România poate economisi sute de milioane de euro renunţând la licenţele Microsoft
A apărut un sistem de operare gratuit adaptat la nevoile românilor
România a cheltuit în ultimul deceniu 250 de milioane de euro pentru licenţele Microsoft pentru ministere şi agenţii guvernamentale, la care se adaugă alte sute de milioane de euro pentru administraţia locală şi educaţie. Aceasta în timp ce ţări precum Germania, Franţa, Italia, Spania trec la folosirea unor soluţii open source. Un grup de dezvoltatori a adaptat sistemul de operare Linux la nevoile pieţei româneşti şi promite economii de 80%.
Autorităţile române au plătit pentru utilizarea licenţelor Microsoft de către ministere şi agentii guvernamentale în perioada 2004-2009 peste 100 de milioane de dolari, la care se adaugă încă 100 milioane de euro pentru intervalul 2009-2012, iar până în 2015 se vor mai achita alte 40 milioane de euro, potrivit datelor furnizate presei, în 2013, de Ministerul pentru Societatea Informaţională. La aceaste sume, s-au adăugat din 2004, încă 54 de milioane de dolari pentru licenţele din Programul „Sistem Educaţional Informatizat” privind implementarea sistemului alternativ de educaţie asistată de calculator prin dotarea unităţilor de învăţământ cu laboratoare informatizate – program făcut celebru de aşa-zisul dosar „Microsoft”.
În plus, la aceste sume se adaugă sute de milioane de euro plătiţi de fiecare autoritate publică locală şi instituţiile de învăţământ pentru licenţele aflate pe sutele de mii de calculatoare folosite. 
Cum să reduci cu 80% cheltuielile
Rogentos, un grup de dezvoltatori români, a lansat, la finalul lunii august, două sisteme de operare pentru computer bazate pe programul Linux care promit o economie de sute de milioane de euro. „Fiind o distribuţie a sistemului de operare Linux, licenţele pentru utilizare sunt gratuite. Vedem în presă că se cheltuiesc milioane de euro pentru licenţele diferitelor sisteme de operare şi alte milioane de euro pentru pregătirea funcţionarilor şi a profesorilor pentru utilizarea programelor. Eu vă spun doar atât: <<Nu ar fi mai bine să dai banii numai pentru suportul tehnic?>> Ar fi mai ieftin cu circa 80%”, a precizat pentru „Adevărul” Ştefan Brânduşă, coordonatorul proiectului. Distribuţiile Linux concepute de IT-işti de la Rogentos se bazează pe resurse open source, deci sunt gratuite. Acestea au fost dezvoltate, în mare parte, pe bază de voluntariat. Singurele servicii care se plătesc, în aceste cazuri, sunt cele ocazionate de instruirea utilizatorilor şi de rezolvarea problemelor care apar, într-un cuvânt suportul tehnic. „Dacă din 5 milioane de euro, de exemplu, scădem 80 % – rămân aproximativ câteva sute de mii de euro, bani care sunt mai mult decât de ajuns pentru suportul tehnic pe care-l oferim”, spune Ştefan Brânduşă.
„Vedem în presă că se cheltuiesc milioane de euro pentru licenţele diferitelor sisteme de operare şi alte milioane de euro pentru pregătirea funcţionarilor şi a profesorilor pentru utilizarea programelor. Eu vă spun doar atât: <<Nu ar fi mai bine să dai banii numai pentru suportul tehnic?>> Ar fi mai ieftin cu circa 80%”,
Sisteme Linux în locul sistemelor comerciale
Cele două sistemele de operare lansate pe 29 august pe piaţa românească se numesc Koganion şi Argent. „Este impropriu să spunem sisteme de operare, corect ar fi distribuţii Linux, pentru că este vorba despre sistemul de operare Linux pe care le-am adaptat la nevoile din România”, explică Ştefan Brânduşă (24 de ani), programatorul originar din Năsăud, stabilit la Cluj-Napoca. Distribuţia „Kogaion”, a cărei denumire vine de la muntele sfânt al dacilor, se adresează utilizatorului obişnuit cât şi administraţiei publice sau instituţiilor de învăţământ. „Argent” pe de altă parte este destinat unor instituţii în cadrul cărora nivelul de securitate necesar este unul crescut, cum ar fi companiile multinaţionale care utilizeaza Linux pe post de servere, instituţiile de apărare a ţării, precum Ministerul Apărării, cel de Interne, STS şi SRI. Denumirea sistemului, Argent, are la bază cuvântul latinesc argint care era simbolul „rezistenţei”.
Sistem de operare adpatat la nevoile din România
Aceste distribuţii de Linux au funcţiile pe care le are orice sistem de operare comercial, cum ar fi Windows dezvoltat de Microsoft. Prima adaptare pe care au făcut-o, IT-iştii la Linux a fost traducerea în română. „Kogaion are meniul similar cu cel al sistemelor comerciale de operare, fiind disponibil în română şi engleză. Sistemul include cam tot ce are nevoie un om obişnuit pentru a-şi folosi calculatorul: un program în care poţi face cam aceleaşi lucruri pe care le face un office standard, numai că este intitulat libre office. Are un office impress – care face ceea ce face power ponint. Are un editor de text ce poate fi convertit, iar sistemul recunoşte documentele redactate în <<Word>>. Are programe de ascultat muzică şi de vizionat filme, dar şi două browsere, Chrome şi Mozilla Firefox”, explică Brânduşă. În plus de aceasta, Kogaion poate fi adaptat pentru cerinţele administraţiei publice şi ale sistemelor de educaţie. Argent este disponibil în română, dar are şi meniu internaţional.
