România … de la culoarele Coldea-Kovesi, la culoarele CCR
Reacțiile deloc ferme și decisive ale partidelor parlamentare în fața abuzului făcut de Curtea Constituțională a României (CCR), prin eliminarea candidatului Diana Ivanovici Șoșoacă din cursa prezidențială, demonstrează că țara a scăpat total de sub control. De la culoarele Coldea-Kovesi, în care noii torționari interpretau și aplicau după bunul plac legea, am ajuns la culoarele CCR în care o mână de judecători nu doar că își depășesc atribuțiile, dar devin legislatori.
Cei cinci judecători CCR au judecat ceea ce nu le este permis să judece și au decis ceea ce nu au în competență. O spun de câteva zile o serie de juriști cu expriență, aducând argumente de ordin legal, dar mai ales o spune Judecătorul CCR, Iuliana Scântei, în opinia separată prin care candidatura Dianei Ivanovici Șoșoacă a fost respinsă.
În acest cadru, trebuie observată o coincidență.
Diana Șocșoacă a fost o anti-vaccinistă. Prin abuz de poziție, CCR a decis eliminarea din cursa electorală. Numai că în aceeași situație se află și Dr. Răzvan Constantinescu, o altă voce lucidă și curajoasă din timpul pandemiei.
Candidatura Dr. Constantinescu a fost respinsă de Biroul Electoral Central (BEC) pe argumente subiective care pot fi aplicate absolut tuturor candidaților, dar, este demonstrată selecția atent aplicată.
Aici discut un principiu, nu persoana celor doi candidați respinși evidențiați aici.
Potrivit legii, niciunul dintre cei doi nu se află sub incidența vreunei condamnări care să le interzică dreptul de a alege sau a fi ales.
Potrivit legii, o candidatură nu poate fi respinsă în lipsa unor argumente solide aplicate în mod egal tututor candidaților (vezi BEC), cu atât mai puțin pe baza unor judecăți subiective și abuzive (vezi CCR).
Unde scrie în Constituția României sau în legislația Uniunii Europene (UE) că cetățenii români nu pot critica sau contesta politicile UE și NATO, sau că nu pot avea poziționări pro sau contra Federației Ruse?
În cazul salturilor în prăpastie făcute de Diana Ivanovici Șoșoacă pe tema evreiască, avem legislație, dar asta nu înseamnă că românii nu au dreptul să se exprime și să critice ceea ce este de criticat.
Deocamdată, însă, doamna Șoșoacă NU ARE INTERDICȚIE de niciun fel în materie electorală.
Insist asupra principiului de drept aplicat strâmb și subiectiv de CCR și BEC.
CCR a produs cel mai mare abuz de după Erata referendumului de demitere a lui Traian Băsescu, prin aceea că și-a arogat un rol care nu îi aparține, acela de a judeca un caz similat unei prime instanțe.
De la înălțimea scaunelor pe care le ocupă, judecătorii CCR au încălcat elementarul drept obligatoriu care încadrează un proces echitabil: dreptul la apărare!
Iar dacă tot s-au jucat de-a instanța de judecată fără să aibă acest drept, judecătorii CCR și-au arogat inclusiv dreptul de a inventa legi pe baza cărora să își motiveze decizia aberantă.
Cea mai gravă afirmație a judecătorilor CCR este aceasta:
„Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice, sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul ca doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoiala şi desconsidera obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO.
Prin urmare, este evident că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei – condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta.” – Pct. 61, pag. 10 din HOTĂRÂREA nr.2 din 5 octombrie 2024 emisă de CCR.
Prin urmare, românii nu au voie să critice UE și NATO, nu au voie să exprime convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice. Iar dacă își permit să o facă, nu mai ai dreptul de a candida și de a fi ales.
În ce lege din România și UE scrie așa ceva? De când sistemul democratic a devenit sistem totalitar și egalitar, în care este interzisă diversitatea de idei, opinii, convingeri și exprimări?
De când este interzisă critica în România democrată?
Tocmai aici democrația se separă de sistemele totalitare, pentru că asigură dreptul la contradicții, element prevăzut și în legislația românească și europeană prin asigurarea contradictorialității prin lege.
Mai au voie românii să vorbească liber despre aberațiile pe care UE și SUA ne impun în România?
Despre faptul că, în pandemie, politicienii români și europeni au impus dictatura sanitară și jaful bugetar?
În acest caz, Dr. Constantinescu a fost una dintre vocile lucide și argumentate științific, fapt pentru care a fost supus linșajului public, profesional și politic!
Apoi, despre faptul că încrederea în instituțiile românești și europene este în scădere exact ca urmare a transformării UE într-o variantă a Uniunii Sovietice, în care comisarul șef este noul dictator?
Mai avem voie să cerem PACE în Europa și DIALOG inclusiv cu Rusia?
Mai avem voie să spunem răspicat că Israelul a produs și continuă genocidul în Fâșia Gaza și teritoriile palestiniene?
Că invazia militară israeliană este similară cu invazia militară rusă?
Revin la reacțiile lipsite de fermitate ale PSD, PNL, USR, AUR și UDMR, ca partide parlamentare, în fața abuzurilor și sublei măsuri aplicate de CCR și BEC.
Complicitatea lor va duce la escaladarea abuzurilor și la deturnarea drepturilor și libertăților, pentru un fals beneficiu electoral imediat. România a fost subjugată de justiția coruptă a culoarelor Coldea-Kovesi – tolerate de SUA și UE. Acum, ne află în fața unei noi și mai grave situații: culoarul CCR, al eliminării drepturilor și libertăților. Mecanismul este același: abuzul de poziție nesancționat urgent și pe măsură!
Parlamentul României și Președintele României au obligația să acționeze și să sancționeze judecătorii CCR. Dacă nu o fac, sunt complici la prăbușirea democrației în România, iar mai apoi vor deveni victime.
Pentru faptele și declarații sale, Diana Ivanovici Șoșoacă poate fi judecată de o instanță la nivel de judecătorie sau tribunal, în niciun caz de CCR.
