România a semnat monitorizarea românilor prin intermediul Ucrainei(3)
Reuniunea liderilor G7 dar și a altor lideri din 100 de țări la Davos a demonstrat încă o dată preponderența Ucrainei în afacerile externe ale Europei de Est. Dacă la acest important forum mondial România a vost cvasiabsentă, nefiind băgată în seamă nici de portarii incintei unde s-a desfășurat summit-ul, președintele Zelensky a fost fără îndoială vedeta acestui eveniment, explicându-le într-o manieră interogativă europenilor că, ce să vezi?
Numai Ucraina are armata pregătită să apere vreo altă țară europeană în caz de război, sau mai există și o altă țară europeană în stare să lupte așa?
De fapt, oferta micului totalitar de la Kiev pentru Uniunea Europeană fiind exact războiul, singura realitate pe care Ucraina o poate oferi nerecunoscătorilor europeni, pentru a căror securitate ucrainenii luptă, vezi Doamne! din greu pe frontul estic cu rușii. Faptul că leadership-ul European este de mult doar un conglomerat de prostie și de demagogie ieftină este vizibil încă dinaintea Brexit-ului.
De la venirea la putere a PPE orice concepte avansate de diplomație multiunghiulară și de alianțe multipolare echilibrate au fost înlocuite cu lozincăreala ieftină ecologistă și de cea multiculturală a noianului de imigranți acceptați cu inconștiență de țările avansate ale Europei. Revenind la pactul informatic al securității cibernetice comune încheiat cu iresponsabilitate și inconștiență de diletantul ministru român al Digitalizării cu omologul său ucrainean, inaplicabilitatea acestuia din perspectivele intereselor României s-a văzut clar la Davos. Acolo unde lui Zelensky 1 s-au promis din nou 110 miliarde de dolari pentru reînarmare, dar și sume colosale pentru reconstrucția țării după război, care după estimările lui Zelensky s-ar cifra la aproximativ un trillion de dolari. Bani pe care statele Europei Unite și eventual SUA vor trebui să-i scoată din buzunarul cetățenilor lor. O mare parte din acestă sumă ar fi destinată pentru retehnologizarea informatică a Ucrainei, cu mult peste nivelul sărăcăcios al României.
Retorica puterii regionale românești, menită să ascundă realitatea subordonării românești
Și atunci, de unde până unde gogoașa sulfuroasă a retoricii cu hub-ul regional cibernetic românesc, cu România putere regională?
Acestă retorică lansată de prostănacul secretar general adjunct al NATO, autopresupusul preezidențiabil, Mircea Geoană, a fost preluată la toate nivelurile gvernamentale pentru a justifica pomenile în energie gratuită, bani și armament, pe care România este forțată să le facă Ucrainei. Ba chiar să-și încredințeze securitatea ciberenetică în mâinile camarilei lui Zelensky, ceea ce i-ar oferi acestuia un ascendent informatic decisiv, nu în favoarea României, ci împotriva ei.
Cum, Dumnezeule!, ne-am putea închipui că Zelensky va accepta vreodată tutela cibernetică a României la infatuarea megalomanică de care dă dovadă actorașul de mâna a șasea de la Kiev? O scurtă incursiune în originile sale consemnate pe Wikipedia ne dezvăluie că: „S-a născut într-o familie de evrei așkenazi(sic! un fals grosolan de rescriere a ascendenței sale khazare! N.n.). Tatăl său, Oleksandr Zelenski (n. 1947, în Krivoi Rog), este doctor inginer, profesor universitar și conduce departamentul de informatică și software aplicat la Institutul de Economie din Krivoi Rog. Mama sa, Rymma Zelenskaia (n. Osipova) este inginer, în prezent pensionară. Bunicul său, Semyon Ivanovych Zelenski a luptat în Armata Roșie în al doilea război mondial, ajungând la gradul de colonel…”
Ce deducem de aici cu un minimum de analiză critică lucidă?
Cibernetica, mândria familiei Zelensky și autoiluzionarea nepricepuților români
Că tatăl său, un specialist reputat în cibernetică, care a lucrat și în Mongolia pe această specializare a văzut în fiul său omul care va aduce Ucraina în topul celor mai dezvoltate țări în disciplina în care el a excelat o viață. Iar acum noi vom veni să credem că România o să guverneze cibernetic Ucraina?
Pentru că în acest caz tatăl lui Zelensky să-l dezavueze și să-l afurisească pe vecie pe fiul său pentru un asemenea afront, după ce bunicul său a luptat și împotriva românilor invadatori, aliați ai naziștilor, în Al Doilea Război Mondial. Cum ar putea accepta Oleksandr Zelensky emisilile intelectuale infatuate și stupide ale unui sociolog român reșapat în ministru al Cercetării și Digitalizării în guvernul Ciolacu, o loază pesedistă care nu știe nimic din cele două domenii?
„Prin Acordul semnat cu omologul ucrainean, România îşi întăreşte poziţia de hub regional pentru tehnologii emergente şi securitate cibernetică. Punem astfel bazele unui mecanism prin care Uniunea Europeană va finanţa proiecte concrete de transfer tehnologic şi de cunoştinţe către Ucraina, proiecte în care România va fi lider de parteneriat”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
„Acordul asigură fundamentul unei colaborări strânse şi concrete a instituţiilor cu atribuţii în ce priveşte infrastructura IT&C, digitalizarea şi securitatea cibernetică din cele două ţări.” a debitat prostește și inconștient ministrul român, potrivit Cotidianul.
