Recursul compensatoriu – investiţie în criminalitate
Peste 9.000 de infractori au ieşit din puşcăriile din România în acest an în baza recursului compensatoriu. 311 dintre ei au fost eliberaţi din Penitenciarul Codlea. Sindicaliştii din Administraţia Naţională a Penitenciarelor spun că efectele se vor vedea în perioada următoare, când 7-8.000 de foşti deţinuţi se vor întoarce după gratii, în condiţiile în care rata recidivei este de 60-70%
Peste 9.000 de infractori au ieşit din puşcăriile din România în acest an în baza recursului compensatoriu. 311 dintre ei au fost eliberaţi din Penitenciarul Codlea. Sindicaliştii din Administraţia Naţională a Penitenciarelor spun că efectele se vor vedea în perioada următoare, când 7-8.000 de foşti deţinuţi se vor întoarce după gratii, în condiţiile în care rata recidivei este de 60-70%. Practic, o investiţie în criminalitate.
Braşovul continuă să fie cel mai sigur municipiu din ţară, unde infracţionalitatea a scăzut anul trecut cu 24,7% iar trendul se menţine şi în acest an.
De la începutul anului până la sfârşitul lunii octombrie, au fost eliberaţi din penitenciarele româneşti aproximativ 11.000 de deţinuţi, este 9.000 dintre ei în baza Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu. În condiţiile ratei de recidivă de 60-70% în România, sindicaliştii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor consideră că plusul de infracţionalitate va fi devastator.
Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federatiei Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor, spune că, în condiţiile unei rate a recidivei de 60-70%, vom avea un plus de 6000 +7000 de de deţinuţi în perioada următoare care se adaugă la criminalitatea normală.
Scandalul celor eliberaţi înainte de termen din puşcării a reizbucnit după incidentul de la Alba Iulia, când un puşcăriaş proaspăt eliberat în baza legii recursului compensatoriu a atacat cu bestialitate un adolescentă în scara unui bloc.
„Genul acesta de măsuri nu fac decît să fie o investiţie în criminalitate şi infractorii o privesc ca atare din aceste motive se constată o agravare a infracţiunilor şi o creştere a numărului infracţiunilor de stradă”, spune Sorin Dumitraşcu.
La Braşov, datele oficiale ale IPJ arată o scădere a infracţionalităţii stradale în municipiul Braşov de 24,7 % în municipiul Braşov în anul 2017.
Potrivit conducerii IPJ Braşov, trendul în scădere se menţine şi în acest an, ceea ce face din Braşov cel mai sigur municipiu din ţară.
Chiar şi aşa, poliţiştii consideră că mai sunt măsuri care ar trebui implementate.
Potrivit subcomisarului Ivan Alina Maria, purtător de cuvânt IPJ Braşov, este vorba de suplimentarea numărului de camere de supraveghere, continuarea măsurilor de prevenţie şi intensificarea iluminatului public în oraş.
Cel mai recent caz grav de atac produs în Braşov este bătaia cruntă administrată de doi adolescenţi unui vârstnic de 66 de ani în pasajul din Centrul Civic. Bătăuşii au fost condamnaţi marţi la 6 şi 5 ani de închisoare în prima instanţă, dar avocatul victimei a înaintat apel, considerând că pedeapsa este prea blândă.
Vifor Rotar
Sindicalistul asta face parte din FRATIA PROCURORILOR, coloana vertebrala a STAULUI PARALE.
Nu va mai uitati in gura unor astfel de falsi specialisti. Sindicalistul Sorin Dumitraşcu este contrazis de realitate: „La Braşov, datele oficiale ale IPJ arată o scădere a infracţionalităţii stradale în municipiul Braşov de 24,7 % în municipiul Braşov în anul 2017”, un citat din articolul demai sus, care este confirmat de alt un articol din cotidianul dvs: Criminalitătea în România se menține pe un trend descendent (https://infobrasov.net/criminalitatea-in-romania-se-mentine-pe-un-trend-descendent/). Evenimentul din tunelul de acces din gara CFR cu vârstnic de 66 de ani, s-a petrecut înainte de punerea in practica a „Recursul compensatoriu”. Tinand cont de toate acestea se pune intrebarea ce urmareste dl Sorin Dumitraşcu, la ce ordine iese cu astfel de manipulari? Face parte din acea structura care blocheaza normalitatea la noi in tara?