Puiu Hasotti: limitarea rolului Curtii Constitutionale
Senatorul PNL Puiu Hasotti critica decizia Curtii Constitutionale de a da Guvernului posibilitatea continuarii asumarii pe Legea educatiei si sustine ca aceasta institutie a devenit cel mai important for legiuitor al tarii, iar in viitoarea Constitutie ar trebui limitat rolul CCR, transmite Mediafax.
„Curtea Constitutionala s-a mai facut inca o data de ras prin hotararea pe care a dat-o prin care Guvernul poate sa continue asumarea raspunderii. In situatia in care premierul Emil Boc nu va retrage proiectul, si nu-l va retrage, opinia mea este ca semnatarii motiunii trebuie sa-si retraga semnaturile si dupa publicarea legii in Monitorul Oficial sa atace la Curtea Constitutionala o serie de prevederi. Dar Curtea Constitutionala a devenit cel mai important for legiuitor din Romania. As putea spune ca Parlamentul Romaniei este tricameral: Camera Deputatilor, Senatul si Curtea Constitutionala”, a declarat, duminica, intr-o conferinta de presa sustinuta la Constanta, senatorul PNL Puiu Hasotti.
In opinia sa, in viitoarea Constitutie ar trebui prevazut pentru Curtea Constitutionala ca aceasta sa dea doar avize consultative si sa lase Parlamentul sa legifereze, in situatia in care este nevoie de o curte constitutionala.
„Ma indoiesc ca avem nevoie de Curtea Constitutionala, in orice caz nu de acest fel”, a spus senatorul PNL.
PDL si tranzactiile cu interesul national
El considera ca UDMR nu este vinovat pentru Legea educatiei si ca raspunderea exclusiva pentru aceasta apartine PDL, care „face tranzactii cu interesul national”.
Puiu Hasotti a citit apoi cateva fragmente dintr-un raport elaborat de catre Centrul European de Studii pe Probleme Etnice al Academiei Romane la proiectul Legii educatiei.
„Limba romana nu poate fi predata ca limba straina deoarece are statut de limba functionala si este mijlocul prin care comunitatea se poate integra in societatea si economia nationala. (…) In Europa democratica este respinsa ideea etno-nationalismului si autonomiei ca scop in sine, ca expresie a unei ideologii. Aplicarea acestor prevederi va consacra statutul limbii romane ca element marginal in educatia minoritatilor nationale, conferindu-i caracter de limba straina. In prezent, regimul de limba straina este aplicat exclusiv studentilor straini veniti in Romania cu burse de studiu si nicidecum cetatenilor romani, limba fiind principalul factor de coerenta administrativa in societate si stat”, a citat Hasotti din respectivul raport.
El a mentionat ca documentul intocmit de catre Academia Romania are 18 pagini si a fost realizat la solicitarea Biroului Permanent al Senatului.
