România are una dintre cele mai performante economii din UE

Exporturile au crescut cu 4,6% în primul trimestru iar o creÅŸtere de 3-4% pentru acest an pare posibilă. ProducÅ£ia industrială a crescut cu 4,7% în perioada ianuarie-martie 2013, sectoare precum transporturile, echipamentele electrice ÅŸi cel al produselor chimice înregistrând creÅŸteri de până la 10%. ProducÅ£ia agricolă ar putea avansa cu aproximativ 4-5% în 2013, după un declin dezastruos de 22% consemnat anul trecut în termeni de volum. Potrivit analistului, întărirea exporturilor, combinată cu un declin de 0,3% al consumului gospodăriilor a ajutat România să obÅ£ină excedent de cont curent în primul trimestru, un lucru nou pentru România. În plus, România începe să-ÅŸi revină, prin restabilirea stabilităţii macroeconomice. Deficitul bugetar, care a fost de 9% din PIB în 2009, a scăzut la 2,9% din PIB în 2012. Pentru 2013, un deficit sub 3% din PIB pare realizabil. Åži, prin reducerea datoriei publice sub 40% din PIB, România a ieÅŸit din procedura de deficit excesiv în iunie. Cheltuielile în sectorul public, cifrate la aproximativ 36% din PIB, sunt de asemenea solide comparativ cu alte state europene sau economii emergente.

România a reuÅŸit una din cele mai puternice ajustări ale contului curent din statele UE în ultimii ani. În 2007, deficitul de cont curent a atins 13,4% din PIB. Anul acesta, având în vedere surplusul din primul trimestru, un deficit sub 3% din PIB pare realizabil. AceÅŸti factori, alături de o solvabilitatea ÅŸi lichiditate solide, sunt reflectaÅ£i pe pieÅ£ele de obligaÅ£iuni. Spread-ul dintre randamentele obligaÅ£iunilor guvernamentale româneÅŸti ÅŸi cele germane este de doar 230-330 puncte de bază. Dar pieÅ£ele financiare nu reprezintă întotdeauna cel mai bun ghid al situaÅ£iei economiei unei ţări. În prezent, FMI laudă România, dar trebuie să vedem contextul: FMI are nevoie de poveÅŸti de succes ÅŸi de aceea sprijină Å£ara. Dar economia României încă nu a depăşit momentele dificile iar realizările sale trebuie puse în context, notează Deuber. În primul rând, economia a înregistrat un declin de aproape 8% în 2009 ÅŸi 2010. O redresare modestă înseamnă că nivelul înregistrat înaintea crizei ar putea fi obÅ£inut doar anul viitor. O contribuÅ£ie semnificativă în actuala redresare vine din agricultură, care ar trebui să ajute la menÅ£inerea unei inflaÅ£ii scăzute ÅŸi la îmbunătăţirea încrederii consumatorilor. Dar este greu să obÅ£ii recolte bune doi ani la rând, comentează autorul articolului. La fel de important, succesul pe pieÅ£ele de export nu este simÅ£it ÅŸi la nivelul străzii. În 2009 ÅŸi 2010, consumul gospodăriilor a scăzut cu peste 10% iar în primul trimestru din acest an atât consumul cât ÅŸi investiÅ£iile au fost în scădere. În condiÅ£iile în care avansul consumului gospodăriilor a rămas la doar 1% în 2011 ÅŸi 2012, va fi nevoie de un deceniu pentru ca familiile să revină la cheltuielile de dinaintea crizei. Pe de altă parte, românii au cumpărat aproximativ 25.000 de maÅŸini noi pe lună în 2008. Azi, se cumpără doar 5.000 de automobile lunar. PreÅ£ul apartamentelor în BucureÅŸti este cu 40-60% sub nivelul din 2008, construcÅ£iile au înregistrat o scădere de aproape o treime în 2009 ÅŸi 2010 iar în primul trimestru declinul a fost de 4,1%. Å¢inând cont de aceste slăbiciuni, nu este o surpriză că sectoarele care depind de piaÅ£a internă sunt într-o situaÅ£ie dificilă. Rata insolvabilităţii în rândul întreprinderilor mici ÅŸi mijlocii este printre cele mai ridicate din Europa Centrală. Sectorul bancar a raportat o rentabilitate a capitalului propriu (ROE) negativă din 2010 în 2012, iar rata creditelor neperformante a ajuns la 19% din totalul împrumuturilor. Drept răspuns la cererea internă scăzută, Guvernul a redus TVA la pâine de la 24% la 9% de la 1 septembrie. Veniturile pierdute în urma acestei măsuri vor fi probabil recuperate din majorarea accizelor la alcool ÅŸi bunuri de lux. Astfel de măsuri ar trebui să fie de ajutor, dar ce se poate spune despre ambiÅ£iosul program de privatizare cerut de FMI în precedentul acord? Foarte puÅ£ine lucruri s-au întâmplat de la vânzarea unei participaÅ£ii de 15% în Transgaz anul acesta. Åžovăiala în accelerarea privatizărilor este de înÅ£eles: orice restructurare a marilor companii de stat va duce la o pierdere semnificativă de locuri de muncă. Deja populaÅ£ia este sătulă de măsurile de austeritate iar concedierile masive ar putea provoca proteste pe scară largă. În următoarele 6-12 luni, Guvernul trebuie să-ÅŸi arate angajamentul spre reforme structurale ambiÅ£ioase ÅŸi consistente. FMI va face probabil presiuni pe acest subiect ÅŸi este o veste bună încheierea unui nou acord cu FMI. Ca rezultat, analiÅŸtii sunt optimiÅŸti cu privire la piaÅ£a bursieră din România. Acordul cu FMI ÅŸi CE ar trebui să inducă încredere investitorilor ÅŸi să susÅ£ină restructurarea companiilor, vânzarea de active ÅŸi ofertele publice iniÅ£iale. Desigur, România s-ar putea împiedica. Reechilibrarea macroeconomică din ultimii ani este suficientă pentru a avea o creÅŸtere de 1,5-2,5 dar nu va fi suficientă pentru a îndeplini aÅŸteptările pe termen lung ale românilor, mai arată autorul citat. AGERPRES/