România ocupă poziţia 66 în clasamentul CORUPTIEI

România a urcat nouă poziÅ£ii din 2011 până în 2012 în clasamentul privind Indicele de PercepÅ£ie a CorupÅ£iei, care include 176 de state, a declarat miercuri directorul executiv al Transparency International România, Victor Alistar.      

Potrivit acestuia, în anul 2011, România ocupa poziÅ£ia 75 în clasament, având un punctaj de 3,6, ÅŸi fiind în urma unor ţări precum Polonia (5,5), Rwanda (5,0), Tunisia (3,8) ÅŸi Brazilia (3,8). În anul 2012, însă, România a urcat pe poziÅ£ia 66 din clasament, reuÅŸind să obÅ£ină un scor de 44 de puncte. În clasament, 44 de puncte au mai obÅ£inut ÅŸi Kuwait ÅŸi Arabia Saudită.  

Victor Alistar a precizat, într-o conferinţă de presă, că în anul 2012, spre deosebire de anii trecuÅ£i, s-a schimbat sistemul de evaluare a indicelui, în sensul că evaluarea porneÅŸte de la 0 (foarte corupt) la 100 (foarte curat), în timp ce analizele IPC anterioare erau realizate pe baza un sistem de evaluare care mergea până la 10 (foarte curat).  

Concluzia generală evidenÅ£iată în urma analizei din 2012 care a fost realizată pentru 176 de ţări este aceea că două treimi dintre aceste ţări au obÅ£inut un scor mai mic de 50 de puncte, ceea ce arată faptul că ''instituÅ£iile publice trebuie să fie mai transparente ÅŸi oficialii mai responsabili''.

Potrivit lui Alistar, există o strânsă legătură între nivelul de corupÅ£ie crescut ÅŸi sărăcia populaÅ£iei sau lipsa democraÅ£iei.   '

'Semnalul este unul pozitiv, de încredere, însă, în urma discuÅ£iilor de la ConferinÅ£a InternaÅ£ională AnticorupÅ£ie din acest an, a reieÅŸit că există un război strategic pe dezvoltare. Sunt ţări care beneficiază de resurse naturale ÅŸi cu forţă de muncă ieftină, cum este ÅŸi cazul României, ÅŸi ţări cu capital, de fluxuri financiare ÅŸi de aport financiar. CreÅŸterea transparenÅ£ei pe tot ceea ce înseamnă resursele româneÅŸti poate să reprezinte un mecanism de asigurare a competitivităţii. Singura ÅŸansă de supravieÅ£uire reală pentru România ÅŸi pentru alte ţări din Sud-Estul Europei este aceea ca, în contextul crizei financiare ÅŸi economice internaÅ£ionale, să se axeze pe combaterea corupÅ£iei interne, ceea ce înseamnă ÅŸi securizarea resurselor publice. Este esenÅ£ial ca statele, în această luptă economică, să aibă capacitatea de a-ÅŸi proteja resursele publice de orice fel de riscuri asociate corupÅ£iei'', a spus acesta.  

Întrebat ce anume a favorizat urcarea ţării noastre în clasamentul IPC, Victor Alistar a spus că mesajul pozitiv pe care l-a transmis în mediul internaÅ£ional s-a datorat opririi mecanismelor viciate ÅŸi crearea unui semnal pozitiv ÅŸi de încredere cu privire la capacitatea economică a României.  

''A fost semnalul dat mediului de afaceri internaÅ£ional cu privire la oprirea unor mecanisme cunoscute de către aceÅŸtia ca fiind viciate – oprirea monopolurilor din energie, reevaluarea contractelor de investiÅ£ii. Sunt doar câteva elemente incipiente, care au dat un semnal, ÅŸi s-a creat un mesaj de încredere care trebuie consolidat pentru că au existat situaÅ£ii în domeniul transporturilor sau energiei când s-au retras partenerii externi deÅŸi câÅŸtigaseră contractele.

Deci a existat un mecanism de constrângere a modului în care funcÅ£iona ÅŸi cât de corupt devenise sistemul de afaceri publice din România. Faptul că acesta s-a relaxat, faptul că din cauza nevoii de a da bani pentru salarii sau pentru fonduri nu a mai fost loc de huzurit ÅŸi s-a mai tăiat un pic din corupÅ£ia asta sistemică, ceea ce a fost primit ca un semnal pozitiv, însă, nu este suficient.

Dacă nu continuăm ÅŸi anii viitori cu mesaje de încredere, nu vom reuÅŸi să creăm credibilitate pentru România. Cuvântul credibilitate are valoare politică. Dobânda cu care se împrumută o Å£ară Å£ine cont de credibilitate. (…) Când prinzi un trend ascendent, trebuie să te Å£ii de el cu consecvenţă'', a mai spus Alistar.   De asemenea, acesta a precizat că protestele de la începutul anului din România au creat un mesaj pozitiv prin faptul că societatea a creat o presiune publică.   ''În general, în ţările în care cetăţenii au ieÅŸit în stradă ÅŸi au protestat împotriva abuzului ÅŸi a corupÅ£iei, cum este vorba de ţări din America Latină sau din Nordul Africii, indicele nu a crescut pentru că acolo s-a evidenÅ£iat ca fiind o criză profundă de legitimitate. La noi, lucrurile au stat altfel. (…)

A fost mai degrabă o răfuială decât o problemă de sistem profundă. De aceea, România nu este în trendul ţărilor în care oamenii care au ieÅŸit în stradă au cerut o nouă negociere a modului în care este relaÅ£ia între stat ÅŸi cetăţean. MiÅŸcările de stradă din ianuarie au putut influenÅ£a pozitiv indicele pentru că a apărut o cerere a societăţii. În momentul în care cetăţenii reacÅ£ionează, politicienii sunt obligaÅ£i să se ralieze agendei publice. Presiunea publică este un factor pozitiv'', a explicat acesta.  

Victor Alistar s-a referit ÅŸi la faptul că blocarea fondurilor europene de către Comisia Europeană a influenÅ£at indicele IPC pentru România în sensul că aceasta nu a putut urca ÅŸi mai mult în clasament.   Potrivit acestuia, blocarea fondurilor europene a afectat România mai mult pe nivel intern fiindcă autorităţile ''ÅŸi-au asumat să plătească''.

 ''România a spus bine, în condiÅ£iile astea (blocarea fondurilor europene pentru mai multe programe -n.r.), plătim noi. Dacă îÅ£i asumi ÅŸi plăteÅŸti, este problema ta. Acest lucru a afectat parÅ£ial indicele IPC. Probabil, creÅŸterea ar fi fost mult mai mare în clasament. Pierderea este însă una internă. În proiectele europene sunt câteva care s-au dat pe ochi frumoÅŸi, după ureche, au fost ÅŸi fraude, nepotisme, conflicte de interese, dar astea au fost doar câteva. CE nu este interesată de câte sunt. Dacă sistemul tău de management a permis să se întâmple aÅŸa ceva înseamnă că îÅ£i dau o notă de nesustenabilitate'', a mai spus acesta.  

Miercuri a fost lansat, la nivel mondial, Indicele de Percepţie a Corupţiei.

Pe primele poziÅ£ii ale clasamentului IPC s-au poziÅ£ionat Danemarca, Finlanda, Noua Zeelandă (cu un punctaj de 90 puncte), iar pe ultimele poziÅ£ii ale clasamentului – Somalia, Coreea de Nord ÅŸi Afganistan (cu un punctaj de 8 puncte).