Raport din Berna al scriitorului Lucian Blaga, către Directia Presă şi Informații din Ministerul de Externe, 17 februarie 1930
Românismul lui Lucian Blaga s-a manifestat și în activitatea sa diplomatică, despre care se știe mai puțin. La 13 iunie 1929, în ziarul Berner Tagblatt, din Berna s-a publicat un articol de o rară violență împotriva hotărârii adoptate la Trianon în aşa-numita problemă a „optanților” (hotărâre care dădea câştig de cauză României).
Lucian Blaga s-a dus la redacția respectivă, unde a stat de vorbă cu autorul articolului, încercând să obțină un drept la replică.
N-a reușit, întrucât redactorul, conform concluziei lui Blaga, era subvenționat de unguri.
N-a reușit, întrucât redactorul, conform concluziei lui Blaga, era subvenționat de unguri.
Raportul său, transmis la 17 februarie1930 către Direcția Presă şi Informații din Ministerul Român de Externe, este relevant și, în plus, exemplar pentru ceea ce ar trebui să fie un diplomat aflat în slujba țării sale.
Domnule Director,
Drept răspuns la adresa No. 511 am onoarea a Vă expune în cele ce urmează punctul meu de vedere în ce priveste anularea efectelor propagandei străine ostile României. În cursul activităţii mele de peste trei ani ca atașat de presă în diferite ţări am putut să fac diverse experienţe si cred că pot să trag chiar unele concluzii destul de sigure din ceea ce am putut sau n-am putut să realizez cu mijloacele pe cari împrejurările mi le-a pus la dispoziţie.
Deoarece în acest scurt raport vreau să vin cu o propunere concretă, îndeosebi în ce privestee „contrapropaganda” noastră ziaristică în străinătate, mă voi mărgini la câteva observaţiuni generale, rezervânâdu-mi pentru alte rapoarte propunerile în ce priveste propaganda pe altă cale decât cea ziaristică. (…)
Pe cât de rezervată, pe atât de cinstită, presa elveţiană e totdeauna gata să publice „articole-răspunsuri”: adică articole prin cari să rectifice anume afirmaţiuni apărute în coloanele lor. Am dat eu însumi asemenea articole la Neue Zuricher Zeitung, Vaterland (Lucerna) Eclesiastica (Friburg) La Suisse (Geneva) etc. Nu mi s-a întâmplat niciodată să nu mi se publice articole în care puneam la punct afirmaţiuni din alte isvoare, tendenţioase sau false. Găsesc că această contrapropagandă ziaristică „trebuie să rămână” – îndeosebi pentru Elveţia, dar cred că si pentru Germania si ţările nordice – una din principalele datorii ale atastului de presă, fiind extrem de eficace. (Un exemplu: ziarul Vaterland ne înjura, acum e anul, aproape lunar prin corespondenţele unui Ungur de la Budapesta. Acum șase luni am dat un răspuns drastic, dar bine motivat – de atunci avem liniste ). (…)
De aceea supun aprecierii Dvoastra această propunere: Să se creeze la Direcţia propagandei o secţie a „contrapropagandei pe cale ziaristică”, compusă din câţiva redactori de specialitate, cari să se ocupe esclusiv cu „articole-răspunsuri” cari trebuiesc date la articolele tendenţioase sau grete, apărute în presa străină.
Atastul de presă ar trimite firește articolele dusmănoasedirect la secţiunea „contrapropagandei ziaristice” – de acolo ar primi „articolul-răspuns” pe care el urmează să-l predea pentru „replica” ziarului împricinat.