„Viruşii există pentru că programele care ar trebui oferite de Microsoft sunt schimabate de alţii şi puse pe net. Când ajungi să descarci programe folosind Google de pe alte site-uri, ALTELE decat cele ale producatorului, nu ai cum să scapi de viruşi”
Sistem de operare fără viruşi
Avantajul folosirii celor două sisteme de operare este pe lângă faptul că licenţa este gratuită şi faptul că acestea sunt fără viruşi. „Viruşii există pentru că programele care ar trebui oferite de Microsoft sunt schimabate de alţii şi puse pe net. Când ajungi să descarci programe folosind Google de pe alte site-uri decat cele ale producatorului, nu ai cum să scapi de viruşi. Diferenţa este că în cazul nostru toate programele provin din depozitele noastre, deci nu vin cu viruşi. Nimeni nu va putea face programe pentru noi decât dacă trec prin filtrul nostru”, explică Ştefan. El susţine că viruşii, în general, nu sunt făcuţi pentru Linux, iar pentru a afecta un astfel de sistem ar trebui să fie foarte mari deoarece „e nevoie de mult cod să interpreteze sistemul nostru”.
Cum se utilizează
Pentru utilizatorul cotidian, distribuţia Kogaion Linux este 100% gratuită. „Utilizatorii intră pe site-ul nostru www.rogentos.ro la categoria descarcă. Au nevoie de un stick de memorie de 8 GB, şi de programul de descărcare Unetbootin. Se descarcă programul şi se intalează pe calculatorul propriu”, explică Ştefan. Suportul tehnic este gratuit pentru că dezvoltatorii răspund pe chatul siteului la întrebările utilizatorilor. Pentru alţi utilizatori precum instituţiile publice sau de învăţământ, implementarea solutiilor se face pe bază de cerere. „Dacă mâine o universitate ne cere un anumit tip de implementare a unui program vom satisface solicitarea în funcţie de priorităţi. Am dezvoltat unelte care ne automatizează munca, atfel încât ne va fi uşor să adaptăm sistemele la toate cerinţele. Programele vor rămâne gratuite, deoarece monitorizarea se va realiza prin intermediul unei firme de suport ehnic”, explică Brânduşă. El a susţinut că timp de o lună de la lansare echipa va colecta feed back de la utilizatori. „Am fost contactaţi de mai multe şcoli şi universităţi care au fost interesate de testarea produselor şi sunt în curs de evaluare internă. Încă nu s-a concretizat o cerere din partea lor. Până acum am avut în proporţie de 90% feed back pozitiv, iar 10 % au fost probleme la care ne aşteptam, în mare măsură estetice”, spune dezvoltatorul.
„Din păcate în acest moment, în administraţia publică din România şi în învăţământ se foloseşte în proporţie de 0,1 % sisteme de operare open source, restul este comercial. Sunt cifre publicate de organizaţiile civice activiste care vor să implementeze open source în România”,
România foloseşte în proporţie de 0,1% sisteme open source
Ideea de a realiza o distribuţie de Linux adaptată la nevoile pieţei româneşti i-a venit lui Ştefan Brânduşă în 2011 şi de atunci lucrează la cele două sisteme. În 2012, i s-au alăturat Ionel Busuioc şi Ghiunhan Mamut, împreună cu care au înfiiţat Rogentos – primul grup românesc ce a pornit dezvoltarea sistemelor de operare derivate din Gentoo, un sistem de operare bazat pe Linux. Ideea lui Brânduşă de a crea un sistem de operare adaptat la nevoile din România s-a transofrmat în realitate după 5 ani de muncă. „Noi suntem angajaţi la diferite multiţaţionale, lucrul la proiectele Rogentos îl facem în timpul liber”, susţine Ştefan.
Întrebat cât în ce măsură resursele open source sunt folosite în România, dezvoltatorul spune cu tristete: „Din păcate în acest moment, în administraţia publică din România şi în învăţământ se foloseşte în proporţie de 0,1 % sisteme de operare open source, restul este comercial. Sunt cifre publicate de organizaţiile civice activiste care vor să implementeze open source în România”, a precizat tânărul. În acest timp, în ţări din UE precum Franţa, Italia, Olanda, Germania sistemele de operare bazate le Linux sunt folosite la scară largă. Pe siteul OSOR – The Open Source Observatory- instituţie creată la nivelul Comisiei Europene, care militează pentru folosirea resurselor gratuite în administraţile publice din UE, sunt monitorizate toate ştirile pe acest subiect.
„Nu putem renunţa la Microsoft peste noapte”
Una dintre ele se referă la Ministerul de Apărare al Italiei care va instala pe 150.000 de calculatoare LibreOfifce, varianta gratuită bazată pe Linux care are aceleaşi funcţii ca şi Office-ul de la Microsoft. Cel mai mare proiect european privind trecerea la resursele open source este cel al Ministerului de Interne al Franţei, care a instalat distribuţii Linux pe 240.000 de computere. Exemplul a fost preluat de Ministerul Agriculturii, al Afacerilor Externe şi Agenţia care se ocupă de colectarea taxelor. Oraşul Munchen (Germania) şi-a dezvoltat o variantă de Linux pe care a instalat-o pe toate calculatoarele administraţiei publice. De ce nu s-a laut o decizie similară în România? La discuţiile care se purtau încă din 2009 pe această temă, ministrul de atunci, Gabriel Sandu, a spus: „Nu putem renunţa la Microsoft peste noapte. (…) Sper ca nu vom lua o decizie de a strica ceva ce merge”. Ministrul Sandu a fost trimis în judecată, în 23 martie 2015, pentru fapte de corupţie în legătură cu modul în care au fost atribuite licenţe Microsoft, timp de zece ani. Doar MITA care s-a vehicultat în dosarul „Microsoft” se învârte în jurul sumei de 20 de milioane de euro.
