„România dizolvată” sau știrea care ar fi trebuit să zguduie intreaga țară. Dar e liniște!

Presa zilei de azi consemnează, oarecum în treacăt, o afirmație a ministrului Muncii, Raluca Turcan legată de demografia României: mai mulți copii născuți anul trecut în rîndul diasporei române decît în țară.
O spusă care, dacă ar fi adevărată, ar trebui să declanșeze o alarmă, la vîrful statului și nu numai, de asemenea proporții încît marele proiect ”România educată” al președintelui să devină o glumă proastă. Dar e liniște pe subiect, și culmea, nu de ieri, de azi.
Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a anunţat că în acest an sunt mai mulţi copii născuţi în străinătate din părinţi români decât s-au născut în România, precizând că acest lucru este dramatic, iar autorităţile sunt obligate să ia măsuri pentru a-i aduce pe cetăţenii români înapoi în ţară.
„Am avut deplasări în străinătate, ultima deplasare pe care am avut-o a fost în Spania şi acolo deja sunt comunităţi de români decise să rămână în Spania, au copiii deja incluşi în sistemul de educaţie. Cea mai apropiată perspectivă pe care ei o au de a se întoarce în România este la pensie. Lucru care ar trebui să ne dea foarte mult de gândit şi pentru prima dată anul acesta avem mai mulţi copii născuţi în străinătate decât în ţară. Ceea ce pentru noi este dramatic” a spus ministrul Muncii ieri, într-o conferință de presă.
De aici, problema îmbracă două aspecte: ori Raluca Turcan bate cîmpii, și există argumente solide în favoarea acestei ipoteze, ori spune adevărul, caz în care e de neînchipuit lipsa de consecințe și de reacții a unei asemenea informții.
Să o luăm metodic.

Faptul că anul trecut s-ar fi născut, în premieră, mai mulți copii în diaspora decît în interiorul granițelor nu s-a rostit ieri prima dată.
A spus-o la jumătatea lunii iunie și liderul PSD, Marcel Ciolacu, la dezbaterea proiectului de lege cu privire la susținerea familiilor tinere cu copii.
”Pentru prima oara, numarul de copii romani nascuti in strainatate a depasit numarul de copii nascuti in Romania. Este cel mai grav indicator, iar toti politicienii, indiferent daca sunt la guvernare sau in opozitie, trebuie sa gaseasca solutii sa readuca acesti romani cu copii in tara, unde cu totii avem obligatia de a creste nivelul de servicii si de a stimula revenirea lor in tara”, a afirmat Marcel Ciolacu.
Dar nici el nu a fost primul.

Politicianul care a lansat cu adevărat în premieră informația respectivă a fost ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, în luna mai a anului 2017, iar cifrele s-ar fi înregistrat la nivelul anului 2016, conform Eurostat.
La acea vreme Eurostat nu doar că a dezmințit informația, dar a atras atenția asupra unui aspect: pentru ca cifra copiilor români născuți în diaspora să o bată pe cea din țară ar însemna ca rata natalității în străinătate să fie de peste 4,5 ori mai mare decît cea din interiorul granițelor și să se plaseze pe locul întîi la nivel mondial, alături de campioanele absolute, Mali și Nigeria.
În plus, Eurostat arăta că statisticile sale nu conțin și naționalitatea exactă a copiilor născuți în țările europene, consemnînd doar dacă sunt sau nu străini. Dezmințiri similare au venit și de la Institutul Național de Statistică.
Sunt toate șansele, deci, ca și Raluca Turcan, care nu a catadicsit să prezinte și sursa explozivei situații, să fi dezinformat, intenționat ori ba.
Pe de altă parte, însă, cel puțin în acest moment ea ar trebui să aibă, oficial, prezumția de nevinovăție, mai ales în ochii colegilor de la putere, din guvern, parlament ori de la președinție.
Iar informația să fie luată de bună pînă se dovedește contrariul.
În aceste condiții, vorbim de cea mai groaznică informație imaginabilă, relevînd o situație unică pe mapamond și, foarte probabil, în istoria lumii: o țară în care se nasc mai mulți copii în rîndul celor emigrați decît în interiorul ei.

O țară care se scurge și recompune, practic, în afara ei însăși.

Ceva ce nu se întîmplă nici măcar pe la foarte mare distanță în țările cu cele mai mari emigrații, precum India sau Mexic.
Dacă asemenea cifre au parvenit recent la nivelul statului român, de unde le-ar fi preluat și ministrul Muncii, ar fi trebuit să se ajungă la gesturi radicale, de la sesiune extraordinară a parlamentului la ședințe speciale de guvern și ale CSAT, plus o mobilizarea națională și fără precedent a organizațiilor non-guvernamentale, a societății civile în ansamblu.
Cu o unică agendă: ce e de făcut pentru contracararea rapidă a acestui fenomen înfiorător.
În România de azi, însă, CSAT se convoacă peste rînd doar pentru aprobarea de achiziții de armament, sesiuni extraordinare în parlament se cer doar pentru desființarea SIIJ, iar ședințe speciale de guvern avem doar pentru adoptarea proiectului ”România educată”.
Nu are nimeni timp de fleacuri precum criza copiilor, resursa cea mai importantă a oricărei nații.

Doar că pînă vom avea ”România educată” riscăm să avem ”România dizolvată”.

Nu e nevoie de cifrele, în mod cert false, ale Ralucăi Turcan pentru a se produce, totuși, seism la vîrful statului, în ultimii ani. Sunt grave și cifrele reale, de data asta, chiar dacă mai blînde nițel.
E cît se poate de documentat, bunăoară, că anul trecut am avut cea mai scăzută natalitate: doar 178.124 de copii. Astfel de date au mai fost înregistrate în 1877, cînd erau de patru ori mai puțini români. ”În 1886, cînd pe teritoriul țării erau puțin peste 5 milioane de români, s-au născut 212.820 de copii, cu 35.000 mai mult decât anul trecut” conform Digi24.

Un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) releva exact acum doi ani că după integrarea în UE și după imigrația masivă, 630.000 de copii români se născuseră în străinătate. Un al doilea mare oraș, după București, practic.
300.000 de copii români se născuseră pînă în decembrie 2018 doar în doar 4 țări europene de la intrarea țării in UE: Spania, Italia, Germania și Marea Britanie.
La sfîrşitul anului 2019, aflam că mai mult de 708.300 de români erau rezidenţi în Germania și aproape 93.400 erau copii cu vîrsta de pînă la 10 ani.
Și tot atunci ne mai venea o știre amară: numai 7% din copiii români născuţi în Italia vorbesc româna, iar părinții au început să prefere nume italienești pentru odrasle.
Problema natalității s-a dovedit suficient de serioasă pentru ca Nicolae Ceaușescu să o abordeze pe larg în cadrul congreselor PCR.
În România, știrea – repetăm, cea mai gravă care se poate închipui – cu natalitatea mai mare în diaspora decît în țară, relansată de curînd, abia dacă a mișcat nițel presa, necum clasa politică.

Bogdan Tiberiu IACOB
Sursa: Inpolitics.ro

Share on Facebook

Tweet

Follow us