Romania – Ucraina, proces la Haga!
Curtea de la Haga judeca diferendul dintre Romania si Ucraina
Procesul dintre Romania si Ucraina de la Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din Haga pentru delimitarea platoului continental si a zonelor maritime exclusive ale celor doua tari la Marea Neagra a intrat marti in etapa “orala”, cu pledoariile Romaniei, in calitate de stat reclamant.
Audierile urmau fost deschise de agentul Romaniei la CIJ, Bogdan Aurescu, director general in cadrul Ministerului roman al Afacerilor Externe.
Inainte, presedintele CIJ, judecatoarea britanica Rosalyn Higgins, a facut o prezentare sintetica a istoricului procesului, incepand din 16 septembrie 2004, data sesizarii CIJ de catre Romania, pana in prezent. Tot inainte de inceperea pledoariilor, au depus juramantul cei doi judecatori ad-hoc numiti de Romania si Ucraina pentru acest caz, francezul Jean-Pierre Cot (Romania) si americanul Bernard Oxman (Ucraina).
Potrivit procedurilor Curtii, judecatorii ad-hoc pot fi desemnati de partile unui diferend atunci cand in componenta CIJ nu exista judecatori permanenti care sa aiba cetatenia partilor.
Procedurile orale se deruleaza in doua runde: 2-5 septembrie a.c. – prima runda de pledoarii ale Romaniei, in calitate de reclamant; 9-12 septembrie – prima runda de pledoarii ale Ucrainei, in calitate de parat; 15-16 septembrie – a doua runda de pledoarii si concluziile Romaniei cu privire la solutia de delimitare pe care o considera echitabila si conforma dreptului international in proces, respectiv 18-19 septembrie 2008 – a doua runda de pledoarii si concluziile Ucrainei.
Pronuntarea CIJ asupra acestui caz este asteptata intr-un interval de trei pana la sase luni de la incheierea fazei orale.
Obiectivul Romaniei la Haga este delimitarea corecta, echitabila, conform dreptului international, a platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra apartinand Romaniei si Ucrainei. Zona in disputa are o suprafata de peste 12.000 kmp, iar diferendul dintre Romania si Ucraina se refera la traseul pe care il va urma linia de delimitare in aceasta zona, precizeaza comunicatul MAE.
Inca din timpul negocierilor cu Ucraina, Romania a folosit in trasarea pretentiilor sale, metoda de delimitare dezvoltata prin jurisprudenta CIJ, dar diferentele mari de pozitie ale celor doua parti, atat cu privire la solutia de delimitare propusa, cat si cu privire la metoda de delimitare au condus la nefinalizarea printr-un acord bilateral a acestor negocieri. In acest context, procesul de la CIJ reprezinta o succesiune logica a negocierilor dintre Romania si Ucraina, cele doua state stabilind, prin comun acord, posibilitatea de a prezenta diferendul in fata CIJ, precum si limitele competentei Curtii in acest caz.
Prin Tratatul politic de baza incheiat intre Romania si Ucraina in 1997, cele doua state au prevazut, in cazul esecului negocierilor bilaterale, competenta CIJ in solutionarea „problemei delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive” (Articolul 4, litera h din Acordul Conex la Tratatul politic din 1997). Avand in vedere prevederile Tratatului politic de baza din 1997 si ale Acordului Conex la acesta, problema apartenentei teritoriale a Insulei Serpilor nu face obiectul procesului de la Haga.
