ROMANIA, INTRE GERMANIA SI URSS!
Intilnirea de senzatie din 4 iunie 1942 la Helsinki dintre maresalul Mannerheim , comandatul Armatei Filnlandeze si Adolf Hitler, ramane in istorie ca singura convorbire privata in care dictatorul Germaniei a fost inregistrat …fara sa se stie. Interesant pentru noi, pentru ca Hitler a vorbit despre situatia Romaniei!!
Maresalul erou implinise 75 de ani,si Furherul a fost cea mai importanta si…vanata personalitate a vremii care,foarte riscant, l-a vizitat acasa ,sa-l felicite pe unicul Maresal al Finlandei.Cu mica sa armata, acesta a tinut piept eroiclui Stalin,ba a cam si pus pe fuga armatele rusesti.
Invidios pe razboaiele fulger ale lui Hitler,ca sa intimideze si el Europa, Stalin s-a pravalit asupra Finlandei cu 3000 de tancuri, 2500 de avioane si aproape 500.000 de militari. Dar pierderile umane ale sovieticilor s-au ridicat la aproape 5o.ooo de ostasi,aviatori, si ofiteri si 158.000 raniti,iar pierderile materiale,la 872 avioane si peste 1000 de t
ancuri.Finlandezii au pierdut doar 25.000 oameni si 44.000 raniti,plus 61,din cele numai 96 de avioane! Dupa ce si-au eliberat propriul teritoriu,s-au oprit la granita ,rusii fiind de acord sa incheie pacea,dupa ce Finlanda a refuzat sa atace Leningradul si nici n-a permis Germaniei sa le foloseasca teritoriul,pentru a ataca Rusia!Dialogul inregistrat dezvaluie insa destinul nefericit al Romaniei,aflata intre interesele geostrategice ale celor doua imperii politice si militare ale vremii : cel german si cel rusesc.Si asta mai ales din cauza petrolului!
Si astazi tot cam aceasta "nesansa" de a avea rezerve de petrol gaze,aur, plus importante materii prime stimuleaza pofta nesatioasa a marilor multinationale de a ni le lua mai pe nimic,comportandu-se in Romania ca intr-o colonie amarata,cum nici Hitler nu si-a permis! (ddr)
Iata in continuare textul convorbirii de odinioara despre Romania:
…"Am avut pe urmă o întâlnire cu Molotov atunci, ÅŸi era pentru mine foarte clar: Molotov a plecat de la întâlnire decis să înceapă războiul, iar eu m-am despărÅ£it de el cu decizia să le-o iau înainte , dacă e posibil. Căci pretenÅ£iile sale aveau că obiectiv final foarte clar stăpânirea Europei.
Pentru noi , deja în toamnă lui 1940 s-a pus necontenit întrebarea dacă să provocăm o ruptură. Eu atunci am sfătuit mereu guvernul finlandez să negocieze ÅŸi să câÅŸtige timp ÅŸi să trateze lucrurile diversionist…
Pentru că am avut întotdeauna o frică: că Rusia va ataca în mod surprinzător România , în toamna târzie. Pentru a ajunge în posesia surselor de petrol. Iar noi nu am fi fost gata pregătiÅ£i în toamnă târzie a lui 1940. Dacă atunci Rusia ar fi ocupat sursele de petrol româneÅŸti, păi atunci Germania ar fi fost pierdută!
Cu 60 de divizii ruseÅŸti , treaba s-ar fi făcut. Atunci noi nu aveam în România forÅ£e militare. Guvernul României ni s-a adresat abia mai târziu, iar ceea ce aveau ei (armată romană, n. r.) ar fi fost ceva ridicol. Ä‚ia trebuiau doar să-ÅŸi asigure sursele de petrol. Eu nu puteam să mai încep un război au armatele noastre, în septembrie sau octombrie, păi asta ar fi fost imposibil. Nici mutarea Armatei către est nu o aveam încă pregătită. A trebuit mai întâi să punem în ordine armele. Pentru că în cele din urmă am avut desigur ÅŸi de suferit sacrificii în campania din vest.
Ar fi fost imposibil să pornim înaintea primăverii lui 1941. Iar dacă Rusul ar ar fi ocupat România în toamnă lui 1940 ÅŸi ar fi cucerit sursele de petrol, atunci le-am fi pierdut pe acestea în anul 1941. Noi avem marea producÅ£ie germană, însă ceea ce înghite numai aviaÅ£ia, ce înghit diviziile noastre de tancuri, sunt totuÅŸi cantităţi monstruoase. Este un consum care depăşeÅŸte toate imaginaÅ£iile. Fără contribuÅ£ia a cel puÅ£in 4 până la 5 milioane de tone de petrol românesc , nu am putea duce războiul. De asta am fost foarte îngrijorat. De aceea ÅŸi obiectivul meu a fost de a scurge prin negocieri această perioadă ; Nu am fost atat de puternici sa răspundem acestor pretenÅ£ii de ÅŸantaj. PretenÅ£iile erau pur ÅŸi simplu ÅŸantaj gol-goluÅ£. Era un ÅŸantaj, ruÅŸii ÅŸtiau că nu avem încotro, că eram legaÅ£i în vest, puteau să obÅ£ină de la noi orice prin ÅŸantaj. Iar abia la ultima vizită a lui Molotov am inteles acest(…)
Astfel negocierile s-au terminat foarte abrupt. Era vorba de patru puncte. Primul punct, care privea Finlanda, ei cereau libertatea de a se apăra în faţă ameninţării finlandeze. Zic eu: " Nu-mi puteÅ£i spune mie că Finlanda v-a ameninţă!". Molotov: "Finlanda lucrează împotrivă prietenilor Uniunii Sovietice, aceÅŸtia sunt urmăriÅ£i fără încetare. O mare putere nu poate permite să-i fie periclitată existenÅ£a de către un stat mic..." Îi zic: Păi existenÅ£a Dumneavoastră nu e ameninÅ£ată de Finlanda. Nu puteÅ£i să-mi povestiÅ£i mie că existenÅ£a D-voastră ar fi ameninÅ£ată de Finlanda. "Ba da, există ÅŸi o ameninÅ£are morală a existenÅ£ei unui mare stat, ÅŸi ceea ce ar urmări Finlanda ar fi o ameninÅ£are la adresă existenÅ£ei morale". Atunci i-am spus că nici noi nu vom mai tolera că spectatori pasivi un nou război la Marea Baltică.
M-a întrebat neasteptat care este poziÅ£ia noastră în România. Căci noi dădusem garanÅ£ie romanilor. Dacă garanÅ£ia se îndreptă ÅŸi împotrivă Rusiei ? I-am răspuns atunci că nu cred că se îndreaptă împotrivă lor, deoarece …
"Doar nu aveÅ£i intenÅ£ia să atacaÅ£i România? Nu am auzit niciodată că aÅ£i avea intenÅ£ia de a invada România. AÅ£i spus mereu că Basarabia vă aparÅ£ine, dar nu aÅ£i spus niciodată că vreÅ£i să atacaÅ£i România",
