Rețetă UDMR care merge la sigur: „Unde-i Lege și …tocmeală, iese sigur brambureală”..
Un cetăţean din judeţul Cluj s-a săturat de răspunsurile evazive ale Administraţiei Prezidenţiale, de fiecare dată când a cerut o atitudine vis a vis de problemele cu care s-a confruntat în relaţia cu alte autorităţi ale statului. Acesta le-a scris în mod repetat incepand cu Victor Ponta,apoi cu premierii Ciolos si Tudose , ulterior si presedintelui Klaus Iohannis, Dar când petentului i s-a spus că rolul preşedintelui nu este de mediator intre „parti”, dl. Mircea Crişan (în foto) a decis că preşedintelui trebuie să i amintească ce spune Constituţia …si în instanţă!
Incepand de Joi, 13 august 2015, vreme de 2 ani si jumatate, pensionarul perseverent din mijlocul Ardealului, dl. Mircea Crişan a depus un dosar la secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Cluj, cu obiectul obligaţia de a face, în care pârâtul este… Administraţia Prezidenţială. Pensionarul din Câmpia Turzii a precizat pentru Gazeta de Cluj că este nemulţumit de faptul că a reclamat conducerii executive a statului mai multe aspecte cu care s-a confruntat în relaţia cu alte autorităţi ale statului.
Cel mai concret exemplu este cel al plăcuţelor bilingve, speţă în care a obţinut în instanţă eliminarea acestora de la intrarea în localitatea Câmpia Turzii, cerând autorităţilor să aplice acest precedent şi la alte localităţi care au aceste însemne contrar prevederilor legale.
”Până cand si-a …dat demisia i-am tot scris lui Victor Ponta, înainte de alegeri, apoi nu a mai ajuns preşedinte, dar oricum, m-au trimis la plimbare.
Apoi, i-am scris lui Iohannis, de la care am primit două refuzuri. Mi-au răspuns că nu e treaba mea (!?), că ei nu fac „medieri” între societăţi …civile şi cetăţeni. Dar potrivit Constituţiei, chiar acesta e unul din rolurile preşedintelui”, a spus Mircea Crişan.A câştigat apoi la Curtea de Apel dreptul de a se exprima în CL Curtea de Apel Cluj i-a dat câştig de cauză lui Mircea Crişan, din Câmpia Turzii într-un proces în care administraţia locală a fost chemată în judecată deoarece nu respectă dreptul la libera exprimare, garantat de Constituţie şi Legea Administraţiei Publice Locale. Mircea Crişan a încercat să ia cuvântul la finalul unei şedinţe a Consiliului Local, dar a fost oprit de preşedintele de atunci de şedinţă, consilierul Cristian Haiduc. Curtea de Apel a considerat că decizia preşedintelui de şedinţă a încălcat prevederile legale, şi a hotărât că reclamantul are dreptul de a se adresa plenului Consiliului Local.Mircea Crişan este cunoscut pentru frecvenţa cu care se adresează Consiliului Local, uneori cu probleme neacceptare pe ordinea de zi a şedinţelor de Consiliu, în special anularea unor acte administrative.
Cetateanul petent Mircea Crişan a reclamat la Prefectura judeţului Cluj că amplasarea plăcuţei bilingve la intrarea în oraşul în care locuieşte este ilegală, iar includerea denumirii „Aranyosgyeres” trebuie revocată. În anul 2009, Prefectul Călin Platon i-a dat dreptate lui Mircea Crişan, solicitând ca Primăria municipiului Câmpia Turzii să reanalizeze Hotărârea în vederea anulării. Judecătorul a admis acţiunea şi a obligat primăria să-şi anuleze hotărârea. Sentinţa spune că în Legea administraţiei publice locale „legiuitorul a reglementat numai situaţia în care ponderea minorităţii este de peste 20% din numarul locuitorilor, Acest text nu poate fi interpretat decât în sensul pe care legiuitorul l-a dat, fără posibilitatea de a adăuga la lege , conform principiului de drept – unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă”.
La momentul respectiv, Direcţia Regională de Statistică Cluj a comunicat instanţei că numărul populaţiei de etnie maghiară reprezenta 8,16% din populaţia stabilă a municipiului Câmpia Turzii. Ulterior, completul de la Curtea de Apel a considerat că „textul de lege nu conţine nicio interdicţie în sensul aplicării prevederilor legale referitoare la utilizarea limbilor minorităţilor naţionale şi în acele localităţi în care ponderea unei minorităţi nu atinge pragul de 20%,
Drept pentru care interpretarea instanţei de fond introduce o interdicţie pe care legea nu o prevede, în sensul interzicerii inscripţionării bilingve în localităţile în care ponderea unei minorităţi nu atinge pragul de 20%”.La câteva luni de la pronunţarea Curţii de Apel, Consiliul Local Câmpia Turzii a adoptat HCL 11/2010, „privind aprobarea înscrierii pe tablele de demarcaţie a perimetrului administrativ-teritorial al Municipiului Câmpia Turzii, de la intrările şi ieşirile din municipiu, pe lângă denumirea în limba română şi limba maghiară, şi a denumirii în limba germană a localităţii de Jerischmarkt”.
Drept urmare, dl.Crişan s-a adresat personal instanţei, cerând anularea ambelor Hotărâri de Consiliu Local, 114/2008 şi 11/2010. Tribunalul Cluj, în sentinţa din octombrie 2010, îi admite cererea de chemare în judecată, pe considerentul că „orice autoritate publică nu poate acţiona decât în limitele competenţelor stabilite expres de lege”.
Completul de la Curtea de Apel a considerat apoi că menţinând HCL-ul, se încalcă mai multe principii de drept, cum ar fi caracterul ierarhic al normelor de drept, principiul legalităţii în administraţia publică, principiul evitării abuzului de putere, precum şi obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor.
Curtea arată că niciuna din atribuţiile administraţiei locale cuprinse în lege, nu se referă la posibilitatea autorităţii de a hotărî cu privire la înscrierile pe panourile de demarcaţie a perimetrului administrativ-teritorial al municipiului în cazul în care ponderea minorităţilor în limba căreia se realizează inscripţia este de sub 20% din totalul populaţiei, această atribuţie nefiind conferită consiliului prin nicio lege. „Mai mult, interesul public urmărit prin adoptarea celor două acte este discutabil, existenţa unor protocoale de înfrăţire neputând justifica un astfel de demers şi neputându-i conferi prezumţia de legalitate”, arată sentinţa.
La Mediaş există plăcuţă trilingvă, deşi populaţia de maghiari este de 11.88%, iar cea de germani de 2.08%. La Aiud, maghiarii sunt în proporţie de 16.54%, dar şi aici este amplasată o plăcuţă în limbile maghiară şi germană. Este cazul şi la Sibiu (3.3% germani), Şeini (17.61% maghiari, 0.65% germani), Cuci (14.22% maghiari), Iernut (14.97% maghiari), Saschiz (2.44% maghiari) Sighisoara şi Hunedoara (5.5% maghiari).
Art. 90 din Legea nr. 251/2001
„(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu aparatul propriu de specialitate aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor materna şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, în condiţiile prevăzute la alin. (2).”
