un material pentru opinia publică și a instituțiilor care trebuie să fie interesată de situația Brașovului și vom demonstra că Brașovul nu trebuie retrogradat. Îndeplinim toate condițiile chiar dacă nu avem autostradă și aeroport”, a concluzionat Ion Popescu.

Municipii poli regionali principali cu potenţial transnaţional, municipii de importanţă naţională şi transnaţională trebuie să aibă populaţie peste 250.000 de locuitori (400.000 în aria funcţională). Aria funcţională se defineşte ca formaţiunea teritorială, respectiv teritoriul şi structura instituţională organizată conform prevederilor legislatiei din domeniul administraţiei publice locale ale uneia sau mai multor unităţi administrativ-teritoriale de bază, în cadrul căruia se desfăşoară  relaţii funcţionale de ordin social, economic, cultural şi/sau legate de infrastructură.

Aria funcţională poate fi de tip sectorial sau integrată teritorial. Ariile funcţionale integrate teritorial pot fi de 3 tipuri: arie funcţională constituită în jurul Capitalei României şi a municipiilor reşedinţă de judeţ, denumită arie funcţională de tip zonă metropolitană; arie funcţională constituită în jurul municipiilor şi oraşelor cu peste 20.000 locuitori, exceptând municipiile reşedinţă de judeţ, denumită arie funcţională urbană şi arie funcţională constituită în jurul polilor rurali, precum şi cele care se structurează în jurul oraşelor incluse în categoria ”oraşelor cu caracteristici rurale”, denumită în continuare arie funcţională potenţială.

Date statistice pentru municipiul Braşov

Conform datelor statistice referitoare la numărul de locuitori necesari pentru ca un municipiu reşedinţă de judeţ să se încadreze ca “municipiu pol regional cu potenţial transnaţional”, municipiul Braşov îndeplineşte condiţiile cerute de lege, având o populaţie de 290.743 locuitori, iar în aria funcţională are 478.141 locuitori.

Populaţia după domiciliu la 1 iulie , pe municipii poli regionali

Număr persoane

Cu toate că îndeplineşte condiţiile necesare de a fi încadrat în a doua categorie, Municipiul Braşov nu a fost încadrat alături de celelalte cinci municipii, respectiv Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara, apărând în anexele proiectului de lege alături de alte şaptesprezece municipii reşedinţă de judeţ, din cea de a treia categorie.
Municipiul Braşov face parte din Zona Metropolitană, împreună cu alte optsprezece localităţi. In anul 1992 localităţile care compun Zona Metropolitană aveau o populaţie de 477.797 locuitori, iar la 1 ianuarie 2016 populaţia zonei metropolitane era de 478.141 locuitori, cu 344 persoane mai mult.
„Chiar dacă populaţia municipiului Braşov la 1 ianuarie 2016 este mai mică cu 27.156 persoane faţă de anul 1992, această diferenţă se regăseste în populaţia din celelalte localităţi ale Zonei Metropolitane. În perioada 1992-2016, o parte însemnată din populaţia municipiului Braşov, a migrat spre localităţi din Zona Metropolitană. Conform datele statistice nu se confirmă anumite informaţii apărute în media, referitoare la depopularea municipiului Braşov, nefiind  în concordanţă cu realitatea”, susţine Ion Popescu.

Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie pe judeţe şi localităţi

Demografia Zonei Metropolitane
Populaţia Zonei Metropolitane este în creştere, rata natalităţii a ajuns in 2015 la 8,9 la mia de locuitori faţă de 8,4 la mia de locuitori în anul 2000. Rata natalităţii este mai mare cu 0,5 puncte procentuale la mie comparativ cu cea înregistrată la nivel naţional. Numărul născuţilor vii în 2015 este cu 260 mai mare faţă de 2000.
Chiar dacă sporul natural este negativ, datorită migraţiei populaţiei din alte localităţi ale judeţului şi din alte judeţe spre Zona Metropolitană, populaţia a crescut.

Nascuţii vii şi sporul natural

Forţa de muncă din Zona Metropolitană

Referitor la numărul de salariaţi, din datele statistice rezultă ca acesta este în creştere, diferenţa între 2014 si 2012 fiind de plus 8.238 de persoane în Zona Metropolitană şi plus 7.927 în municipiul Braşov.
Ponderea numărului de salariaţi din Zona Metropolitană în totalul salariaţilor din judeţul Braşov este de 90,48%.

Numărul mediu al salariaţilor pe judeţe şi localităţi

Produsul intern brut

Produsul intern brut al ţării a scăzut în anul 2013 faţă de 2008 cu 3,4%. La Braşov acesta a crescut cu 2,7%,iar la Iaşi a crescut cu 2,2% , în schimb la Dolj a scăzut cu 8,3%.
Ce se mai poate spune acestor tehnocrati daca la Braşov PIB-ul pe locuitor este mai mare cu 20,9% faţă de media naţională; faţă de Iaşi este mai mare cu 52,6% şi cu 60,9% faţă de Dolj.

Exportul şi Importul

Exportul Braşovului reprezintă 5,1% din totalul exportului ţării, în timp ce al Iaşului reprezintă 1,4% şi al Doljului 2,0%.
Peste 40% din produsele exportate de Braşov merg spre Germania, prima ţara a U.E. din toate punctele de vedere.

Activitatea turistică

În anul 2015, în municipiul Braşov se aflau 3,0% din locurile de cazare turistică existente în România, iar în Zona Metropolitană 7,0%, comparativ cu 1,3% în judeţul Iaşi şi 0,7% în judeţul Dolj.
În municipiul Braşov au venit în anul 2015 peste 500.000 turişti iar în Zona Metropolitană aproape 880.000 turişti, în timp ce în municipiul Iaşi au fost puţin peste 200.000 turişti, iar în Craiova mai puţin decât 80.000 turişti.
6,7% din turiştii străini veniţi în România s-au cazat în Zona Metropolitană a Braşovului, în timp ce în judeţul Iaşi au fost 1,9% iar în Dolj 0,9%.

Educaţie

 Unităti şcolare

 Sanatate – Unitati sanitare si paturi in spitale