Rom Cri Braşov nu a avut bani să se deplaseze pentru meciul de la Oradea!
Într-o perioadă, în care toată lumea zice că handbalul are nevoie de sânge proaspăt, de întinerire, de jucători autohtoni, nicidecum importaţi, se mai întâmplă şi situaţii ca aceasta : echipa Rom Cri Braşov nu s-a prezentat la Oradea, pentru meciul cu echipa din localitate, contând pentru liga secundă, pentru că… nu a avut bani de deplasare!! Şi, uluitor, cu toate că la sala sporturilor din Braşov sunt mai multe benere cât peretele, care asigură : ,,Primăria Braşov sprjină handbal 100 la sută românesc”.
Cum îl sprijină oare, din moment ce negocierile pentru incorporarea echipei braşovene în cadrul clubului sportiv finanţat de municipalitate erau practic finalizate favorabil, după care totul a…căzut? Tocmai acum, când iniţiativa Gabrielei Szabo, potrivit căreia sportul de performanţă poate fi finanţat de municipalităţi, devine lege. Cu toate acestea, o echipă tânră cu jucători de mare perspectivă, Rom Cri, a pierdut conform regulamentului, cu 0-10, meciul de la Oradea! La Rom Cri Braşov e mare supărare, pentru că oamenii din anturajul echipei au pus mult suflet. Unul dintre ei este antrenorul principal, prof Florin Paraschiv, care a declarat : ,,Din păcate pentru noi şi sportul braşovean, nu ne-am putut prezenta la jocul de la Oradea! Din motive financiare, desigur! Toate promisiunile autorităţilor locale s-au rispit…nu ştiu din ce cauză! Teama, frica, incompetenţa, reaua voinţă sau….prostia? Sunt furios. Nu am primit niciun raspuns logic, doar ca nu ne mai dau.
Acum 3-4 zile totul era aprobat…Probabil, mă cred analfabet şi nu ştiu să citesc….o lege sau o hotarare! Facem eforturi disperate să găsim bani, pentru a termina campionatul, dar nu ştiu dacă vom reuşi sau…dacă mai vreau… Sunt scarbit!
Păcat de aceşti copiii ai Braşovului, mă doare sufletul când le văd consternarea din priviri şi…lacrimile! Ma uit la banner-ul de la sala sporturilor şi îmi vine să râd…Primăria Braşov susţine 100% handbalul romanesc ?! – e doar o glumă, să nu o credeţi!”.
Dorin Duşa
