Raportul BNR asupra Inflatiei
Politicile fiscale si ingrijorarile guvernatorului Mugur Isarescu
„Procesul de numire a unui nou guvern accentueaza incertitudinile legate de implementarea consecventa a mixului de politici macroeconomice si a reformelor structurale necesare pentru mentinerea macrostabilitatii si asigurarea unei cresteri economice durabile”, se arata in Raportul asupra Inflatiei, prezentat luni de guvenatorul Isarescu. Guvernatorul a reluat ideea mediului incert in care oficialii BNR sunt nevoiti sa ia decizii, fara a intra insa in detalii. In Raportul publicat de Banca Centrala, aceste riscuri sunt prezentate mai in detaliu, intelegand de ce Isarescu s-ar bucura daca ar avea un om in functia de prim-ministru, pentru a putea tine sub control politica fiscala viitoare. Vezi mai jos lucruri 6 ingrijorari ale lui Mugur Isarescu, pe care acesta nu le-a mentionat in prezentarea sa de luni.
Scenariul de baza prevede consolidarea cresterii economice in anul 2015, in ciuda unei productii agricole sub media pe termen lung si o accelerare semnificativa in 2016, datorata consumului si redresarii anticipate a investitiilor. Cresterea importurilor este anticipata a fi mai alerta decat cea a exporturilor, contributia exporturilor nete la cresterea PIB fiind proiectata a deveni negativa.
Cresterea consumului va accelera in trimestrul III 2015, ca efect al majorarilor salariale, al dinamicii inflatiei, dar si al avansului creditului de consum din ultimele doua trimestre. Dupa dinamicile anuale negative din 2013 si 2014, investitiile vor inregistra ritmuri pozitive atat in 2015, cat si in 2016, pe seama revigorarii activitatii investitionale a sectorului privat, in paralel cu anticipata revenire a creditarii interne si dinamizarea treptata a activitatii economice a partenerilor comerciali ai Romaniei.
2. Sunt semnificative incertitudinile privind unele aspecte legate de conduita viitoare a politicii fiscale si a celei a veniturilor, mai ales avand in vedere ca bugetul pentru anul 2016 este inca neconfigurat.Tensiunile cu privire la criza datoriei elene, precum si turbulentele de pe pietele emergente au imprimat o crestere marginala cotatiilor Credit Default Swap (CDS) in trimestrul III 2015 comparativ cu cel anterior (tendinta regionala). Aceasta indica un potential de majorare a perceptiei de risc si in perioadele urmatoare, posibil a fi amplificata, in cazul Romaniei, de vulnerabilitatile asociate conduitei viitoare a mixului de politici macroeconomice, provenind cu precadere din partea componentei politicii fiscale. In context istoric, majorarea usoara in trimestrul III 2015 a perceptiei riscului suveran asociat statelor din regiune survine in conditiile amplificarii temerilor investitorilor privind incetinirea cresterii economiei Chinei si ale incertitudinilor cu privire la momentul debutului si, respectiv, la dozajul procesului de normalizare a politicii monetare a Fed. In cazul Romaniei, prima de risc suveran (aproximata cu ajutorul cotatiilor Option Adjusted Spread) este evaluata a se mentine usor sub tendinta pe termen mediu, in paralel cu pozitionarea sub nivelul de echilibru a ratei reale a dobanzii externe. Aceste evolutii sunt anticipate a exercita influente stimulative asupra cererii agregate interne. In structura efectului de avutie si de bilant, la La acestea se adauga efectele cu potential de antrenare din partea masurilor fiscale anuntate recent
3. Raman preocupante implicatiile pe care majorarile salariale recent implementate sau care sunt incluse in noul proiect al Legii salarizarii in sectorul bugetar le-ar putea avea asupra configuratiei viitoare a parametrilor fiscali.