Krivoi Rog, un reper ucrainean de tristă amintire pentru România
Istoria relațiilor României cu Ucraina ne aruncă în trecutul socialist al țării noastre (pentru că dezideratul comunist nu a fost niciodată atins de români, mereu înaintam către el dinspre societatea socialistă multilateral dezvoltată, stadiu premergător pe care Ceaușescu spunea că-l atinsesem!), cu două evenimente catastrofale pentru ucraineni și români totodată: Explozia de la Cernobîl și falimentul combinatului Krivoi Rog.
Cel de-al doilea eveniment nefast, care a costat România 2 miliarde de dolari, fără ca partea ucraineană să catadicsească să pună problema returnării prejudiciului interstatal, Falimentul combinatului metallurgic de la Krivoi Rog, este legat de locul nașterii familiei Zelensky. Ulterior părți ale combinatului au devenit fabrici ale siloviki, oligarhi securiști ai Ucrainei, tagmă din care făcea parte și Volodîmîr Zelensky înainte de a fi președinte.
Deci, o primă interconectare, metalurgică de această data cu Ucraina, a înregistrat un răsunător eșec.
De unde știm noi atunci că și interconectarea ciberntică nu se va finaliza la fel, cu spolierea informatică a României și apoi cu lăsarea țării noastre cu buzele umflate, cum s-a mai întâmplat cu ucrainenii?
Și-apoi, cum ne imaginăm noi că Ucraina, care s-a oferit să fie un partener al rețelei globale de sateliți a gigantului american în telecomunicații Spacex, deținută de Elon Musk, proprietarul rețelei de sateliți Starlink, își va filtra tehnologiile cibernetice prin hub-ul din România?
Iar Elon Musk, cel care furnizează tehnologie și acces Ucrainei la rețeaua sa de sateliți va fi imediat de acord?
Doar în mințile infantile și înfierbântate ale guvernanților români poate subzista o asemenea bazaconie. Dimpotrivă, României îi va fi acordată posibilitatea de a-și regulariza tehnologiile informatice și securitatea cibernetică cu Ucraina, subordonându-le celei care va fi viitorul partener în informatică și sateliți al lui Elon Musk, adică tot Ucrainei.
„Elon Musk a anunţat că sateliţii Starlink au devenit activi peste Ucraina, după o solicitare din partea guvernului ucrainean de a înlocui serviciile de internet distruse în timpul invaziei rusești. Până la 22 martie 2022, SpaceX a trimis peste 3.500 de sateliţi pentru a permite ucrainenilor accesul la reţeaua Starlink.” potrivit Cotidianul.
La începutul acestui an Zelensky i-a trimis official o ofertă de parteneriat lui Elon Musk în domeniul ciberneticii și a sistemului de sateliți de comunicații. Pe de altă parte un aspect absolut îngrijorător confirmat de Zelensky este posibilitatea țărilor care vor participa la reconstrucția Ucrainei să controleze și să tuteleze efectiv întregi regiuni din această țară, țări care vor primi calitatea de sponsori ai Ucrainei.
Aceste țări vor primi și accesul la interconectarea intereselor securității cibernetice ale Ucrainei cu ale României?
Sau România urmează să-și pună securitatea cibernetică exclusiv în brațele Kievului?
Sunt întrebări pe care o minte normală, neîmbâcsită de funinginea dogmatici ucrainofile, trebuie să și le adreseze. Evident nu și loaza eșuată doctorală din panoplia de loaze plagiatoare ale lui Dâncu, înșurubată de acesta la conducerea ministerului Digitalizării.
Încrengături secrete româno-ucrainene fără știrea Parlamentului și fără acceptul poporului
Un lucru este cert. Tot ce face Guvernul și Președinția României cu Ucraina, tot sprijinul militar, informatic, diplomatic și economic-energetic în principal, dar și portuar pentru exporturile de grâne ucrainene, se întâmplă fără știința și pe la spatele poporului. Inclusiv interconectarea portuară și fluvială a României cu Ucraina este concepută a fi în derimentul exportatorilor de cereale români și exclusiv în favoarea celor ucraineni.
O altă „colaborare” și un alt „parteneriat” cu Ucraina, ambele toxice pentru România. Cum sunt și recentele negocieri secrete pentru acordarea de garanții militare Ucrainei, aflată în război cu Rusia, fără acordul Parlamentului român.
Însă, încredințarea Ucrainei a transferurilor de tehnologie cibernetică venite din Uniunea Europeană la pachet cu interconectarea noastră informatică și de securitate cibernetică cu regimul totalitar de la Kiev pune în primejdie nu numai interesele instituțiilor statului român ci și drepturile fundamentale ale românilor la viață privată și la libertatea de exprimare, ba chiar dreptul la securitate proprie.
Pentru că, aceia îndărătnici și deciși să dezvăluie regimul totalitar al lui Zelensky în toată oroarea lui (denumit astfel de apropiați ai săi, inclusiv de primarul Kievului), ca și în cazul celui al lui Putin, și să se opună subjugării intereselor României celor ale Ucrainei, urmează a fi monitorizați și anihilați prin sistemul inetrconectat cibernetic al României și Ucrainei. La început doar informatic, apoi prin punerea în operă a măsurilor decise pentru persoanele înscrise pe listele negre ale SBU al Ucrainei privind cetățenii români recalcitranți și critici, de exemplu Andrei Marga, George Simion, sau Diana Șoșoacă, eventual și fizic, așa cum ne-a obișnuit sălbăticia acestui serviciu secret ucrainean, văr bun cu FSB-ul rusesc, ambele progenituri ale KGB-ului sovietic.
Libiu Mateescu