Preocupante pentru banca centrala raman riscurile la adresa evolutiei viitoare a inflatiei avand ca sursa posibila suplimentare/ extindere a majorarilor salariale in sectorul bugetar- de natura sa amplifice gradul de relaxare a politicii fiscale, dar si sa exercite efecte de demonstratie asupra salariilor din sectorul privat-, precum si potentiala prelungire pe parcursul anului 2017 a cresterii etapizate a salariului minim brut. Relevanta acestor riscuri este sporita de continua amanare realizarii investitiilor publice, mai ales in infrastructura, si a unor reforme structurale, precum si de insuficienta valorificare a fondurilor europene, a caror eventuala perpetuare ar afecta sever si durabil potentialul de crestere si competitivitatea economiei romanesti. Potentialul inflationist al unui asemenea context ar decurge prioritar din relativa accentuare a deviatiei pozitive a PIB de la nivelul sau potential, dar si a decalajului dintre dinamica castigurilor salariale si cea a productivitatii muncii, implicand o accelerare a cresterii costurilor companiilor; acestora li s-ar alatura o foarte probabila adancire mai consistenta a deficitului de cont curent, inclusiv in conditiile relativei dinamizari a importurilor de bunuri de consum, precum si o posibila deteriorare a perceptiei investitorilor straini asupra economiei si pietei financiare romanesti, cu implicatii nefavorabile asupra primei de risc suveran, a costurilor de finantare externa…
4. Aplicarea relaxarii fiscale, conjugata cu posibila intarziere in realizarea reformelor structurale si a investitiilor publice, ar putea determina depasirea semnificativa a parametrilor fiscali asumati de Romania in cadrul tratatelor europene de guvernanta fiscala, avand ca efecte posibile reconfigurarea fluxurilor de capital adresate pietei interne, deteriorarea competitivitatii economiei nationale si, implicit, a potentialului de crestere al acesteia.
5. Materializarea riscurilor asociate acestor surse ar putea genera efecte indirecte negative asupra economiei romanesti, prin prisma impactului pe care aceste evolutii l-ar putea avea asupra cererii externe din partea UE, principalul partener comercial al Romaniei.
6. Consecintele adverse asupra increderii investitorilor pe pietele financiare regionale ar putea antrena cresteri ale volatilitatii fluxurilor de capital adresate acestora si, implicit, economiei romanesti. O astfel de conjunctura ar putea avea drept rezultat fluctuatii ale cursului de schimb al leului de natura sa altereze traiectoria inflatiei din scenariul de baza. Din aceste motive, in contextul expirarii recente a acordurilor incheiate de Romania cu Comisia Europeana si FMI, este necesara mentinerea coerentei politicilor macroeconomice in vederea consolidarii progreselor realizate in ultimii ani in ceea ce priveste eliminarea dezechilibrelor majore si cresterea rezilientei economiei interne in fata eventualelor socuri adverse de pe plan mondial.
Conform scenariului de baza al proiectiei macroeconomice, rata anuala a inflatiei IPC se va situa la nivelul de -0,7% la finele anului 2015 si la 1,1% la sfarsitul anului 2016, valori plasate sub limita inferioara a intervalului de variatie de +/-1 punct procentual asociat tintei stationare de 2,5%.
Evolutia ratei anuale a inflatiei este afectata semnificativ de masurile fiscale cu privire la reducerea succesiva a impozitelor indirecte. Astfel, pe fondul extinderii ferei de aplicabilitate a cotei reduse a TVA (9%) la alimente introduse la 1 iunie 2015, precum si al prevederilor incluse in noul Cod fiscal, cu modificarile ulterioare, presupuse a fi aplicate de la 1 ianuarie 2016, cu privire la reducerea cotei standard a TVA de la 24% la 20% si la extinderea cotei reduse a TVA la serviciile de livrare a apei potabile, prognoza actualizata prevede mentinerea ratei anuale a inflatiei IPC in teritoriu negativ pana in luna mai 2016.
Sub impactul suprapunerii acestor masuri fiscale, in perioada ianuarie – mai 2016 rata anuala a inflatiei IPC este anticipata a inregistra niveluri minime istorice situate sub -2%. Dupa epuizarea, in iunie 2016, a efectului de runda intai al masurii fiscale cu privire la extinderea cotei reduse a TVA la alimente, rata anuala a inflatiei va deveni pozitiva, revenind in interiorul intervalului tintei incepand cu luna ianuarie 2017, cand impactul direct al reducerii cotei standard a TVA de la 24% la 20% se va fi epuizat.
Comparativ cu Raportul asupra inflatiei din august, valoarea anticipata a ratei anuale a inflatiei IPC este mai redusa cu 0,4 puncte procentuale la sfarsitul anului 2015 si mai ridicata cu 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor. Pentru anul curent, aceasta revizuire este rezultatul unui aport mai redus provenind din partea indicelui CORE2 ajustat, a preturilor combustibililor si a celor ale LFO. Pentru anul 2016, reevaluarea s-a produs pe fondul proiectarii unor contributii mai ridicate provenind din partea indicelui CORE2 ajustat si a preturilor combustibililor.
Reducerea in doua etape a cotei standard a TVA inclusa in varianta finala a Codului fiscal, urmand a fi aplicata de la 1 ianuarie 2016 si, respectiv, 1 ianuarie 2017, este anticipata a avea un impact semnificativ asupra preturilor tuturor componentelor cosului de consum, cu exceptia celor aferente segmentului marfurilor alimentare, care au fost deja afectate de extinderea cotei reduse a TVA la alimente de la 1 iunie 2015.
